Tag: Adina Valean

  • Wiederankurbelung des Tourismus: Werden sich Reisegewohnheiten ändern?

    Wiederankurbelung des Tourismus: Werden sich Reisegewohnheiten ändern?

    Die Branche bietet 10% der weltweiten Arbeitsplätze, fast 12% der EU-Arbeitsplätze, und benötigt jetzt eine koordinierte internationale Reaktion, die auf rund 375 Milliarden Euro geschätzt wird, um sich zu erholen. Es geht um den Tourismus — einen Sektor, der extrem stark von Reisebeschränkungen und Ma‎ßnahmen zur sozialen Isolation betroffen sind, die Regierungen auf der ganzen Welt verhängt haben, um die Ausbreitung des neuen Coronavirus zu stoppen. Betroffen sind alle, die in dieser Branche tätig sind, von Kleinunternehmern und Hotels bis hin zu Reiseveranstaltern. Weltweit könnte die Tourismusbranche in diesem Jahr im Vergleich zu 2019 um 80% zurückgehen, so die Angaben des World Travel and Tourism Council. Im Vergleich dazu betrug der Rückgang während der Wirtschaftskrise 2009 4%.



    Europa hat ein sehr aktives touristisches Ökosystem. Transport, Unterkunft, Gastronomie, Erholung und Kultur tragen fast 10% zum BIP der EU bei und sind in vielen Regionen eine wichtige Quelle für Beschäftigung und Einkommen. 267 Millionen Europäer — oder 62% der Bevölkerung — unternehmen mindestens eine private Urlaubsreise pro Jahr, und 78% der Europäer verbringen ihren Urlaub in ihrem Herkunftsland oder in einem anderen EU-Land, so die EU-Exekutive. Der Sommer ist eine entscheidende Jahreszeit für die Branche und bringt dem europäischen Tourismussektor durchschnittlich 360 Millionen Touristen und 150 Milliarden Euro Umsatz ein. Deshalb hat Brüssel eine Reihe von Richtlinien und Empfehlungen entwickelt, um den Tourismus wieder zu beleben. Das Tourismus- und Verkehrspaket“ der Kommission umfasst eine Strategie für den Aufschwung im Jahr 2020 und darüber hinaus einen gemeinsamen Ansatz zur schrittweisen und koordinierten Wiederherstellung der Freizügigkeit und zur Beseitigung von Beschränkungen an den Binnengrenzen der EU. Es enthält auch einen Rahmen zur Unterstützung der schrittweisen Wiederherstellung des Verkehrs bei gleichzeitiger Gewährleistung der Sicherheit von Passagieren und Mitarbeitern.



    Diese Empfehlung zielt darauf ab, Reisegutscheine zu einer attraktiven Alternative zu Rückerstattungen in bar zu machen. Die Unterstützung der Kommission für Tourismusunternehmen würde in verschiedene Richtungen gehen, beispielsweise durch die Bereitstellung von Liquidität für KMU und durch die Rettung von Arbeitsplätzen mit einer finanziellen Unterstützung von bis zu 100 Mrd. Euro durch das SURE-Programm.




    Ein wichtiges Bindeglied im Tourismus ist der Verkehr. Ein klares Datum für die normale oder schrittweise Wiederaufnahme des Verkehrs kann nicht festgelegt werden, da wir nicht wissen, wie sich die Pandemie entwickeln wird, erklärte die Verkehrskommissarin Adina Vălean für Radio Rumänien, aber die von der Kommission verabschiedeten Regeln zeigen, unter welchen Bedingungen wir reisen werden:



    Ich bekomme oft die Frage: ‚Wann dürfen wir wieder reisen?‘ Die Antwort auf diese Frage muss von den Behörden jedes Mitgliedstaats gegeben werden, wobei einige Kriterien im Zusammenhang mit der epidemiologischen Situation im jeweiligen Staat berücksichtigt werden müssen, die von meinen Kollegen aus dem Gesundheitswesen hervorgehoben wurden. Dann müssen wir uns entscheiden, welche Ziele wir für den Tourismus freigeben, denn wir erwarten natürlich nicht, dass in ganz Europa die gleiche Situation herrscht, die Grenzen geöffnet werden oder die Quarantäne- und Isolationsma‎ßnahmen in jedem Mitgliedstaat gleich sind. Dies sind Entscheidungen, die die nationalen Behörden treffen müssen.“




    Es ist bekannt, dass die Wiederaufnahme des Verkehrs in mehreren Phasen auf flexible und koordinierte Weise zwischen den Mitgliedstaaten erfolgen wird. Es gibt auch klare Bedingungen für den Tourismus, um die Beschränkungen in einem Gebiet oder Mitgliedstaat zu lockern, nämlich dass die Zahl der Infektionen abnimmt und niedrig bleibt, und dass die Staaten den Zugang zum Gesundheitssystem sicherstellen, auch für Touristen. In Rumänien hat der Tourismus in den letzten Monaten 6 Millionen Übernachtungen und rund 250 Millionen Euro verloren, so der Präsident des Verbandes der Hotelindustrie in Rumänien, Călin Ile.



    Die Lage des Tourismus ist sehr kompliziert. Wir waren im Grunde eine rasende Lokomotive und plötzlich sto‎ßen wir gegen eine Mauer. Dies hat zu gro‎ßen Problemen geführt, die derzeitige Situation ist dramatisch“, sagt Călin Ile, der schätzt, dass die Auswirkung der Lage des Tourismus auf das rumänische BIP 5% übersteigen wird. 90% der Hotels in Rumänien wurden wegen der Pandemie geschlossen, und 150.000 der 180.000 Beschäftigten in der Hotel- und Restaurant-Branche wurden in die Kurzarbeit versetzt oder entlassen, sagt Răzvan Pascu, Gründer eines in diesem Bereich tätigen Unternehmens. Seiner Meinung nach könnte die Situation, die wir durchmachen, jedoch eine Chance für den rumänischen Tourismus darstellen:



    Es ist klar, dass sich das Verhalten des Touristen ändern wird. Höchstwahrscheinlich werden sie es nicht mehr vorziehen, gro‎ße Hotels mit All-inclusive-Angeboten beispielsweise in der Türkei zu wählen, wo sie sich mit Tausend Menschen zum Frühstück drängen, sondern andere Reisemöglichkeiten wählen. Ich glaube, dass in der nächsten Zeit Autofahrten und Naturfahrten zunehmen werden, das Verhalten der Menschen wird sich irgendwie ändern. Es kann auch eine Gelegenheit sein, Rumänien als eine andere Art von Reiseziel zu fördern, ein Reiseziel, das Reisemöglichkeiten anbietet, nicht mit anderen eng aneinander zu sein, und ich denke, dass dies in den nächsten 2–3 Jahren die Strategie für Rumänien sein sollte.“




    Die Ergebnisse jüngster Studien zeigen, dass die Menschen in diesem Jahr ihren Urlaub im Ausland aufgeben und den lokalen Tourismus bevorzugen werden.

  • Strategie pentru relansarea turismului

    Strategie pentru relansarea turismului

    Asigură 10% din locurile de muncă din lume, aproape 12 procente din slujbele din UE, iar acum are nevoie, pentru a se redresa, de un răspuns internaţional coordonat, estimat la circa 375 de miliarde de euro. Este vorba despre Turism – un sector atât de grav afectat în urma restricţiilor de călătorie şi a măsurilor de izolare socială pe care guvernele din întreaga lume au fost nevoite să le impună pentru a stopa răspândirea noului coronavirus. Afectați sunt toți cei care activează în această industrie, de la micii antreprenori până la marile lanţuri hoteliere sau operatori de turism. La nivel mondial industria turismului ar putea scădea cu 80% în acest an față de 2019, spun cei de la World Travel and Tourism Council.


    Comparativ, în timpul crizei economice din 2009, scăderea a fost de 4%. Europa dispune de un ecosistem turistic foarte activ. Călătoriile, transportul, cazarea, alimentaţia, recreerea sau cultura contribuie la aproape 10% din PIB-ul UE şi constituie o sursă esenţială de locuri de muncă şi de venituri în numeroase regiuni. 267 de milioane de europeni – adică 62% din populaţie – fac cel puţin o călătorie privată de agrement pe an, iar 78% dintre europeni îşi petrec vacanţele în ţara de origine sau în altă ţară din UE, potrivit datelor executivului comunitar. Iar vara este un anotimp crucial pentru industrie, aducând, în medie, încasări de 150 de miliarde de euro pentru sectorul turismului european şi 360 de milioane de turişti. Sunt tot atâtea argumente pentru ca scoaterea de pe hold a turismului să fie o prioritate pentru Bruxelles, care a elaborat un set de orientări şi recomandări.


    Pachetul Turism şi transport al Comisiei include o strategie globală de redresare în 2020 şi în perioada ulterioară, o abordare comună pentru restabilirea libertăţii de mişcare şi eliminarea restricţiilor la frontierele interne ale UE, în mod treptat şi coordonat. De asemenea, include un cadru de sprijinire a restabilirii treptate a transportului, asigurând în acelaşi timp siguranţa pasagerilor şi a personalului, o recomandare care urmăreşte să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar. Sprijinul Comisiei pentru întreprinderile din domeniul turismului ar urma să vină pe mai multe direcții, prin asigurarea de lichidităţi destinate în special IMM-urilor, de exemplu, și prin salvarea de locuri de muncă cu un ajutor financiar de până la 100 de miliarde de euro prin programul SURE.


    O verigă importantă a turismului ține de transporturi. Nu se poate fixa o dată clară de reluare normală sau graduală a transporturilor, pentru că nu ştim cum va evolua pandemia, a precizat la Radio România comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, dar regulile adoptate de Comisie arată în ce condiţii vom călători: Primesc foarte des întrebarea, Când vom călători?. Şi la această întrebare răspunsul trebuie să-l dea autorităţile fiecărui stat membru, care trebuie să ţină cont de nişte criterii legate de situaţia epidemiologică din statul respectiv, puse în evidenţă de colegii mei din domeniul sănătăţii. Apoi, trebuie să hotărâm care sunt destinaţiile pe care le acceptăm pentru transport, pentru că, sigur, nu ne aşteptăm ca la nivelul întregii Europe să avem aceeaşi situaţie, să se deschidă frontierele sau măsurile de carantinare şi izolare să fie aceleaşi în fiecare stat membru. Acestea sunt decizii pe care trebuie să le ia autorităţile naţionale.


    Ceea ce se știe este că reluarea circulaţiei se va face în mod flexibil şi coordonat între statele membre, în mai multe faze. De asemenea, pentru turism există condiţii clare de relaxare a restricţiilor într-o zonă sau stat membru, şi anume ca numărul de infectări să scadă şi să se menţină scăzut, iar statele să asigure acces la sistemul de sănătate inclusiv pentru turişti. În România, turismul a pierdut, în ultimele luni, 6 milioane de înnoptări şi aproximativ 250 de milioane de euro, potrivit preşedintelui Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Călin Ile:

    Situaţia turismului e una foarte complicată. Noi, practic, eram o locomotivă care mergea cu viteză şi, dintr-o dată, am intrat într-un zid. Asta a creat mari probleme, situaţia în acest moment este dramatică, spune Călin Ile, care estimează că impactul total al nefuncţionării turismului în PIB-ul României va depăşi 5%.


    90% dintre hotelurile din România au fost închise pe fondul pandemiei, iar 150 de mii din cei 180 de mii angajaţi din industria HoReCa au fost trimiși în şomaj tehnic sau au fost concediaţi, precizează și Răzvan Pascu, fondator al unei companii care activează în domeniul turismului. În opinia sa, situaţia pe care o traversăm ar putea reprezenta, însă, o oportunitate pentru turismul românesc:

    Este clar, comportamentul turistului se va schimba. Cel mai probabil, nu vor mai prefera să alegă hoteluri mari, de genul all inclusive din Turcia, unde să se înghesie cu o mie de oameni la micul dejun şi, atunci, va alege alte variante de călătorie. Eu cred că în perioada următoare călătoriile cu maşina vor reveni în trend, şi călătoriile în natură, cumva comportamentul oamenilor se va schimba. Poate fi o oportunitate şi să promovăm România ca o destinaţie altfel, o destinaţie care îţi oferă variante de a călători, astfel încât să nu te aglomerezi cu toată lumea şi cred că pe un termen 2-3 ani de zile aceasta ar trebui să fie strategia României.


    Rezultatele unor studii recente relevă că oamenii vor renunţa anul acesta la vacanţele în străinătate şi vor prefera turismul de proximitate.

  • Relansarea turismului în UE

    Relansarea turismului în UE

    Pentru relansarea economică a Europei lucrează întreaga Comisie pentru toate pieţele unice, pentru acele sectoare care vor avea nevoie de o atenţie specială după criză pentru a putea asigura competitivitate, creştere economică, locuri de muncă şi aşa mai departe. Transportul face parte din aceste planuri de relansare, dar acest lucru se va întâmpla în timp – a explicat comisarul european de resort Adina Vălean. În ce priveşte turismul, deşi recunoaşte că despre această vară nu se pot spune prea multe lucruri, Adina Vălean afirmă că mai mulţi comisari lucrează pentru a furniza linii de orientare pentru repornirea turismului şi călătoriilor şi subliniază că criteriile de siguranţă rămân esenţiale.


    Întrebată, într-un context mai larg, dacă graniţele interne vor mai rămâne închise după pandemie, Adina Vălean a răspuns că, în principiu, ele nu ar trebuie închise într-o piaţă unică. Chiar dacă a fost primul răspuns la criză, aceste măsuri urmează să fie ridicate într-un moment sau altul. În orice caz, mai repede decât încheierea pandemiei – a precizat comisarul.

    În cadrul dialogului cu cetăţenii, pe pagina de Facebook a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Adina Vălean a mai fost întrebată, printre altele, şi despre problemele întâmpinate de transportatori la graniţa româno-ungară.

    Înainte de a introduce conceptul de ‘coridoare verzi’ am văzut cozi uriaşe de camioane nu numai la această frontieră, ci la mai multe graniţe din Europa, care creau un efect de domino, de închidere a altor frontiere. De atunci am introdus acest concept de ‘coridoare verzi’, cu obligaţia de a da prioritate camioanelor, cu reguli clare, cum ar fi de exemplu ca şoferul să nu trebuiască să coboare din maşină în timpul procesului de trecere a frontierei, pentru a-l ţine în siguranţă. Am recomandat o limită de timp de 15 minute pentru întregul proces şi într-adevăr funcţionează – a declarat Adina Vălean.

    Ea a mai precizat că primeşte un raport zilnic despre situaţia traficului la frontiere şi că zilele trecute, de pildă, timpul de aşteptare la graniţa româno-ungară a fost de până la două ore. Frontiera ungaro-română nu este singura unde formalităţile durează mai mult, pentru că este vorba despre o graniţă Schengen, aşa că trebuie verificate mai multe documente – a spus Adina Vălean. Totuşi, a subliniat ea, probleme nu sunt doar la graniţa româno-ungară, ci şi, de pildă, la frontierele Elveţiei sau ale Austriei.


  • 09.04.2020 (mise à jour)

    09.04.2020 (mise à jour)

    Coronavirus en Roumanie – 441 nouveaux cas dinfection par le nouveau coronavirus ont été enregistrés en Roumanie depuis le dernier bilan officiel, le nombre total de cas confirmés sélevant à 5.202, informe le Groupe de communication stratégique. Selon la même source, 647 personnes ont guéri et quitté lhôpital, tandis que 246 sont décédées. Mercredi, lon a rapporté les premiers cas de réinfection. Il sagit de deux Roumains revenus dItalie en mars et qui, 10 jours après avoir quitté lhôpital Matei Balş de Bucarest, ont été à nouveau testés positifs au nouveau coronavirus. La plupart des 679 Roumains de létranger diagnostiqués au Covid-19 vivent en Italie. Le nombre de décès recensés dans la diaspora roumaine sélève à 38.



    Coronavirus dans le monde – Le nombre de cas dinfection par le nouveau coronavirus recensés à léchelle mondiale a franchi la barre des 1,5 millions. Près de 89 mille personnes sont tombées victimes du Covid-19 et 330.000 malades se sont rétablis. Aux Etats-Unis, pays qui a connu la progression la plus rapide de la maladie, lon dénombre 430.000 malades et environ 15 mille morts. LEurope continue dêtre le continent le plus touché avec plus de 770.000 cas dinfections et 61 mille morts. La plupart des cas sont enregistrés en Espagne, en Italie, en France et en Allemagne. Par ailleurs, la Commission européenne a proposé mercredi de prolonger jusqu’au 15 mai la restriction temporaire des déplacements non essentiels vers l’UE. Selon la Commission, les mesures appliquées pour lutter contre la propagation du virus doivent durer plus de 30 jours pour être efficaces. La présidente de la Commission, Ursula von der Leyen, a demandé aux Etats membres déliminer les interdictions relatives à lexportation de médicaments, afin déviter les situations de rupture de stocks. Le Centre européen de prévention et de contrôle des maladies a averti que l‘Europe navait pas encore le pic de la pandémie.



    Economie – Le gouvernement de Bucarest sattend, comme effet direct de la crise provoquée par le nouveau coronavirus, à une contraction de léconomie roumaine comprise entre 1 et 3%. Le pourcentage précis pourra être calculé après le 15 avril, a déclaré sur une chaîne privée de télévision premier ministre Ludovic Orban, qui a présenté létendue des dégâts au moment présent : environ 30% de léconomie est affectée et les recettes de lEtat se trouvent elles aussi sérieusement diminuées. Ludovic Orban a ajouté quil faudrait prendre en compte une autre variable, inconnue pour linstant : la réaction des autres économies européennes, beaucoup dentreprises roumaines étant en relation avec dautres sociétés de lespace communautaire. Par ailleurs, la Banque mondiale a révisé en forte baisse, soit de 3,8% à 0,3%, ses prévisions de croissance pour léconomie roumaine en 2020. Linstitution table pourtant sur un rebond à 4,4% en 2021, selon des prévisions mises à jour.



    Déficit – Le déficit commercial de la Roumanie a connu une hausse de presque 171 millions d’euros pendant les deux premiers mois de l’année en cours, par rapport à la même période de 2019. Le déficit pour janvier-février 2020 est monté à 2,6 milliards d’euros, selon les données fournies par l’Institut national de la statistique. Depuis le début de l’année et jusqu’au 29 février dernier, les exportations ont totalisé presque 11,6 milliards d’euros, et les importations, 14,2 milliards – ce qui se traduit par une hausse de 2% des exportations et de 2,9% des importations.



    Compagnies aériennes – Les
    compagnies aériennes doivent rembourser tous les voyageurs qui se sont vu
    annuler leurs vols en raison de la pandémie actuelle, a fait savoir la
    commissaire européenne aux Transports, Adina Vălean, citée par Reuters. La
    commissaire a rejeté ainsi toutes les demandes venues des opérateurs aériens
    qui espéraient un assouplissement des normes européennes en la matière. Mme
    Vălean a expliqué que pour qu’une telle démarche soit possible, un soutien
    élargi de la part des institutions européennes serait nécessaire. Les
    compagnies aériennes cherchent également du soutien gouvernemental, affirmant
    qu’à force de rembourser des centaines de milliers de billets, elles risquent
    la faillite. En Roumanie, le ministre des Transports Lucian Bode a annoncé hier
    que Bucarest cherchait à obtenir une aide de 130 millions d’euros de la
    Commission européenne pour les compagnies aériennes roumaines Tarom et Blue
    Air, sévèrement touchées par la crise actuelle.


    Travailleurs – Plusieurs
    avions transportant des travailleurs agricoles saisonniers d’Europe de l’Est
    sont arrivés jeudi sur les aéroports de Berlin, Hambourg et Düsseldorf, malgré
    les restrictions imposées pour limiter la propagation du nouveau coronavirus,
    note l’agence DPA. Ils devraient aider les agriculteurs allemands
    à récolter l’asperge. Les travailleurs, qui ont subi un contrôle médical à
    l’aéroport, devront rester 14 jours séparés des autres saisonniers à leur
    arrivée. Parmi eux figurent aussi des centaines de Roumains, qui ont embarqué
    dans l’avion à Cluj, au centre du pays. Là, quelque
    1.500 personnes, qui ne portaient pas d’équipements de protection, se
    sont rassemblées sur le parking de l’aéroport sans respecter les règles de
    distanciation sociale. Le premier ministre Ludovic Orban a demandé qu’une
    enquête soit ouverte à ce sujet
    .



    Météo – Il fera beau et chaud sur la plupart du territoire, excepté le centre et le nord, où lon attend une légère baisse des températures. Les maxima de lair iront de 15° à 26°. Il fera 26° à midi dans la capitale, Bucarest.


  • Drepturile pasagerilor, puțin cunoscute de europeni

    Drepturile pasagerilor, puțin cunoscute de europeni


    Doar 42% dintre cetățenii români știu că Uniunea Europeană a instituit drepturi pentru pasageri, conform datelor unui sondaj Eurobarometru publicate luni de Comisia Europeană. Cifra este aproape de media europeană, respectiv 43% dintre cetățenii UE care au călătorit cu avionul, cu trenul pe distanțe lungi, cu autocarul, cu vaporul sau cu feribotul în ultimele 12 luni.



    1 din 10 români știu despre drepturile pentru călătoriile cu avionul



    Defalcat, sondajul arată că doar 10% dintre cetățenii români știu că UE a stabilit drepturi pentru călătoria cu avionul, față de 14% media în cele 28 de state membre. Drepturile pentru transportul feroviar erau cunoscute de 5% dintre români (8% media UE), cele pentru transportul cu autocarul de 6% (5% media UE), iar drepturile pentru transportul naval și cu feribotul de 2% dintre români (3% media UE).



    Un sfert dintre români nu ar depune o reclamație în cazul unui inconvenient



    De asemenea, 18% dintre respondenții români au citit, au văzut sau au auzit informații privind drepturile pasagerilor în aeroporturi, gări sau mijloacele de transport, cu patru procente sub media europeană. Procentele sunt în ușoară creștere în rândul cetățenilor care utilizează serviciile de transport față de totalul respondenților. Sondajul Eurobarometru mai arată că 72% dintre români ar depune o reclamație în cazul unui inconvenient grav în timpul călătoriei, față de 85% media UE.



    Cei care au întâmpinat nereguli cu ocazia unei călătorii cu avionul au depus mai multe reclamații decât cei care au recurs la alte moduri de transport. Conform sondajului, 37% dintre pasagerii aerieni au depus o reclamație în urma unor nereguli, față de 26% dintre pasagerii care au călătorit cu autocarul, 24% dintre pasagerii feroviari și 18 % dintre pasagerii care au călătorit cu vaporul sau cu feribotul.



    Adina Vălean: Normele noastre ar trebui să ofere mai multă securitate juridică pasagerilor și industriei”



    Comisarul pentru transport, Adina Vălean, a subliniat că drepturile pasagerilor trebuie să fie mai bine cunoscute, dar și mai ușor de înțeles: Uniunea Europeană este singura zonă din lume unde cetățenii sunt protejați printr-un set complet de drepturi ale pasagerilor. Totuși, aceste drepturi trebuie să fie mai bine cunoscute și mai ușor de înțeles și de aplicat. Normele noastre ar trebui, de asemenea, să ofere mai multă securitate juridică pasagerilor și industriei. Din aceste motive, Comisia a propus modernizarea drepturilor pasagerilor aerieni și feroviari. Acum este rândul Consiliului și al Parlamentului European, care trebuie să ajungă rapid la un acord privind aceste drepturi, pentru a asigura faptul că persoanele care călătoresc în UE sunt protejate în mod eficient.”

  • Nachrichten 08.01.2020

    Nachrichten 08.01.2020

    Der liberale Premierminister Ludovic Orban setzt seinen Besuch in Brüssel fort. Ganz oben auf der Tagesordnung stand sein Treffen mit dem Präsidenten des Europäischen Parlaments David Sassoli. Die beiden Beamten erörterten unter anderem die Umsetzung des Abkommens zur Bekämpfung des Klimawandels. Rumänien hat die europäischen Behörden aufgefordert, Bestimmungen einzuführen, die die Wettbewerbsfähigkeit der europäischen Unternehmen nach Inkrafttreten des Abkommens erhalten sollen, so dass jedes Land Zugang zu den erforderlichen Ressourcen hat, um die gesetzten Ziele zu erreichen, sagte Premierminister Ludovic Orban. Orban wird auch mit Manfred Weber, dem Vorsitzenden der Europäischen Volkspartei, der auch die Nationalliberale Partei angehört, sowie mit den Vorsitzenden anderer Parlamentsfraktionen, darunter Dacian Ciolos, der Vorsitzende von Renew Europe, erwartet. Der rumänische Premierminister wird mit den Vizepräsidenten der Europäischen Kommission sowie mit der Verkehrskommissarin, der Rumänin Adina Valean, zusammentreffen. Auf seiner Tagesordnung stehen auch Treffen mit rumänischen Abgeordneten, die vom Ständigen Büro Rumäniens bei der Europäischen Union ausgerichtet werden.



    Irans oberster Führer Ayatollah Ali Khamenei hat am Mittowch in einer Fernsehansprache gesagt, dass die über 20 Raketen, die am Dienstagabend auf US-Militärstützpunkte im Irak abgefeuert wurden, ein Schlag ins Gesicht“ für die Vereinigten Staaten seien. Der Angriff wurde sowohl in Bagdad als auch in Washington bestätigt, während die offizielle Zahl der Todesopfer und die geschätzten Schäden noch nicht bekannt gegeben wurden. Ayatollah Khamanei sagte auch, dass der Tod des iranischen Generals Qassem Soleimani, der am 3. Januar in Bagdad von den Vereinigten Staaten getötet wurde, gerächt werden müsse, wobei er sagte, dass militärische Aktionen nicht ausreichen würden. Die Europäische Union hat die sofortige Einstellung aller Feindseligkeiten zwischen Iran und den Vereinigten Staaten im Nahen Osten gefordert und beide Seiten aufgefordert, sich um die Wiederaufnahme des Dialogs zu bemühen. Die Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, gab im Vorfeld ihres Treffens mit Premierminister Boris Johnson in London eine Erklärung ab. Auch der französische Präsident Emmanuel Macron hat sich mit seinem russischen Amtskollegen Wladimir Putin, einem traditionellen Verbündeten des Iran, telefonisch beraten, wobei der französische Präsident zur Zurückhaltung riet. Voraussichtlich Ende der Woche wird auch die deutsche Bundeskanzlerin Angela Merkel in Moskau erwartet, um diese Krise zu bewältigen. Das rumänische Außenministerium schrieb auf Twitter, dass der Angriff zu einer ernsthaften Verschlechterung des regionalen Sicherheitskontextes führen könnte, und wiederholte seinen nachdrücklichen Appell, die Spannungen in der Region abzubauen. Außenminister Bogdan Aurescu sagte, das rumänische Militär, das Teil der internationalen Koalitionsbemühungen in der Region ist, sei von den Angriffen nicht betroffen. Auch aus der Gemeinde von rund 180 rumänischen Bürgern im irakischen Erbil, die ebenfalls von den Angriffen betroffen sind, wurden keine Probleme gemeldet. Präsident Klaus Iohannis sagte am Dienstag, er verfolge die Entwicklungen im Nahen Osten genau und zeigte sich zuversichtlich, dass die einzige Lösung in der Diplomatie und einer klaren Vorgehensweise in der Krise liegt. Die 14 im Irak stationierten rumänischen Militärs wurden vorübergehend auf eine andere Basis der internationalen Koalition verlegt.



    Ein ukrainisches Flugzeug mit rund 170 Passagieren an Bord ist am Mittwoch kurz nach dem Start vom Flughafen Teheran abgestürzt. Die gesamte Besatzung und die Passagiere kamen beim Aufprall ums Leben. Nach ersten Berichten war der Passagierjet auf dem Weg nach Kiew. Die von den iranischen Behoerden entsandten Rettungskraefte am Boden sagen, dass sie die Black Box gefunden haben. Wie der Nationale Sicherheitsrat in Kiew mitteilte, waren die meisten Passagiere an Bord iranische und kanadische Staatsbürger, nur 11 ukrainische Staatsbürger standen auf der Passagierliste des Flugzeugs, darunter 9 Besatzungsmitglieder. Die Ursache der Tragödie ist noch nicht bekannt. Der ukrainische Präsident Volodymyr Zelensky hat vor Spekulationen über die Absturzursache gewarnt.



    Der Rauch der Waldbrände in Australien ist an der Südküste Brasiliens, vorbei an Argentinien und Chile, abgezogen, wie das brasilianische Institut für Weltraumforschung mitteilte. Am Dienstag warnte die Weltorganisation für Meteorologie, dass sich der Rauch der über Australien wütenden Buschfeuer auf die ganze Welt ausbreiten könnte. Die australischen Behörden haben das kurze Zeitfenster der niedrigeren Temperaturen genutzt, um die durch Buschfeuer blockierten Straßen wieder zu öffnen und die Menschen in sichere Gebiete zu transportieren, obwohl der starke Rauch die Rettungsaktionen behindert hat, da immer noch Hunderte von Menschen gestrandet sind, berichtet Reuters. Die Waldbrände haben über 8 Millionen Hektar in Australien verschlungen, 25 Menschen getötet, Tausende von Gebäuden zerstört und in zahlreichen Gebieten Stromausfälle verursacht.



    Über 40 führende Persönlichkeiten aus der ganzen Welt, darunter Präsident Klaus Iohannis, werden am 5. Welt-Holocaust-Forum teilnehmen, das unter der Überschrift An den Holocaust gedenken, Antisemitismus bekämpfen“ im israelischen Yad Vashem stattfindet, heißt es auf der Website yadvasehm.org. Jahrestag der Befreiung von Auschwitz und den Internationalen Holocaust-Gedenktag. An der Veranstaltung nehmen der Präsident des Europäischen Rates Charles Michel, die Präsidentin der Europäischen Kommission Ursula von der Leyen und der Präsident des Europäischen Parlaments David Sassoli, teil. Hauptredner sind der israelische Präsident Reuven Rivlin, Premierminister Benjamin Netanjahu, der französische Präsident Emmanuel Macron, Prinz Charles des Vereinigten Königreichs, der russische Präsident Wladimir Putin und der deutsche Präsident Frank-Walter Steinmeier.

  • Jahresrückblick 2019

    Jahresrückblick 2019

    6 Monate rumänische EU-Ratspräsidentschaft



    Rumänien, das 2007 zum ersten Mal in die Gemeinschaftsstrukturen aufgenommen wurde, hat in den ersten sechs Monaten des Jahres 2019 die turnusmäßige Präsidentschaft des Rates der Europäischen Union gesichert. Bukarest schaffte es, 90 Gesetzesakten zu beenden und etwa 2500 Ereignisse zu verwalten. Als unbestreitbarer Erfolg hat der Europäische Gipfel in Sibiu über die Zukunft der Union die strategische Agenda für den Zeitraum 2019-2024 skizziert. Der damaligen Premierministerin zufolge, der Sozialdemokratin Viorica Dăncilă, dominierte das Konzept des Zusammenhalts zwischen Bürgern, Gemeinschaften, Regionen und Mitgliedstaaten die rumänische Präsidentschaft. Diese verfolgte auch, sagte sie, die soziale Dimension zu vertiefen, die Gleichstellung der Geschlechter zu fördern und Antisemitismus, Fremdenfeindlichkeit und Hassreden zu bekämpfen.



    Niederlage der Linken bei den Europawahlen



    Die Stimmen der rumänischen Wähler vom 26. Mai schickten in das Europäische Parlament Abgeordete aus sechs politischen Parteien. PNL, zu dieser Zeit die Hauptmacht der rechten Opposition, erhielt mit 27% die meisten Stimmen. Die PSD, Nummer eins in der Regierungskoalition, und die Allianz USR – PLUS folgten ein paar Prozent. Gewählt wurden je zwei Mitglieder der PRO Romania, des Demokratischen Ungarnverbandes in Rumänien und der Partei der Volksbewegung mit einer Punktzahl von 5 bis 6%. Die anderen sieben Partein, die anden Wahlen teilnahmen, einschließlich ALDE, der damalige Juniorpartner in der Regierung, lagen unter der Wahlschwelle von 5 Prozent. In der Diaspora standen die Rumänen erneut stundenlang in endlosen Warteschlangen und beschuldigten das Außenministerium der schlechten Organisierung. Mit den Europawahlen wurden die Rumänen auch zum Referendum über Justizfragen aufgerufen, das von Präsident Klaus Iohannis einberufen wurde. Über 80% der Befragten, die bei der Volksbefragung ihre Wahl getroffen haben, sagten Ja dem Kampf gegen die Korruption.




    Ende einer Epoche in der Sozialdemokratischen Partei



    Am nächsten Tag, dem 27. Mai, wurde der starke Mann der Koalition, PSD-Chef Liviu Dragnea, inhaftiert, nachdem er vom Obersten Gerichtshof zu 3 Jahren und 6 Monaten Haft wegen Korruption verurteilt worden war. Während seiner Amtszeit als Präsident des Teleorman Kreisrates ordnete er die rechtswidrige Beibehaltung von zwei Mitarbeiterninnen der Abteilung für Sozialhilfe an, sofern diese ausschließlich am Hauptsitz der örtlichen PSD-Organisation arbeiteten. Zuvor war Dragnea beim Referendum 2012 über die Entlassung des ehemaligen Präsidenten Traian Basescu wegen Wahlbetrugs zu zwei Jahren Haft mit Bewährung verurteilt worden. Nach seiner Inhaftierung übernahm Ministerpräsidentin Viorica Dăncilă die PSD-Führung und der Sozialdemokrat Marcel Ciolacu die der Abgeordnetenkammer.



    Regierungswechsel



    Zum ersten Mal seit drei Jahrzehnten postkommunistischer Demokratie hat Rumänien eine national-liberale Regierung. Am 4. November stimmte das Parlament für das von PNL-Präsident Ludovic Orban angeführte Führungsteam ab. Die Spannung hielt lange an, denn es war nicht bekannt, ob Orban in der Lage sein würde, die notwendigen 233 Stimmen zu erhalten, das bedeutete die Hälfte plus eins von der Gesamtzahl der Senatoren und Abgeordneten. Es gaben schließlich 240 befürwortende Stimmen, im Fall da der parlamentarische Anteil von PNL nur etwa 20 Prozent betrug. Das Orban-Kabinett übernahm die Regierung von dem PSD-Kabinett geleitet von Viorica Dăncilă, das am 10. Oktober durch einen ebenfalls von PNL eingeleiteten und von Parlamentariern aller politischen Farben unterzeichneten Misstrauensantrag beseitigt wurde. Sie hatten das Dancila-Team als die schädlichste Regierung der letzten 30 Jahren bezeichnet und behaupteten, dass sie nach ihrer Entlassung ein verantwortungsbewusstes Regierungsprogramm verabschieden würden, das auf die Entwicklung und Modernisierung des Landes und den tatsächlichen Wohlstand jedes Rumänen abziele.




    Rumäninen für europäische Institutionen



    Das Verkehrsportfolio in der neuen Europäischen Kommission, die am 1. Dezember ihre Befugnisse übernommen hat, wird von der PNL-EVP-Europaabgeordneten Adina Vălean besetzt. Zu ihren Prioritäten gehört ein ökologischer und gerechter Verkehr. Adina Vălean (51), ist seit 2007 Europaabgeordnete, war Vizepräsidentin der Exekutive der Gemeinschaft und leitete die Umwelt- und die Industriekommission. Im April belegte Adina Vălean in einer Studie von VoteWatch Europe den vierten Platz unter den einflussreichsten Abgeordneten der früheren Amtszeit. Sie ist die vierte EU-Kommissarin aus Rumänien nach Leonard Orban für Mehrsprachigkeit, Dacian Cioloş für Landwirtschaft und Corina Creţu für Regionalpolitik. Eine weitere Rumänin Laura Codruţa Kovesi, die frühere Leiterin der DNA, wurde zur Leiterin der künftigen Europäischen Staatsanwaltschaft ernannt, die hauptsächlich zur Bekämpfung von Betrug mit Gemeinschaftsmitteln geschaffen wurde.



    Präsidentschaftswahlen in Rumänien



    Der amtierende Staatspräsident Klaus Iohannis, der von der PNL unterstützt wurde, gewann das Finale der Präsidentschaftswahlen am 24. November. In der zweiten Runde erhielt er mehr als 66% der Stimmen, doppelt so viele im Vergleich zu seiner Gegegenkandidatin, der ehemaligen Premierministerin Viorica Dancila. Zwei Tage nach der Niederlage, der schwersten eines sozialdemokratischen Präsidenten, trat sie vom der Führung der PSD zurück. Bei der Einweihung der zweiten Amtszeit von fünf Jahren versprach Präsident Iohannis, dass er ein entschiedener Befürworter der Achtung der Grundrechte und -freiheiten der Bürger, der in der Verfassung verankerten höchsten Werte im Geiste der demokratischen Traditionen des rumänischen Volkes und der Ideale der kommunistischen Dezemberrevolution bleiben werde.

  • Retrospectiva evenimentelor interne în 2019

    Retrospectiva evenimentelor interne în 2019

    Semestrul
    românesc la UE


    Admisă în structurile comunitare în 2007, România a asigurat, în
    premieră, în primele şase luni din 2019, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii
    Europene. Bucureştiul a reuşit să finalizeze 90 de dosare
    legislative şi a gestionat circa 2500 de evenimente. Considerat un succes
    indiscutabil, summit-ul european de la Sibiu privind viitorul Uniunii a
    conturat Agenda Strategică pentru perioada 2019-2024. Potrivit premierului din
    epocă, social-democrata Viorica Dăncilă, conceptul de coeziune între cetăţeni,
    comunităţi, regiuni şi statele membre, a dominat preşedinţia românească.
    Mandatul românesc a mai urmărit, a spus ea, aprofundarea dimensiunii sociale,
    promovarea egalităţii de gen şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei şi a
    discursului bazat pe ură.


    Înfrângerea
    stângii la euroscrutin


    Votul de pe 26 mai al alegătorilor români a trimis în Parlamentul
    European deputaţi din şase formaţiuni politice. PNL,
    în acel moment principala forţă a opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai
    multe voturi, circa 27%. Au urmat, la câteva procente, PSD, numărul unu în
    coaliţia guvernamentală, şi Alianţa USR – PLUS. Au mai fost aleşi în legislativul comunitar câte
    doi membri PRO România, UDMR şi PMP, cu scoruri de
    5-6%. S-au situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte şapte formaţiuni
    care au participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, în acel moment partener-junior
    la guvernare. În diaspora, românii au stat, din nou, ore în şir la cozi
    interminabile, pentru a vota şi au acuzat ministerul de Externe pentru proasta
    organizare. Odată cu euroalegerile, românii au fost chemaţi şi la
    referendumul pe teme de justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis. Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la
    consultarea populară au răspuns Da luptei anticorupţie.







    Sfârşit de epocă în PSD


    A doua zi, 27 mai, omul
    forte al coaliţiei, şeful PSD Liviu Dragnea, a
    fost încarcerat, după ce a fost condamnat de instanţa supremă la 3 ani şi 6
    luni de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Pe când era
    preşedintele al Consiliului Judeţean Teleorman (sud), el a dispus menţinerea
    ilegală în funcţie a două angajate ale Direcţiei de Asistenţă Socială, în
    condiţiile în care acestea au lucrat exclusiv la sediul organizaţiei locale
    PSD. Anterior, Dragnea fusese condamnat la doi ani de închisoare
    cu suspendare pentru fraudă electorală la referendumul din 2012 privind
    demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu. După întemniţarea sa, premierul Viorica
    Dăncilă a preluat preşedinţia PSD, iar social-democratul Marcel Ciolacu pe cea
    a Camerei Deputaţilor.



    Schimbare de guvern


    Pentru
    prima oară în trei decenii de democraţie post-comunistă, România are un guvern
    monocolor naţional-liberal. Pe 4 noiembrie, Parlamentul a votat învestirea
    echipei executive conduse de preşedintele PNL, Ludovic Orban. Suspansul a
    persistat mult timp, fiindcă nu s-a ştiut dacă Orban va putea aduna cele 233 de
    voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al senatorilor şi deputaţilor,
    de care avea nevoie pentru a trece testul din Parlament. Au fost, până la urmă,
    240 de sufragii favorabile, în condiţiile în care ponderea parlamentară a PNL e
    de doar circa 20 de procente. Guvernul Orban a preluat cârma de la Cabinetul
    PSD Viorica Dăncilă, doborât, pe 10 octombrie, printr-o moţiune de cenzură, iniţiată tot de PNL şi semnată de parlamentari de toate
    culorile politice. Ei calificaseră echipa Dăncilă drept cel mai nociv guvern
    din ultimii 30 de ani şi susţinuseră că după demiterea acesteia vor adopta un
    program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea
    ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui român.





    Românce pentru instituţiile europene


    Portofoliul Transporturilor în noua Comisie Europeană, care şi-a
    preluat prerogativele pe 1 decembrie, e ocupat de eurodeputata PNL-PPE Adina
    Vălean. Printre priorităţile pe care şi le-a asumat aceasta, figurează un
    transport ecologic şi echitabil. Profesoară de matematică, eurodeputată din 2007,
    Adina Vălean (51 de ani) a fost vicepreşedinte al Legislativului comunitar, a
    condus Comisia de mediu şi Comisia de industrie. În aprilie, un studiu
    realizat de VoteWatch Europe a plasat-o pe Adina Vălean pe locul patru în
    topul celor mai influenți europarlamentari din fosta legislatură. Ea e al
    patrulea comisar european din România, după Leonard Orban la Multilingvism,
    Dacian Cioloş la Agricultură şi Corina Creţu la Politici Regionale. O altă
    româncă, Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA, a obţinut şefia viitorului
    Parchet European, creat pentru a combate, în principal, fraudele cu fonduri
    comunitare.



    Continuitate
    la Preşedinţie


    Preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis, susţinut de PNL, şi-a
    adjudecat detaşat finala alegerilor prezidenţiale, de pe 24 noiembrie. El a
    obţinut în turul doi peste 66% din voturi, dublu faţă de contracandidata sa,
    fostul premier Viorica Dancilă. La două zile după înfrângere, cea mai severă a
    unui prezidenţiabil social-democrat, aceasta a şi demisionat de la şefia PSD. La
    inaugurarea celui de al doilea mandat de cinci ani, preşedintele Iohannis a
    promis că va rămâne un apărător ferm al respectării drepturilor şi libertăţilor
    fundamentale ale cetăţenilor, al valorilor supreme consacrate în Constituţie,
    în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor
    Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989, apărate cu jertfă de sânge în urmă
    cu 30 de ani.


    Sport


    În iunie, România s-a calificat în semifinalele
    Campionatului European de fotbal pentru tineret, organizat în Italia şi San
    Marino, şi a obţinut, astfel, şi calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo.
    Fotbaliştii români revin la Olimpiadă după 56 de ani. În cupele europene,
    campiona României, CFR Cluj, s-a calificat în 16-imile Europa League, unde, în
    februarie, o va întâlni pe FC Sevilla din Spania, cvintuplă câştigătoare a competiţiei. În tenis,
    românca Simona Halep şi canadianca de origine română Bianca Andreescu termină
    anul pe locurile 4, şi respectiv, 5, în clasamentul WTA.



  • The Romanian Revolution, debated in the European Parliament

    The Romanian Revolution, debated in the European Parliament


    Sunday will mark 30 years since the anticommunist revolution in Romania. On December 22, 1989, under the pressure of the hundreds of thousands of protesters, dictators Nicolae Ceausescu fled the headquarters of the communist partys Central Committee. Captured and subsequently subjected to a speedy trial, Ceausescu and his wife were executed on December 25 in a barracks in Targoviste. Romania was the only country in Eastern Europe where the toppling of the communist regime was produced with bloodshed. Shortly after the revolution broke out on December 16 in Timisoara, many people were killed, shot down by the so-called terrorists, whose identity is yet to be ascertained. On Monday evening, the European Parliament met in Strasbourg and debated the marking of 30 years since the Romanian Revolution. A European Commission declaration evokes the violence that marked the Romanian revolution and the peoples struggle to topple the oppressive communist regime. European Commissioner for Transport, Romanian Adina Valean, a member of the EPP and the National Liberal Party, read the declaration in Parliament, highlighting the need to pay homage to the Romanians sacrifice and the fact that Europe must make sure that no other member state should see such bloody events.



    “It is important to keep the memory of those events alive, to remember the extraordinary effort and loss of lives Romanians had to go through to obtain their freedom. I understand the European Parliament will pass a resolution of its own, and I think it is important that all these documents represent a testimony of the dangers of dictatorship, of populism, of attacks on the foundations of democracy. Since many European politicians from other member states are very young, its key they should always remember and act together to defend the community against events such as Romanians had to endure”.



    In turn MEP Carmen Avram told RRI more about the resolution the European Parliament is expected to pass on Thursday.



    “The document seeks to uncover the truth behind the events of 1989. 30 years have since passed and its embarrassing for us, as a country, to still not have the answers. Its inadmissible to be a 20-million-strong country and have 20 million versions of the revolution, since each of us has fabricated his own version in the absence of truth. Its important people still talk about the revolution. The resolution will be passed and I hope the situation in Romania is brought to the European fore, and at the same time Romanians should be more mindful of whats happening in their country and on the continent. Once the resolution is passed, we need to address how education on the communist regime and the revolution is done in schools, to see whether more needs doing and to step up our efforts when we talk about our recent past”.


    The revolution was also marked on Monday in a solemn session in the Romanian Parliament.


    (Translated by V. Palcu)




  • Débat au Parlement européen sur la Révolution anticommuniste en Roumanie

    Débat au Parlement européen sur la Révolution anticommuniste en Roumanie

    La Roumanie va commémorer, dimanche prochain, les 30 ans écoulés depuis la révolution anticommuniste. Le 22 décembre 1989, sous la pression de plusieurs centaines de milliers de manifestants, le dictateur Nicolae Ceauşescu quittait le siège du Comité central du parti communiste à bord d’un hélicoptère Nicolae Ceauşescu et son épouse allaient être capturés et exécutés le jour de Noël, après un jugement sommaire, dans une caserne militaire de la ville de Târgovişte (sud). La Roumanie a été l’unique pays d’Europe centrale et de l’Est où le renversement du régime a été ensanglanté. La répression a été instaurée dès l’éclatement de la révolution, le 16 décembre, à Timisoara, dans l’ouest du pays. Toutefois, la plupart des plus d’un millier de tués sont tombés victimes, après la fuite de Ceauşescu, des soi-disant terroristes, dont l’identité n‘est toujours été établie.



    Lundi soir, le Parlement européen, réuni en séance plénière à Strasbourg, a accueilli un débat consacré à la 30e commémoration de la Révolution anticommuniste de Roumanie. Une déclaration de la Commission européenne a été présentée, en première. Elle remémore les violences qui ont marqué la révolte des Roumains et leur tentative de renverser le régime communiste oppressif. Adina Vălean, eurodéputée roumaine représentante du PNL – PPE et commissaire européenne aux Transports, a lu, devant le plénum du Parlement européen, la Déclaration de l’Exécutif de Bruxelles. Le document met en exergue la nécessité de rendre hommage au sacrifice des Roumains et que l’Europe veille à ce que pas une nation n’ait plus à subir de tels événements sanglants. Voici ce que Adina Vălean a déclaré en exclusivité pour Radio Roumanie internationale: “Il est important de garder vivant le souvenir collectif de ces événements-là, de l’effort extraordinaire et du prix du sang que les Roumains ont payé pour leur liberté. La résolution du Parlement européen les rappellera elle aussi aux hommes politiques, aux anciens comme aux jeunes, car beaucoup des parlementaires européens issus d’autres Etats membres sont très jeunes. Il est bon que nous ayons un tel débat, car les dangers de la dictature, du populisme, des attaques contre les fondements de la démocratie ne disparaissent jamais. Tout cela doit être présent à l’esprit des hommes politiques, lesquels se doivent d’agir ensemble afin de nous épargner un avenir à l’image du passé des Roumains.



    L’eurodéputée roumaine sociale-démocrate Carmen Avram déclarait, au micro de RRI, que le document que le Législatif communautaire devrait adopter jeudi “est une résolution qui exige que la lumière soit faite sur la Révolution de 1989. Au bout de 30 ans, c’est vraiment une honte pour le pays de n’avoir toujours pas de réponses. Il est inadmissible que les 20 millions de Roumains aient autant de variantes là-dessus, car, à défaut de vérité, chacun a imaginé son propre scénario. Il est très important que l’on parle aujourd’hui de la révolution en Roumanie et que l’on vote cette résolution. J’espère que cela va ramener à l’esprit des Européens la situation en Roumanie et qu’ils seront plus attentifs à ce qui se passe dans leurs propres pays et sur le continent. En plus, après cette résolution, il nous faudrait voir si notre histoire récente est suffisamment étudiée à l’école et sinon redoubler d’efforts en ce sens.”



    Les 3 décennies écoulées depuis la révolution anticommuniste ont également été marquées lundi par une réunion solennelle du Parlement de Bucarest. Installé, au lendemain de la Seconde Guerre Mondiale, par les troupes d’occupation soviétiques, le régime communiste a été officiellement condamné en 2006 comme étant criminel et illégitime. Il a fait, selon les historiens, au moins 600 mille victimes en l’espace d’un demi-siècle.


  • A new European Commission

    A new European Commission

    The new European
    Commission, led by Ursula von der Leyen, was voted Wednesday in the European
    Parliament and is set to start its activity on December 1. The Commission
    grabbed most votes from the European People’s Party, the Party of European
    Socialists and Renew Europe. Romania will be represented by Adina Valean, who
    will be the new European Commissioner for Transport. Adina Valean told Radio
    Romania she will seek to implement measures for a sustainable transport that
    should ensure citizen safety, considering some 25,000 people die every year in
    road traffic accidents across Europe.


    The first thing
    we will do is implement a smart transport system, which means monitoring all
    roads. Secondly, there are issues pertaining to improving transport
    infrastructure, because a road of very poor quality, without the proper signs,
    can favor the incidence of such accidents. Then we are working on an industrial
    policy, where people can afford a high-quality periodic inspection of their
    cars. Finally, we want to exchange best practices in terms of driver
    behaviors.


    According to
    Radio Romania’s Brussels correspondent, environment protection and climate
    change, economic growth, inclusion, innovation and digitization, as well as
    upholding democracy, European values, citizens’ rights and the rule of law are
    the main priorities of the new European Commission president. Ursula von der
    Leyen, the first woman to occupy this position, said the rule of law represents
    the foundation of the European project, and that there can be no compromise in
    this respect. President von der Leyen argued in favor of attracting states in
    Balkans into the EU, and spoke of the importance of trans-Atlantic ties. Her
    most ambitious project is the so-called European Green Deal, which she promised
    would implement ever since she was elected president of the new European
    Commission. The European Green Deal is a must for the health of our planet and
    our people – and for our economy, von der Leyen said, adding Frans Timmermans
    is the right person to make this happen. And I am delighted that he will be
    supported by Kadri Simson, Adina Vălean and many others. The European Green
    Deal is our new growth strategy. It will help us cut emissions while creating
    jobs, she concluded. After Tuesday’s investiture vote, MEPs have greenlit the
    EU budget for next year, which provides for additional support to protecting
    climate, boosting investment in research and infrastructure and supporting
    young people.

    (Translated by V. Palcu)

  • O nouă Comisie Europeană

    O nouă Comisie Europeană

    Noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a fost
    aprobată, miercuri, de plenul legislativului comunitar şi urmează să îşi
    înceapă oficial activitatea pe 1 decembrie.


    Executivul european a primit cele
    mai multe voturi de la popularii europeni, de la social democraţi şi din partea
    liberalilor de la Renew Europe. România va fi reprezentată în noua Comisie de
    Adina Vălean, care a preluat portofoliul transporturilor. Aceasta a declarat la
    Radio România că va urmări implementarea de măsuri care să facă transportul
    sustenabil, dar şi să asigure siguranţa cetăţenilor, în condiţiile în care în
    fiecare an îşi pierd viaţa pe drumurile Europei 25 de mii de oameni.


    Adina
    Vălean: Primul lucru este că vom implementa sistemul de transport inteligent -
    asta înseamnă o monitorizare a tuturor drumurilor. În al doilea rând, sunt
    chestiuni legate de îmbunătăţirea infrastructurii propriu-zise, pentru că un
    drum prost, neamenajat, nesemnalizat sau cu gropi favorizează accidentele.
    Apoi, e vorba de a gândi o politică industrială, oamenii să îşi permită un
    control tehnic periodic cât mai bun pentru maşini, şi nu în cele din urmă,
    dorim să lucrăm printr-un schimb de bune practici la ceea ce înseamnă
    comportamentul la volan


    Potrivit trimisului Radio România la
    Strasbourg, protecţia mediului şi schimbările climatice, creşterea economică,
    incluziunea, inovarea şi digitalizarea, precum şi protecţia democraţiei, a
    valorilor europene, a drepturilor cetăţenilor şi a statului de drept sunt
    principalele priorităţi ale noului preşedinte al Comisiei. Ursula von der
    Leyen, prima femeie care preia această responsabilitate, a declarat că statul
    de drept este fundamentul construcţiei europene şi că nu poate exista nici un
    fel de compromis în privinţa regulilor sale. Şefa executivului european s-a
    pronunţat pentru atragerea în Uniune a statelor din Balcani şi a vorbit despre
    importanţa unei puternice relaţii transatlantice. Cel mai ambiţios punct al
    programului Ursulei von der Leyen este Pactul Ecologic European, pe care l-a
    promis încă de când a fost aleasă.


    Ursula von der Leyen: Pactul
    Ecologic European este o obligaţie pentru sănătatea planetei noastre şi pentru
    cetăţenii noştri, pentru economia noastră, iar Frans Timmermans este persoana
    potrivită ca să realizeze acest pact ecologic şi sunt încântată că va fi ajutat
    de Kadri Simson, Adina Vălean şi de mulţi alţii. Acest Pact Ecologic este noua
    noastră strategie pentru creştere, ne va ajuta să reducem emisiile în timp ce
    creăm locuri de muncă.


    După votul de învestire a noii Comisii,
    europarlamentarii au dat undă verde bugetului Uniunii aferent anului viitor,
    care asigură un sprijin mai bun pentru protejarea climei, stimularea
    investiţiilor în cercetare, infrastructură şi susţinerea tinerilor.

  • Le nouvel Exécutif européen

    Le nouvel Exécutif européen

    La nouvelle Commission européenne, ayant à sa tête l’Allemande Ursula von der Leyen, a obtenu mercredi le feu vert de l’Assemblée législative européenne et s’apprête à entamer officiellement ses activités le 1 décembre. L’Exécutif européen a bénéficié du soutien notamment des Populaires européens, des sociaux- démocrates et des libéraux de Renew Europe, dirigé par le Roumain, Dacian Ciolos. La Roumanie sera représentée au sein de la nouvelle Commission par Adina Valean en charge des Transports.

    Lors d’une déclaration sur Radio Roumanie, celle-ci a affirmé envisager la mise en place d’une série de mesures censées rendre les Transports soutenables, tout en rehaussant la sécurité des citoyens dans le contexte où, chaque année, 25000 personnes sont tuées dans des accidents routiers partout, en Europe. Adina Valean :« Une toute première mesure serait de mettre en place des systèmes de transport intelligent censés offrir un contrôle plus efficace du système routier. Deuxièmement, on se propose d’améliorer l’infrastructure proprement dite, puisqu’une route dégradée, mal aménagée, mal tracée, ou pleine de nids de poule favorise les accidents. On devrait, par la suite, imaginer une politique industrielle afin que les propriétaires de voitures se permettent périodiquement un contrôle technique et puis, on souhaite encourager à travers un échange de bonnes pratiques, les bonnes attitudes au volant ».

    Selon l’envoyée Radio Roumanie à Strasbourg, la protection de l’environnement et le réchauffement climatique, la croissance économique, l’inclusion, l’innovation et la numérisation, tout comme la protection des valeurs démocratiques, européennes, des droits des citoyens et de l’Etat de droit figurent parmi les priorités de la nouvelle présidente de l’Exécutif européen et la première femme à se retrouver à la tête de la Commission. Selon elle, l’Etat de droit est le principal fondement sur lequel repose la construction européenne et donc aucun compromis là-dessus ne sera toléré. Ursula von der Leyen s’est également prononcée en faveur de l’intégration européenne des pays des Balkans et d’un renforcement des rapports transatlantiques.

    Le point le plus ambitieux de son programme de gouvernance reste le Pacte Vert pour l’Europe qu’elle a promis depuis le moment de sa nomination à la tête de l’Exécutif européen. Ursula von der Leyen :« Le Pacte Vert pour l’Europe s’avère une obligation pour la santé de notre planète et de nos citoyens, pour notre économie européenne et Frans Timmermans est la juste personne à s’en charger, appuyé par Kadri Simson, Adina Valean et beaucoup d’autres. Ce pacte représente notre nouvelle stratégie de croissance censée nous aider à réduire les émissions de gaz, tout en nous permettant de continuer à créer de nouveaux emplois ».

    Après leur vote d’investiture, les parlementaires européens ont également approuvé le futur budget de l’Union censé soutenir davantage la protection du climat, les investissements dans le domaine de la recherche, l’infrastructure et les questions liées aux jeunes. (trad. Ioana Stancescu)

  • Nachrichten 27.11.2019

    Nachrichten 27.11.2019

    Die neue Europäische Kommission unter der Leitung von Ursula von der Leyen hat am Mittwoch im Europäischen Parlament grünes Licht erhalten. Die Europäische Kommission, die am 1. Dezember ihre Arbeit aufnimmt und am 31. Oktober 2024 abschließt, wurde mit 461 Ja-Stimmen, 157 Nein-Stimmen und 89 Enthaltungen gewählt. Die Rumänin Adina Valean ist neue Verkehrskommissarin. Von Ende September bis Mitte dieses Monats haben die Parlamentsausschüsse Anhörungen mit jedem der Kandidaten durchgeführt, um ihre Eignung für das Amt zu prüfen. Ursula von der Leyen erklärte die Einhaltung der rechtstaatlichen Prinzipien, die Reform des Asylsystems, die Stärkung der Außengrenzen und die Bekämpfung des Klimawandels zu ihren Prioritäten. Die neue Europäische Kommission hätte am 1. November ihr Amt antreten sollen, aber drei Vorschläge für Kommissare wurden abgelehnt, nämlich die von Rumänien, Ungarn und Frankreich.



    Der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis hat am Mittwoch in Bukarest mit dem künftigen Präsidenten des Europäischen Rates Charles Michel über den Binnenmarkt, die Sicherheit der EU, die Notwendigkeit einer starken Außenpolitik, den Klimawandel, die Politik der globalen Erwärmung und den mehrjährigen Haushalt der Union für den Zeitraum 2021-2027 diskutiert. Angegangen wurde auch der Brexit. Präsident Klaus Iohannis sagte, dass die Rechte der rumänischen Bürger sowohl im Falle eines Brexit-Abkommens als auch in dessen Abwesenheit geschützt werden. Charles Michel erklärte seinerseits, der Schutz der Rechte der europäischen Bürger nach dem Brexit stelle eine Priorität dar. Der Besuch des ehemaligen belgischen Premierministers ist Teil einer Reise zur Vorbereitung auf die Übernahme der Führung des Europäischen Rates am 1. Dezember, mit der er mehr über die Positionen europäischer Staats- und Regierungschefs zu den Hauptthemen der EU-Agenda erfahren will.



    Der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu hat am Mittwoch den Vertretern der Drei-Meere-Initiative (FI3M) versichert, dass Rumänien seine Engegements hinsichtlich der Ziele der Initiative halte. Der rumänische Außenminister fügte hinzu, Rumänien werde weiterhin mit den Teilnehmerstaaten und Partnern zusammenarbeiten, um das Wirtschaftswachstum in der Region anzuspornen. Der rumänische Außenminister wies auf die Bedeutung der Drei-Meere Initiative hin, die auf kommerzielle Basis tätig fußt, strategische Verbundprojekte auf der Nord-Süd Axe der Region in den Bereichen Verkehr, Energie und digitale Prioritäten durchzuführen.



    Der Oberste Verteidigungsrat Rumäniens unter dem Vorsitz von Präsident Klaus Iohannis ist am Mittwoch zusammengekommen, um über die Ernennung eines neuen Stabschefs der rumänischen Streitkräfte und die Ziele Rumäniens für den NATO-Gipfel, der im Dezember in London stattfinden soll, zu beraten. Außerdem wurde der Plan 2020 für Auslandseinsätze diskutiert. Dies war die erste Sitzung des Rates, an der Mitglieder des neuen Kabinetts, unter der Leitung des Liberalen Ludovic Orban teilnahmen. Das Amt des Stabschefs blieb unbesetzt, nachdem General Nicolae Ciuca zum Verteidigungsminister in der neuen Regierung wechselte. Der Rat hat auch die Vorschläge für Haushaltsanpassungen für die Verteidungsresorts geprüft.



    Die ehemalige rumänische Ministerpräsidentin Viorica Dancila ist Dienstag Abend von Vorsitz der Sozialdemokratischen Partei zurückgetreten. Sie hat erklärt, dass sie am Ende einer angespannten Sitzung des nationalen Exekutivausschusses der Partei zurücktreten musste. Diese wurde organisiert nachdem Dancila am Sonntag die Stichwahle für das Amt des Präsidenten verloren hatte. Die Interimsführung der Sozialdemokratischen Partei wird nun vom Vorsitzenden der Abgeordnetenkammer, Marcel Ciolacu, wahrgenommen. Ein Parteitag wird voraussichtlich Anfang nächsten Jahres stattfinden.



    48 Menschen aus Irak, Iran, Syrien, Afghanistan und Indien wurden, versteckt in einem LKW, von der rumänischen Grenzpolizei gefunden, als sie versuchten, die rumänische Grenze illegal über Nadlac im Westen des Landes zu passieren. Nach Angaben der Grenzpolizei sind sechs von ihnen minderjährig, drei Frauen und 39 Männer, alles Asylbewerber in Rumänien. Die Polizei führt nun Ermittlungen durch, um festzustellen, ob es sich um Migrantenschmuggel handelt.

  • Retrospectiva săptămânii 17.11 – 23.11.2019

    Retrospectiva săptămânii 17.11 – 23.11.2019

    În România va avea loc duminică al doilea
    tur al alegerilor prezidenţiale


    Aceasta a
    fost ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din
    România. Duminică, pe 24 noiembrie, românii îşi vor afla preşedintele pentru
    următorii 5 ani. În runda decisivă s-au calificat actualul şef al statului,
    Klaus Iohannis, susţinut de Partidul Naţional Liberal, la guvernare, şi Viorica
    Dăncilă, liderul social-democraţilor, trecuţi recent în opoziţie. La fel ca la primul tur de scrutin, românii
    din afara graniţelor au la dispoziţie tot trei zile pentru a vota. Noile măsuri
    au fost adoptate pentru a se evita cozile interminabile care s-au înregistrat
    la alegerile prezidenţiale din 2014 şi la recentele alegeri europarlamentare
    din luna mai. Pentru a elimina riscul aglomeraţiei la secţiile de votare,
    numărul acestora în diaspora s-a dublat practic faţă de scrutinul
    europarlamentar, ajungând la 835. Votarea in turul doi se desfăşoară tot în
    835 de secţii, dar sediile unora dintre acestea au fost mutate, din cauza unor
    situaţii obiective. Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe
    secţii de votare se numără Spania, Italia, Germania Marea Britanie şi Franţa.
    În ţară se votează doar duminică, 24 noiembrie.



    Moneda naţionala a României, la un minim istoric în raport cu euro


    Moneda naţională
    a României a depăşit în această săptămână pragul psihologic de 4,78 lei pentru
    un euro, ajungând la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană. Leul
    se află într-o tendinţă de depreciere de circa două luni şi jumătate. Evoluţia cursului valutar din ultima perioadă
    este o oglindire a economiei româneşti, a declarat la Radio România purtătorul
    de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu. El a explicat că importurile
    crescute şi implicit deficitul comercial sunt principala cauză a scăderii
    leului. La începutul lunii, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
    Isărescu, a precizat că variaţiile leului sunt minore în comparaţie cu
    evoluţiile forintului în Ungaria sau cu ale zlotului în Polonia, care au
    înregistrat fluctuaţii mult mai mari. Pentru anul viitor, specialiştii
    estimeaza că moneda naţionala va continua să se deprecieze. Iar un euro
    puternic în raport cu leul înseamnă scumpiri în lanţ, de la rate mai mari
    pentru cei care au credite în moneda europeană la facturi mai mari la utilităţi
    şi locuinţe mai scumpe.



    Audierile
    celor 26 de comisari europeni desemnaţi s-au încheiat


    Parlamentul European va organiza votul de
    validare a noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, pe 27
    noiembrie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a anunţat joi
    preşedintele PE, David Sassoli, în cadrul unei conferinţe de presă. Conferința
    președinților din Parlamentul European, care îi reunește pe David Sassoli,
    președintele instituției, dar și pe liderii grupurilor politice, a încheiat,
    joi, procesul audierilor celor 26 de comisari europeni desemnaţi și a dat undă verde ultimei
    proceduri necesare pentru ca noul executiv european să își poată începe
    mandatul la 1 decembrie, cu o lună mai târziu decât fusese stabilit initial. Comisia
    va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plen. Luni, Comisia de Afaceri externe a Parlamentului European l-a
    aprobat pe candidatul Ungariei, Oliver Varhelyi, pentru postul de comisar
    european pentru Extindere, ultimul dintre cei 27 de candidaţi. Pe 14 noiembrie
    au primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate candidaţii
    desemnaţi de România – Adina Vălean, pentru Transporturi şi de Franţa – Thierry Breton, pentru Piaţă Internă.



    Noul ambasador al SUA la Bucureşti


    Avocatul
    newyorkez Adrian Zuckerman va fi noul ambasador al SUA la Bucureşti, în locul
    lui Hans Klemm. Zuckerman a fost confirmat, miercuri, în funcţia de ambasador
    în România de Senatul american, cu 65 de voturi pentru şi 30 împotrivă. Acesta
    a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent
    limba română. În 1984, a fost admis în Baroul din New York. A mai ocupat
    funcţia de co-coordonator al departamentului de servicii naţionale imobiliare
    şi pentru cateva companii, iar anterior a fost coordonator pentru proprietăţi
    imobiliare. Activ în domeniul filantropic şi educaţional, Adrian Zuckerman este
    membru al consiliului Kids Corp şi face parte din consiliul absolvenţilor New
    York Law School.





    Târgul de carte Gaudeamus Radio România


    La Bucureşti se încheie duminică cea de a
    26-a ediţie a Târgului de Carte
    Gaudeamus, organizat de Radio România, o ediţie consacrată Revoluţiei
    anticomuniste din 1989.Iniţiat de
    Radio România în urmă cu un sfert de secol, odată cu Târgul Gaudeamus Carte de
    Învăţătură, proiectul Gaudeamus Radio România a devenit un reper solid şi
    constant al pieţei de carte din ţară. Cele peste două decenii de dialog între
    carte şi radio au diversificat şi extins permanent componentele programului, al
    cărui palmares numără astăzi 116 evenimente culturale de tip expoziţional,
    peste 3 milioane de vizitatori şi peste 13.600 de manifestări. 900 de evenimente
    editoriale şi profesionale evenimente şi peste 250 de expozanţi sunt
    cifrele actualei ediţii.

    Poetul Mircea
    Dinescu, opozant deschis al regimului dictatorial, şi actorul Ion Caramitru,
    ambii figuri emblematice ale Revoluţiei, sunt copreşedinţi de onoare ai Târgului.
    Se vor acorda Trofeele Gaudeamus, pentru trei dintre expozanţi, şi premiul Cea mai râvnită carte a târgului, toate
    pe baza votului publicului. Premiul de excelenţă va fi decernat uneia din
    editurile prezente la târg şi este destinat finanţării totale sau parţiale a
    unui proiect editorial de importanţă naţională, cu ecouri internaţionale. Nu
    vor lipsi premiul pentru traducere, cel legat de educaţie – acordat uneia
    dintre instituţiile de învăţământ prezente la târg – şi Premiul Miss Lectura, acordat
    de organizatori celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte.