Radio România Internațional

Tag: Adina Valean

La semaine du 4 au 10 novembre 2019

Le nouveau gouvernement dirigé par le libéral Ludovic Orban a commencé à travailler

Réuni en séance commune, le parlement bicaméral de Bucarest a voté linvestiture de léquipe gouvernementale dirigée par le président du Parti national libéral, Ludovic Orban. Orban avait besoin de réunir 233 voix, soit la moitié plus une du nombre total des sénateurs et députés, pour passer au Parlement. Finalement, les libéraux ont reçu 240 voix favorables, alors que leur parti occupe seulement 20% des sièges au Parlement et le parti le plus nombreux, à savoir le PSD, secondé par ProRomania, ont boycotté le vote. A part le oui des libéraux, Ludovic Orban a bénéficié de lappui de lUnion Sauvez la Roumanie, du Parti du Mouvement populaire, de lUnion démocrate des Magyars de Roumanie, de lAlliance des libéraux et des démocrates, des représentants des minorités nationales et de quelques parlementaires ProRomania qui ont désobéi à leur leader, lancien premier ministre social-démocrate Victor Ponta. Du coup, le cabinet de Ludovic Orban remplace celui de la sociale-démocrate Viorica Dancila, destitué le 10 octobre dernier par une motion de censure. A la différence du précédent gouvernement social-démocrate, lactuel cabinet libéral na que 16 portefeuilles. Parmi les priorités du nouvel exécutif figurent le collectif budgétaire et lélaboration du budget de lEtat pour lannée 2020. Sur lensemble des nouvelles figures ministérielles dont les compétences sont reconnues même par les adversaires politiques des libéraux, notons lavocat Catalin Predoiu à la Justice, le diplomate Bogdan Aurescu au ministère des Affaires étrangères ou encore le général Nicolae Ciuca au ministère de la Défense. Pourtant, sur lensemble des nouveaux ministres, trois ont reçu un avis négatif suite aux auditions de la semaine dernière, dans les commissions de spécialité. Il sagit du sénateur Florin Cîţu, aux Finances, de la cheffe du PNL Bucarest, Violeta Alexandru, au ministère du Travail, et du député libéral Ion Ştefan, au ministère des Travaux publics, du Développement et de lAdministration. Cette équipe devrait gouverner la Roumanie pendant un an, jusquaux élections législatives de lautomne 2020. Pourtant, lactuel cabinet est fragile, surtout que son investiture repose sur le vote de plusieurs formations qui ont, chacune, son propre agenda et ses propres exigences, souvent, contradictoires. Du coup, sinquiètent les analystes, toute motion de censure pourrait passer facilement.

La députée européenne Adina Vălean est la proposition de la Roumanie pour le portefeuille des Transports dans la future Commission européenne

La députée européenne Adina Vălean est la proposition pour le commissaire européen aux Transports, acceptée par la présidente élue de la Commission européenne, Ursula von der Leyen. Elle a eu des entretiens avec les deux cabdidats proposés par le gouvernement roumain, Adina Vălean et Siegfried Mureşan. Un porte-parole de léquipe de transition de lExécutif communautaire a précisé que les deux candidats avaient été convaincants, mais la présidente de la Commission a décidé que le portefeuille des Transports soit attribué à Mme Vălean. Elle est une eurodéputée avec une grande expérience, elle a dirigé la Commission de lenvironnement, et elle est à présent présidente de la Commission de lindustrie. Selon les officiels européens, elle a accumulé de lexpérience dans le domaine des Transports. La semaine dernière, la Commission estimait quil existait de « sérieux doutes » que la proposition de commissaire faite par lancien cabinet social-démocrate soit « légitime », vu que lancienne cheffe du gouvernement, Viorica Dăncilă, navait pas consulté le président de la Roumanie. Elle avait proposé lancien ministre délégué aux Affaires européennes, Victor Negrescu. Antérieurement, deux autres propositions sociales-démocrates avaient failli : les anciens ministres Rovana Plumb, dont la candidature a été rejetée par la commission juridique, pour des raisons dintégrité, et Dan Nica, pour qui les procédures nont même pas commencé, car le gouvernement a été destitué par motion de censure le 10 octobre. La candidate roumaine sera auditionnée dans la Commission Transports du PE le 14 novembre, après le test dintégrité dans la Commission juridique. Le vote dinvestiture de la nouvelle Commission devrait être donné à la fin du mois, pour que le futur exécutif commence son activité le 1er décembre.

Léconomie roumaine va légèremet progresser cette année, estime la Commision européenne

Le rythme de croissance de léconomie roumaine va légèrement augmenter cette année, jusquà 4,1% du PIB, mais il va ralentir les deux années à venir, devant se situer à 3,6% en 2020 et à 3,3% en 2021. Cest ce que révèlent les prévisions économiques de lautomne 2019, rendues publiques par la Commission européenne. Par ailleurs, lExécutif communautaire sattend à ce que les pressions inflationnistes en Roumanie baissent de 4,1% en 2018 à 3,9% en 2019. En 2020, ce même indicateur devrait rentrer dans lintervalle visé par la Banque centrale de Roumanie, à savoir 2,5% plus ou moins un point de pourcentage. Enfin, la Commission européenne met en garde contre le fait que le déficit budgétaire va augmenter jusquà 3,6% en raison des majorations significatives des salaires dans le secteur public.

Coup denvoi du premier tour de la présidentielle pour les Roumains de létranger

La campagne électorale pour les élections présidentielles en Roumanie a pris fin. Les Roumains qui habitent hors des frontières du pays ont déjà commencé à voter, ce vendredi. Tant le premier que le second tour du scrutin présidentiel se dérouleront dans les bureaux de vote de létranger le long de trois jours. Le premier tour sachèvera dimanche, le second est prévu du 22 au 24 novembre. Les élections présidentielles de cette année sont les plus chères jamais organisées par la Roumanie. Sur une allocation budgétaire de 150 millions deuros, 50 millions sont destinés au vote des Roumains qui habitent à létranger. Afin déviter les longues files dattente, comme ce fut le cas ces dernières années, 835 bureaux de vote ont été aménagés, soit le double par rapport au scrutin précédent. Les plus nombreux ont été mis en place en Espagne (143), Italie (142), Allemagne (79), Royaume Uni (72), France (50). Plus de 43 mille ressortissants roumains de létranger ont opté pour le vote par correspondance, selon le site officiel www.votstrainatate.ro.

En Roumanie, les citoyens ayant droit de vote pourront voter le long dune seule journée, à savoir le 10 novembre pour le premier tour et le 24 novembre pour le second. 14 candidats sont en lice pour la plus importante fonction de lEtat roumain. Certains sont soutenus par des partis parlementaires, dautres par des formations politiques extraparlementaires et dautres encore sont indépendants.

(Trad.: Mariana Tidose, Ligia)

9 November 2019
November 8, 2019 UPDATE

INFLATION – Romania in neither in the
precipice, nor on the verge of it, Central Bank Governor Mugur Isarescu has
said upon presenting the quarterly report on inflation. According to the
Romanian official, the country’s main vulnerability is that most of the
economic growth is based on consumption. Mugur Isarescu also said that
Romania’s deficit of 6.1% for 2021, as estimated by the European Commission,
cannot be taken into account, because it would endanger Romania’s position on
the external markets, where it has incurred significant debt. Isarescu has said
that the Central Bank has decreased to 3.8% the inflation forecast for the end
of the year and estimates a 3.1% inflation rate for end-2020. The Central Bank
estimated, in August 2019, a 4.2% inflation rate for the end of 2019 and of
3.4% for December 2020.

ELECTION – The campaign for the first
round of the presidential election comes to an end on Saturday morning. Voters
will hit the polls on Sunday in Romania, but Romanians living abroad will vote
over the course of three days, starting Friday at noon and ending Sunday
evening. Postal voting was for the first time introduced for the voting process
abroad. These measures were taken to avoid the long waiting hours, which were
reported at the last presidential election and the European Parliament
election. A total of 14 candidates have enrolled in the race. The second ballot
is scheduled for November 24.

MEETING – Prime Minister Ludovic Orban
on Friday met US Ambassador Hans Klemm. The parties agreed to deepen and
develop the Strategic Partnership between the two countries in all its aspects,
with a focus on military and security cooperation, reads a Government release.
Ludovic Orban underlined Romania’s openness towards dialogue in order to ensure
a stable and investor-friendly environment.

MOTION – The Socialist Party in the
Republic of Moldova, a ruling coalition party, on Friday filed a no-confidence
motion against Maia Sandu’s Cabinet. The Socialists decided to withdraw their
political support for the government, claiming the Government’s bill on the
regulation of the Prosecutor’s Office is in breach of the Constitution and
international standards. Igor Dodon’s Socialist Party has two representatives
in the Government, the Deputy Prime Minister for Reintegration, Vasile Sova,
and Defense Minister Pavel Voicu.

HEARINGS – The hearings of the new
commissioners designated by Romania, Hungary and France will held on November
14, the European Parliament’s leaders decided on Friday. Once the candidates
are greenlit by the JURI Committee on Legal Affairs, which will investigate any
potential conflcits of interest, the three candidates, namely Adina Valean from
Romania, Olivier Varhelyi from Hungary and Thierry Breton from France, will
appear before Parliament’s special committees. Adina Valean will appear before
the Transport and Tourism Committee, Olivier Varhelyi will appear before the
Foreign Affairs Committee, while Thierry Breton will appear before the
Industry, Research and Energy Committee. The European Commission’s President
Elect Ursula von der Leyen will subsequently present her team and governing
program in a joint Parliament session. We recall the nomination of Romanian MEP
Adina Valean for the position of EU Commissioner for Transport was accepted by
Ursula von der Leyen on Wednesday.

FILM – The film Queen Marie of Romania directed by Alexis Sweet
Cahill is as of Friday screened in cinemas across Romania. Based on true
events, the film follows a landmark of the year 1919, the Paris Peace
Conference. The script relies on excerpts from the Queen’s diary, period press
articles as well as testimonies of politicians at the time. The film was shot
in genuine locations from Bucharest and Paris, recreating the mood of 1919.
Relying on an international cast, the film features Romanian actress Roxana
Lupu in the lead role. The granddaughter of Queen Victoria of England, Queen
Marie (1875-1938) was wife to King Ferdinand I. She constantly sought to
strengthen ties between Romania and the UK. Following the Paris Peace
Conference, she undertook diplomatic efforts for the international recognition
of enlarged Romania.

TABLE TENNIS – The Romanian women’s
table tennis team, the defending European champions, lost nil-3 to Japan in the
quarterfinals of the World Cup venued in Tokyo. In September, Romania won gold
at the European Table Tennis Championships in Nantes, France, after defeating
Portugal in the final.

(Translated by
V. Palcu)

8 November 2019
Un nouveau commissaire roumain à Bruxelles

La série « Le commissaire roumain » touche à sa fin, après que la présidente élue de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, eut annoncé avoir accepté la nomination de la députée européenne Adina Vălean du Parti national libéral et du PPE pour le portefeuille des Transports. La candidate sera auditionnée dans la Commission Transports du PE le 14 novembre, après le test d’intégrité dans la Commission juridique. Antérieurement, à Bucarest, le nouveau premier ministre, le libéral Ludovic Orban, avait déclaré qu’Adina Vălean et son collègue du même bord en Roumanie et appartenant au même groupe politique, Siegfried Mureşan, sont les propositions du cabinet de Bucarest pour les fonctions de commissaire européen. Un porte-parole de l’équipe de transition de l’Exécutif communautaire, cité par la correspondante de Radio Roumanie à Bruxelles, a précisé que, lors de l’entretien avec Mme von der Leyen, les deux candidats avaient été convaincants. Les commentateurs estiment que c’est l’équilibre de genre et le souhait d’atteindre la parité à l’intérieur de la future Commission qui ont fait pencher la balance en faveur de Mme Vălean.

Professeure de mathématiques, eurodéputée depuis 2007, Adina Vălean, 51 ans, a été vice-présidente du PE, elle a dirigé la Commission de l’environnement, et elle est à présent présidente de la Commission de l’industrie. En 2009, la députée européenne a contribué de manière décisive à la réduction des tarifs pour le trafic Internet en itinérance. En avril dernier, une étude réalisée par VoteWatch Europe a placé Adina Vălean en 4e position parmi les députés européens les plus influents de l’ancienne législature. Le premier ministre Orban a mentionné s’être consulté avec le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, avant de la nommer. Cette précision était devenue obligatoire après que, la semaine dernière, la porte-parole de la Commission, Mina Andreeva, avait déclaré qu’il existait de « sérieux doutes » que la proposition de commissaire faite par l’ancien cabinet social-démocrate était « légitime », vu que l’ancienne cheffe du gouvernement, Viorica Dăncilă, n’avait pas consulté le président. Elle avait proposé l’ancien ministre délégué aux Affaires européennes, Victor Negrescu.

Antérieurement, deux autres propositions sociales-démocrates avaient failli : les anciens ministres Rovana Plumb, dont la candidature a été rejetée par la commission juridique, pour des raisons d’intégrité, et Dan Nica, pour qui les procédures n’ont même pas commencé, car le gouvernement a été destitué par motion de censure le 10 octobre. La presse est presque sûre maintenant qu’Adina Vălean deviendra le 4e commissaire de Roumanie, après Leonard Orban au Multilinguisme, Dacian Cioloş à l’Agriculture et Corina Creţu à la Politique régionale. Les journaux de Bucarest écrivent aussi que le fait de confier le portefeuille des Transports à un pays qui ne dispose pas encore d’un réseau cohérent d’autoroutes, qui n’a plus investi depuis des décennies pour réhabiliter l’infrastructure ferroviaire et dont la compagnie aérienne, Tarom, a connu des pertes de 340 millions d’euros les deux dernières années est pour le moins ironique.

(Trad.: Ligia)

7 November 2019
Un nou comisar român la Bruxelles

Serialul
Comisarul român promite să se încheie, după ce președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a
anunţat că acceptă nominalizarea eurodeputatei PNL-PPE Adina Vălean pentru
portofoliul Transporturilor. Candidata va fi audiată în Comisia de Transporturi a Parlamentului
European pe 14 noiembrie, după ce va fi trecut testul de integritate în comisia
juridică.

Anterior, la Bucureşti, noul premier, liberalul Ludovic Orban,
declarase că Adina Vălean şi colegul ei de partid şi de eurogrup politic
Siegfried Mureşan sunt propunerile Guvernului pentru funcţia de comisar
european.

Un purtător de cuvânt
al echipei de tranziţie din Executivul comunitar, citat de corespondenta Radio
România la Bruxelles, a
precizat că, la interviul cu doamna von der Leyen, ambii candidaţi s-au
descurcat bine. Comentatorii spun că, în adoptarea deciziei, a prevalat echilibrul
de gen şi dorinţa de a se atinge paritatea între bărbaţi şi femei în compoziţia
viitoarei Comisii.

Profesoară de matematică, eurodeputată din 2007, anul în
care România a fost admisă în Uniune, Adina Vălean (51 de ani) a fost
vicepreşedinte al Legislativului comunitar, a condus Comisia de mediu, iar în
prezent este preşedinte al Comisiei de industrie. În
2009, europarlamentarul PNL a contribuit decisiv la diminuarea tarifelor pentru
traficul de Internet în regim de roaming. În aprilie, un studiu realizat de
VoteWatch Europe a plasat-o pe Adina Vălean pe locul patru în topul celor mai
influenți europarlamentari din fosta legislatură.

Când a nominalizat-o, premierul Orban a menţionat că s-a
consultat cu preşedintele Klaus Iohannis. Precizarea devenise obligatorie, după ce, săptămâna trecută,
purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva, declarase ca ”există
îndoieli serioase” că propunerea de comisar făcuta de fostul Executiv
social-democrat e legitimă”, întrucât ex-premierul Viorica Dăncilă nu s-a
coordonat cu şeful statului. Aceasta îl propusese pe fostul ministru delegat
pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. Anterior, eşuaseră alte două propuneri
social-democrate: foştii miniştri Rovana Plumb, respinsă de comisia juridică,
din motive de integritate, şi Dan Nica, pentru care nici n-au mai început
procedurile, după ce, pe 10 octombrie, Guvernul care l-a propus a picat testul
moţiunii de cenzură în Parlamentul de la Bucureşti.

Presa e, acum, aproape
sigură că Adina Vălean va deveni al patrulea comisar din România, după Leonard
Orban la Multilingvism, Dacian Cioloş la Agricultură şi Corina Creţu la Politici
Regionale. Tot ziarele de la Bucureşti scriu, însă, că e cel puţin ironică
încredinţarea portofoliului Transporturilor unei ţări care încă n-are o reţea
corentă de autostrăzi, n-a mai investit de decenii în reabilitarea
infrastructurii feroviare şi a cărei companie aeriană, TAROM, a înregistrat în ultimii doi ani pierderi care ar trece de 340
de milioane de euro.

7 November 2019
Jurnal românesc – 07.11.2019

Primul tur al algerilor pentru preşedintele României începe în diaspora vineri, 8 noiembrie, şi se va desfăşura pe durata a trei zile până duminică. Urnele vor fi deschise vineri la ora locală 12.00 şi vor fi închise la ora 21.00. Sâmbătă şi duminică, 9 şi 10 noiembrie, procesul de vot se reia la ora locală 07.00 şi se încheie la ora 21.00. În fiecare din cele trei zile, programul de vot se poate prelungi până cel târziu la ora 23 şi 59 de minute dacă în secţii sau în afara acestora se mai află oameni care aşteaptă să ajungă la urne.

Şeful Autorităţii Electorale Permanente, Mituleţu-Buică, a precizat că şi în România votarea se poate prelungi duminică, până la ora 23 şi 59 în aşa fel încât, la finalul procesului electoral, să nu existe niciun cetăţean care să nu-şi fi exercitat dreptul de a alege. Pentru a putea vota, românii au nevoie de un document de identitate valabil. 835 de secţii de votare au fost înfiinţate în străinătate pentru acest scrutin faţă de 441 la alegerile europarlamentare din 26 mai şi 390 la prezidenţialele din 2014. Cele mai multe se află în Spania – 143, Italia – 142, Germania – 80 şi Marea Britanie – 72. O hartă interactivă a tuturor secţiilor de votare poate fi consultată pe site-ul Ministerului de Externe, www.mae.ro.

Eurodeputatul liberal Adina Vălean a fost selectată de preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru funcţia de comisar european în domeniul transporturilor în viitorul executiv comunitar. Noul Guvern de la Bucureşti transmisese două propuneri în persoana europarlamentarilor Adina Vălean şi Siegfried Mureşan. Românca este membru al Legislativului European din 2007, a condus Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară şi, în prezent, este preşedinte al Comisiei de Industrie, Cercetare şi Energie. Totodată, a fost raportor al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, prin care este susţinută infrastructura în domeniul transporturilor, energiei şi serviciilor digitale şi a lucrat la elaborarea de sisteme de conectare a vehiculelor şi de reducere a emisiilor de noxe. Vălean urmează să fie audiată iniţial în Comisia Juridică, apoi în comisiile de specialitate pe 14 noiembrie. Cabinetul Ursulei von der Leyen va fi supus votului de învestitură la finele lunii noiembrie, iar intrarea efectivă în funcţie este prevăzută pentru 1 decembrie.

Expoziţia Rethinking The Image of The World: Projects and
Sketches va fi deschisă, pe 8 noiembrie, la Complexul Muzeal Mill, din
oraşul belgian La Louviere în cadrul Festivalului Internaţional de Artă
EUROPALIA Romania. În cadrul manifestării, curatoriate de Cristian Nae şi
Adrian Bojenoiu, vor fi prezentate 20 de lucrări de artă contemporană,
majoritatea conceptuale şi instalaţii realizate de 18 artişti români, între
care Silvia Amancei, Bogdan Armanu, Anca Benera, Arnold Estefan, Geta Brătescu,
Cristina David, Mihai Iepure-Gorski, Mona Vătămanu sau Florin Tudor. Proiectul
face parte din programul Romanian Cultural Resolution, coordonat de Asociaţia
Centru de Cultură Contemporană Club Electroputere, a cărui primă
etapă a fost iniţiată în 2010 şi prezentată în 2011 în cadrul Bienalei de la
Veneţia. Institutul Cultural Român prezintă peste 250 de evenimente în cadrul
Festivalului EUROPALIA. Expoziţia de La Louviere va putea fi vizitată în
perioada 9 noiembrie 2019 – 9 februarie 2020.

Expoziţia Originile Europei. Civilizații preistorice între
Carpați și Dunărea de Jos va fi deschisă pe 8 noiembrie la Muzeul Le
Grand Curtius din Liège, în Belgia, în cadrul Festivalului Internaţional de
Arte EUROPALIA România. Vor fi expuse peste 450 de artefacte care acoperă o
perioadă de aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe
teritoriul actual al României, piese care aparţin culturilor neo-eneolitice
Hamangia, Vădastra, Gumelnița sau Cucuteni, dar și culturilor Monteoru,
Wietenberg sau Otomani din perioada epocii bronzului sau culturilor Gáva sau
Basarabi din prima epocă a fierului. La organizarea acestei manifestări au
contribuit Institutul Cultural Român, Ministerele Culturii și al Afacerilor
Externe, Muzeul Național de Istorie a României şi alte 30 de instituții muzeale
și de cercetare din țară. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 26 aprilie
2020 şi face parte din seria de peste 250 de evenimente pe care România, în
calitate de ţară invitată de onoare, le prezintă la cea de-a 27-a ediţie a
Festivalului EUROPALIA.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, va efectua o vizită în
Republica Moldova la invitaţia omologului de la Chişinău, Nicu Popescu. Cei doi
oficiali au purtat o convorbire telefonică în urma căreia au căzut de acord
asupra necesității dezvoltării Parteneriatului strategic bilateral pentru
integrarea europeană a Republicii Moldova și au reiterat importanţa continuării
proiectelor comune în infrastructură. Bogdan Aurescu a preluat, la 5 noiembrie,
mandatul de ministru de Externe din partea Ramonei Mănescu, după ce cabinetul
liberal condus de Ludovic Orban a primit votul de încredere al Parlamentului
României.

7 November 2019
Nachrichten 06.11.2019

Die Europaabgeordneten Siegfried Muresan und Adina Vălean von der EVP sind die Vorschläge der rumänischen Regierung für die Position des EU-Kommissars – das kündigte Premierminister Ludovic Orban am Mittwoch am Ende seiner ersten ordentlichen Regierungssitzung an. Er sagte, er habe diese Entscheidung nach Rücksprache mit Präsident Klaus Iohannis getroffen. Letzte Woche hatte die Sprecherin der Europäischen Kommission Mina Andreeva erklärt, dass ernsthafte Zweifel bestünden, dass ein Vorschlag des damals schon abgesetzten sozialdemokratischen Kabinetts für einen EU-Kommissar legitim sei, da die scheidende Premierministerin Viorica Dancila sich nicht mit dem Staatsoberhaupt abgestimmt hatte. Dancila hatte den früheren stellvertretenden Minister für europäische Angelegenheiten, Victor Negrescu, vorgeschlagen, der in der künftigen Exekutive der Gemeinschaft das Verkehrsportfolio übernehmen sollte. Zuvor waren andere sozialdemokratische Vorschläge gescheitert, darunter die ehemalige Ministerin Rovana Plumb, die vom Rechtsausschuss des EP aus Gründen der Integrität abgelehnt wurde.

Die Regierung hat am Mittwoch auf ihrer ersten Sitzung mehrere Ministerien und Staatsunternehmen zusammengelegt oder umorganisiert. So übernimmt das Finanzministerium das Amt für Glücksspiele, die staatliche Lotterie sowie das Amt zur Bekämpfung von Geldwäsche. Die Ministerien für Mittelstand, Tourisms bzw Energie werden vollständig in den Bereich des Wirtschaftsministerium übertragen. Das Ressort Telekommunikation geht in den Verantwortungsbereich des Verkehrsministeriums über. Außerdem kündigte die Regierung mehrere Personalmaßnahmen an.

Rumänische Spediteure haben auf die ernsten Probleme hingewiesen, die in den letzten Tagen an der ungarischen Grenze gemeldet wurden, wo Lastkraftwagen in einer rekordverdächtigen 25 km langen Schlange warten müssen, um die Grenze zu passieren. Einer der größten Arbeitgeber der Branche hat Proteste und die Sperrung von Grenzübergängen für den leichten Verkehr angekündigt. Der Verband der Verkehrsunternehmer Europa 2002 aus Arad sagte, dass die ungarische Grenze noch nie schwerer zu passieren war und zeigte mit dem Finger auf die ungarischen Behörden, die seit dem 1. November ausführliche Kontrollen von Lastkraftwagen durchführen, was die Wartezeiten beim Überschreiten der Grenze erhöht.

Bergleute aus Paroseni und Uricani im Jiu-Tal protestieren zum zehnten Tag in Folge in ihren Kohlezechen. Die Bergleute, die am 1. Januar entlassen werden sollen, fordern die gleichen Rechte wie andere in diesem Sektor entlassene Arbeitnehmer, nämlich monatliche Abfindungszahlungen für zwei Jahre und die Anrechnung dieses Zeitraums in ihr Dienstalter bei der Bergbaugesellschaft. Die Gewerkschaften sagen, dass die 100 Bergleute entschlossen sind, ihren Protest fortzusetzen, bis die Regierung eine Notverordnung verabschiedet, die ihren Forderungen entspricht. Laszlo Domokos, der Leiter einer Bergarbeitergewerkschaft diskutiert in Bukarest die Forderungen der Bergleute mit Vertretern des zuständigen Ministeriums. Ende 2017 wurden die beiden Zechen für die Stilllegung aufgelistet. Der Protest, bei dem die Bergleute unter Tage bleiben, ist der längste der letzten 15 Jahre.

6 November 2019
Tehnologii pentru lupta împotriva schimbărilor climatice

Schimbările climatice tot mai
evidente reprezintă un motiv de îngrijorare pentru întreaga omenire. Pe 20
septembrie, milioane de persoane din toate colţurile lumii au participat la
Greva Mondială pentru Climă, iar câteva zile mai târziu, discursul cu lacrimi
în ochi al adolescentei Greta Thunberg, la adunarea ONU, a făcut înconjurul planetei.

Pe 9 octombrie, miliardarul
american Bill Gates, cunoscut pentru implicarea sa în problemele legate de
mediul înconjurător, s-a întâlnit la Bruxelles, cu o delegaţie de europarlamentari
pentru a discuta despre investiţiile în tehnologiile inovatoare ce pot avea un
impact asupra schimbărilor climatice.

Adina Vălean, preşedintele
Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, oferă detalii despre întânirea
pe care a avut-o cu fondatorul Microsoft:

Am discutat
despre dorința comună de a investi în noi tehnologii care să ne permită să
luptăm împotriva schimbărilor climatice, într-un mod sustenabil, atât pentru
industrie și economie, cât și pentru planetă, în general. Domnul Bill Gates a
prezentat disponibilitatea domniei sale de a investi în proiecte care vin cu
noi tehnologii ce pot fi folosite în diverse sectoare de activitate, într-un
mod mai sustebnabil. Iar aceste tehnologii, când se află în fază de cerecetare
își caută finanțare, ar putea ajuta pe termen lung Europa, dar și alte țări ale lumii să emită
mai puţin şi să fie sustenabile.

În principiu despre asta am discutat, despre cum se poate implica
domnia sa prin fundația Bill &
Melinda Gates, în efortul Uniunii Europene și a Comisiei Europene de a finanța
proiecte și tehnologii noi care să ne permită să luptăm cu schimbările
climatice.

Uniunea Europeană acordă o
deosebită atenţie luptei împotriva schimbărilor climatice. Prin intermediul
cadrului privind clima și energia pentru 2030, cel ce reprezintă, totodată, angajamentul
său în cadrul Acordului de la Paris din 2015, UE s-a angajat să atingă o serie
de obiective, precum: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin
40 % față de nivelurile din 1990, îmbunătățirea eficienței energetice cu 27 %
și creșterea procentului energiei din surse regenerabile la 27 % din consumul
final.

Pe termen lung, Uniunea Europeană
şi-a propus reducerea cu 80% a emisiilor de carbon şi o economie neutră din
punct de vedere a impactului asupra climei până în 2050.

24 October 2019
Învestirea Comisiei Europene, amânată cu o lună

Instalarea noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, a fost amânată cu o lună, pentru data de 1 decembrie. Votul de confirmare în Parlamentul European a întregii echipe urma să aibă loc, la 23 octombrie, însă deputații europeni au decis să mai acorde timp României, Ungariei și Franței să vină cu noi propuneri pentru funcția de comisar european.

“Parlamentul este implicat într-un mecanism transparent. În prezent, trei alţi comisari trebuie să fie propuşi de România, Ungaria şi Franţa şi vom începe în Parlament analiza candidaturilor lor”, a declarat Preşedintele Parlamentului European (PE), David Sassoli.

Astfel, actualul executiv comunitar condus de Jean-Claude Juncker va gestiona interimar afacerile curente, până la data la care forul legislativ european va învesti noua Comisie.

Candidații din România și Ungaria, respinși de comisia juridică din PE

Premierul maghiar, Viktor Orban, l-a propus pe Olivér Varhelyi, ambasadorul Ungariei la UE, în locul lui László Trócsányi, respins de Comisia pentru afaceri juridice (JURI) din cauza suspiciunilor privind posibile conflicte de interese. Aceeași soartă a avut-o și candidata României pentru poziția de comisar european pentru Transporturi, Rovana Plumb. Și propunerea Franței, Sylvie Goulard, a fost respinsă săptămâna trecută, după a doua audiere în Parlamentul European.

România va face o altă nominalizare după învestirea unui nou guvern

Adina Vălean, eurodeputat din grupul popularilor europeni și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, oferă detalii despre votul negativ acordat candidatei din Franța:

“În cazul doamnei Goulard, deși a trecut testul comisiei juridice, la audierile din comisia de specialitate, cea pe care o conduc, răspunsurile domniei sale la diverse întrebări au fost nesatisfăcătoare, ceea ce a dus la continuarea procedurii, însemnând o a doua audiere, unde răspunsurile au fost, din nou, nesatisfăcătoare, astfel că, în final, comisia a votat respingerea candidaturii lui Sylvie Goulard.”

Totodată, Adina Vălean ar putea fi următoarea propunere a României pentru funcția de comisar european. Conform mai multor publicații românești, dacă guvernul liberal va fi învestit de Parlament, atunci Ludovic Orban, premierul desemnat de președintele Iohannis, va numi fie pe Adina Vălean, fie pe Siegfried Mureșan pentru funcția de comisar european.

Adina Vălean, despre posibilitatea de a fi numită noul candidat al României pentru funcția de comisar european:

18 October 2019
Iniţiativa WiFi4EU – 120 de milioane de euro pentru internet Wi-Fi de mare viteză

Parlamentul European a
votat, în această toamnă, în prima sesiune plenară a lunii sept 2017, raportul WiFi4EU, referitor la
promovarea conexiunilor la internet de mare viteză, în comunitățile locale.

Bugetul alocat este de 120
de milioane EUR pentru perioada 2017-2019. Acesta va fi utilizat pentru
instalarea unor echipamente Wi-Fi de ultimă generație în principalele centre de
interes public.

Acum un an, în
Discursul privind starea Uniunii, Jean-Claude JUNCKER, Preşedintele Comisiei
Europene sublinia faptul că până în 2020
fiecare sat și oraș din Europa va avea acces gratuit la internet wireless în
jurul principalelor centre de interes public. Conectivitate pentru toți
înseamnă că nu ar trebui să conteze unde locuim și ce venituri avem.

Finanțarea se va
acorda tuturor Statelor Membre, astfel încât atât rezidenții cât și turiștii să
poată beneficia de conexiuni la internet de mare viteză. Fondurile vor fi
distribuite într-un mod cât mai echilibrat din punct de vedere geografic; până
în 2020, între 6000 și 8000 de municipalități vor putea beneficia de finanțare.

Despre importanţa şi impactul acestei
iniţiative aflăm de la eurodeputatul Dan Nica din partea Alianței Progresiste a
Socialiștilor şi Democraților din Parlamentul European: Finanţarea pe care o acordă Uniunea Europeană este neramburasabilă, iar
cu aceşti bani o comunitate locală poate să-şi achiziţioneze toate
echipamentele necesare pentru a putea oferi tuturor celor care se află în
comunitatea respective un wi-fi gratuit. Wi-fi înseamnă o conexiune la internet
la care poţi să te conectezi fie cu telefonul, fie cu tableta, fie cu
calculatorul, la o viteză suficient de mare astfel încât să nu pierzi timp
foarte mult căutând o informaţie sau accesând un conţinut de interes pe care
ţi-l doreşti. Este important pentru că, în general, accesul la internet costă,
iar în momentul în care o comunitate poate să îţi ofere acces gratuit acest
lucru înseamnă acces egal la informaţii, indiferent dacă ai sau nu ai banii
necesari pentru a-ţi plăti respectiva conexiune. Şi vreau ca să fac un semnal
de alarmă, aici: vestea bună este că este un program al Comisiei Europene
generos – o sumă de 120 milioane de euro; vestea proastă este că se merge pe
principiul primul venit, primul servit. Deci solicit tututror celor care sunt
primari şi consilieri locali sau judeţeni să facă demersurile necesare, să-şi
depună proiectele, pentru că aceşti bani vor fi alocaţi în conformitate cu
acest principiu. Important este că fiecare comunitate trebuie să-şi pregătească
acest proiect care este foarte simplu şi în momnetul în care anunţul este făcut
public, ei doar să vină să-l depună.

Aşadar, autoritățile locale vor fi încurajate să dezvolte și
să promoveze propriile servicii digitale în domenii cum ar fi e-guvernarea, e-sănătatea,
e-turismul, cu ajutorul unei aplicații dedicate.

5 December 2017
Spre o Europă cu două viteze?

Informaţia provoacă frisoane
în Est: Bruxelles-ul ar avea în vedere o
Uniune Europeană cu două viteze sau, mai puţin depreciativ spus, o Europă
diferenţiată. Cu alte cuvinte, ar exista posibilitatea ca o parte din statele
membre să se dezvolte împreună mai rapid, fără ca restul blocului comunitar să
fie nevoit să urmeze acelaşi ritm.

În semn că aşa ar sta lucrurile, recent,
preşedintele Franţei, François Hollande, a anunţat că, pe 6 martie, el şi
liderii Germaniei, Italiei şi Spaniei se vor întâlni la Versailles, pentru a
discuta despre reformele necesare Uniunii. Citat de Euractiv.com, liderul de la
Elysée a simţit nevoia să menţioneze că: nu e vorba să decidem noi patru
cum trebuie să arate Europa. Suntem, totuşi, patru ţări importante şi ne revine
nouă să decidem ce vrem să facem cu celelalte, împreună.

O Europă cu mai
multe viteze există, însă, deja! Potrivit unei cunoscute editorialiste a
cotidianului Adevărul de la
Bucureşti, prin forţa
împrejurărilor, blocul comunitar este alcătuit din ţări de prima, a doua şi chiar
a treia mână – unele euro, altele non-euro, unele Schengen, altele non-Schengen
etc. România – spune ziarista – face parte din ultima categorie, cu observaţia
că, spre deosebire de vecinii estici, nici nu s-a străduit să obţină un loc mai în faţă, crezând că
apartanenţa la UE şi la NATO ţine loc de program de politică externă şi de
diplomaţie.

Pe fondul prezentării, miercuri, de către preşedintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, a viziunii sale privind Europa post-Brexit, europarlamentarul
social-democrat Victor Boştinaru, i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să
organizeze o dezbatere cu reprezentanţii României în Parlamentul European, dar şi
în Parlamentul naţional pe marginea conceptului Europei cu două viteze, care ar
adânci decalajele între ţările din
aşa-numitul nucleu tare şi celelalte state
europene. Chiar dacă preşedintele Iohannis are atribuţii
constituţionale, nu este normal ca el să meargă la Bruxelles şi să decidă de
unul singur – a atras atenţia şi europarlamentarul ALDE Renate Weber.

Liberala
Adina Vălean spune că o Europă cu mai multe viteze ar crea disensiuni în
interiorul unei Uniuni care ar trebui, dimpotrivă, să fie mai unită şi mai
coerentă în faţa ameninţărilor şi provocărilor vremurilor în care trăim. La
rândul ei, independenta Monica Macovei crede că, da, UE are nevoie să se
reformeze; da, este
necesară o mai mare transparenţă;
da, banii trebuie cheltuiţi cu grijă; dar nu, în niciun caz, Uniunea nu
poate fi cu două viteze.

Toamna trecută, la Bucureşti a fost înfiinţată o
comisie prezidenţială care să elaboreze un proiect de ţară. Şeful statului a
anunţat, atunci, că acesta va fi finalizat în aproximativ un an. Amicii şi inamicii vor fi
înţelegători să aştepte până se va finaliza ! – conchide aceeaşi editorialistă
de la Adevărul.

1 March 2017
Jurnal românesc – 25.01.2017

Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura pentru organizarea în România a unui referendum prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Decizia are loc după intenţia Guvernului de a adopta două ordonanţe de urgenţă privind acordarea unei graţieri colective şi modificarea Codului penal. Se prevede, între altele, graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv, precum şi a celor cu amendă aplicate de instanţa de judecată. De graţiere nu ar beneficia recidiviştii şi cei care au comis o serie de infracţiuni prevăzute de Codul Penal sau de legi speciale. Cât despre proiectul de modificare a Codului penal, acesta prevede că abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune doar în cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, în timp ce limita maximă a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de închisoare. Cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă ale Guvernului au fost vehement contestate de opoziţia parlamentară din România, precum şi de zeci de mii de oameni care au ieşit în stradă la finele săptămânii trecute, cărora li s-a alăturat şi preşedintele Klaus Iohannis. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale.

Europarlamentarul liberal Adina Vălean a fost ales preşedintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European. Este pentru prima dată când un eurodeputat român deţine şefia unei Comisii din Parlamentul European. “Sanatatea publică, protecţia mediului şi siguranţa alimentară sunt domenii de o importanţă vitală pentru indivizi şi comunităţi şi, cu cât mai sigure, cu atât mai bun va fi viitorul acestora. Voi continua să reprezint şi să mă lupt pentru interesul României şi din aceasta nouă poziţie”, a precizat Adina Vălean.

În România, de la 1 februarie intră în vigoare mai multe modificări fiscale, printre care creşterea impozitării salariilor mari, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, dar şi eliminarea unor taxe, cum este cea de timbru de mediu sau taxa radio-tv. Una dintre cele mai importante modificări este cea legată de schimbarea regimului de impozitare a micilorafaceri, respectiv majorarea plafonului veniturilor la suma anuală de 500.000 de euro. De asemenea, impozitul plătit de microîntreprinderi este de 3%, pentru cele care nu au salariaţi şi 1% pentru microîntreprinderile cu minimum un salariat. O altă măsură importantă este cea care vizează zeci de mii de salariaţi, în special din mediul privat, care câştigă lunar mai mult de cinci salarii medii peeconomie, adică peste 9.400 de lei net. Ei vor obţine venituri mai mici prin eliminarea plafonului pe baza căruia erau calculate contribuţiile până acum. De asemenea, tot din prima zi a lunii februarie salariul minim brut va creşte cu 200 de lei, urmând să ajungă la valoarea de 1.450 de lei pe lună.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit, în creştere, prognoza de creştere a economiei româneşti, până în 2020, aceşti indicatori stând la baza construirii proiectului de buget pentru 2017. Astfel, pentru anul următor, estimarea de creştere a fost revizuită de la 4,3% în Prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală, urmând să ajungă în 2020 la 5,7%. Pe de altă parte, prognoza de inflaţie pentru 2017 a fost revizuită în jos, la o medie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% cât estimase anterior CNP. Pentru următorii trei ani, prognoza a rămas neschimbată.

25 January 2017
Nachrichten 01.07.2014

BUKAREST: Die Abgeordnetenkammer und der Senat in Bukarest tagen am Mittwoch in einer au‎ßerordentlichen Sizung, um das Asoziierungs- und Freihandelsabkommen der Republik Moldau mit der EU, das am Freitag in Brüssel unterzeichnet wurde, zu ratifizieren. Rumänien erklärte bereits, es möchte symbolisch, das erste Mitgliedsland der Union sein, das das besagte Abkommmen ratifiziert. Dies soll der Ausdruck der konsequenten Unterstützung der europäischen Integration des banchbarten mehrheitlich rumänischsprachigen ex-sowjetischen Staates sein. Um in Kraft zu treten, muss das Abkommen von den Parlamenten aller 28 Mitgliedsstaaten ratifiziert werden. Auch die Legislative in Chişinău kommt am Mittwoch zusammen um über besagtes Abkommen abzustimmen. Parlamentspräsident Igor Corman ist sich sicher, dass die Urkunde ratifiziert wird. Die Abgeordneten der pro-europäischen Koalition hatten bereits angekündigt, sie werden dafür stimmen, während die Moskau-nahe, kommunistische und sozialistische Oppostion sich einer Ratifizierung widersetzt.

Die rumänischen Europaabgeordneten Adina Vălean von der oppositionellen National-Liberalen Partei und Corina Creţu von den mitregierenden Sozial-Demokraten sind am Dienstag in Strassburg zu Vizevorsitzenden des Europa-Parlaments gewählt worden. Die Gemeinschaftslegislative soll weiterhin von dem deutschen Sozial-Demokraten Martin Schulz präsidiert werden. Die Volkspartei und die Sozialdemokraten beschlossen die Präsidentschaft des Europa-Parlaments zu teilen. Somit soll im zweiten Teil der Amtszeit, ab Januar 2017, dieses Amt der EVP zukommen.

BUKAREST: In Rumänien gelten ab dem 1. Juli neue Erdgas- und Strompreise: Gas wird teurer, während die Preise für die elektrische Energie sinken. Gleichzeitig wurden Dutzende nichtsteuerliche Abgaben abgeschafft oder zusammengeführt. Dazu hatte sich die Regierung verpflichtet. Ab dem 1. Juli erhöhte sie auch das Mindestgehalt von umgerechnet 194 auf 205 Euro. Damit werden Verkehrssünder in Zukunft härter bestraft, da ein Strafpunkt 10% des geltenden Mindestgehalts ausmacht. Die Einzelheiten erfahren sie nach den Meldungen.

BUKAREST: Die derzeit stattfindende Abiturprüfung wird von mehreren Korruptionsskandalen überschattet. Die rumänischen Staatsanwälte ermitteln gegen mehrere Schulinspektoren und Lehrkräfte, die für unterschiedliche Geldsummen den Schülern beim Bestehen der Prüfung geholfen haben sollen. Zudem waren am Montag mehrere Schüler wegen Betrugsversuchen bei der schriftlichen Prüfung im Fach Rumänische Sprache ausgeschlossen worden. Die erste Sitzung der Hochschulreifeprüfung geht heute für die Angehörigen der nationalen Minderheiten mit der schriftlichen Prüfung in der Muttersprache weiter. Am Mittwoch werden alle Lyzeumsschüler die Prüfung im entsprechenden Pflichtwach absolvieren, am Freitag ist das Wahlfach angesetzt. Die Endergebnisse werden am 11. Juli veröffentlicht.

1 July 2014
01.07.2014 (mise à jour)

Corruption – Le maire de la ville de Bacau (dans lest de la Roumanie), Romeo Stavarache (membre du Parti National Libéral, dopposition) et deux de ses supposés complices ont été placés en détention provisoire pour 30 jours dans un dossier de corruption. Faisant déjà lobjet dune enquête, et ayant été placés sous contrôle judiciaire, ils nont pas respecté les restrictions imposées par les organes judiciaires.Stavarache aurait demandé à des sociétés environ un demi million deuros en échange pour des contrats financés de fonds publics.

Toujours mardi, la Haute Cour de Justice et de Cassation a condamné le député de lUnion Démocratique des Magyars de Roumanie (qui partage le pouvoir avec le Parti Social Démocrate), Mate Andras Levente, à 6 mois de prison avec sursis dans un enquête de conflit dintérêts. Il avait fait embaucher de manière illégale son épouse parmi les personnels de son bureau de parlementaire.

Par ailleurs, la Court dAppel de Bucarest a décidé de lextension de la saisie provisoire dune partie des biens de Dan Voiculescu, président fondateur du Parti Conservateur (membre de la coalition au pouvoir) et de plusieurs supposés complices de celui-ci. Cest en 2008 que les procureurs du Parquet anticorrption avaient ouverte en une enquête à lencontre de Dan Voiculescu, laccusant davoir privatisé de manière frauduleuse lInstitut de recherches alimentaires de Bucarest, causant un préjudice de 60 millions deuros.

Parlement Européen — La députée européenne roumaine Adina Vălean a été élue mardi à Strasbourg vice présidente du Parlement Européen. Désignée par le Parti Populaire Européen (de centre – droit), elle compte parmi les 6 vice présidents sur 14 à avoir été élus au premier tour. Pour sa part, la députée européenne roumaine Corina Creţu, désignée par le groupe des socialistes et démocrates, fait partie des vice présidents du PE du second tour. Les populaires et les sociaux-démocrates ont décidé de partager la présidence du PE. Par conséquent, à compter de janvier 2017 ce sera au Parti Populaire Européen den assumer la direction.

Tennis — A Wimbledon, la joueuse roumaine de tennis Simona Halep, 3e mondiale, a vaincu mardi Zarina Dizas du Kazakhstan dans les huitièmes du 3^e grand Chelem de l’année. Dans les quarts de finale Simona Halep jouera contre Sabine Lisiki dAllemagne. Si elle arrive en finale, Simona Halep occupera la Deuxième position mondiale, dépassant la Chinoise Na Li.

1 July 2014