Radio România Internațional

Tag: Adina Valean

  • CE a selectat 26 de proiecte din 12 țări membre care vor primi un total de 189 de milioane de euro

    CE a selectat 26 de proiecte din 12 țări membre care vor primi un total de 189 de milioane de euro

    Proiectul include staţii de încărcare pentru vehicule electrice, staţii pentru încărcare cu hidrogen, precum şi instalaţii similare pentru serviciile de asistenţă din aeroporturi, puncte de încărcare care fac parte din rețeaua transeuropeană de transport.

    Banii constituie în totalitate finanțare din fonduri europene și vin pe linia facilității pentru infrastructura carburanților alternativi.

    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a punctat beneficiile pentru cele 12 țări membre: Solicitările de finanțare în cadrul Facilității de infrastructură a combustibililor alternativi continuă să crească, ilustrând angajamentul industriei transporturilor față de trecerea la soluții durabile. Investiția noastră de 189 de milioane de euro se va traduce în aproximativ 2.000 de puncte de încărcare, plus aproximativ 63 de stații de alimentare cu hidrogen. Patru proiecte vor sprijini electrificarea serviciilor de manipulare la sol în aeroporturi, de exemplu prin electrificarea echipamentelor de sprijin și instalarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor de serviciu, a spus Adina Vălean.

    Printre statele selecționate se numără și România, cu două proiecte în valoare de peste 16 milioane de euro: unul înaintat de OMV Petrom și altul de către Rompetrol. Acestea prevăd instalarea a 432 de stații electrice de încărcare.

    UE continuă să sprijine proiecte care urmăresc să stimuleze trecerea către forme de transport mai puțin poluante. Astfel de proiecte contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă, precum și la stimularea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă, susține directorul interimar al Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu Paloma Aba Garrote.

    Contribuția financiară a Uniunii Europene vine sub formă de granturi.


  • Proiecte culturale europene

    Proiecte culturale europene

    În urmă cu aproape 40 de ani
    era lansat proiectul Capitala Europeana a Culturii. În scurt timp a devenit
    unul din cele mai populare și apreciate la nivelul UE. Prin acest titlu se demonstrează bogăția și diversitatea
    culturilor din Europa, se stimulează turismul durabil și se promovează
    dezvoltarea orașelor prin cultură. De asemenea, titlul are un impact social și
    economic pozitiv pe termen lung atât pentru orașe, cât și pentru regiunile învecinate.
    Pentru a fi selectate, orașele au trebuit să elaboreze un program cultural cu o
    puternică dimensiune europeană, care să promoveze implicarea activă a
    locuitorilor și a comunităților lor.

    În 2023, Timișoara este Capitală Europeană a
    Culturii     alături de orașele Veszprém din Ungaria şi Elefsina din Grecia.
    Timişoara a dat startul manifestărilor. Circa 15.000 de spectatori şi peste 100
    de oficiali de rang înalt, reprezentând peste 40 de ţări de pe trei continente,
    au asistat la evenimente. Timişoara s-a transformat într-o imensă galerie de
    artă, cu numeroase expoziţii colective
    şi personale. De asemenea, au avut loc concerte de muzică, spectacole de
    teatru, film, dezbateri în comunitate șiun festival de cultură digital.

    Prezentă la manifestările inaugurale, Adina Vălean, comisarul
    european pentru Transporturi, a decernat Timişoarei premiul Melina
    Mercouri    , în valoare de 1,5 milioane de euro, acordat oraşelor capitale
    culturale europene care şi-au îndeplinit angajamentele asumate în program.

    Adina
    Vălean a vorbit despre beneficile aduse de titlu de Capitala Europeana a
    Culturii: Apartenenţa la reţeaua de
    Capitale Culturale Europene e mai mult decât simbolică. Experienţa ne arată că
    oraşele gazdă au avut beneficii semnificative pe termen lung în ceea ce
    priveşte regenerarea urbană, îmbunătăţirea imaginii publice sau valorificarea
    potenţialului de inovaţie. În aceeaşi măsură, capitalele culturale europene au
    reuşit să atragă mai mulţi turişti şi să promoveze un turism de calitate la nivel
    naţional şi european. Contextul creat de numirea unui oraș Capitală Culturală
    Europeană aduce și alte investiții decât cele legate de evenimentele culturale.
    Comisia Europeană prin fondurile de coeziune a finanțat în regiunea de vest – Timișoara
    proiecte în valoare de 221 de milioane de euro începând cu anul 2007.

    Până în
    prezent, peste 60 de orașe din Uniunea Europeană și nu numai au primit titlul
    de Capitală Europeană a Culturii. Programul a
    devenit atât o platformă-cheie pentru poziționarea la nivel internațional al acestora,
    cât și un catalizator al regenerării economice și culturale.






  • Strategia europeană privind dronele

    Strategia europeană privind dronele

    Strategia europeană (2.0)
    privind dronele, adoptată recent de Comisia
    Europeană, prezintă o viziune pentru dezvoltarea pieţei europene de resort. Aceasta se bazează pe cadrul de siguranță al UE
    pentru operarea și stabilirea cerințelor tehnice ale dronelor, care este cel
    mai avansat din lume. Noua strategie stabilește modul în care Europa poate
    continua operațiunile comerciale la scară largă cu drone, oferind în același
    timp noi oportunități în acest sector. Datorită cadrului de reglementare
    cuprinzător al UE, dronele au zburat în siguranță sute de mii de ore pe cerul
    Europei, de exemplu pentru a supraveghea infrastructura, pentru a monitoriza
    deversările de petrol sau pentru a preleva probe de sol. Proiectele privind
    utilizarea dronelor pentru livrări medicale aeriene, transportul de probe
    medicale între serviciile de sănătate înregistrează, de asemenea, progrese
    bune.

    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a vorbit
    despre importanța dronelor:

    Tehnologiile care implică dronele s-au dezvoltat rapid în ultimii ani, de la gageturi sau obiecte
    zburătoare experimentale, la păsări robotice sofisticate care ne ajută în
    moduri incredibile. Folosim dronele pentru a măsura emisiile navelor, în
    strâmtoarea Gibraltar, să verificam confomitatea cu regulile de mediu. Dronele
    au ajutat la salvarea a cel puțin zece vieți și au sprijinit misiunile de
    căutare și salvare din munții Croației. Ele ajută și la livrarea de mărfuri în
    Dublin, în Irlanda. Acestea sunt doar câteva exemple ale utilizări dronelor în
    prezent. Viitorul va asigura mai multe livrări cu dronele și noile servicii de
    transport pentru călători nu sunt prea departe. Vom ajunge la Olimpiada de la
    Paris, să sperăm, cu un taxi zburător în 2024. Știu că unii operatori țintesc
    această dată. Avantajele dronelor sunt clare: mai puțin trafic pe drumuri, mai
    puține emisii și nu este nevoie de infrastructuri scumpe.

    Credem că dacă strategia noastră este implementată în mod
    adecvat, piaţa serviciilor cu drone din Europa ar putea atinge până în 2030 o
    valoare de 14,5 miliarde de euro şi ar putea crea 145.000 de noi locuri de
    muncă în UE    , a mai spus Adina Vălean.

    Înainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia dorește să se asigure că societatea sprijină dronele. Prin urmare, pentru a răspunde preocupărilor legate de zgomot, siguranță și confidențialitate, strategia solicită municipalităților naționale, regionale și locale să se asigure că serviciile de utilizare a dronelor sunt aliniate la nevoile cetățenilor. Strategia preconizează că mai multe servicii bazate pe drone vor face parte din viața europeană până în 2030. Printre ele se numără cele de urgență, cartografierea, imagistica, inspecția și supravegherea în cadrul legal aplicabil cu ajutorul dronelor civile, precum și livrarea urgentă de loturi mici, cum ar fi eșantioanele biologice sau medicamentele.

    Totodată, sunt incluse și serviciile inovatoare de
    mobilitate aeriană, cum ar fi taxiurile aeriene, care oferă servicii regulate
    de transport pentru pasageri, inițial cu un pilot la bord, dar cu scopul final
    de a automatiza complet operațiunile. Descătușarea potențialului
    pieței și al serviciilor cu drone din UE necesită identificarea unor componente
    tehnologice esențiale, cum ar fi inteligența artificială, robotica,
    semiconductorii și serviciile spațiale și telecomunicațiile mobile ale UE.
    Strategia identifică, de asemenea, domenii pentru sinergii între dronele civile
    și cele de apărare, precum și pentru creșterea capacităților de contra-dronă și
    a rezilienței sistemului.








  • Conectarea rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la cele din UE

    Conectarea rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la cele din UE

    Comisia Europeană inițiază un studiu de fezabilitate pentru a stabili modalitățile optime de conectare a rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la rețeaua transeuropeană de transport.

    Ecartamentul căilor ferate utilizat în cea mai mare parte a Uniunii Europene este diferit de cel din Europa de Est, ceea ce îngreunează transportul de mărfuri în ambele direcții. O soluție la această problemă ar fi ca ecartamentul feroviar utilizat în UE să fie adoptat și în aceste țări vecine, din Polonia și România în Ucraina și Moldova.

    Studiul inițiat recent, reprezintă o etapă esențială a pregătirii pentru îmbunătățirea conectivității după război între UE, pe de o parte, și Ucraina și Republica Moldova, pe de altă parte.

    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că acest studiu face parte din măsurile pe termen mediu și lung stabilite în Planul de acțiune privind culoarele de solidaritate. Totodată, este strâns legat și de propunerea prezentată de Comisie în iulie 2022 privind extinderea rețelei transeuropene de transport înspre Ucraina și Republica Moldova. În felul acesta, pregătim terenul pentru soluții pe termen mai lung, ajutând Ucraina să își organizeze schimburile comerciale de după război și eforturile de reconstrucție, a spus Adina Vălean.

    Serviciul de consultanță tehnică JASPERS din cadrul Băncii Europene de Investiții este responsabil de finalizarea studiului până în mai 2023, în strânsă cooperare cu toate țările în cauză.

    Potrivit statisticilor, în condiții normale, 75% din producția de cereale a Ucrainei este exportată, generând aproximativ 20% din veniturile naționale anuale din export. Înainte de război, porturile ucrainene de la Marea Neagră reprezentau 90% din exportul său de cereale și semințe oleaginoase. Aproximativ o treime din exporturi sunt destinate Europei, Chinei și, respectiv, Africii.

    De precizat că, încă din luna mai UE își propunea îmbunătățirea conectivității cu Ucraina pe termen mediu și stabilirea de noi conexiuni de infrastructură în cadrul reconstrucției Ucrainei.


  • Jurnal Românesc – 31.08.2022

    Jurnal Românesc – 31.08.2022

    Parlamentul României trebuie să modifice legile justiţiei în conformitate cu angajamentele europene, pentru a face posibilă ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare până la sfârşitul acestui an şi intrarea României în Spaţiul Schengen, astfel încât românii să nu mai fie umiliţi la graniţe, a declarat procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Crin Bologa. Consider că cetăţenii României au dreptul să intre în Spaţiul Schengen fără a mai fi umiliţi la graniţele României. Pentru ei trebuie ridicat MCV, care să ducă mai departe la intrarea României în Spaţiul Schengen, a spus şeful DNA. Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat proiectele de modificare a legilor Justiţiei, iar adoptarea lor reprezintă acum prioritatea noii sesiuni parlamentare, care începe la 1 septembrie. Declaraţia lui Crin Bologa vine în contextul în care cancelarul german Olaf Scholz şi-a anunţat sprijinul necondiţionat pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al spaţiului european de liberă circulaţie. În discursul său, susţinut la Praga, oficialul german a arătat că România, Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru aderare şi a promis că va acţiona pentru ca aceste să devină membrii cu drepturi depline.

    Comisarul european responsabil cu domeniul Transporturilor, Adina Vălean, şi ministrul român al Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, au fost printre personalităţile europene decorate de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru susţinerea acordată Kievului în faţa invaziei ruse. Potrivit guvernului ucrainean, pentru merite personale semnificative în consolidarea cooperării interstatale, sprijinirea suveranității statului și integrității teritoriale a Ucrainei şi contribuția semnificativă la popularizarea statului ucrainean în lume, Adina Vălean a primit Ordinul de Merit, gradul III, iar Vasile Dîncu, Ordinul Prințului Iaroslav cel Înțelept gradul III. Pe lista personalităților decorate se mai află secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, mai mulți comisari de la Bruxelles și miniștri ai Apărării din state europene. Lista nu conţine, însă nici un oficial ungar. Administraţia de la Kiev a lăudat în repetate rânduri România pentru sprijinul oferit în faţa agresiunii militare a Moscovei şi pentru felul în care au fost primiţi refugiaţii în ţara noastră.

    Sportivii nevăzători Răzvan Nedu şi Alex Benchea, din Lotul Naţional de Paraclimbing, au cucerit vârfurile Grossglockner, de 3798 de metri, şi Matterhorn, de 4478 de metri, din Munţii Alpi, a anunţat Asociaţia Climb Again, coordonatorul echipei de paraclimbing a României. Expediţia sportivilor români, a căror capacitate vizuală cumulată este de doar 1%, a durat aproape două săptămâni. Cei doi nu sunt la prima realizare de acest fel. În 2019, Alex Benchea a reuşit prima ascensiune pe Kilimanjaro a unui căţărător nevăzător român. În 2020 şi 2021, alături de Răzvan Nedu şi însoţiţi de echipa de sprijin Climb Again împreună cu alpiniştii români Cristina Pogacean şi Teofil Vlad, au dus steagul României pe Mont Blanc, la 4810 metri, şi pe Elbrus, la 5642 de metri. Următoarea ţintă a celor doi este vârful Aconcagua, supranumit acoperişul Americii de Sud pentru înălţimea sa de 6960 de metri.

    Artista Aurora Kiraly a fost selectată pentru o rezidență artistică, organizată la Bruxelles, de Fundația Boghossian, în perioada 1-29 septembrie. Aceasta este primul artist de origine română acceptat în programul de rezidență şi face parte dintr-un grup de 24 de artişti care, timp de o lună, vor avea oportunitatea de a trăi și de a lucra în casa și studioul vilei baronului Louis Empain, loc devenit un veritabil laborator de idei și creație contemporană. Aurora Kiraly va prezenta ulterior o selecție din lucrările realizate în timpul rezidenței artistice, în cadrul unei expoziţii care va fi deschisă între 26 septembrie și 7 octombrie la Galeria ICR Bruxelles. Aurora Kiraly predă la Departamentul Fotografie și Imagine Dinamică al Universității Naționale de Artă din București. Activitatea sa artistică include expoziţii personale și de grup, prelegeri, prezentări, management cultural, consiliere artistică, proiecte de design grafic şi ateliere de promovare a artei vizuale în rândul copiilor. A fost membru în numeroase jurii, a publicat o serie de articole şi lucrări de specialitate și a obținut numeroase premii.


  • Protejarea transporturilor în UE în perioade de criză

    Protejarea transporturilor în UE în perioade de criză

    Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean a subliniat importanţa sectorului transporturilor în Uniunea Europeană şi a arătat că Planul de urgență al Comisiei creează un cadru puternic pentru a-l face mai rezistent şi mai stabil în perspectiva unor viitoare crize şi provocări. Planul propune un set de acțiuni pentru a ghida Uniunea şi statele membre în adoptarea măsurilor de răspuns în caz de urgență.

    Iată cum a prezentat acest plan purtătorul de cuvânt al executivului european:

    Planul articulează principii orientative astfel încât măsurile de răspuns să menţină funcţională piaţa internă a Uniunii şi conţine un set de 10 acţiuni concentrate, spre exemplu, asupra principiilor Coridoarelor Verzi, pe mecanismele de creare a coridoarelor sigure de tranzit pentru oameni şi bunuri, pe menţinerea transportului public colectiv, pe protecţia pasagerilor sau pe construirea rezilienţei cibernetice.

    Iată, detaliat, cele 10 domenii de acțiune propuse de Comisie:

    – Adaptarea legislației europene privind transporturile pentru situațiile de criză;
    – Asigurarea unui sprijin adecvat pentru sectorul transporturilor;
    – Asigurarea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor și persoanelor;
    – Gestionarea fluxurilor de refugiați și repatrierea pasagerilor blocați;
    – Asigurarea unei minime conectivităţi şi protectia pasagerilor ;
    – Partajarea informațiilor privind transporturile;
    – Întărirea coordonării politicilor;
    – Întărirea securității cibernetice a sistemelor de transport;
    – Testarea capacităţii de răspuns la evenimente neprevăzute ;
    – Şi cooperarea cu partenerii internaționali.

    Care sunt paşii următori ?

    Comisia și statele membre vor folosi acest plan de urgență pentru a răspunde provocărilor actuale care afectează sectorul transporturilor. Comisia va sprijini statele membre și va conduce procesul de pregătire pentru criză în cooperare cu agențiile Uniunii Europene, prin coordonarea rețelei punctelor naționale de contact pentru transport și prin discuții regulate cu partenerii internaționali și alte părți interesate.

    Pentru a răspunde provocărilor imediate și pentru a se asigura că Ucraina poate exporta cereale, dar poate şi importa mărfurile de care are nevoie, Comisia va coordona rețeaua de puncte de contact şi Platforma « Solidarity Lanes » – Culoarele de Solidaritate cu Ucraina.


  • CE a stabilit liniile programului de sprijinire a Ucrainei pentru a-şi exporta producţia agricolă

    CE a stabilit liniile programului de sprijinire a Ucrainei pentru a-şi exporta producţia agricolă

    40 de milioane de tone de cereale se află, la ora actuală, în depozitele din Ucraina, iar jumătate din această cantitate ar trebui să plece la export în maximum trei luni de acum încolo. În urma invaziei ruse, porturile ucrainene sunt blocate, iar grânele şi alte produse agricole din ţara vecină nu mai pot ajunge la destinaţie. Mii de vagoane şi camioane aşteaptă deja efectuarea procedurilor vamale, la graniţele cu România, Polonia sau Slovacia, iar timpul de aşteptare ajunge şi la 30 de zile. Printre provocări se numără dimensiunile diferite ale ecartamentului de cale ferată, astfel încât majoritatea mărfurilor trebuie transbordate în camioane sau vagoane care corespund standardului european. Situaţia ameninţă securitatea alimentară mondială, iar în acest context, Comisia Europeană a stabilit un set de 20 de măsuri care vor crea un aşa numit culoar de solidaritate cu Ucraina.

    Acţiunile urgente au fost anunţate de Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean:

    Vom înfiinţa o platformă logistică de corespondenţe, pentru a-i ajuta pe comercianţi, asociaţii, statele membre şi a autorităţile ucrainene să se găsească mai uşor unii pe alţii şi să rezolve, astfel, problemele presante fără întârziere. Facem un apel către jucătorii de pe piaţă să pună la dispoziţie echipamente, trenuri, barje, camioane şi nave, urgent. De asemenea, cerem statelor membre să crească volumul de inspecţie la frontieră pentru a face faţă primirilor 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână. Cerem managerilor să prioritizeze transporturile din Ucraina pe coridoarele încărcate, adică trase feroviare să fie alocate pentru aceste transporturi.

    În condiţii normale, 75% din producţia de cereale a Ucrainei este exportată, generând aproximativ 20% din veniturile naţionale anuale din export.


  • Culoarele solidarității cu Ucraina

    Culoarele solidarității cu Ucraina

    Războiul din Ucraina are un impact grav și asupra exporturilor din statul vecin, mai cu seamă cele de cereale, foarte importante atât pentru economia ucraineană, cât și pentru țările importatoare din Europa, Asia sau Africa, printre care și state sărace unde populația depinde de cerealele venite din afara granițelor.



    Transporturile din Ucraina așteaptă chiar și o lună să efectueze procedurile vamale



    Exporturile ucrainene sunt împiedicate de blocada porturilor de către armata rusă, dar și din cauza mai multor factori logistici. Potrivit Comisiei Europene, mii de vagoane și camioane așteaptă efectuarea procedurilor vamale pe partea Ucrainei. În medie, un tren de marfă așteaptă 16 zile să treacă granița, însă timpii de așteptare cresc până la 30 de zile în unele puncte de trecere a frontierei. O altă problemă este creată de dimensiunile ecartamentului feroviar. Vagoanele ucrainene nu sunt compatibile cu cea mai mare parte a rețelei feroviare a Uniunii, astfel încât majoritatea mărfurilor trebuie transbordate în camioane sau vagoane care corespund ecartamentului standard al UE.



    Drept urmare, Executivul european a prezentat, joi, un set de acțiuni menite să ajute Ucraina să își exporte produsele agricole prin “culoarele solidarității, așa cum au fost denumite rutele logistice alternative pentru exporturile ucrainene în propunerea Comisiei.



    20 de milioane de tone de cereale trebuie exportate în mai puțin de 3 luni



    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, spune că Ucraina trebuie să exporte cel puțin 20 de milioane de tone de cereale în următoarele luni, pentru a face loc recoltelor de anul acesta:


    Ucraina stochează în momentul de față circa 40 de milioane de tone de cereale, iar jumătate din această cantitate trebuie exportată până la sfârșitul lunii iulie (n.r. anul curent). Este o provocare de proporții gigantice; prin urmare, este esențial să se coordoneze și să se optimizeze lanțurile logistice, să se creeze noi rute şi să se evite, pe cât posibil, blocajele. Atât pentru soluțiile pe termen scurt, cât şi pentru cele pe termen lung, vom acționa împreună cu autoritățile ucrainene şi în strânsă colaborare în special cu statele membre învecinate, care au depus eforturi enorme pentru a ajuta în timpul acestei crize, a transmis Adina Vălean în cadrul unei conferințe de presă.

    Conferința de presă susținută de comisarul pentru transporuri, Adina Vălean, pe tema coridoarelor solidarității



    Portul Constanța, crucial pentru Ucraina în vreme de război



    România, prin granița terestră de 650 de kilometri cu Ucraina, dar mai ales prin ieșirea la Marea Neagră, are un rol extrem de important pentru exporturile din statul vecin după cum subliniază și Adina Vădean:


    Portul Constanța este poarta de ieșire a exporturilor de cereale ucrainene către piețele sudice din nordul Africii și Orientul Mijlociu. Vom coordona și lucra cu transportatori, exportatori, autorități naționale pentru a fluidiza exporturile de produse agricole din Ucraina. Măsurile propuse sunt de la eficientizarea controalelor vamale la mobilizarea de echipamente și vehicule acolo unde este nevoie, de la identificarea de noi rute la prioritizare transporturilor pe anumite coridoare.



    Comisarul european al transportului a îndemnat statele membre să pună la dispoziție toate resursele pentru a asigura echipamentele necesare de încărcare și descărcare a cerealelor, printre care vagoane de tren, camioane și vapoare. Totodată, oficialul european a solicitat mărirea capacității de inspecție în punctele de frontieră, astfel încât acestea să funcționeze non-stop, în toate cele șapte zile zilele săptămânii.


  • La semaine du 11 au 15 avril 2022

    La semaine du 11 au 15 avril 2022

    Le programme « Soutien pour la Roumanie »



    La coalition PSD – PNL – UDMR, au pouvoir en Roumanie, a décidé dun paquet de mesures économiques et sociales censé prévenir les effets de la crise énergétique et compenser les majorations de prix. Une partie de ces mesures ont déjà été adoptées par le Parlement de Bucarest. Le plan « Soutien pour la Roumanie » est estimé à trois milliards et demi deuros, dont plus de la moitié de fonds européens. Parmi les décisions les plus importantes figure la majoration du salaire minimum dans lagriculture et dans lindustrie alimentaire, loctroi de bons d’achat aux personnes qui touchent des revenus réduits, ainsi que lintroduction dune série de subventions et daides aux PMEs et aux fermiers. 300 millions deuros seront alloués uniquement pour compenser la majoration des prix, alors que les PME se verront allouer des aides allant jusquà 400 mille euros par entreprise, pour faire des investissements. Les entreprises de transport pourront bénéficier dune subvention de 50 bani par litre de carburant alors que les fermiers pourront bénéficier de subventions. Dautres mesures visent une hausse exonérée dimpôts du salaire minimum et la majoration de la valeur des tickets restaurant. Le paquet a trois objectifs majeurs, affirme le premier ministre Nicolae Ciucă : soutenir léconomie pour réaliser une croissance économique saine, réaliser la cohésion sociale et la solidarité entre les générations. Près de 12 millions de personnes devraient bénéficier des mesures sociales de ce programme gouvernemental, affirment les autorités. Entre temps, lInstitut national de la statistique a annoncé que le taux annuel dinflation a progressé au mois de mars à 10,15 %, un niveau record des 18 dernières années.



    Consolidation de la présence de lOTAN sur son flanc oriental



    Le conflit en Ukraine et la consolidation de la présence de lOTAN sur son flanc est ont dominé les pourparlers mardi à Bucarest entre le président roumain, Klaus Iohannis, et le premier ministre belge Alexander de Croo. Il faut un nouveau concept stratégique de lOTAN, qui puisse reconfirmer la défense collective en tant que tâche fondamentale prioritaire de lAlliance et qui mentionne explicitement la Russie en tant que principale menace à ladresse de la sécurité, affirme le chef de lEtat. Il a annoncé quà partir de ce printemps, le Groupe de combat de lOTAN serait constitué sur le territoire de la Roumanie après la fin des négociations entre alliés. Pour sa part, le premier ministre belge a affirmé que lOTAN était une alliance puissante sur laquelle la Roumanie pouvait compter. « Vos frontières sont aussi les nôtres, que nous allons défendre », a déclaré Alexander De Croo. 300 militaires belges font partie de la Force de réaction de lOTAN, activée par le Conseil de lAtlantique Nord le 25 février, juste après le début de la guerre déclenchée par la Russie contre l’Ukraine. Ils ont rejoint en mars les 500 camarades français, déjà déployés sur la Base aérienne 57 de Mihail Kogalniceanu, dans le sud-est de la Roumanie. C’est justement cet endroit que le premier ministre belge Alexander de Croo a visité mercredi, en compagnie du président et du premier ministre roumains. Ce dernier a souligné que les alliés devaient être prêts à gérer une crise de longue durée et même une escalade de cette crise jusquaux frontières de lOTAN.



    Visite de la commissaire européenne aux Transports à Bucarest



    La commissaire européenne aux Transports, la Roumaine Adina Vălean, a participé deux jours durant à Bucarest à une conférence sur lavenir de lEurope, organisée par la Représentation de la Commission européenne en Roumanie. Elle a également parlé par visioconférence aux ministres des Transports de Roumanie, de République de Moldova et dUkraine. Le premier ministre roumain, Nicolae Ciucă, et la commissaire européenne Adina Vălean ont décidé de collaborer étroitement afin de faciliter le transport par voie ferroviaire, routière, fluviale et maritime des marchandises dUkraine et de République de Moldova, voisines de la Roumanie. Nicolae Ciucă a loué linitiative de la commissaire Vălean de constituer un groupe de travail censé identifier des solutions pour faire croître le taux dabsorption par la Roumanie des fonds européens alloués aux projets dans le secteur de linfrastructure de transport.



    La loi de lexploitation des hydrocarbures en haute mer soumise aux débats du Parlement



    Le projet de modification de la loi portant exploitation des hydrocarbures en haute mer, qui vise les réserves de gaz en mer Noire, a été soumis au Parlement. Il y sera débattu en procédure durgence, quatre ans après lélaboration de sa première variante, qui na fait que dissuader les investisseurs potentiels. La coalition gouvernementale propose désormais une variante beaucoup plus équilibrée, qui devrait produire des avantages non seulement pour lEtat, mais aussi pour les entreprises qui exploiteront ces gisements. LEtat et les entreprises de Roumanie pourront acheter prioritairement le gaz exploité, et le surplus sera exporté. 60 % du bénéfice obtenu suite à lexploitation du gaz reviendra à lEtat, et 40 % aux investisseurs. Ce qui plus est, le document prévoit aussi déliminer certains impôts complémentaires sur les revenus des entreprises du secteur. Une autre modification, cest lélimination du seuil de déduction des investissements du calcul de limpôt sur le bénéfice. Les débats sur le projet se dérouleront en urgence en raison justement de la crise énergétique et des efforts déliminer toute dépendance du gaz russe. Selon les analystes économiques, la variante proposée réussira à donner une nouvelle impulsion aux investissements, mais lexploitation des réserves dhydrocarbures en mer Noire ne pourra se réaliser que dici plusieurs années.


    (Trad.: Alex Diaconescu)


  • Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

    Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

    Programul ʺSprijin pentru Româniaʺ


    Coaliția
    PSD-PNL-UDMR aflată la putere în România a convenit asupra unui pachet de
    măsuri economice și sociale menit să prevină efectele crizei energetice și să
    compenseze creșterile de prețuri. O
    parte dintre măsuri au fost deja adoptate în Parlamentul de la București. Planul Sprijin pentru România
    are o valoare de aproximativ 17 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de
    euro), mai mult de jumătate provenind din fonduri europene. Printre cele mai
    importante decizii se numără creșterea salariului minim în agricultură și în
    industria alimentară, acordarea de vouchere pentru persoanele cu venituri mici,
    precum și subvenții și ajutoare pentru IMM-uri și fermieri. 300 de milioane de
    euro sunt pentru compensarea creșterii prețurilor, IMM-urile vor primi până la
    400 de mii de euro pe companie pentru stimularea investițiilor, firmele de
    transport vor putea deconta 50 de bani la litrul de carburant, iar fermierii
    vor primi bani sub formă de granturi. Alte măsuri vizează o creștere voluntară,
    scutită de taxe, a salariului minim, dublarea normei de hrană pentru pacienții
    din spitale și creșterea valorii tichetelor de masă. Pachetul are trei
    obiective principale, spune premierul Nicolae Ciucă: susținerea economiei
    pentru o creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și
    solidaritatea între generații. Aproape 12 milioane de persoane urmează să
    beneficieze de măsurile sociale din acest program guvernamental, spun
    autoritățile. Între timp, Institutul
    Naţional de Statistică a anunţat că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna
    martie la 10,15% – un nivel record al ultimilor 18 ani.



    Consolidarea prezenţei NATO pe
    Flancul de Est


    Conflictul din Ucraina și
    consolidarea prezenţei NATO pe Flancul de Est au dominat discuţiile purtate,
    marți, la București, de preşedintele Klaus Iohannis cu premierul Belgiei,
    Alexander De Croo. Este nevoie de un nou concept strategic al NATO, care trebuie să
    reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianţei şi
    să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare la adresa
    securităţii, consideră șeful statului, care a anunțat că, în această
    primăvară, grupul de luptă al NATO va fi constituit pe teritoriul României,
    după finalizarea negocierilor dintre aliaţi. La rândul său, premierul Belgiei a
    spus că NATO este o Alianță puternică pe care România poate conta: frontiera
    dumneavoastră este şi frontiera noastră şi o vom apăra, a declarat Alexander
    De Croo. 300 de militari belgieni fac parte din forţa de răspuns a NATO,
    activată de Consiliul Nord-Atlantic pe 25 februarie, imediat după declanșarea
    războiului de către Moscova. Ei s-au alăturat, în martie, celor 500 de militari
    francezi, deja prezenţi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, din sud-estul
    României. Baza a fost vizitată, în această săptămână, de șeful statului român
    și de premierul belgian, însoțiți de Nicolae Ciucă, primul-ministru român, care
    a subliniat că aliaţii trebuie să fie pregătiţi pentru o criză de durată şi
    pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa
    NATO.



    Comisarul european pentru
    Transporturi, la București


    Comisarul
    european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, s-a aflat timp de două zile
    la București, unde a participat, alături de premierul Nicolae Ciucă, la o
    conferinţă privind viitorul Europei, organizată de reprezentanţa Executivului
    comunitar în România. De asemenea, a discutat într-o videoconferinţă cu
    miniştrii transporturilor din România, Republica Moldova şi Ucraina. Premierul
    Nicolae Ciucă și comisarul european Adina Vălean au convenit să
    colaboreze strâns în scopul facilitării transportului feroviar,
    rutier, fluvial şi maritim al mărfurilor din Ucraina şi Republica Moldova,
    vecine României. Nicolae Ciucă a lăudat iniţiativa comisarului
    Vălean de a înfiinţa un grup de lucru menit să identifice soluţii pentru
    creşterea gradului de absorbţie de către România a fondurilor europene alocate
    proiectelor în domeniul infrastructurii de transport.



    Legea
    offshore, în
    dezbaterea Parlamentului


    Proiectul de modificare a legii offshore, care reglementează
    exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră,
    a ajuns în Parlament, unde va fi dezbătut în procedură de
    urgență, după patru ani de la prima variantă, care nu a făcut decât să alunge
    investitorii. Coaliția de guvernare propune acum o variantă mai echilibrată
    despre care spune că va aduce avantaje și statului și companiilor care vor
    exploata zăcămintele. Statul și companiile din România vor avea prioritate la
    cumpărarea gazului exploatat, surplusul urmând să fie exportat. 60% din
    profitul obţinut din exploatarea gazelor natural va reveni statului, iar 40%
    investitorilor. De asemenea, documentul prevede eliminarea impozitării
    suplimentare a veniturilor pentru prețurile de vânzare la care investitorii nu
    realizează supraprofituri, cu excepția menținerii grilei de impozitare în cazul
    veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de
    85 de lei pe MW/oră. O altă modificare este eliminarea limitării deducerii
    investițiilor pentru calculul impozitului pe profit. Dezbaterea proiectului în
    regim de urgență vine pe fondul crizei din energie și al demersului de eliminare
    a dependenței de gazele rusești. Analiștii economici cred că varianta propusă
    va reuși să impulsioneze investițiile, însă chiar și așa până la exploatarea
    zăcămintelor vor mai trece câțiva ani.


  • April 12, 2022 UPDATE

    April 12, 2022 UPDATE

    MEASURES – Romania’s Finance Minister,
    Adrian Câciu, said that the package of social and economic measures announced
    on Monday evening by ruling coalition leaders mainly targets the economy, maintaining
    jobs, and supporting vulnerable people. The package is worth €3.5 billion. The
    measures include the granting of €50 vouchers every two months for the purchase
    of basic foodstuffs for low-income families and €30 vouchers for the more than
    150,000 students who receive social scholarships. Vouchers can be used to
    purchase food, school supplies and clothing. Other measures include a minimum
    gross salary of 3,000 lei in agriculture and the food industry as well as money
    for investments.


    MEETING – The balanced, long-term
    consolidating of NATO’s defense and deterrence posture must be accelerated,
    Romania’s president Klaus Iohannis said on Tuesday following his meeting with
    the Prime Minister of Belgium, Alexander De Croo. The president argued in favor
    of a unitary, coherent and robust defense on the eastern flank in order to
    ensure a more efficient deterrence, particularly in the Black Sea. Klaus
    Iohannis said a Belgian military unit is currently deployed to Romania as part
    of NATO’s Response Force and thanked Prime Minister De Croo for his support.
    The Belgian official said Belgium and Romania are close partners in the EU and
    NATO, and that Vladimir Putin’s war has strengthened these ties. NATO is here,
    it is strong, and it is an organization we can rely on. Your border is our
    border, and together we will defend it, Belgium’s Prime Minister also said.


    UKRAINE – Ukraine’s Finance Minister, Serhiy
    Marchenko, has called on the international community to provide immediate
    financial support to allow Ukraine to survive the huge budget deficit generated
    by the Russian invasion, Financial Times writes. The Ukrainian official painted
    a rather grim picture of Ukrainian economy, estimating total losses sustained
    by civilian and military infrastructure at some $270 billion. The coming period
    will be crucial for Ukraine, Western officials say, since Russian troops are
    resupplying and redeploying. On the other hand, the White House expects even
    greater atrocities in Ukraine committed by the Russian troops under the command
    of General Aleksandr Dvornikov, recently appointed commander of Russia’s
    operations in Ukraine. Known as the Syrian butcher, Dvornikov
    commanded the Russian forces involved in the Syrian civil war, when they
    brutally bombed numerous civilian targets. The US and the UK are looking into
    reports according to which chemical weapons have been used by Russian forces in
    attacks on Mariupol, a strategic port city under siege for more than a month.
    The Ukrainian Azov Battalion, barricaded in Mariupol, claims that a Russian
    drone dropped a ‘toxic substance’ on soldiers and civilians in the area, saying
    that several people reported respiratory and neurological problems. Over 10,000
    civilians have been killed in Mariupol since the invasion began, Mayor Vadim Boychenko
    announced.


    REFUGEES – Over 72,000 people, of whom
    8,350 Ukrainian citizens entered Romania on Monday, according to the Border
    Police. Since the start of the Russian invasion, some 685 thousand Ukrainian
    citizens have entered the country. On the other hand, the Romanian Red Cross
    has assisted over 250 thousand people from Ukraine with information and
    services in order to reconnect with their families. As part of its campaign
    Humanity has no borders, the Red Cross has so far raised over €6.7 million.
    Humanitarian activities will continue to address both Ukrainian citizens who
    have reached Romania, as well as those who remained in Ukraine, the Romanian
    Red Cross director, Ioan Silviu Lefter, has said.


    CONFERENCE – EU Commissioner for Transport,
    Adina Vălean, on Tuesday
    attended a videoconference jointly with officials from Romania, the Republic of
    Moldova and Ukraine. Transport Minister Sorin Grindeanu pointed out Romania
    plays a key role in ensuring the flow of goods to Ukraine and the Republic of
    Moldova, and thus is essential for the economy of the two countries. Since the
    start of the invasion, Romania’s maritime, rail, road and air infrastructure
    has provided vital transport routes for the transit of goods and raw materials,
    Sorin Grindeanu argued. The Romanian official said enhancing the operational
    capacity of the port of Constanța on
    the Romanian Black Sea provides substantial support to the trading of goods to
    and from Ukraine via the Republic of Moldova.


    LIST – The Environment Ministry will
    compile a list of deteriorated natural areas that will be rehabilitated under
    the Recovery and Resilience Plan. The list will be elaborated jointly with the
    European Commission and a number of NGOs, Minister Tánczos Barna said after
    Tuesday’s meeting with EU Commissioner for Environment, Virginijus Sinkevičius,
    held in Bucharest. Talks also focused on measures required to stop illegal
    logging in natural protected areas. (LS & VP)

  • 12.04.2022 (mise à jour)

    12.04.2022 (mise à jour)

    Rencontre – Il faut accélérer les efforts à long terme pour renforcer la posture de défense et de dissuasion de l’Otan, a déclaré le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis à l’issue d’une entrevue mardi, à Bucarest, avec le premier ministre belge, Alexander De Croo. Et Iohannis d’ajouter qu’il faudrait d’une défense unitaire, cohérente et plus renforcée sur le flanc Est pour obtenir un niveau de dissuasion encore plus efficace dans la région de la Mer Noire. Un contingent militaire belge sous commandement de l’Otan se trouve actuellement en Roumanie, a rappelé le président roumain, en remerciant le responsable belge pour cette preuve de soutien. Celui-ci a remarqué que la Roumanie et la Belgique sont des partenaires proches au sein des structures euro-atlantiques dont les rapports sont devenus encore plus serrés dans le contexte de la guerre en Ukraine. L’Otan est présente et on peut compter sur elle. Votre frontière est aussi la nôtre et ensemble, on la protégera, a conclu le premier ministre belge.


    Finances – Le ministre roumain des Finances, Adrian Câciu, a déclaré que le paquet de mesures sociales et économiques appelé « Appui pour la Roumanie » annoncé lundi soir par les leaders de la coalition au pouvoir visait notamment l’économie, le maintien des emplois mais aussi l’appui des personnes vulnérables. Elaboré par le PSD, le PNL et l’UDMR, le paquet s’élève à 3 milliards et demi d’euros. Parmi les mesures envisagées figure des coupons alimentaires de 50 euros accordés tous les deux mois aux familles démunies. Et des coupons de 30 euros accordés aux plus de 150 000 élèves issus des familles pauvres pour qu’ils s’en achètent des aliments, des fournitures scolaires et des vêtements. Parmi les mesures proposées, notons aussi un salaire minimum brut de 600 euros dans l’agriculture et l’industrie alimentaire.

    Inflation – En Roumanie, le taux annuel d’inflation a grimpé de 8, 53% en février à 10,15 % en mars dernier, constate l’Institut national de la statistique. Du coup, on constate une hausse des prix des produits non alimentaires, des aliments et des services. Les prix à la consommation ont augmenté de 1,9 % en mars par rapport à février. Depuis le début de l’année, le taux d’inflation en Roumanie est de 4 %. Dans ses prévisions pour 2022, la Banque Centrale roumaine table sur une inflation de 11,2 % à la fin du 2e trimestre de l’année, de 10,2 % à la fin du 3e trimestre et de 9,6 % à la fin de cette année.

    Transports – La commissaire européenne aux Transports, Adina Valean a participé mardi à une visioconférence avec les ministres des transports de Roumanie, République de Moldova et d’Ukraine. A cette occasion, le ministre roumain des Transports, Sorin Grindeanu, a affirmé que la Roumanie joue un rôle particulièrement important pour le transport des marchandises depuis et vers l’Ukraine et la république de Moldova et implicitement, pour l’économie des deux pays. Depuis le début de l’invasion russe en Ukraine, l’infrastructure roumaine – portuaire, ferroviaire, routière et aérienne offre des vois d’accès vitales pour le transport des marchandises et des matières premières, a affirmé Sorin Grindeanu. Et lui d’ajouter que le renforcement des capacités d’opération dans le port roumain de Constanta, à la Mer Noire, représente un soutien majeur pour la gestion du flux de marchandises qui viennent de l’Ukraine via la République de Moldova.

    Réfugiés – Plus de 72 mille personnes, dont 8 350 ressortissants ukrainiens sont entrés lundi en Roumanie, selon la Police roumaine aux frontières. Depuis le début de l’invasion russe en Ukraine, plus de 685.000 réfugiés ukrainiens sont arrivés en Roumanie. Par ailleurs, plus de 250.000 personnes d’Ukraine ont reçu de l’aide de la part de la Croix Rouge de Roumanie. Il s’agit de l’assistance humanitaire, des renseignements, mais aussi du soutien au rétablissement des liens de famille. Plus de 6 millions 700.000 euros ont été ramassés jusqu’à présent dans le cadre d’une collecte de fonds lancée par la Croix rouge sous le titre « L’humanité n’a pas de frontières ».

    Environnement – Le Ministère roumain de l’Environnement mettra en place d’ici la fin de l’année, une liste des zones dégradées se trouvant dans les espaces naturels protégés de Roumanie afin qu’elles soient restaurer par des fonds du Plan national de relance et de résilience. La démarche sera déroulée avec le soutien de la CE et de plusieurs ONG, a fait savoir le ministre Tánczos Barna, à l’issue de la réunion de mardi, de Bucarest, avec le commissaire européen chargé de l’Environnement, Virginijus Sinkevičius. Les discussions ont visé également des mesures de lutte contre le déboisement illégal dans les aires protégées.

    Luxembourg – Après l’Ukraine, la République de Moldova, voisine de Roumanie a reçu le questionnaire de la Commission européenne au sujet de sa demande d’adhésion à l’Union. Ce document est une base pour les négociations d’adhésion et le premier pas d’un long processus qui devrait s’achever par le statut d’Etat candidat à l’adhésion à l’UE accordé à la République de Moldova. La Roumanie insiste pour que les deux Etats voisins de l’UE soient acceptés dans le bloc communautaire, après l’invasion russe en Ukraine.

    Météo
    – Il fera généralement beau en Roumanie, même si le temps demeure assez
    frisquet, notamment au petit jour. Mercredi, les températures iront de 10 à 20
    degrés. 17 degrés mercredi midi, à Bucarest.

  • April 12, 2022

    April 12, 2022

    Measures — The Romanian finance minister, Adrian Câciu, has said that the package of social and economic measures “Support for Romania”, announced on Monday evening by the ruling coalition leaders, mainly targets the economy, maintaining jobs, and supporting vulnerable people. The package agreed upon by the Social Democratic Party – PSD, the National Liberal Party – PNL and the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania – UDMR is worth over 17 billion lei (about 3.5 billion Euros). The measures include the granting of 50-Euro vouchers every two months for the purchase of basic foodstuffs for low-income families and 30 – Euro vouchers for the more than 150,000 students who receive social scholarships. This amount will be used for food, school supplies and clothing. Other measures proposed are a minimum gross salary of 3,000 lei in agriculture and the food industry as well as money for investments.



    Visit — The European Commissioner for Transport, Adina Vălean, continues today her visit to Bucharest, where she participates in a video conference with the transport ministers from Romania, the Republic of Moldova and Ukraine. The commissioner announced her intention to discuss with the Romanian officials the ways for a better absorption of EU funds for infrastructure and to find solutions for rail, road, river and sea freight transport from Ukraine and Moldova, Romania’s neighbors. On Monday, the PM Nicolae Ciuca and the European Commissioner for Transport agreed to work closely with Ukraine and the Republic of Moldova to facilitate the transport of goods. The agenda of talks also includes the development of the transport infrastructure in Romania, and the impact of the crisis in Ukraine, respectively.



    Statistics — In Romania, the annual inflation rate rose to 10.15% in March, from 8.53% in February, against the backdrop of higher prices for non-food products, foods and services, according to data published today by National Institute of Statistics (INS). Consumer prices augmented by 1.9% in March compared to February. The inflation rate at the beginning of the year (March 2022 compared to December 2021) stands at 4%. At the same time, the annual inflation rate in March 2022 compared to March 2021 is 10.2%. The central bank forecasts an inflation rate of 11.2% at the end of the second quarter of this year, 10.2% at the end of the third quarter of this year and 9.6% at the end of the fourth quarter of 2022.



    Accession — After Ukraine, the Republic of Moldova, Romanias neighbor, also received the European Commissions questionnaire for EU accession discussions. The document marks a starting point for a membership decision, being a first step in a long process that should bring Moldova the official status of a candidate country for EU accession. Romania insists on the community bloc receiving its two neighboring countries as soon as possible, following Russias invasion of Ukraine.



    Ukraine – The next period is crucial for Ukraine, Western officials say, as the Russian forces are getting re-equipped and redistributed. President Volodymyr Zelensky believes that Russia is concentrating tens of thousands of soldiers for the next offensive in eastern Ukraine. About 1,700 Ukrainian soldiers and civilians were made prisoner by the Russian troops, according to Kyiv Independent. On the other hand, the White House expects even greater atrocities in Ukraine committed by the Russian troops under the command of General Aleksandr Dvornikov, recently appointed commander. He is nicknamed the “Syrian butcher” after being at the command of the Russian forces involved in the Syrian civil war, during which they brutally bombed numerous civilian targets. The US and the UK are looking into reports according to which chemical weapons have been used by Russian forces in attacks on Mariupol, a strategic port city under siege for more than a month. The Ukrainian Azov Battalion, barricaded in Mariupol, claims that a Russian drone dropped a toxic substance on the soldiers and civilians in the area, saying that several people were suffering from respiratory and neurological problems. More than 10,000 civilians have been killed in Mariupol since the invasion began, Mayor Vadim Boicenko announced.



    Refugees — More than 72,000 people, including 8,350 Ukrainian citizens, entered Romania on Monday, according to the Border Police. 4,924 Ukrainian citizens entered Romania (slightly increase by 0.9%) through the border crossing with Ukraine, and 1,505 (increase by 8.1%) through the border with the Republic of Moldova. Since the start of the crisis, until Monday, more than 685,000 Ukrainian citizens have entered Romania. (LS)

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    PLAN – Liderlli a coalițiillei di guvernământu suntu așteptaț s’dimăndă adză forma finală a pachetăllei di agiutoru cari easti ahărdzită a populației și economiei, tru contextul creastirillei păhadzloru tru general. Lista misurilor includi ună creașteri a indemnizațillei di measă tră paciențălli internaț, ună creaștire a tichetelor di measă și tichete suplimentare cari s’adreseadză categoriilor vulnerabile. Easti di aștiptat s’crească și tiñia di cafi mesu nai cama ñică, acă angajatorlli va s’apufusească desi va s’bagă tu practico misura ică nu. Ma multu, autoritățile va lă agiută a oamiñilor s’amână plata a ratelor bancari, misură băgată ma ninti și tru perioada pandemiillei. Va s’da agiutoru suplimentar transportatorilor, a curi achiziții di combustibil va s’hibă parțial subvenționate, kiro tu cari va s’da granturi ti IMM-uri. Premierul liberal Nicolae Ciucă spusi că pachetul va s’agiută la mențănearea economiillei și la protejarea a cetățenilor vulnearabili. Tu arada a lui, lidirul PSD Marcel Ciolacu cundille că easti prima oară cându Guvernul yini cu ună ahtari inițiativă. Planlu valoreadză aproximativ 3,5 miliardi di euro, ditu cari 1,4 miliardi di euro va s’hibă anvăliţ di UE.



    DEBATURI – Camera a Deputațlor debate adză ună moțiune simplă dipusă di USR contra a ministrului Mediului, Tanczos Barna. Votlu easti programat tră ñiercuri. Partidul di opoziție spuni că ministrul UDMR ditu guvernul di coaliție di guvernare ari căbati ti exploatarea forestieră paranom, tră aspărdzearea a mediului, niaxia a statului ta s’ufilisească oportunitățile a economiillei veardi și nitiñisearea a societatillei ţivilă anda aesta di ma muylti ori aesta ari dimandata probleme di fisi.



    REUNIUNEA – Miniștrii di externe ali UE examineadză adză şasea paketă di sancțiuni contra Moscovăllei tru kirolu a andamusillei a lor di la Luxemburg. Aţell 27 di miniștri di externe ali UE au minduerli a loru ahoryea tu ligatura cu una posibilă niaprukeari a energiillei rusești. Germania, Italia, Austria și Ungaria ţănu tru marea parti di importurile di gaze rusești. Prezidintulu ali Ucraina, Volodimir Zelenski, lă căftă niacumtinatu a lidirilor europeni s’adoptă sancțiuni ma serti”, nica şi s’nu mata ancupără petrol și combustibil ditu Rusia și s’da a forțelor ucrainene arme greale tră s’ţănă keptu a atacurilor rusești ditu Donbas. Uidisitu cu spusa a ma multoru diplomați europeni, s’așteaptă ca miniștrii UE s’păltească alte 500 di milioane di euro tră s’finanțeadză ună nauă livrare di arme la Kiev.



    VIZITĂ – Proiectele mutrinda mobilitatea yinitoare tru UE au trei zboara clleaie – sustenabilitate, performanță și reziliență, diclară comisarul UE tră Transporturi, Adina Vălean, tru marja conferințăllei di luni ti yinitorlu a Europei a curi nicukiru eara Bucureștiul. Oficialul UE și spusi nadia ca infrastructura României va s’hiba ma cu hairi ditu vidiala calitativă tru şcurtu kiro. Comisarul Vălean va s’llia parti marți la ună vidioconferință cu miniștrii a transporturilor ditu România, Republica Moldova și Ucraina. Adina Vălean spusi că va să zburască cu oficialii di la București ti ună ma bună amintari a fondurilor europene ahardziti a infrastructurii și s’află cearei tră transportul feroviar, rutier, fluvial și maritim a parmatiiloru ditu Ucraina și Republica Moldova.



    ARIFUGAŢ — Cama di 85.000 di persoane, ditu cari 7.915 cetățeni ucraineni intrară dumănică tru România. Uidisitu cu unu comunicat ali Poliție di Frontieră, niheamă pisti 677 di ñilli di ucraineni agiumsira tru România di la ahurhita a polimlui ditu Ucraina, ditu cari majoritatea s’duţea tru Europa di Vestu.



    ALLIDZERLE TRU FRANȚA – Emmanuel Macron va s’alumtă cu lidirul extremăllei dreaptă, Marine Le Pen, tru turul prezidințial programat tră 24 apriliu, dupu rezultatulu a primlui tur di dumănică a alidzerloru prezidințiale ditu Franța. Doilli va s’cilăstăsească s’amintă voturile alăntoru candidaț, acă experțălli minduescu că tinirlli alegători di nastânga radicală va s’apufusească votul. Partidile tradiționale di dreapta și stânga cari cumăndusiră Franța kiro di pisti 60 di ani fură diznou eliminate ditu primul tur după ţi amintară scoruri multu ñiţ. Alliumtrea, ărkili radicale stânga și dreapta ma largu amintă terenu.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • April 11, 2022

    April 11, 2022

    PLAN – Ruling coalition
    leaders are today expected to announce the final form of the support package addressing
    the population and the economy, in the context of soaring prices across the
    board. The list of measures includes an increase in the meal allowance for
    inpatients, an increase of meal vouchers and further vouchers addressing
    vulnerable categories. The minimum salary is also expected to go up, although
    employers will decide if they want to implement the measure or not.
    Additionally, the authorities will also allow people to postpone the payment of
    bank installments, a measure previously introduced during the pandemic as well.
    Further support will be given to transporters, whose fuel purchases will be
    partly subsidized, whereas grants will be awarded to SMEs. Liberal prime
    minister Nicolae Ciucă said the package will help keep the economy going and
    protect vulnerable citizens. In turn, PSD leader Marcel Ciolacu pointed out
    this is the first time the Government comes up with such an initiative. The
    plan is worth some €3.5 billion, of which €1.4 billion will be covered by the
    EU.




    DEBATE – The Chamber of Deputies
    is today debating a simple motion filed by USR against Environment Minister,
    Tanczos Barna. The vote is scheduled for Wednesday. The opposition party claims
    the UDMR minister in the ruling coalition government is to be blamed for
    illegal logging, for the destruction of the environment, the state’s inability
    to tap into green economy opportunities and the contempt shown to civil society
    whenever the latter signals environment issues.




    MEETING – EU Foreign
    Ministers are today examining the sixth package of sanctions against Moscow
    during their meeting in Luxembourg. The EU’s 27 Foreign Ministers have their
    differences over a possible ban on Russian energy. Germany, Italy, Austria and
    Hungary are largely reliant on Russian gas imports. Ukraine’s president,
    Volodymyr Zelensky, has constantly asked European leaders to adopt harsher
    sanctions, including to stop purchasing oil and fuel from Russia and to
    provide Ukrainian forces with heavy weapons in order to resist the Russian
    attacks in Donbas. According to several European diplomats, EU Ministers are
    expected to disburse another €500 million to fund a new delivery of weapons to
    Kyiv.




    VISIT – Projects on future
    mobility in the EU have three key words – sustainability, performance and
    resilience, EU Commissioner for Transport, Adina Vălean, said on the sidelines of Monday’s conference about the future of
    Europe hosted by Bucharest. The EU official expressed hope Romania’s infrastructure
    should improve in terms of quality in the shortest time possible. On Tuesday,
    Commissioner Vălean will attend a videoconference with the ministers of
    transport of Romania, the Republic of Moldova and Ukraine. Adina Vălean said she wants to discuss with Bucharest officials about a better
    absorption of European funds devoted to infrastructure and to find solutions
    for the rail, road, river and maritime transport of goods from Ukraine and the
    Republic of Moldova.




    REFUGEES – Over 85,000 people, of whom 7,915 Ukrainian
    citizens entered Romania on Sunday. According to a Border Police release, a
    little over 677 thousand Ukrainians have reached Romania since the start of the
    war in Ukraine, most of whom were headed to Western Europe.


    GROWTH FORECAST – The World Bank has
    downgraded its economic growth forecast for Romania this year, from 4.3% in
    January to 1.9%. According to the World bank, economic uncertainty has gone up,
    particularly as a result of the Russian invasion of Ukraine. The World Bank has
    upgraded its economic growth forecast for Romania in 2023 to 4.1%, while its
    forecast for 2024 stands at 4.3%.




    ELECTION IN FRANCE – Emmanuel
    Macron will face the leader of the far right, Marine Le Pen in the presidential
    runoff scheduled for April 24, following the result of Sunday’s first round of
    the French presidential election. Both will be trying to secure the votes of
    the other candidates, although experts believe young voters of the radical left
    will decide the vote. The traditional right and left wing parties that ruled
    France for over 60 years have been again eliminated from the first round after
    obtaining embarrassingly low scores. Conversely, the radical left and right
    wings continue to gain ground. (VP)