Tag: Agricultura

  • Viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii​

    Viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii​

    O evoluţie şi nu o revoluţie, așa a descris comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, ideile care vor sta la baza viitoarei politici. Structura generală ar urma să fie, de altfel, păstrată, cu aceeași doi piloni de bază, ajutoare directe şi fonduri pentru dezvoltare rurală. Ar urma să se modifice în schimb sistemul de aplicare.

    Politica agricolă comună va fi menținută. Obiectivele generale vor fi stabilite la nivel european. Fiecare țară își va elabora apoi propriul plan strategic prin care va prezenta modul în care intenționează să îndeplinească aceste obiective. Comisia europeană va aproba aceste planuri și va urmări îndeapre situația pentru a fi sigură că statele membre obțin rezultatele dorite, a explicat Phil Hogan.

    Este așa numitul principiu al subsidiarității, al responsabilităților sporite pentru statele membre. Acest lucru înseamnă că fiecare țară în parte ar putea să ia decizii în funcție de propriile condiții climatice sau de problemele specifice pe care le întâmpină. Modificarea a fost cerută și într-o consultare publică organizată la începutul anului.

    Comisia Europeană a vrut să știe cum ar putea fi modernizate actualele norme ale politicii agricole comune, iar timp de 3 luni a primit nu mai puțin de 320 de mii de răspunsuri, mai ales din partea simplilor cetățeni.

    Majoritatea oamenilor au spus că vor mai multă flexibilitate, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri, încurajarea tinerilor să înceapă o activitate agricolă, protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.


    Politica agricolă comună este una dintre cele mai vechi strategii ale Uniunii Europene. Este în meniul nostru din 1962. Are nevoie însă de modernizare și de simplificare. Agricultura trebuie să facă parte din tranziția către o economie mai sustenabilă, a spus și Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei europene, în portofoliul căruia se află investițiile și competitivitatea. El s-a pronunțat pentru utilizarea tehnologiilor moderne în agricultură.

    O altă ideea vehiculată se referă la crearea la nivelul Uniunii a unei platforme privind gestionarea riscurilor și identificarea modalităților optime de a-i ajuta pe fermieri să facă față nesiguranței legate de climă sau de volatilitatea pieței.


    Politica agricolă a Uniunii Europene a trecut deja printr-o reformă importantă în 2013. Artizan a fost fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloș. El şi-a dorit orientarea agriculturii către piaţă.


    Inițiativele legislative concrete privind viitoarea strategie comunitară în domeniul agriculturii vor fi prezentate de Comisie până în vară. Mai întâi sunt așteptate propunerile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii, după anul 2020.


  • România în topul agriculturii europene

    România în topul agriculturii europene

    Eurostat a publicat cifrele producției agricole din 2016, în țările Uniunii Europene. Comparativ cu 2015, producția agricolă a scăzut cu 2,8%, cu o valoare totală de 405 miliarde de euro. Franța se află pe prima poziție cu 73 miliarde de euro, 17% din totalul UE, urmată de Italia cu 53,4 miliarde euro (13%) și Germania cu 52,9 miliarde euro sau 13%.



    România a înregistrat o producție de 15,4 miliarde euro, adică 4% din totalul Uniunii Europene. Înaintea țării noastre s-au aflat Spania cu 46,8 miliarde euro (12%), Marea Britanie (27,9 miliarde sau 7%), Olanda (27 miliarde euro, de asemenea 7%) și Polonia cu 22,4 miliarde, adică 6%.



    Datele publicate de Eursotat mai arată că valoarea producției agricole a României crescut ușor, cu 0,9%, față de anul 2015, datorită unei creșteri de 4,7% a valorii serviciilor agricole. În schimb valoarea producției animale a scăzut cu 5%, în timp ce cea agricolă a crescut cu 3,6%.



    La nivelul Uniunii Europene, valoarea producției vegetale a scăzut în cu 2,5%, dar și din cauza prețurilor mai mici cu 1,8% față de 2015. De asemenea, s-a înregistrat o scădere de 13,5% a producției de cereale, în schimb europenii au produs cu 23,5% mai mulți cartofi.

  • Jurnal românesc – 08.03.2017

    Jurnal românesc – 08.03.2017

    40 de
    tour-operatori din România participă, până duminică, la Târgul de Turism de la
    Berlin, cel mai mare de profil din lume. Potrivit unui comunicat al
    Ministerului de resort de la Bucureşti, sunt prezentate destinaţii turistice
    din întreaga ţară. Totodată, la standul românesc au loc demonstraţii de
    încondeiat ouă, realizare şi design de port popular şi bijuterii tradiţionale.
    Vizitatorii pot cunoaşte muzica, dansurile populare şi gastronomia tradiţională
    în cadrul unei seri româneşti. România
    participă la Târgul de Turism de la Berlin din 1970.




    În sistemul
    de sănătate din România sunt, în prezent, 231.000 de salariaţi, din care 14.000
    de medici în sistemul public -
    a declarat Viorel Huşanu, preşedintele SANITAS Bucureşti, într-un
    interviu acordat AGERPRES. Potrivit acestuia, în perioada 2009-2015, peste
    14.000 de medici şi 28.000 de asistenţi medicali au plecat din România, mulţi
    dintre ei ajungând să lucreze în cu totul alte domenii. Totuşi, spune Viorel Huşanu,
    în ultimii doi ani, exodul medicilor peste hotare s-a diminuat, după ce aceştia
    au început să fie mulţumiţi de ceea ce li se oferă acasă. În opinia preşedintele
    SANITAS Bucureşti, principalele probleme ale sistemului sanitar din România
    rămân politizarea excesivă, începând de la directorii de spitale şi până la
    şefi de secţie sau asistenţii şefi, precum şi subfinanţarea.




    Majoritatea
    oamenilor de afaceri din România susţin lupta anticorupţie – a declarat, marţi,
    la Bucureşti, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Mihai Daraban, la un
    seminar pe tema bunelor practici anticorupţie. Potrivit unui sondaj de opinie,
    65% din oamenii de afaceri apreciază activitatea DNA. Prezent la seminar,
    ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a apreciat că fenomenul corupţiei
    creşte costurile şi angajaţii câştigă, din acest motiv, mai puţin. În România
    sunt peste 7000 de societăţi cu capital american care au făcut investiţii
    directe de 1,6 miliarde de euro şi schimburi comerciale cu ţara noastră de 1,7
    miliarde de euro.




    Antreprenorii
    români care vor să-şi deschidă mici afaceri vor putea primi sediu temporar,
    îndrumare în business, servicii de contabilitate şi financiare în incubatoare
    de afaceri finanţate cu fonduri europene. Incubatoarele vor putea fi amenajate
    inclusiv în clădiri dezafectate, pentru care se vor putea primi finanţări
    europene între 200.000 şi 7 milioane de euro, în cadrul Programului Operational
    Regional. Primăriile, universităţile şi firmele private de toate dimensiunile,
    inclusiv microîntreprinderile, îşi vor putea face sau extinde incubatoare de
    afaceri cu bani europeni, în care să ajute antreprenorii să-şi deschidă, la rândul
    lor, mici firme.




    România are a
    şasea cea mai mare suprafaţă agricolă disponibilă din Uniunea Europeană, cu
    13,9 milioane de hectare, însă valoarea adăugată generată de agricultură,
    raportată la această suprafaţă, este foarte mică. Potrivit unui studiu realizat
    de o companie de consultanţă, aproape 60% din terenul disponibil (8,2 milioane
    ha) este alocat cultivării plantelor, restul fiind alocat creşterii animalelor
    şi cultivării fâneţelor. Din întreg terenul agricol cultivat, cea mai mare
    parte, aproape 66%, este cu cereale, în principal grâu şi porumb.

  • El año económico 2016 (II)

    El año económico 2016 (II)

    En esta edición de nuestro programa, les presentamos una retrospectiva de los más importantes acontecimientos económicos del año 2016, pero no antes de recordarles que en las ediciones anteriores hemos mencionado el crecimiento económico para este año estimado en un 5%, la reducción del IVA del 20 al 24%, aplicada desde el pasado 1 de enero y el nivel del interés de política monetaria, mantenido por el Banco Nacional de Rumanía,en un 1,75% para este año.



    El pasado 12 de marzo fue presentada la plataforma titulada Transparencia presupuestaria” que incluía datos sobre los ingresos y los gastos de todas las instituciones del Estado. Los rumanos han podido encontrar en la página web www.transparenta-bugetara.gov.ro toda la actividad financiera de las instituciones públicas, así como todos los contratos firmados. El objetivo ha sido reducir los fraudes y la corrupción.



    El pasado 16 de marzo se anunció que Rumanía se beneficiaría del apoyo concedido por el Banco Europeo de Inversiones, el Banco Europeo para la Reconstrucción y el Desarrollo y el Banco Mundial para modernizar la administración pública, aplicar las reformas estructurales y preparar los proyectos financiados por los Fondos Europeos Estructurales y de Inversiones, con el fin de aumentar el nivel de absorción en el periodo 2014 – 2020, y de preparar el próximo periodo programado. Los Acuerdos con estas instituciones vencerán el 31 de diciembre de 2023.



    El 23 de marzo de 2016, el Parlamento de Rumanía dio su voto final para la Ley sobre la creación del Comité Nacional de Supervisión Macroprudencial. Este tipo de organismo también ha sido creado por la UE, bajo el título de Comité Europeo para Riesgos Sistémicos. Por su parte, el comité europeo ha recomendado a cada país de la UE que creara una institución similar. El Comité Nacional de Supervisión Macroprudencial evalúa los riesgos económicos y hace recomendaciones incluso para el Gobierno, con el fin de eliminar estos elementos. El Ejecutivo, si no tiene en cuenta dichas recomendaciones, deberá asumir la responsabilidad sin otros argumentos, declaraba el gobernador del Banco Nacional de Rumanía, Mugur Isărescu, en verano de 2015, sobre el trasfondo de los debates entre la sociedad sobre la creación de este organismo.



    El pasado 22 de marzo, la planta estadounidense Ford anunciaba que iba a invertir 200 millones de euros para fabricar el modelo EcoSport de clase B en la fábrica de Craiova (sur) en 2017. Las ventas para este modelo, ahora fabricado en India, han aumentado en el mercado europeo. El Mini-SUV citadino EcoSport tendrá nuevos accesorios y parametros mejorados y será el segundo modelo de la marca Ford fabricado en Rumanía, después del modelo B-Max.



    El 31 de marzo, la compañía estadounidense 8×8, con la sede en Silicon Valley, California, proveedor de soluciones de comunicaciones en cloud, abrió en Cluj-Napoca, su primer centro operativo de Europa del Este, debido a la alta velocidad de internet. La Compañía ha anunciado que creará casi 100 puestos de trabajo antes de fin de año. .



    En Sebeş, el grupo alemán Daimler inauguró oficialmente, el pasado 4 de abril, la producción de cajas de velocidad de última generación para los automóviles Mercedez-Benz. El proyecto ha costado 300 millones de euros y ha aportado más de 500 puestos de trabajo en la fábrica del distrito de Alba (centro). Star Transmission, la filial del grupo alemán Daimler en Rumanía, fue creada en 2001, cuando se abrió la unidad ubicada en Cugir que fabrica ruedas dentadas, ejes y componentes para motores, así como sistemas de dirección. Posteriormente, en 2013, se inauguró otra unidad de producción en Sebeş, donde se fabrican cajas de velocidad automáticas. .



    También el pasado 4 de abril, el Consejo de la Autoridad de Control Financiero aprobó la adquisición de la sociedad de seguros generales Credit Europe Asigurări – Reasigurări por el grupo alemán ERGO. “La venta de Credit Europe Asigurări — Reasigurări representa la primera transacción efectuada por un inversor de fama mundial en el mercado general de Rumanía después del periodo de crisis iniciado en 2008”, declaraban los representantes de la Autoridad de Control Financiero.



    El pasado 8 de abril, Standard&Poors confirmó las calificaciones de Rumanía para las deudas a corto y largo plazo en divisa y moneda local, en “BBB minus / A minus 3”, con una perspectiva estable. “BBB minus” es la primera calificación de la categoría investment grade, recomendada para las inversiones.. Rumanía ha recibido una calificación “Baa3” por parte de Moodys y una calificación “BBB minus” , otorgada por Fitch. Standard&Poors ha destacado que ha mantenido sus calificaciones para Rumanía debido al nivel medio de endeudamiento externo, sobre el trasfondo del crecimiento económico estable.



    Desde el pasado 1 de agosto, el valor del IVA aplicado a servicios agrícolas, semillas, pesticidas y fertilizantes ha disminuido del 20% al 9%. La medida ha tenido efectos positivos sobre los precios practicados por los proveedores en la agricultura y ha sacado del mercado “negro” ciertos elementos de este sector.



    El pasado 13 de septiembre, Airbus Helicopters inauguró su nueva fábrica en Rumanía, una inversión de 52 millones de euros, donde se fabricará el helicóptero dotado con 2 motores H215. Se espera que el primer aparato fabricado ahí salga de la fábrica en 2018. Airbus Helicopters Industries está ubicada en Ghimbav, cerca de Braşov (centro) y abarca una superficie de 10.000 metros cuadrados.





  • Agricultura României şi banii europeni

    Agricultura României şi banii europeni

    La Bucureşti, are loc Târgul Internaţional de Produse şi Echipamente în
    domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei, cel mai mare
    eveniment din
    domeniul agrar din România şi unul dintre cele mai
    importante din Europa,
    la care participă, anul acesta, 25 de ţări.

    Finanţarea din fonduri europene
    şi interne a făcut ca agricultura să înregistreze
    progrese notabile. Astfel aprecia ministrul de resort, Achim Irimescu momentul de bilanţ 2016, pentru agricultura din România: România este numărul doi la producţia de
    porumb, este numărul trei la producţia de ovine şi pe locuri fruntaşe în ceea
    ce priveşte cerealele în general, în primele patru locuri. Pe de altă parte,
    România, practic, a reuşit, ca urmare a dezvoltării susţinute prin finanţările
    de miliarde. Să nu uităm că pe perioada 2007-2013 am primit peste 14,5 miliarde
    de la Uniunea Europeană, iar pe perioada actuală, 2014-2020, avem o finanţare
    de 20 de miliarde de euro, la care se adaugă circa 7 miliarde de la bugetul
    naţional.

    Irimescu a mai spus că agricultura românească
    este performantă la nivelul Uniunii Europene şi că finanţarea bugetară a
    Ministerului Agriculturii a crescut de 11 ori, după aderare.

    Prezent la
    deschiderea Târgului, preşedintele României, Klaus
    Iohannis şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu
    faptul că 30% din terenul agricol din România este deţinut de străini şi a
    subliniat că ar trebui modificată legislaţia în domeniu. El a apreciat că un minim necesar ar fi dreptul de preempţiune pentru cei care reprezintă
    statul sau comunitatea. Suntem în Uniunea Europenă. Nu putem să ne
    închidem, nu putem să revenim la izolaţionism, dar nu ne opreşte nimeni sa
    facem o legislaţie care permite românilor să stabilească ce se întâmplă în
    România – a afirmat Iohannis.

    Interesul firmelor
    americane pentru
    exportul de tehnologie şi know-how în domeniul agricol, al agro-business-ului s-a manifestat, în cadrul Indagra, şi prin Forumul pentru finanţarea oportunităţilor de
    dezvoltare rurală în Bulgaria, Croaţia şi România,
    organizat de ambasada
    SUA în România, Oficiul comercial pentru Europa de Sud-Est şi Camera de
    Industrie şi Comerţ a României. Au fost invitaţi speciali şi oficiali din
    sectorul finanţelor care au discutat despre agricultură, dar şi despre
    beneficiile de dezvoltare rurală prin tehnologie. Bulgaria, Croaţia şi
    România sunt cele mai noi state membre ale UE şi însumează o alocare totală a
    fondurilor structurale pentru dezvoltarea rurală, până în 2020, de 15 miliarde de euro. Aceste state au o
    poziţionare optimă şi un potenţial al pieţei de desfacere de peste 500 de
    milioane de cosumatori în UE, au precizat profesioniştii din domeniu.

  • Retrospectiva săptămânii  05.06- 11.06.2016

    Retrospectiva săptămânii 05.06- 11.06.2016

    Alegerile locale: punct şi de la capăt



    Odată validate rezultatele alegerilor locale de duminica trecută, din
    România, aleşilor locali nu le va rămâne decât să îşi suflece mânecile şi să
    treacă la treabă. Nu e deloc puţină, iar aşteptările sunt pe măsura nevoilor,
    adică foarte mari. Reprezentaţii PSD au obţinut 34,83% din voturile valabil
    exprimate pentru primari. Formaţiunea de stânga este urmată de PNL, cu 31,49%,
    şi – la foarte mare distanţă
    – deAlianţa Liberalilor şi Democraţilor
    (ALDE), cu 5,73%. Aceeaşi ordine s-a înregistrat şi în competiţiile pentru consiliile locale şi
    judeţene. În Bucureşti, PSD a câştigat atât Primăria Generală, cât şi toate
    cele şase primării de sector. Pentru prima oară, o femeie va administra
    Capitala – Gabriela Firea: Sunt un om de dialog şi aşa voi face în
    continuare. De asemenea, mă bazez pe faptul că nu sunt un om ranchiunos şi voi
    putea să dialoghez foarte bine la Primăria Generală a Capitalei în interesul
    bucureştenilor cu toţi consilierii generali, indiferent ce partid prezintă.
    Pentru că eu vă asigur că voi propune numai proiecte care sunt benefice
    bucureştenilor şi nu proiecte care să fie controversate, iar atunci când vom
    avea dubii, dileme, cei care vor fi consultaţi vor fi bucureştenii, atât cei
    care sunt constituiţi în asociaţii, în fundaţii, cât şi cei care nu aparţin
    unei forme asociative.
    Surpriza competiţiei electorale pentru Capitală a
    fost matematicianul Nicuşor Dan, care s-a plasat pe locul doi în opţiunile de vot, devansând politicieni
    cu state vechi. La închiderea urnelor, el a anunţat că partidul său, Uniunea
    Salvaţi Bucureştiul, se va transforma, în perspectiva alegerilor parlamentare
    de la toamnă, în Uniunea Salvaţi România.



    Salarii mai mari pentru bugetari



    Peste 650 de mii de
    angajaţi la stat vor primi salarii mai mari din luna septembrie. La muncă
    egală, plată egală – este principiul care a stat la baza elaborării ordonanţei de
    urgenţă adoptate, săptămâna aceasta, de Guvernul român. Actul normativ era
    necesar pe fondul existenţei, în prezent, a unor diferenţe salariale mari între
    persoane care îndeplinesc aceleaşi sarcini. Cele mai mari creşteri vor fi în
    sistemul de sănătate – a explicat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru: În sectorul de sănătate există nişte disfuncţionalităţi majore privind
    salarizarea. De aceea, a fost necesar să venim cu o reaşezare a grilei, astfel
    încât, un medic cu o funcţie şi o vechime, indiferent unde ar fi în ţară, să
    aibă acelaşi salariu de bază. Pentru sectorul de educaţie, venim cu o grilă, la
    fel ca în sănătate.
    Efortul bugetar pentru aplicarea ordonanţei este
    estimat la aproape 900 de milioane de lei anul acesta, echivalentul a
    aproximativ 200 de milioane de euro, şi la 2,6 miliarde de lei în 2017.



    Agricultura, în vizor



    Sute de fermieri au ieşit,marţi, pe străzile Bucureştiului, nemulţumiţi că nu
    le-au fost plătite subvenţiile, dar şi că unele legi esenţiale pentru sector au
    fost amânate. Preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, Nini
    Săpunaru, împreună cu alţi parlamentari, au anunţat că se lucrează la acte
    normative de interes pentru agricultori, iar ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, le-a
    promis că subvenţiile vor fi plătite integral până la sfârşitul lunii.
    Ministrul Irimescu este, însă, în vizorul deputaţilor, fiind acuzat de un
    management defectuos. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, chiar, cu
    majoritate de voturi, o moţiune
    simplă împotriva lui Achim Irimescu. Potrivit legii, aceasta nu presupune
    demiterea obligatorie a ministrului, a cărui soartă este în mâinile
    primului ministru.



    DNA şi statul de drept



    Ambasadorul Franţei la
    Bucureşti, François Saint-Paul, i-a conferit procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa
    Kovesi, însemnele de cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare. În viziunea
    diplomatului francez, DNA se bucură de o mare popularitate, devenind un model
    de urmat la nivel european. Laura Codruţa Kovesi a dedicat distincţia tuturor
    colegilor şi a subliniat că lupta cu corupţia face parte din păstrarea şi din
    apărarea statului de drept. Sunt mândră că sunt înconjurată de
    oameni curajoşi, activi, de oameni care doresc să schimbe România, doresc să
    trăiască într-o ţară fără corupţie, de oameni care ştiu că legea se aplică în
    mod egal, care nu s-au lăsat intimidaţi de persoane cu averi impresionante sau
    de persoane care au deţinut funcţii importante în stat. Această distincţie
    recompensează şi lupta pentru păstrarea şi pentru consolidarea statului de
    drept. Vom continua acest drum în măsura în care stabilitatea instituţională şi
    competenţele investigative ale DNA vor fi păstrate.



    Vizite oficiale peste hotare



    Preşedintele român,
    Klaus Iohannis, susţine aprofundarea colaborării dintre România şi Luxemburg.
    Şeful statului a făcut luni şi marţi o vizită în regat, unde, în urma
    convorbirilor cu cei mai înalţi demnitari, a declarat: Avem rezultate
    promiţătoare şi oportunităţi suplimentare în domeniul economic, Luxemburg fiind
    unul dintre cei mai importanţi investitori în România. În acest sens, doresc să
    subliniez faptul că România oferă condiţii favrorabile în ceea ce priveşte
    resursele şi piaţa. Aşa că este firesc să consolidăm aceste realizări, prin
    identificarea domeniilor care trebuie să fie abordate în continuare.
    Pe de
    altă parte, la Paris, premierul Dacian Cioloş a participat, joi, la o
    reuniune specială a Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare
    Economică, la care România doreşte să adere. Vineri, Dacian Cioloş şi omologul
    Manuel Valls au semnat foaia de parcurs actualizată a parteneriatului strategic
    româno-francez. Totodată, premierul român a fost invitat să participe, alături
    de preşedintele François
    Hollande, la ceremonia de deschidere a Campionatului european de fotbal şi la
    meciul inaugural Franţa-România.

  • Pachetul rural, un program pentru modernizarea României

    Pachetul rural, un program pentru modernizarea României

    Setul de măsuri pe care mizează executivul se numeşte “Pachet rural” şi are rolul de a sprijini activitatea celor trei milioane de fermieri din România. În prezent, 73% dintre fermieri trăiesc în exploataţii de subzistenţă iar guvernul vrea ca aceştia să poată să-şi întreţină familiile din veniturile obtinute din agricultură. Între măsuri, figurează angajarea membrilor de familie; aceştia vor completa bugetul de venituri al fermei şi, în plus, vor avea acces la sistemul asigurărilor medicale.



    Alte măsuri urmăresc încurajarea asocierilor – abandonate, în pripă, după revoluţia anticomunistă din 1989, odată cu trecerea de la proprietatea colectivă de stat la cea particulară. Asocierile vor facilita micilor fermieri achiziţionarea de materii prime, vânzarea producţiei sau procesarea ei şi o mai uşoară accesare a creditelor de dezvoltare şi a confinanţărilor. În final, “Pachetul rural” ar trebui să ducă la întărirea clasei de mijloc la sate, astfel încât situaţia să fie comparabilă cu cea a clasei de mijloc din mediul urban.



    Măsurile pentru sprijinirea fermierilor avute în vedere de guvernul de tehnocraţi al premierului Dacian Cioloş se cupleaza cu un program mai amplu anti-sărăcie, lansat în luna februarie. Programul urmează să primeasca finanţare atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene; el urmăreşte, pe lângă crearea clasei de mijloc în mediul rural, promovarea incluziunii sociale prin reducerea sărăciei.



    Este, declara premierul, acum o lună, o schemă integrată, organizată pe etape din viaţă, în aşa fel încât să putem oferi un fel de plasă de siguranţă pentru cei supuşi riscului de sărăcie, indiferent de vârstă, pornind de la naştere până la sfârşitul vieţii”. Pentru mediul rural, unde există riscuri mai mari, guvernul vrea să asigure o mai bună protecţie socială atât pentru copii – la naştere şi pe durata şcolarizarii, cât şi persoanelor din mediile defavorizate.



    De asemenea, o serie de măsuri integrate, pentru familie, se referă, printre altele, la locuinţe sociale, granturi pentru îmbunătăţirea locuinţelor, reducerea violenţei domestice, prevenirea separării copilului de familie, stimulente pentru zilieri, garantare de microcredite, dobânzi mai mici pentru antreprenorii din medii defavorizate, cantine sociale, alfabetizare digitală a persoanelor din comunităţile marginalizate. Sunt măsuri, în ultimă instanţă, caracteristice pentru fostul comisar european pentru agricultura, Dacian Ciolos.



    Să ne amintim ca el a fost, în 2013, părintele Politicii Agricole Comune a UE care include o serie de măsuri în sprijinul tinerilor fermieri, o atenţie specială acordată protecţiei mediului înconjurător şi o gestionare pragmatică a bugetului, astfel încât să fie sprijiniţi financiar fermierii activi.

  • Jurnal românesc – 10.02.2016

    Jurnal românesc – 10.02.2016

    BNR a
    modificat la 1,4% anticipările privind rata inflaţiei pentru finalul acestui
    an, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, de 1,1%.
    Pentru următoarele luni, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a
    reconfirmat, în raportul trimestrial asupra inflaţiei, tendinţa de scădere a
    acesteia. Inflaţia va rămâne negativă până în luna mai,
    după care va reintra în teritoriu pozitiv, o dată ce efectele reducerii de TVA
    la produsele şi serviciile alimentare se vor disipa, spune Mugur Isărescu. BNR apreciază că 2016 va fi
    un an tumultuos, cu incertitudini care pot avea impact asupra inflaţiei, mai
    mult provenite de pe piaţa internă, pe fondul bugetului planificat cu un
    deficit la limită şi al schimbărilor legislative, însă vede o balanţă a
    riscurilor echilibrată pe plan extern.Pentru 2017, BNR
    prognozează o inflaţie de 3,4%, în condiţiile în care ţinta este de
    2,5%.




    România a
    pierdut, într-un deceniu, jumătate din populaţia ocupată din agricultură, doar
    anul trecut dispărând 100.000 de persoane, potrivit Eurostat.Forţa de muncă ocupată din agricultura românească a
    scăzut până la 1,3 milioane de persoane, adică 13% din persoanele active,
    conform calculelor Ziarului Financiar pe baza statisticilor
    europene. Aceasta este, totuşi, cea mai mare pondere a populaţiei ocu­pate
    în agricultură la nivelul UE. Faţă de anul 2005, piaţa locală românească a
    pierdut aproximativ 50% din efectivul de muncă. Acum peste zece ani, peste 2,5
    mi­lioane de persoane erau ocu­pate în această industrie, migraţia jucând un rol important în această scă­dere.




    Academia Română solicită
    ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, reanalizarea
    celor trei variante alte Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial pe
    motivul că excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la
    limba şi literatura română şi istorie reprezintă un pericol. Motivul pentru care cele trei variante ale planului-cadru reprezintă un pericol
    este că vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice
    dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi
    creativă – atrag atenţia academicienii. În opinia lor, istoria oferă o
    perspectivă largă asupra realităţii, limba şi literatura română dezvoltă
    capacitatea de înţelegere a noţiunilor, dar şi sensibilitatea şi
    capacitate de exprimare corectă, iar latina consolidează cunoştinţele de
    gramatică şi de logică.




    ANAF va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de
    plată restante de peste 100 de lei. Pe lista neagră a Fiscului vor apărea
    numele şi prenumele datornicului, restanţa exactă şi localitatea domiciliului
    fiscal. Toate acestea intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial
    a unui ordin al şefului ANAF, care pune în aplicare prevederile noului Cod de
    procedură ficală, intrat în vigoare la 1 ianuarie. Primele
    date vor fi publicate în luna aprilie şi vor consemna datoriile persoanelor
    fizice la sfârşitul lunii martie.Un raport al Curţii de Conturi pe 2014 arată că
    persoanele fizice reprezintă o parte infimă, de doar 3,5% din totalul
    arieratelor înregistrate la ANAF. Curtea de Conturi recomandă ANAF să se concentreze asupra agenţilor economici cu arierate
    mari, pe care să îi execute silit. 76% dintre arieratele firmelor erau acumulate de
    contribuabilii cu datorii de peste 150.000 de lei la buget.

  • Jurnal românesc – 9.11.2015

    Jurnal românesc – 9.11.2015

    Sute de români au manifestat, duminică, în oraşe din Italia, în semn de solidaritate cu protestele din ţară. În faţa Ambasadei României de la Roma, circa 300 de conaţionali au aprins lumânări, au spus rugăciuni şi au ţinut un moment de reculegere. S-a scandat: “Vrem spitale, nu vrem catedrale!”, “Jos corupţia!”, “Vrem acasă!” şi s-a intonat imnul naţional. Toţi care suntem aici ne dorim într-o zi să ne întoarcem acasă şi să fie totul normal” i-a declarat unul dintre participanţi corespondentei Radio România la Roma. Şi basarabenii sunt alături de protestele din România, a spus o altă manifestantă, pentru că şi ei fac parte din România. Manifestaţii asemănătoare au avut loc la Torino, Milano şi Bologna. Cetăţenii români au ieşit, zilele trecute, în stradă, şi la Paris, Bruxelles sau Haga, pentru a-şi exprima solidaritatea cu conaţionalii din ţară şi a protesta faţă de corupţia clasei politice.



    Tot duminică, la Chişinău, sute de susţinători ai unirii Republicii Moldova cu România au participat la un marş, organizat la iniţiativa Blocului Unităţii Naţionale şi a Consiliului Unirii. Tragedia din Colectiv a arătat clar că în România e nevoie de o resetare a clasei politice. De cealaltă parte, dezastrul social-economic în care a ajuns Republica Moldova a arătat clar că e nevoie de o reorganizare a statului în întregime. Şi la Bucureşti, şi la Chişinău avem şansa să facem un pas vital pentru a trăi toţi într-o Românie mai bună: un guvern comun pentru cele două state româneşti” – a declarat Constantin Codreanu, unul dintre organizatorii marşului.



    140 de cetăţeni români, care se aflau, în scop turistic, în staţiunile Sharm El Sheikh şi Hurghada din Egipt au fost repatriaţi sâmbătă. Decizia a fost luată pe fondul situaţiei actuale din zonă, precum şi al măsurilor de securitate impuse de autorităţile egiptene dupa tragedia din 31 octombrie, când un avion al unei companii din Rusia s-a prăbuşit în timpul unui zbor între Sharm el-Sheikh şi Sankt Petersburg, toate cele 224 de persoane aflate la bord pierzându-şi viaţa. Ministerul Transporturilor de la Bucureşti impune transportatorilor aerieni români măsuri suplimentare de securitate care vizează călătorii, bagajele şi procesul de încărcare a acestora la zborurile dinspre Egipt.



    Cu peste 25 de procente, România a fost, anul trecut, pe primul loc în Uniunea Europeană în privinţa ponderii populaţiei ocupate în agricultură, indica Institutul Naţional de Statistică. La mare distanţă, următoarele ţări clasate sunt Grecia, cu 13%, şi Polonia, cu 11. Potrivit INS, în România procentul persoanelor ocupate în industrie e de 30,1%, iar 44,5 din populaţia ocupată e înregistrată în domeniul serviciilor.



    Creşterea economiei româneşti se va accelera la 3,5% în acest an şi la 4,1 în 2016, susţinută de măsurile de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă, dar care vor adânci deficitul bugetar, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene, îmbunătăţită faţă de estimările din primăvară. Avansul economic poate depăşi aşteptările, dacă România va reuşi o absorbţie peste estimări a fondurilor europene. Cu un nivel scăzut al şomajului şi în urma reducerii cu patru puncte procentuale a TVA, în România va creşte consumul privat la un maxim post-criză în 2016, însă se va modera în 2017, se mai arată în raport. Şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare anticipează o creştere a economiei româneşti de 3,5% în acest an şi de 3,7% în 2016.

  • Jurnal românesc – 26.08.2015

    Jurnal românesc – 26.08.2015

    Premierul român, Victor Ponta, va vizita Republica Moldova vecină, joi, 27 august, de Ziua Independenţei acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Însoţit de o delegaţie de membri ai Guvernului de la Bucureşti, Ponta va avea întrevederi cu noul său omolog de la Chişinău, pro-occidentalul, Valeriu Streleţ, învestit luna trecuta, cu preşedintele republicii, Nicolae Timofti, şi cu cel al Parlamentului, Andrian Candu. Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de Uniunea Sovietică în 1940, în urma unui ultimatum, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa în august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova.



    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti anunţă restricţii de circulaţie la punctul de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse, unde traficul se desfăşoară alternativ pe o singură bandă, în urma lucrărilor de reabilitare la Podul Prieteniei. Ministerul recomandă românilor care doresc să se deplaseze în Bulgaria folosirea mai multor rute alternative, atât pentru vehiculele destinate transportului public de mărfuri şi persoane, cât pentru autoturisme. Variantele rutiere sunt Calafat – Vidin, Negru Vodă – Kardam, Vama Veche – Durankulak, iar trecerile cu bacul se fac pe la Bechet – Oreahovo, Turnu Măgurele – Nikopole, Zimnicea – Svishtov, Ostrov – Silistra. Ministerul aminteşte că cetăţenii români care pleacă în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă” care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale.



    În România, cardul de sănătate va fi obligatoriu de la 1 septembrie şi devine astfel singurul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani. Acordarea serviciilor medicale de urgenţă nu va fi condiţionată de prezentarea acestuia, în schimb în cazul afecţiunilor cronice pacienţii vor fi nevoiţi să îl folosească la toţi furnizorii – de la medic, la farmacist. În prezent, aproape 15 milioane de carduri sunt deja emise, iar până la finalul anului vor fi gata alte aproape 600.000. Cei care au primit cardul, dar nu l-au activat până acum, o pot face în orice moment, chiar şi după 1 septembrie.



    Refacerea sistemului principal de irigaţii şi îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu ar putea rezolva, pe viitor, problemele cauzate de secetă – este una dintre concluziile discuţiilor de marţi din comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, în care s-a vorbit despre încheierea unui pact politic privind irigaţiile. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a prezentat un raport privind pagubele produse de seceta din acest an. Fermierii, care susţin că pierderile se ridică la două miliarde de euro, au cerut sprijinul guvernului pentru a nu intra în faliment. Conform unor studii realizate de Banca Mondială, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigatii din Romania este nevoie de circa un miliard de euro.



    Pacienţii români au lansat o campanie prin care cer Guvernului să aloce sănătăţii un procent de 6% din Produsul Intern Brut. Coaliţia celor cu afecţiuni cronice anunţă că va merge cu o caravană prin toată ţara pentru a populariza necesitatea unei mai bune finanţări a domeniului medical. Iniţiativa este susţinută şi de organizaţiile profesionale din sistemul de sănătate. Un demers similar al societăţii civile a avut loc în urmă cu cinci ani, fără nicio finalitate.

  • Agricultura şi efectele secetei

    Agricultura şi efectele secetei

    După mai bine de două luni de
    vreme caniculară şi patru marcate de lipsa precipitaţiilor, în România plouă.
    Meteorologii spun, însă, că ar trebui să plouă două săptămâni neîntrerupt ca să
    se refacă rezerva de apă din sol. Seceta a produs deja pagube considerabile în
    toate regiunile ţării, iar acestea sunt estimate de producători la peste două
    miliarde de euro.

    Executivul de la Bucureşti a făcut o analiză a măsurilor ce
    pot fi luate în sprijinul fermierilor ale căror culturi au fost afectate, între
    acestea numărându-se şi ajutoare de la Comisia Europeană pentru marile
    exploataţii. Pentru culturile mici, autorităţile române au promis deja ajutoare
    care vor fi acordate de la bugetul de stat. Miercuri, în cadrul unei şedinţe de
    guvern, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Agriculturii, Daniel
    Constantin, să înceapă evaluarea pagubelor: Sigur că anul acesta
    agricultura nu va mai fi aşa de bine cum a fost în anii trecuţi. Nu pe toate
    tipurile de culturi dar sunt probleme, aşa încât o să vă rog cu reprezentanţii
    asociaţiilor să începeţi deja evaluarea pierderilor, să ne adresăm Comisiei
    Europene şi să-i ajutăm pe cei care anul ăsta au avut de pierdut, pentru că
    sunt aceeaşi care anul trecut, acum doi ani, acum trei ani, având agricultură
    în creştere ne-au ajutat.

    Porumbul este cel
    mai grav afectat, dar, spun specialiştii, probleme mari sunt şi la
    floarea soarelui sau soia. Seceta a adus
    prejudicii şi altor culturi, precum cele de grâu sau rapiţă, dar şi
    legumelor şi fructelor.

    Reprezentanţii Asociaţiilor Producătorilor
    Agricoli din România se aşteaptă la producţii cu 25-30% mai mici decât în 2014
    şi spun că, în aceste condiţii, fermierii nu vor putea pregăti noul an agricol. Alături
    de seceta care a generat această situaţie, un alt factor este starea sistemului
    de irigaţii din România, distrus în proporţie de 90% faţă de perioada comunistă, astfel că,
    în prezent, sunt irigate doar 300.000 de hectare, faţă de cele 3,3 milioane de
    hectare câte erau în 1989. Calculele
    arată că reabilitarea
    unei infrastructuri de irigaţii la nivel naţional ar costa aproape un miliard
    de euro.

    Recent, ministrul Agriculturii a avansat ideea că aceasta ar putea să
    fie finanţată cu fonduri europene, prin includerea sa în aşa-numitul plan
    Juncker, un proiect de investiţii publice care pune la dispoziţia
    economiilor ţărilor membre peste 300 de miliarde de euro. Daniel Constantin nu
    exclude nici un acord politic parlamentar, prin care să fie promovată o lege
    privind reabilitarea sistemului de irigaţii în următorii cinci ani.

  • Efectele secetei în România

    Efectele secetei în România

    Seceta prelungită din ultima perioadă a făcut ca nivelul Dunării să scadă considerabil. La intrarea în România, debitul este aproape la jumătate faţă de media normală pentru această perioadă. La Galati(sud-est), chiar pe mijlocul fluviului, a aparut un grup de insule de nisip. În pofida acestui fenomen, şenalul navigabil nu este blocat pe niciun sector al fluviului, confirmă Autoritatea Navală Română, însă pe anumite sectoare circulaţia se desfăşoară cu dificultate.



    În zonele Zimnicea şi Bechet( sud), zeci de nave sunt staţionate şi aşteaptă efectuarea manevrelor de trecere una câte una. Se mai înregistrează dificultăţi în navigaţia pe Dunăre în zona Giurgiu(sud) şi Drobeta Turnu Severin(sud-vest). Autorităţile fluviale îi avertizeaza pe navigatori să se deplaseze cu precauţii sporite şi să folosească radarele de adâncime, pentru că altfel riscă să rămână împotmoliţi. Afectaţi de secetă sunt şi producătorii agricoli.



    Vremea deosebit de caldă şi lipsa ploilor au determinat menţinerea unui nivel extrem de scăzut al rezervei de apă în sol pe majoritatea suprafeţelor, proces care a afectat serios culturile din acest an. Producţiile de grâu, porumb, rapiţă şi floarea soarelui vor fi mult mai mici faţă de anul trecut, cea mai gravă situaţie întâlnindu-se în judeţele din nord-estul ţării.



    Pentru compensarea pierderilor cauzate de condiţiile climatice nefavorabile, agricultorii cer sprijinul Ministerului de resort pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat. Beneficiari ar fi cei care exploatează terenuri agricole în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţii, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari, grupuri de producători, cooperative agricole. Schema de ajutor de stat trebuie pusă în aplicare în regim de urgenţă, spun reprezentanţii agricultorilor, pentru ca plata sprijinului financiar aferent să se facă într-un termen rezonabil, iar fermierii să-şi poată relua ciclul de producţie.



    Ca răspuns, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că pentru sumele mai mari de 15.000 de euro, România trebuie să ceară acordul Comisiei Europene, să aştepte confirmarea şi abia apoi să distribuie eventualele despăgubiri, plătite în limita sumelor disponibile în bugetul de stat. Chiar şi pentru sumele mai mici de 15.000 de euro, România trebuie să notifice Comisia, deşi ajutoarele vor fi date din bugetul naţional. Specialiştii reclamă lentoarea acestor proceduri, timp în care România continuă să înregistreze pierderi însemnate în ceea ce priveşte culturile de cereale.



    Lucrurile nu par să se îndrepte în zilele următoare, meteorologii prognozând că vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a ţării şi doar izolat sunt aşteptate ploi slabe, de scurtă durată. La nivelul întregii Românii va predomina o vreme caniculară, iar disconfortul termic va fi accentuat.

  • Agricultura românească, zn’iipsită di xerea prilundzită

    Agricultura românească, zn’iipsită di xerea prilundzită

    Ploiurli ti nu suntu duri, deadun cu una veara cabaia cu can’ină, adusira una criză cabaia mari tru agricultura românească. Xerea zn’iipsi cama di un cirec dit siminarli agricole di estan — fac timbihi reprezentanţal’ii a fermierlor. Nai ma zn’iipsiti suntu agarli di misur, ama mari problemi, spun specialiştil’i, suntu şi la floarea soarilui ica soia. Moldova (est) easti zona nai cama zn’iipsita, ama xerea agudi şi bună parti dit Dobrogea (sud-est), Banat (sud-vest) ica Crişana (nord-vest).




    Prezidentul a Ligal’ii Asociaţiilor Producătorlor Agricoli dit România, Laurenţiu Baciu, s-aşteaptă la producţii cu 25-30% ma n’it andicra dit 2014 şi la cheardiri di aproapea doauă miliardi di euro. El spuni că, tru aesti condiţii, fermierl’ii nu pot s-ndreaga naulu an agricol şi diplândzi, tu idyiul chiro, ixichea di disponibilitati a bancherlor tra s-da mparmuturi di aoa si nclo ti sectorlu agricol şi absenţa di la birou a responsabililor ali administraţie, ti suntu tru adyea. Autorităţle taxescu, toradioara, că va s-da agiutoare tt culturli n’it. Tru marli exploataţii, ministerlu ali Agricultura lipseasti s-ndreaga isachi ma largurii di finanţare, tru cari easti ananghi di acordul ali Uniuni Europene.




    Baciu cutugurseasti si agalisearea ti procedurli di agiutor ş-că fermierl’ii nu pot ş-asigurispeasca culturle tru xeri ica ngl’eţ, iara agiutoarili cari la si da tru ahtari situaţii agiungu amanat. Iara calvarlu a fermierlor nu pari sa s-bitisească dip ayon’ea. Meteorologil’i spun prognoza că şi tru dzalili ti yin kirolu va s-hiba can’ina tru ma marea parte a vasiliil’ei şi masi aoa si aclo suntu aştiptate ploi slabe, di scurtă durată. Ase că ixichea di apă dit loc va s-armana tu idyea scara tru regiunile agricole dit estul, sud-estul, sudul şi ascapitata a vasiliil’ei. Diplânsă şi tru an’il’i tricuţ, devalizarea a sistemlui di irigaţii dit perioada comunistă agiumsi diznau tru dezbaterea publică.




    Reabilitarea a unei infrastructura di irigaţii la nivel naţional custuseasti aproapea un miliardu di euro. Tru numa a Guvernului, ministrul Agricultural’i, Daniel Constantin, spuni că aesta poati s-hiba finanţată cu fonduri europene, prit acatarea tru isapi tru aşi-numasitlu “plan Juncker”, un proiectu di investiţii publiti ti poartă numa a şeflui di la executivlu comunitar şi cari va s-aruca tru economiile a văsiliilor membre cama di 300 di miliardi di euro. Constantin adavgă că acata tru isapi şi un acordu politic parlamentar, prit cari s-hibă promovat un nom mutrindalui reabilitarea a sistemlui di irigaţii tru yinitorl’i tinti ani.




    Tu kirolu di ma ninti izvurlu di amprotusa di apă tru sistemlu di irigaţii, Dunărea eara işisi calamitată. Nivelu a araului scădzu ahât multu tru perioada dit soni, câte s-aproaki di nai cama n’itli coti nreghistrate varaoară. Baziaş, nica tru intrata tru vasilie, debitlu easti cu 50% ma n’ic andicra di media multianuală a perioadal’ei, a deapoa Galaţi, nai ma marli casaba-portu fluvial dit România, tamama nolgica di cupan’e isi tu migdani un singir di hamunisii di arina. Uidisit cu spusa a specialiştilor, tru yinitoarili dzali, nivelu a Dunăl’ei ma largu va sa scadă.


    Angrapsearea: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Agricultura românească, afectată de seceta prelungită

    Agricultura românească, afectată de seceta prelungită

    Precipitaţiile insuficiente, dublate de o vară caniculară, au generat o criză acută în agricultura românească. Seceta a compromis peste un sfert din culturile agricole din acest an – avertizează reprezentanţii fermierilor. Cele mai afectate sunt culturile de porumb, dar mari probleme, spun specialiştii, sunt şi la floarea soarelui sau soia. Moldova (est) este zona cel mai grav calamitată, dar seceta a lovit şi bună parte din Dobrogea (sud-est), Banat (sud-vest) sau Crişana (nord-vest).



    Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, se aşteaptă la producţii cu 25-30% mai mici decât în 2014 şi la pierderi de circa două miliarde de euro. El spune că, în aceste condiţii, fermierii nu pot pregăti noul an agricol şi deplânge, deopotrivă, lipsa de disponibilitate a bancherilor de a mai credita sectorul agricol şi absenţa de la birou a responsabililor administraţiei, plecaţi în concediu. Autorităţile promit, deocamdată, că vor acorda ajutoare pentru culturile mici. Pentru marile exploataţii, ministerul Agriculturii trebuie să realizeze scheme mai ample de finanţare, pentru care este nevoie de acordul Uniunii Europene. Baciu reclamă şi lentoarea procedurilor de sprijin şi faptul că fermierii nu îşi pot asigura culturile pentru secetă sau îngheţ, iar ajutoarele care le sunt acordate în astfel de situaţii ajung cu mare întârziere. Iar calvarul fermierilor nu pare să se sfârşească prea curând.



    Meteorologii prognozează că şi în zilele următoare vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a ţării şi doar izolat sunt aşteptate ploi slabe, de scurtă durată. Astfel că deficitul de apă din sol se va menţine în regiunile agricole din estul, sud-estul, sudul şi vestul ţării. Deplânsă şi în anii trecuţi, devalizarea sistemului de irigaţii din perioada comunistă a revenit în dezbaterea publică. Reabilitarea unei infrastructuri de irigaţii la nivel naţional costă aproape un miliard de euro.



    În numele Guvernului, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirmă că aceasta ar putea să fie finanţată cu fonduri europene, prin includerea sa în aşa-numitul “plan Juncker”, un proiect de investiţii publice ce poartă numele şefului executivului comunitar şi care va pompa în economiile ţărilor membre peste 300 de miliarde de euro. Constantin adaugă că ia în calcul şi un acord politic parlamentar, prin care să fie promovată o lege privind reabilitarea sistemului de irigaţii în următorii cinci ani.



    Pe vremuri sursa principală de apă pentru sistemul de irigaţii, Dunărea e ea însăşi calamitată. Nivelul fluviului a scăzut atât de mult în ultima perioadă, încât se apropie de cele mai reduse cote înregistrate vreodată. La Baziaş, chiar la intrarea în ţară, debitul e cu 50% mai mic decât media multianuală a perioadei, iar la Galaţi, cel mai mare oraş-port fluvial din România, chiar pe mijlocul albiei a apărut un grup de insule de nisip. Potrivit specialiştilor, în următoarele zile, nivelul Dunării va continua să scadă.

  • Efecte ale secetei

    Efecte ale secetei

    O
    secetă puternică afectează aproape toată România, după doi ani buni pentru
    agricultură. Datele furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie indică
    pentru 2015 instalarea fenomenului de secetă severă şi prelunită în sudul, estul şi
    vestul ţării. Acest fapt este cauzat de
    precipitaţiile reduse înregistrate în ultima perioadă, în special, în luna mai.

    Datele oficiale arată
    că luna trecută cantităţile de precipitaţii au reprezentat doar o treime din
    cele normale pentru această dată. În plus, Centrul European de Prognoză a
    Vremii a anunţat că şi în următoarele două luni, iulie şi august, se vor
    înregistra temperaturi ridicate şi un nivel scăzut al precipitaţiilor.

    Directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena
    Mateescu, a avertizat într-o emisiune la Radio România, că pe termen mediu, ar
    putea persista alternanţele mari de temperaturi de la o zi la alta, iar
    fenomenele meteo extreme pot avea efecte severe asupra agriculturii. Elena
    Mateescu: Pentru agricultură, fenomenele de vijelie şi
    căderile de grindină pot avea efecte severe, chiar de calamitate, în funcţie de
    dimensiunea de grindină, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi în perioadele
    anterioare.

    In plus seceta este agravată şi de lipsa vegetaţiei care să
    susţină solul a avertizat, în cadrul aceleiaşi emisuni, directorul executiv al
    Institutului Naţional de Cerectare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Protecţia
    Mediului, Cătălin Simota. Cătălin Simota: Solul, planta şi
    atmosfera sunt un sistem extraordinar de complex şi atunci orice intervenţie
    care perturbă unul dintre elementele acestui sistem poate să conducă la nişte
    consecinţe de multe ori, la început, neprevăzute.

    Situaţia ar putea
    determina o nouă creştere a preţurilor, în condiţiile în care fermierii
    anticipează că nu vor obţine decât jumătate din producţia de anul trecut la
    culturile de grâu şi porumb.

    Zilele trecute, ministrul Agriculturii şi
    Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat că fermierii români ar putea
    primi despăgubiri, inclusiv, de la bugetul de stat în acest an, dacă vor
    înregistra pagube din cauza secetei, însă acordarea acestora depinde de acordul
    Comisiei Europene. El a spus că a solicitat direcţiilor agricole locale să facă
    o evaluare la nivel naţional a suprafeţelor de cultură afectate de secetă. El a
    mai spus că a discutat deja cu fermierii cum îi pot sprijini autoritătile pe
    zona de irigaţii. Ministrul a spus ca de la 1 iulie, România va avea la
    dispoziţie 435 milioane de euro, fonduri europene şi contribuţii de la bugetul
    de stat pentru investiţii în sistemul de irigaţii.