Radio România Internațional

Tag: Agricultura

  • Jurnal românesc – 17.06.2015

    Jurnal românesc – 17.06.2015

    Ministrul
    Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, salută hotărârea adoptată de Guvernul de la
    Chişinău, prin care accesul cetăţenilor UE, inclusiv al cetăţenilor români pe
    teritoriul Republicii Moldova este permis în baza cărţilor naţionale de
    identitate şi nu doar exclusiv cu paşaport. Bogdan Aurescu, care face o vizită
    de două zile în Republica Moldova, a apreciat că această măsură reprezintă un
    semnal politic clar al angajamentului Guvernului de la Chişinău faţă de
    parcursul său european. Agenda vizitei şefului diplomaţiei de la Bucureşti mai
    include, pe lângă întâlnirile la nivel înalt, participarea la inaugurarea
    Centrului de Informare al României, deschis la Comrat, în Găgăuzia, şi
    participarea la o reuniune a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră,
    care marchează preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei rotative a
    acestei structuri.




    România şi
    Statele Unite au acum unul dintre cele mai solide parteneriate – a apreciat
    şeful misiunii americane la Bucureşti, Dean Thompson. Prezent la un eveniment
    organizat pentru a marca împlinirea 135 de ani de relaţii diplomatice
    bilaterale, Dean Thompson a precizat că Washingtonul vrea să continue această
    colaborare strânsă, pe care a catalogat-o drept unul din cele mai bune
    parteneriate militare din lume la ora actuală, prin care Bucureştiul şi
    Washingtonul acţionează pentru a promova libertatea şi pentru a se apăra
    împotriva ameninţărilor regionale şi globale.




    Parlamentarii
    români au adoptat o lege care le acordă pensii speciale. Pentru un singur mandat
    ei vor încasa 1.500 de lei, iar pentru trei mandate, indemnizaţia se apropie de
    4.600 de lei. Reprezentanţii arcului guvernamental au susţinut nevoia acestor
    indemnizaţii, întrucât – spun ei – parlamentarii nu pot desfăşura alte
    activităţi din cauza regimului de incompatibilităţi. Potrivit calculelor, mai
    spun ei, efortul financiar necesar este sub 1% din bugetul acordat pentru
    pensii speciale. Din opoziţie, liberalii au votat împotrivă şi au avansat
    posibilitatea contestării legii la Curtea Constituţională, pentru că,
    argumentează ei, parlamentarii nu trebuie să fie privilegiaţi în calcularea
    pensiilor.




    Agricultura
    românească ar putea fi afectată de secetă, după doi ani în care producţia a
    fost una bună. Luna trecută a plouat foarte puţin, iar potrivit specialiştilor,
    cantitatea de apă necesară solului rămâne deficitară în această perioadă şi în
    următoarele două luni, pe fondul temperaturilor ridicate. În plus, seceta este
    agravată de lipsa vegetaţiei care să susţină solul, a avertizat, în cadrul unei
    emisiuni la Radio România, directorul executiv al Institutului Naţional de
    Cerectare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Protecţia Mediului, Cătălin Simota.
    Situaţia ar putea determina o nouă creştere a preţurilor, în condiţiile în care
    fermierii anticipează jumătate din producţia de anul trecut la culturile de
    grâu şi porumb.




    Peste o
    treime din populaţia de 65 de ani a României este expusă riscului de sărăcie şi
    excluziune socială, iar o cincime din populaţia vârstnică ar avea nevoie de
    îngrijire la domiciliu. Acestea sunt două dintre concluziile Programului de
    Cooperare elveţiano-român în domeniul acestui tip de servicii, prezentate la
    Conferinţa naţională a furnizorilor de îngrijiri la domiciliu de la Bucureşti.
    Prezent la eveniment, secretarul de stat Codrin Scutaru a spus că Ministerul
    Muncii alocă acum 24 de milioane de lei pentru servicii sociale, iar în
    perioada următoare vor fi făcute controale pentru a asigura calitatea lor.

  • Jurnal românesc – 16.06.2015

    Jurnal românesc – 16.06.2015

    Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a avut luni, la Ohrid, o întâlnire cu omologul său macedonean, Nikola Poposki, în marja reuniunii ministeriale a Iniţiativei Central Europene. Cu această ocazie, cei doi oficiali au făcut o analiză a stadiului relaţiei bilaterale pe palier politico-diplomatic, cultural şi economic, dar şi a perspectivelor de integrare europeană şi euro-atlantică a Macedoniei. Nikola Poposki a mulţumit României pentru susţinerea constantă a parcursului european şi euro-atlantic al Republicii Macedonia. Pe de altă parte, ministrul Aurescu a pledat pentru stimularea schimburilor economice şi investiţiilor prin crearea unei Comisii Mixte Economice şi organizarea unui Forum al oamenilor de afaceri. Un alt subiect abordat a fost situaţia aromânilor şi meglenoromânilor din Macedonia, Bogdan Aurescu subliniind importanţa unor demersuri comune pentru protejarea dialectului meglenoromân, astfel încât să se evite dispariţia sa. A fost discutată şi problema proprietăţilor comunităţii aromâne din Macedonia.



    De la 1 iulie beneficiarii fondurilor europene prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pot depune noi proiecte – a anunţat, luni, ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Noul program însumează 9,4 de miliarde de euro, din care 8,1 miliarde – contribuţie europeană şi 1,3 de miliarde – contribuţie de la bugetul de stat. Ministrul a mai precizat că printre cele şase linii de finanţare care se vor deschide de la 1 iulie se află cele pentru investiţiile din explotaţiile pomicole şi pentru procesarea şi marketingul produselor agricole.



    Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, a anunţat că autorităţile române şi oficialii Comisiei Europene au finalizat negocierile privind Programul Operaţional Infrastructură Mare, document trimis la Bruxelles. Astfel, din iulie, România va avea la dispoziţie 9,4 miliarde de euro pentru infrastructura de transport, mediu si energie. Marius Nica a precizat că în cadrul acestui program sunt alocate aproximativ 3 miliarde euro pentru proiectele din sectorul de apă şi apă uzată.



    Proiectul în care Bulgaria şi România ar putea să-şi intensifice imediat cooperarea este cel care vizează îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre, a declarat, luni, la Ruse, comisarul european pentru politică regională Corina Creţu. Ea a amintit că pentru perioada 2014-2020, pentru proiecte de cooperare transfrontalieră, sunt prevăzuţi de către Comisia Europeană 250 milioane euro.



    România rămâne atractivă pentru investitori, deoarece se numără printre ţările cu cele mai scăzute costuri privind concedierea din motive obiective în cazul angajaţilor cu vechime medie, potrivit unui studiu internaţional privind concedierea realizat de o reţea de societăţi de avocaţi. Studiul corelează procedurile de concediere din 31 de ţări şi arată că ţările din Europa Occidentală se confruntă în general cu costuri mai mari comparativ cu cele din Europa Centrală. Documentul ia în calcul costul mediu pe care un angajator trebuie să îl suporte într-o ţară pentru a înceta raporturile de muncă cu un angajat şi pentru a ajunge la o înţelegere privind încetarea contractului de muncă fără a ajunge în instanţă.



    Programul Fiecare Copil în Grădiniţă, care ajută copiii săraci să meargă la grădiniţă, va fi extins la nivel naţional, a anunţat, luni, ministrul Muncii, Rovana Plumb. Conform unui comunicat al Ministerului pe care îl conduce, în cele 11 judeţe în care este implementat acest program sunt sprijiniţi 2.400 copii. Părinţii sunt stimulaţi să-şi ducă zilnic copiii la grădiniţă, fiindu-le oferite tichete sociale în valoare de 50 de lei pe lună.

  • Tecnologías modernas en la agricultura

    Tecnologías modernas en la agricultura




    Antes de 1990, Rumanía tenía 2.500 hectáreas de
    invernaderos. Actualmente quedan 250. La mayoría de los invernaderos y de los
    solarios producen para consumo propio, pero algunos productores, conociendo las
    tendencias de desarrollo de este sector en Europa, están interesados en
    desarrollar sus negocios. Como Rumanía importa la mayoría de las legumbres,
    algunos han pensado en que tal vez sería un negocio provechoso y duradero
    construir invernaderos y solarios con nuevas tecnologías. Los invernaderos
    clásicos con una estructura de acero y ventanas de vidrio se sustituyen por
    otros modernos, fáciles de construir. Un ejemplo es la fábrica de Invernaderos
    Transilvania, que produce y distribuye invernaderos modulares y solares, pero
    también sistemas de irrigación y de calefacción. Las exportaciones a Europa
    Central y del Oeste aseguran un 30% de las ventas, y el resto se distribuye a
    los rumanos que están cada vez más interesados en las construcciones de este
    tipo, según ha afirmado el director de la fábrica, Csaba Lengel:



    Tenemos varios tipos de clientes. Algunos están
    interesados en los invernaderos por afición, es decir, que desean producir sus
    propios productos bio, comer sano. Compran solarios bastante pequeños, de hasta
    60-80 metros cuadrados. Después existen los granjeros que ya están hartos de
    los invernaderos con estructura de madera y con láminas de mala calidad, y que
    se ven obligados a construir más que cultivar. En los próximos años, su número
    aumentará. Existen también inversores que se han dado cuenta de que se puede
    ganar mucho de la producción de legumbres, porque aquí la mano de obra es mucho
    más barata que en Holanda o Italia, y también tenemos un buen clima. Es mejor
    tener invernaderos y tecnología modernos, y también tenemos un mercado cercano.
    Por lo tanto, el potencial es inmenso, y los inversores lo han visto ya. Vienen
    e invierten en la agricultura, aunque procedan de otros ámbitos. Contratan a
    personas que puedan trabajar, a profesionales con experiencia, es decir que
    invierten en invernaderos modernos y con una buena tecnología, porque desean
    tener los mejores resultados. Las personas que trabajan ya en este ámbito han
    empezado a especializarse. Los antiguos invernaderos dejarán de existir, es
    decir aquellos en los que se cultivaba de todo. A partir de ahora, el productor
    de tomates cultivará tomates y pepinos, el productor de lechuga cultivará lechugas
    o plantas bajas, es decir que se especializarán al igual que en los países
    occidentales.

    Una nueva corriente en la horticultura
    es el cultivo en el sistema hidropónico. Los invernaderos son verdaderos
    laboratorios en los que las plantas crecen sin tierra, sólo con agua y
    nutrientes en un sustrato específico. Los especialistas opinan que este tipo de
    cultivo será el negocio del futuro y será el que más se empleará en Europa en
    los próximos años. Desde hace tiempo, esta técnica se emplea también en
    Rumanía. Por ejemplo, los invernaderos de Dalin de la ciudad de Reghin emplean
    este tipo de tecnologías modernas, con paneles solares y ordenadores que
    supervisan el crecimiento de las plantas, el calor, la humedad, la luz
    artificial y las instalaciones de niebla para aumentar la humedad en el
    inverdarero, según ha declarado Călin Cotoi, director de este invernadero:



    Son tomates injertados con un
    ciclo completo de cultivo de un año, con un crecimiento indeterminado. La
    producción debería ser de 55 kilos por metro cuadrado en un ciclo completo. Una
    brizna debería producir 20 kilos. La plántula injertada procede de Hungría.
    Tenía 30 centímetros y a finales de año debería alcanzar 12 metros. Tenemos un
    sistema de supervisión computerizado, tenemos sensores de temperatura, de
    humedad, de dióxido de carbono, en el exterior tenemos una estación
    meteorológica que mide la radiación solar, la velocidad y la dirección del
    viento y, según estos datos, programamos el ordenador para que sepa cuándo
    tiene que abrir las ventanas, en qué lado, cuándo tiene que cerrarlas, cuándo
    tiene que encender la calefacción…


    Con un millón de euros se puede construir un invernadero
    de este tipo. En cambio, para los pequeños productores de legumbres, cerca de
    la capital, en Mihăileşti, se están produciendo ya solarios. La fábrica se ha
    propuesto construir 400 hectáreas de solarios al año, y antes de 2020 debería
    alcanzar una producción de 3.000 hectáreas. Fue idea del presidente de la
    compañía Romconserv, Aurel Tănase, después de haberse dado cuenta de que
    numerosas familias del medio rural deseaban iniciar un negocio con legumbres,
    para extenderlo después y convertirlo en una inversión de éxito:



    Entre 2015 y 2020, a través del
    Programa Nacional de Desarrollo Rural, nos centramos sobre todo en la
    producción de legumbres en espacios protegidos. Hemos estimado contruir 300
    hectáreas de invernaderos modernos y 3.000 hectáreas de solarios. Y esto
    porque, en los últimos años, la diferencia de temperatura entre el día y la
    noche en Rumanía está creando una amplitud muy grande que está causando un
    choque difícil de aguantar para la planta, y con efectos negativos sobre la
    producción y la calidad de la producción. Por esta razón, las legumbres
    termófilas se deben cultivar en los espacios protegidos. Tenemos suficientes
    fondos, tenemos el apoyo de los fondos europeos de hasta el 90% para crear
    importantes superficies de legumbres en los invernaderos. Es un período en el
    que la producción de legumbres rumanas está creando un nicho, y los rumanos
    desean tener legumbres rumanas con sabor y aroma. Tenemos ya una tradición en
    este sentido. Además, a partir de este 1 de enero tenemos fondos para cubrir
    unos gastos para los invernaderos de 6.300 de euros por hectárea, y para los
    solarios de 3.200 euros por hectárea.


    Si en algunas aldeas los solarios forman parte de la granja de cada
    campesino, los inversores se están centrando en el uso de los invernaderos
    automatizados en los que, para cultivar una hectárea, el ordenador está ayudado
    por tan solo 10 empleados. Ellos desean ya tener grandes producciones en
    sustrato mineral. Con una producción de 400 toneladas por hectárea, frente a 50
    toneladas por hectárea en un invernadero tradicional, no les interesa que los
    tomates hayan dejado de ser como antes.

    (Traducido por Monica Tarau)













  • Jurnal românesc – 19.01.2015

    Jurnal românesc – 19.01.2015

    Cel mai mare excedent comercial de produse agroalimentare din istoria post decembristă a României s-a înregistrat în primele 10 luni ale anului 2014, a declarat, la Berlin, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a participat la deschiderea celei de-a 80-a ediţii a Expoziţiei internaţionale ”Săptămâna Verde” cel mai mare eveniment din domeniul alimentar, agricol şi horticol din Europa, care se va încheia la sfârşitul săptămânii. Potrivit ministrului, valoarea exporturilor a urcat la 4,48 miliarde euro, depăşind cu 496 milioane de euro valoarea importurilor, ceea ce arată că agricultura României se dezvoltă constant. Reprezentată de peste 30 de producători, Romania expune la Berlin de la miere de albine, magiunuri şi sucuri naturale din fructe până la brânzeturi şi produse de carmangerie. La editia din acest an participă producători din 70 de ţări.



    Peste jumătate de milion de cetăţeni germani au vizitat România, în 2014, beneficiind de serviciile turistice oferite de operatorii economici din domeniu, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), Simona Man. Prezentă la deschiderea oficială a Târgului Internaţional de turism de la Stuttgart, la care România este ţară parteneră, Simona Man a lansat o invitatie de a descoperi România balneo, România cultural-istorică, România eco şi, nu în ultimul rând, România destinaţiilor unicat, a pădurilor virgine. Pâna pe 25 ianuarie in cadrul Târgului de la Stuttgart vor avea loc o serie de evenimente care prezintă România şi atracţiile ei, respectiv dansul căluşarilor, încondeiere de ouă, păpuşi în port popular, olărit, sculptură în lemn. În premieră, femeile pot să plece de la târg cu părul împletit în codiţe tradiţionale româneşti.



    2014 va intra în istoria Dacia, deoarece compania a vândut peste 500 de mii de unităţi, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Jan Ptacek, director comercial Dacia. Potrivit acestuia, trendul angajat de Dacia este pozitiv, cu o creştere de 19%, faţă de 2013. Cel mai vândut model a fost Sandero, cu 169 de mii de unităţi, din care 80% în Europa Occidentală. Pe locul 2 se află Duster, cu 160 de mii unităţi vândute, lideri fiind pieţele din România, Franţa şi Spania. Dacia a vândut, de asemenea, 100 de mii de modele Logan, cel mai multe în România, dar şi alte ţări din Europa de Est.



    Premierul Victor Ponta consideră că soluţia votului în afara graniţelor ţării, pentru viitor, o reprezintă organizarea procesului de votare, ca şi în ţară, de către Autoritatea Electorală Permanentă şi nu de Guvern. Ponta a admis că Guvernul a organizat defectuos votul din diaspora, la algerile prezidentiale din noiembrie 2014, dar a precizat ca acest lucru s-a întâmplat nu din rea-voinţă, ci dintr-un calcul greşit, pentru că s-a păstrat acelaşi număr de secţii de vot in străinătate ca la scrutinul din 2009.



    Românii cred că este nevoie de demararea unui nou proiect de ţară, în care rolul de iniţiator să-i revină preşedintelui Klaus Iohannis, relevă un sondaj IRES, efectuat la începutul anului şi publicat de gândul.info. Nouă români din zece au aprobat ideea unui nou proiect de ţară, iar peste 90% dintre aceştia susţin că acest proiect trebuie demarat rapid chiar de. Doar 20% îl văd pe premier în postura iniţiatorului unui astfel de proiect de ţară. O treime dintre respondenţi consideră că România va avea o creştere economică importantă în următorii 25 de ani, principala zonă de creştere fiind industria.

  • Sprijin pentru agricultura românească

    La începutul anilor ’70, la Băneasa, o zonă limitrofă Bucureştiului, apărea primul combinat apicol din lume. Era dovada scarei largi la care se practica apicultura în România, într-o perioadă în care, ce-i drept, agricultura, alături de industrie, era motorul economiei, una centralizată, de tip comunist. Apicultura, ce, în vremea aceea, era considerată o ramură de prim rang a agriculturii, producea mai mult pentru export, care, în viziunea regimului, contribuia enorm la buna imagine externă a ţării.



    După apusul regimului, în 1989, apicultura, ca întreg domeniul agricol, a cunoscut un declin accentuat, în special din cauza dispariţiei celebrelor cooperative agricole de productie (CAP), structuri locale în care regimul împărţise activitatea în domeniu, după colectivizarea forţată pe care comuniştii o făcuseră de la sfârşitul anilor ’40 până la începutul anilor ’60. După alţi 25 de ani, apicultura românească se află într-un moment bun, în care producţia, locul patru în Europa, şi calitatea, susţin specialiştii, îi conferă o bună carte de vizită.



    Totuşi, la fel ca-n perioada comunistă, mierea românească ia drumul străinătăţii, în condiţiile în care consumul intern pe cap de locuitor este aproape incomparabil cu cel din alte state europene — 500 de grame, pe an, în România, faţă de 2 kilograme, în Germania, cel mai mare consumator de pe continent. Totuşi, din cauza vremii nefavorabile, producţia internă a avut mult de suferit. Este motivul pentru care Guvernul de la Bucureşti, prin ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a promis că, săptămâna aceasta, va aproba un ajutor, de aproape un milion de euro, destinat crescătorilor de albine.



    Pe de altă parte, a anunţat acelaşi oficial, executivul caută soluţii şi pentru contracararea pierderilor crescătorilor de vite şi oi care nu mai pot exporta animale vii din cauza bolii limbii albastre. Daniel Constantin, despre posibilele soluţii: ”Dacă exporturile de animale vii vor fi restricţionate, să încercăm să exportăm carcasă, să încercăm să dezvoltăm abatoarele şi probabil că vom face o strategie în acest sens pentru perioada următoare”.



    La rându-le, producătorii nu şi-au pierdut speranţa. Dumitru Andreşoiu, vicepreşedintele Federaţiei Pro Ovis: ”Sperăm să o localizăm, să nu se extindă în toată ţara. Exportul putem spune că a stagnat, nu putem spune chiar s-a blocat”. Problemele au apărut odată cu anunţul Iordaniei că interzice importurile de carne din Romania – al doilea exportator, după Australia, pentru ţara din Orientul Mijlociu.








  • Agricultura româneascâ

    Producţiili la misur, garnu şi floarea-a soarlui înreghistrati tru chirolu dit soni u aduti România pi protili locuri tru UE, iara la rapiţă s-aminta nai cama bună producţie dit istoria a vasiliil’ei. Acatata tru isapi tra lucrari, nu di multu chiro, dimec di aproapea 45 di an’i, rapiţa agiumsi s-hiba siminata tru aestu chiro pi una suprafaţă di cama di 450 di n’il’i di ictari, iara 80% dit producţie s-duti la exportu, hiindalui ufilisita tra biodiesel. Specialiştil’i spun că România poate s-agiunga diznau birichetea ali Europa, tru condiţiile tru cari, an di an, agricultura u ndrupasti vartos economia naţională.



    Ia ti spunsi vitepremierlu Daniel Constantin, ministru ali agriculturia şi dezvoltari rurala, tru un interviu ti lu-deadi tra Radio România:



    “Agricultura, anlu ti tricu, dit atea crişteare di 4% avut una contribuţie extraordinară, di 1,5% – 1,7%, di furn’ia a aistei producţii multu mari şi di furn’ia că aestă producţie na agiuta s-exportăm multu di multu. Minduescu că putem ma multu andicra di ahat cate pana tora featim exportu şi exportăm parmatia primă. Mutrescu şi protili tifri dit 2014, ma s-apraftasim s-procesăm şi deapoa s-exportăm valoarea adăvgată minduescu că putem s-nregistrăm amintatiti ma mari tra fermieri deapoa şi amintatiti ma mari la bugetlu di stat. Aesta va s-dzaca că pi idyiul nivel di producţie putem s-avem una marjă di profit multu ma mari.”



    Tru naulu program naţional di dezvoltari rurală 2014-2020, restructurarea şi criştearea a exploataţiilor agricoli easti protlu scupo. Ministurlu Daniel Constantin exighiseasti (track): Avem nai cama marea suprafaţă, him pi protlu loc tru Europa dit videala a agarlor siminati cu misur şi dit videala, vahi, a cantitatil’ei, ama aesta nu însimneadza că avem nai cama marli randamentu. Avem iuva anvarliga di 4 – 4,5 di tonuri la ictaru. Dezavantajlu ti lu-avem easti că una suprafaţă multu mari, ti amartie, easti nica sarmi-sarmi tru exploataţii multu n’it, di până la 5 ictari.”



    Ti atea, fermierl’ii cari au tru lucru anamisa di 5 şi 30 di ictari di agari, va s-l’ia ahurhindalui di anlu ti yini, una sumvenţie ma mari dit fonduri europeani şi di la bugetlu di stat, respectiv 210 di euro pi ictar. Apofasea ari scupolu tra s-da curayiu ti adunarea stog a agarlor ti siminari, ti furn’ia ca persoanili cari au n’it cumat, ma n’it di tinti ictari pot sa s-aduna stog tra s-l’ia di la stat paradz ma multa. Tru atea ti mutreasti agiutorlu ti siminarea a soiurlor româneşti di dardzavat, ministurlu ali agricultura dimanda nai sumvenţii tra cari aşteaptă vulusearea ali Comisie Europena. Atel’i cari au solarii va s-l’ia 3 n’il’i di euro ti ictar sumvenţie, iara atel’i cari au seri, 6 n’il’i di euro ti un ictar.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Agricultura românească

    Producţiile la porumb, grâu şi floarea-soarelui înregistrate în ultima perioadă plasează România pe primele locuri în UE, iar la rapiţă s-a obţinut cea mai bună producţie din istoria ţării. Introdusă relativ recent, de circa 45 de ani, rapiţa se cultivă în prezent pe o suprafaţă de peste 450 de mii de hectare, iar 80% din producţie merge la export, fiind folosită pentru biodiesel.



    Specialiştii spun că România poate deveni din nou grânarul Europei, în condiţiile în care, an de an, agricultura susţine puternic economia naţională.



    Vicepremierul Daniel Constantin, ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, într-un interviu pentru Radio România: “Agricultura, anul trecut, din acea creştere de 4% a avut o contribuţie extraordinară, de 1,5% – 1,7%, datorită acestei producţii foarte mari şi datorită faptului că această producţie ne-a ajutat să exportăm foarte mult. Cred că putem mai mult decât atât pentru că până acum am exportat şi exportăm materie primă. Mă uit şi pe primele cifre din 2014, dacă reuşim să procesăm şi după aceea să exportăm valoarea adăugată cred că putem să înregistrăm venituri mai mari pentru fermieri şi venituri mai mari la bugetul de stat. Asta înseamnă că pe acelaşi nivel de producţie putem să avem o marjă de profit mult mai mare.”



    În noul program naţional de dezvoltare rurală 2014-2020, restructurarea şi creşterea exploataţiilor agricole reprezintă obiectivul principal. Ministrul Daniel Constantin explică: Avem cea mai mare suprafaţă, suntem pe primul loc în Europa din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb şi din punct de vedere, probabil, al cantităţii, dar asta nu înseamnă că avem cel mai mare randament. Avem undeva în jur de 4 – 4,5 tone la hectar. Dezavantajul pe care îl avem este că o suprafaţă foarte mare, din păcate, este încă fărâmiţată în exploataţii foarte mici, de până la 5 hectare.”



    De aceea, fermierii care au în exploatare între 5 şi 30 de hectare de teren agricol, vor primi, începând de anul viitor, o subvenţie mai mare din fonduri europene şi de la bugetul de stat, respectiv 210 euro pe hectar. Măsura este menită să încurajeze comasarea terenurilor arabile, întrucât persoanele care deţin parcele mai mici de cinci hectare se pot asocia pentru a primi de la stat sume mai mari.



    În ceea ce priveşte sprijinul pentru cultivarea soiurilor româneşti de legume, ministrul agriculturii a anunţat noi subvenţii pentru care aşteaptă aprobarea Comisiei Europene. Cei care au solarii ar urma să primească 3 mii de euro pe hectar subvenţie, iar cei care au sere, 6 mii de euro pe hectar.

  • Agricultura românească şi produsele ecologice

    Agricultura românească şi produsele ecologice

    Despre România comunistă, pentru care agricultura devenise un fel de bun naţional, se spunea că este grânarul Europei. Producţiile impresionante la cereale, în principal grâu şi porumb, erau, chiar şi aşa, umflate de propaganda unui regim pentru care bătalia cu propriile recorduri în domeniu devenise o obsesie bolnavicioasă. Rezultatele nu erau, însă, întâmplatoare, fiindcă agricultura românească beneficia de o infrastructura pe măsură şi de date naturale de invidiat.



    Investiţiile enorme ale statului în sistemele de irigaţii ori în fabricile de utilaje agricole, ce produceau pe bandă rulantă, şi la propriu, şi la figurat, tractoare sau combine, erau dublate de calitatea excepţională a solului. Totuşi, totul avea la bază un concept inaplicabil în economia de piaţă – agricultura centralizată, posibilă după marea colectivizare forţată pe care comuniştii o făcuseră de la sfârşitul anilor ’40 pâna la începtul anilor ’60. După prabuşirea regimului, în 1989, agricultura a devenit, uşor-uşor, cenuşăreasa economiei româneşti, în absenţa unui management eficient şi a penuriei de investiţii, la care s-au alăturat şi fireştile retrocedări.



    În ultimii ani, însă, agricultura românească şi-a pus puternic amprenta asupra creşterii economice a României. Potrivit statisticilor, pentru a cincea oară în ultimul deceniu, România este pe al doilea loc în Europa, după Franţa, la producţia de grâu. Fermierii autohtoni au strâns, în medie, 4,4 tone/hectar, de pe 2,6 milioane de hectare, iar cei francezi, 9,5 tone/hectar, de pe 1,7 milioane de hectare. Dovadă că, în România, se mai practică, încă, ceea ce specialiştii numesc agricultură extensivă, în cazul căreia producţia creşte odată cu suprafaţa cultivată.



    Pe de altă parte, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de la Bucureşti, în primul semestru al anului, România a exportat produse agroalimentare de peste 2 miliarde de euro, cu aproape 10% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Iar veştile bune nu se opresc aici. 85% din tot sectorul agricol din România înseamnă agricultură aproape de maxim din punct de vedere al calităţii, a afirmat secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, la Festivalul ECO, organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Bucureşti şi dedicat produselor bio.



    Oficialul a mai spus că România poate deveni furnizorul de produse ecologice al Europei, pentru că are cantitatea cea mai mică de azot utilizată la hectar, aceasta fiind, de exemplu, de peste 20 de ori mai mică decât în Olanda. Rămăne de văzut, pentru că de vorbe frumoase ori de speranţe bine ambalate, agricultura româneasca nu a dus, nicicând, lipsă în ultimii 25 de ani.

  • Economia României în vremea lui Carol I

    Economia României în vremea lui Carol I

    Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, domnitorul Principatelor Unite Române, începând cu 1867, şi primul rege al României, de la 10 mai 1881, este considerat cel mai important om de stat din istoria României. În decursul domniei sale de 48 de ani, România şi-a cucerit independenţa şi a devenit monarhie constituţională, totodată punându-se bazele statului român modern.



    În plan intern, Carol I a reprezentat un factor de echilibru, cultivând un climat de disciplină şi rigoare, valenţe pe care le dobândise prin educaţia în stil prusac, într-o familie cu tradiţie dinastică. De asemenea, a susţinut modernizarea structurilor economice într-o ţară care încă nu ieşise, la jumătatea secolului al 19-lea, din stadiul medieval de organizare. Noul domn venea într-o capitală, Bucureşti, care arăta ca un târg de provincie. Dar spiritul de organizare germanică a lui Carol I şi acea jumătate de secol petrecută pe tron au avut ca rezultat modernizarea accelerată a României. Cu abilitate politică, monarhul a reuşit să alterneze guvernele liberale şi conservatoare, astfel încât nicio tabără să nu aibă posibilitatea de a-i submina autoritatea.



    Imediat după venirea în ţară, Carol I iniţiază o reformă deosebit de importantă, cea monetară, prin introducerea în circulaţie a leului. Deşi nu era încă o ţară independentă, România reuşea să-şi impună o monedă proprie în 1867. În prima perioadă, s-a emis numai moneda metalică. Ulterior, odată cu înfiinţarea Băncii Naţionale a României, în 1880, se trece şi la emisiune de bancnote. Cu ajutorul Băncii Naţionale, dar şi prin capital privat, până la începutul secolului al 20-lea au fost create 24 de bănci, iar până în 1914 au mai apărut alte 210 bănci.



    În vremea domniei lui Carol I, economia României era preponderent agrară. Mai mult de jumătate dintre ţărani deţineau suprafeţe de teren agricol mai mici de 5 hectare, în timp ce, pentru întreţinerea unei familii, erau necesare între 5 şi 10 hectare de pământ arabil. În această perioadă tulbure, pentru a susţine agricultura, au apărut aşa-numitele bănci populare”. Acestea s-au dezvoltat mai ales datorită faptului că erau conduse de localnici, care cunoşteau condiţiile economice locale şi pe cei care solicitau împrumuturile. Cea mai mare parte din producţia agricolă provenea de la marii proprietari de terenuri şi era destinată exportului.



    În primii 40 de ani de domnie a lui Carol I, producţia agricolă a ţării a crescut de şase ori. Cu agricultura la baza economiei, a început şi dezvoltarea industriei. S-a dezvoltat puternic extracţia şi rafinarea petrolului. Fabricile din domeniul textil şi alimentar s-au dublat ca număr. Totuşi, influenţa capitalului străin în industrie a dus la concentrarea ei în anumite zone, lăsând regiuni întregi din România mult în urma progresului industrial. Germanii controlau 35% din industrie, urmaţi de britanici, cu 25%, olandezi, cu 13%, francezi, cu 10% şi americani, cu 5,5%. Capitalul românesc reprezenta doar 5,5%. Între 1903 şi 1914, au fost înfiinţate multe dintre marile companii ce aveau să domine industria petrolieră din România până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Conf. Dr. Alin Ciupală, de la Catedra de Istorie a Universităţii din Bucureşti



    În timpul domniei regelui Carol I, economia României rămâne o economie agrară, aşa cum fusese şi până în 1866 şi cum va rămâne şi în perioada interbelică. Totuşi, anumite schimbări se produc. Spre sfârşitul secolului al 19-lea, în România încep să fie puse în valoare câteva resurse importante, în primul rând zăcămintele de petrol. Petrolul a reprezentat, pentru România, o şansă extraordinară şi, în scurtă vreme, aveau să sosească în ţară cele mai mari companii petroliere din lume, atât cele germane, cât şi olandeze, americane sau britanice. Petrolul avea să schimbe faţa României, pentru că, în urma exploatării acestor resurse de către societăţile mixte, pe care statul român le organizează împreună cu menţionatele companii internaţionale, în urma exploatării petrolului aveau să apară sume importante pe care Guvernul României avea să le folosească mai ales în construirea infrastructurii care lipsea atât de mult. De asemenea, în 1887, va fi promulgată prima mare lege de încurajare a industriei, care avea rolul de a încuraja dezvoltarea acestei ramuri economice în România.


    Totuşi, cum spuneam şi la început, chiar dacă apar numeroase elemente noi, până la Primul Război Mondial economia românească rămâne una agrară, iar principalele venituri sunt furnizate în continuare de exploatatea suprapământului. Există şi o mare problemă socială, pentru că lumea satului românesc este dominată de existenţa unei mari proprietăţi. În România nu a existat o proprietate mică şi mijlocie, ţărănească, care să reprezinte cea mai mare parte a proprietăţii funciare, dimpotrivă — în România existau mari moşii şi asta a făcut ca dezvoltarea agriculturii să se facă destul de încet, pentru că nu exista interesul unor investiţii majore în dezvoltarea agriculturii, atâta timp cât marii proprietari aveau nevoie de o mână de lucru ieftină.”



    Spre deosebire de statele europene industrializate, excedentul demografic din lumea românească rurală nu putea fi absorbit de oraşe în absenţa unei industrii puternice. Presiunea socială creştea tot mai mult, astfel încât, în 1907, a izbucnit o mişcare socială fără precedent. Răscoala ţăranilor aduce în atenţie lumii întregi şi eşecurile acestei domnii, la mai puţin de un an de la deschiderea Expoziţiei jubiliare din 1906, gândită pentru a arăta Europei progresele economice ale României în cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

  • Jurnal românesc – 19.08.2014

    Jurnal românesc – 19.08.2014

    La Eforie Nord continuă, pînă duminică, a doua ediţie a Diaspora Estival, un program destinat românilor din afara graniţelor, organizat de Ministerul de Externe de la Bucureşti. Cei 200 de reprezentanţi ai organizaţiilor reprezentative ale comunităţilor româneşti din întreaga lume, ai Guvernului şi Parlamentului, discută despre problemele cu care se confruntă zi de zi românii din diaspora şi despre cum îi pot ajuta autorităţile de la Bucureşti să le rezolve. Prezent la deschiderea lucrărilor, premierul Victor Ponta a susţinut că românii din străinătate trebuie să fie uniţi şi să vorbească în ţările în care s-au stabilit despre faţa frumoasă a României, şi nu despre problemele ei. Ponta a anunţat că la sfârşitul lunii noiembrie se va organiza la Bucureşti un congres al românilor de pretutindeni.



    Toţi producătorii români de legume şi fructe afectaţi de restricţiile impuse de Rusia importurilor de produse agricole provenite din ţările UE vor fi eligibili pentru a beneficia de sprijin, chiar dacă nu fac parte din asociaţii de profil a declarat, pentru Mediafax, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. Luni CE a anunţat alocarea a 125 de milioane de euro pentru susţinerea sectorului agricol comunitar, afectat de embargoul impus de Moscova, şi a activat o serie de măsuri excepţionale de sprijin în ceea ce priveşte anumite fructe şi legume perisabile. Cioloş a subliniat că, din datele aflate la dispoziţia CE, România va fi afectată, în mod direct, mai puţin decât alte state europene de embargoul rus, dar a recunoscut că pot apărea şi efecte indirecte ca urmare a faptului că în ţară ar putea ajunge un număr mai mare de produse europene care în mod normal erau exportate pe piaţa rusă.



    România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă într-o lege adoptată de Parlament, după alegerile prezidenţiale, pentru ca ciclurile electorale să nu afecteze reformele necesare, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prezent la Cluj Napoca, la o conferinţă a economiştilor români din străinătate, Isărescu a pledat şi pentru aderarea României la Uniunea Bancară, având în vedere că băncile din zona euro deţin peste 70% sută din activele nete şi din capitalul sistemului bancar românesc. Guvernatorul a mai spus că finanţarea externă de la băncile-mamă a scăzut în România cu aproximativ 35% faţă de momentul de început al crizei, circa jumătate din această reducere având loc în anul 2013.



    Piaţa auto românească a crescut cu aproape 31% în primele şapte luni ale anului, faţă de perioada similară din 2013, potrivit datelor publicate luni de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile(APIA). Livrările totale de autoturisme şi vehicule comerciale noi au depăşit 57 de mii de unităţi. La autoturisme, topul pe mărci este condus de Dacia, cu peste 16 mii de unităţi vândute, urmată de Volkswagen, Skoda, Ford, Renault şi Opel. Pe modele, Dacia Logan este cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster.



    Poliţia nord-irlandeză a salvat 20 de români potenţiale victime ale traficului de fiinţe umane în cursul unei anchete legate de impunerea muncii forţate în sectorul agroalimentar. Românii, 14 bărbaţi şi şase femei cu vârste cuprinse între 20 şi 48 de ani, se aflau în două locatii din comitatul Armagh (sud). Politia a arestat trei persoane suspectaţe de “trafic de fiinţe umane, impunerea muncii forţate, ţinere în sclavie şi spălare de bani.

  • Retrospectiva săptămânii 10.08 – 16.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 10.08 – 16.08.2014

    Agricultorii europeni şi embargoul rusesc


    Europenii caută să diminueze pierderile suferite de agricultori ca urmare a interzicerii, de către Rusia, a importurilor de fructe şi legume provenind din Uniunea Europeană, în semn de ripostă la sancţiunile care i-au fost impuse pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din Ucraina. La ora actuală, cel mai afectat este sectorul piersicilor şi al nectarinelor. Franţa, Italia, Spania şi Grecia sunt cei mai mari producători la nivel european. Pentru ele, dar şi pentru alte ţări, Bruxelles-ul a anunţat măsuri excepţionale de reducere a ofertei şi favorizare a cererii.


    Pentru moment, România nu este afectată direct de blocajul impus de Moscova. Nu sunt excluse, însă, efecte indirecte, şi anume ca producţia din alte state ale Uniunii să vină în România şi atunci să se creeze o concurenţă pentru producţia internă. Fermierii români constată, deja, o scădere a preţurilor pe piaţa autohtonă, în special la roşii şi castraveţi. Cristi Rusu, directorul Asociaţiei “Hortifruct”: (track) “Cantităţi cuantificate la câteva sute de mii de tone şi aproximativ 500 de milioane de euro, ce trebuiau să ia calea Federaţiei Ruse, în momentul de faţă sunt orientate către ţările comunităţii europene, inclusiv către România, fapt pentru care sunt scăderi de preţuri la legume între 50 şi 70%.” Producătorii români au solicitat, în consecinţă, sprijin european pentru a-şi compensa pierderile.



    Independenţa energetică şi gazele din Marea Neagră


    Resursele de gaze naturale din Marea Neagă ar putea avea o contribuţie esenţială la securitatea energetică a României. De aceea, premierul Victor Ponta a vizitat, săptămâna aceasta, platforma maritimă Ocean Endeavor, din zona românească de ape adânci a Mării Negre, unde companiile Exxon Mobil şi Petrom efectuează operaţiuni de prospectare a unui zăcământ de gaze descoperit în 2012. Victor Ponta: (track) “România are nevoie să fie independentă energetic. Cel puţin pe termen scurt şi mediu, dacă nu chiar lung, relaţiile economice cu Rusia vor fi din ce în ce mai proaste, este foarte clar acum acest lucru.


    Să putem să ne asigurăm din resursele noastre proprii gazele necesare este un obiectiv strategic fundamental. Noi avem obligaţia în câţiva ani de acum încolo să ne gândim la independenţa energetică pentru România şi Moldova.” Dacă se va dovedi că zăcământul din Marea Neagră este destul de mare pentru a fi exploatat, acesta ar putea fi comercializat în jurul anului 2020. Se va şti cum stau lucrurile spre sfârşitul anului.



    Date economice privitoare la România


    România s-a plasat, în luna iunie, pe locul 2 în Uniunea Europeană la creşterea producţiei industriale — arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Precedată de Ungaria, cu 11,3%, ţara noastră a înregistrat o creştere de 9,9 procente faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Comparativ cu luna mai a acestui an, însă, când s-a raportat un avans de 2,7%, România a înregistrat, în iunie, un declin al producţiei industriale de 0,7%.


    Cât despre investiţiile străine directe”, acestea au scăzut în primul semestru cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit Băncii Naţionale a României, în primele şase luni ale anului în curs, investiţiile au ajuns la circa 1,2 miliarde euro, în contextul în care, anul trecut, crescuseră cu circa 27% faţă de 2012. Faptul s-ar datora tensiunilor politice interne, amplificate de apropiatele alegeri prezidenţiale, fragilităţii economice a Europei şi conflictului ruso-ucrainean.



    Candidatul dreptei la preşedinţia României


    Alianţa Creştin Liberală formată din partidele Naţional Liberal şi Democrat Liberal, principalele formaţiuni româneşti de dreapta, l-a desemnat, luni, pe liderul liberal Klaus Iohannis, în prezent primar al Sibiului (centru), candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Iohannis a declarat că, dacă va fi ales şef al statului, se va preocupa de prosperitatea românilor şi de consolidarea statului de drept. Totodată, el promite să fie garantul continuării direcţiilor de politică externă şi de securitate ale ţării noastre şi să susţină parteneriatul strategic cu Statele Unite şi creşterea rolului României în NATO. Potrivit sondajelor, Iohannis se anunţă a fi principalul contracandidat în cursa pentru funcţia supremă al liderului social-democrat, actualul premier Victor Ponta.



    Zile caniculare


    Temperaturi de până la 37-38 de grade Celsius şi disconfort termic accentuat cauzat de umezeală: acestea sunt caracteristicile episodului de caniculă, de săptămâna aceasta, din România — primul dintr-o vară mai degrabă clementă termic. Persoanelor în vârstă şi celor cu diverse afecţiuni cronice li s-a recomandat să evite să iasă afară la ceasurile prânzului şi după-amiaza, mai cu seamă locuitorilor din marile oraşe, acolo unde – din cauza asfaltului şi betoanelor – temperatura la nivelul solului a atins valori sensibil mai mari decât cele anunţate de meteorologi. Serviciile de ambulanţă din mai multe localităţi şi-au suplimentat personalul şi numărul de autoturisme pentru a răspunde solicitărilor în creştere.


    Pe străzi au fost instalate corturi cu aer condiţionat şi apă, dar şi cu personal medical şi aparatură pentru acordarea primului ajutor. Firmele au fost nevoite să-şi adapteze programul de lucru pentru a proteja sănătatea salariaţilor, în special în domenii în care activitatea se desfăşoară în aer liber, precum construcţii sau transporturi. Pe calea ferată, temperaturile ridicate au condus la dilatarea şinelor, motiv pentru care s-a decis ca trenurile să circule cu restricţii de viteză.

  • Frutas de Rumanía: la sandía

    Frutas de Rumanía: la sandía


    ¿Quieres comer algo dulce, pero que no contiene grasa, sodio o calorías? Parece imposible, pero la sandía es la solución perfecta para saciar tu deseo de dulces cada vez que sientas la necesidad de comer algo prohibido.

    Debido a su núcleo delicioso, dulce, aromático y refrescante, la sandía es una fruta que en Rumanía se consume en verano hasta finales de otoño.

    Rumanía, una economía a la que la agricultura aporta el 6-7% del Producto Interno Bruto (PIB) anual, es el tercer mayor productor de sandías en la UE, después de España y Grecia, con una cosecha de unas 476.000 toneladas al año, lo que significa una oferta de 100 millones de melones de agua, dado un peso medio de 4,5 kilos..


    Según datos publicados por Ziarul Financiar, el año pasado el mercado de melones alcanzó unos 32 millones de euros, si tenemos en cuenta un precio medio de 0,3 USD por kilo .

    Comer sandía, indistintamente de la variedad, trae muchos beneficios para nuestra salud: agua, vitaminas para reforzar el sistema inmunológico y reducir la inflamación en el cuerpo.

    Los orígenes de esta fruta se encuentran en Sudáfrica, en las áreas semi-desérticas donde hoy en día hay algunas variedades de sandia salvaje. Para los pueblos indígenas, el núcleo rojo de la sandía, que contiene aproximadamente 95% agua y el resto, azúcares y nutrientes, era un rescate en tiempos de sequía y hambruna.


    Según los especialistas, 100 gramos de sandía contiene 30 calorías , 1 gramo de fibra, 10 gramos de azúcar, 1 g de proteína, vitaminas A, C, E, D, niacina, tiamina, vitamina B6, B12, ácido pantoténico, y varios minerales tales como hierro, calcio, magnesio, potasio, fósforo, selenio, etc.


    Parece que los primeros cultivos se realizaron en el antiguo Egipto, 1500 años antes de Cristo, cuando la sandía se depositaba en forma de ofrendas en las tumbas de los faraones.


    Desde Egipto, los cultivos de sandía se extendieron a Persia, Afganistán, Asia Menor y China. En Europa llegó en el siglo XI después de Cristo, en primer lugar en los países del sur (Grecia, Italia, España).

    La sandía se expandió rápidamente en los países con climas más cálidos (Turquía, Irán, Siria, China, Japón, Estados Unidos, Brasil, etc.)


    En Rumanía encuentra condiciones favorables en el sur de Moldavia (en Galati), en Dobruja y Banato, en la llanura del Danubio, que puede proporcionar un rendimiento muy alto (20-40 toneladas por hectárea).

    Se cultivan tanto variedades tempranas o semitempranas, como tardías, de origen extranjero, como los Early Canada, Sugar Baby, Dr. Mauch, Haleâs Best, y autóctono, (Lovrin 532, de Arad, Buzău, Brăila, Miniş, o Dăbuleni).



    El consumo de sandía se debe al contenido elevado de azúcar de la fruta (7-11%), de sustancias pécticas, antocianinas, vitaminas del complejo C, A, y menos de B1, B2, H, PP y minerales (especialmente calcio y potasio fósforo y hierro).



    En nuestro país, las sandías grandes, de entre 2 y 10 kilos (hasta 20 kg), se cosechan en agosto y septiembre, cuando está buena para comer y se pueden almacenar sin degradación de la calidad durante 2 o 3 semanas si se mantienen en la sombra a bajas temperaturas. La dieta con sandía es muy beneficiosa porque esta fruta tiene muchas propiedades terapéuticas: diuréticas, depurativas, laxantes, anti inflamatorias, anti infecciosas y curativas.



    Por ejemplo, los médicos recomiendan el zumo de sandía en la hepatitis crónica.



    La sandía tiene la mayor concentración de licopeno que cualquier otra fruta o verdura fresca. El color rojo del núcleo viene dado por el licopeno y hace que esta fruta sea un aliado en la lucha contra los radicales libres, protegiendo así a los vasos sanguíneos al prevenir el engrosamiento de las paredes arteriales.

    La sandía es la fruta más rica en electrolitos, sodio y sales de potasio que se pierden a través del sudor. La sandía es una excelente fuente de vitamina A, el antioxidante que ayuda a la salud ocular, la vitamina C, que fortalece el sistema inmunológico y la vitamina B6.

    La sandía es rica en vitaminas del complejo B que fortalecen la función del cerebro y ayuda a convertir la proteína en energía celular.



    Los antioxidantes de la sandía ayudan a reducir la gravedad del asma bronquial, del cáncer de colon, los trastornos del corazón, artritis reumatoide y cáncer de próstata.

    Comer sandía reduce el dolor y mejora el tiempo de recuperación muscular después de un esfuerzo durante el ejercicio físico.

    Debido a su contenido de agua y fibra evita el estreñimiento y la sandía ayuda a mantener un sistema digestivo saludable.

    La sandía no tiene ni 1 gramo de grasa, pero ayuda a la producción de energía y protege contra la degeneración celular.


    La sandía contiene citrulina, que se encuentra principalmente en los frutos secos, el aminoácido que va a relajar y dilatar los vasos sanguíneos.

    La sandía es una excelente fuente de nutrientes para la piel. Existen numerosos tratamientos cosméticos a base de melón de agua que hacen la piel suave y brillante, y este efecto se debe a los ricos contenidos del melón de agua.



    En el mundo hay más de 1.200 variedades de sandía, de las cuales unas 300 crecen sólo en los Estados Unidos y México.

    China es el país que produce y exporta la mayor cantidad de sandía en todo el mundo.

    La sandía se cultiva en más de 96 países en todo el mundo.


    La sandía más grande en el mundo fue de 118 kilos y pertenecía a Bill Carson en Tennessee. Este melón ha entrado en la edición de Guinness World Records 1998.


    Los melones de agua tienen diferentes formas, pero la más extraña es, sin duda, la forma cuadrada, hecha por los japoneses. Las sandías se cultivan en formas cuadradas de plástico, por lo que la fruta madura tomará la forma del recipiente en el que creció. Los japoneses creen que la forma cuadrada es ergonómica y ahorra espacio en el frigorífico.


    Los rumanos suelen comer mucha sandía, simple o en ensaladas de fruta frías. Tambien se puede preparar helado natural de sandía, incluso mezclada con otras frutas. Podemos preparar un zumo de sandía, muy rico y refrescante. Independientemente de la receta que utilizamos, el consumo de sandía nos aportará múltiples beneficios para la salud.


    En Rumanía, la sandía récord fue cosechada en 2012 en Dăbuleni, una localidad famosa por los cultivos de sandía . Tenia 22 kilos de peso y se llamaba Talismán.


    Soy Simona y les doy una nueva cita con esta sintonía el proximo martes. Feliz semana!

  • Exporturile româneşti

    Exporturile româneşti

    Exporturile, motor de creştere economică pentru România — acesta este dezideratul autorităţilor române. Ce presupune noua strategie a Ministerului Economiei pentru perioada 2014-2020? Se vor menţine exporturile pe un trend ascendent şi în 2014, după ce, anul trecut, au atins un nivel record şi au ajuns la aproape 50 de miliarde de euro? Care vor fi domeniile vedetă? Dar cele cu potenţial, în afara agriculturii, care a susţinut creşterea economică mare din 2013 şi al cărei potenţial la export este imens?



    Chiar dacă maşinile, echipamentele electrice şi produsele agroalimentare au fost preponderent solicitate pe pieţele externe, specialiştii reuniţi, joi, la Bucureşti, la un forum de specialitate, au subliniat că România are încă multe domenii cu potenţial nevalorificat. Unul dintre acestea este IT-ul, sector a cărui dezvoltare depinde de investiţii în educaţie, astfel încât tinerii cu talent să fie transformaţi în specialişti foarte bine pregătiţi. În acelaşi timp, România caută soluţii pentru vânzarea de curent electric.


    Ministrul economiei, Constantin Niţă: “Avem un potenţial extraordinar şi, din păcate, nu-l fructificăm. Asta presupune finalizarea interconectărilor cu celelalte state şi, sigur, investiţii în perioada următorilor 2-3 ani, în aşa fel încât să putem exporta cantităţi mari de energie. Deci, avem posibilităţi. Important este să găsim soluţii pentru vânzarea de energie electrică.”



    Exporturile româneşti ajung în statele membre ale Uniunii Europene, dar şi în alte ţări din afara spaţiului comunitar. Nu au nicio şansă să se dezvolte, dacă se bazează doar pe relaţia cu statele intracomunitare. Piaţa europeană s-a contractat în foarte multe domenii. În plus, ea este destul de restrictivă. Dacă firme germane, franceze sau italiene câştigă toate licitaţiile din România pentru marile proiecte, invers nu se întâmplă niciodată.



    Or, în aceste condiţii, în viziunea primului ministru, social-democratul Victor Ponta, un accent ar trebui pus pe vânzarea de produse Chinei şi altor ţări din Asia. Mai mult! Politica de relaţii economice ar trebui să fie mai activă decât în trecut, iar ambasadorii ar trebui să prezinte, în ţările unde îşi desfăşoară activitatea, performanţele companiilor româneşti.



    Sistemul bancar este şi el interesat să sprijine companiile cu activitate la export, dar pentru aceasta are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi reducerea birocraţiei, toate însoţite de o finanţare corespunzătoare.

  • Agricultura europeană şi subvenţiile

    Agricultura europeană şi subvenţiile

    Uniunea Europeană intenţionează să pună la punct un sistem de prevenire şi gestionare a eventualelor crize de pe piaţă şi se pregăteşte, totodată, pentru eliminarea cotelor la lapte de la 1 ianuarie 2015.



    România are, ca şi celelalte ţări membre, toate instrumentele necesare din partea UE, prin sistemul de plăţi directe sau în programul de dezvoltare rurală, pentru a se asigura că producătorii de lapte vor face faţă eliminării cotelor. Precizarea îi aparţine comisarului european. pentru agricultură, Dacian Cioloş: “Există, dincolo de plăţile directe normale, posibilitatea de a aloca anumite subvenţii specifice pentru sectorul laptelui şi există în programul de dezvoltare rurală instrumente, inclusiv posibilitatea – de ce nu? – de a face un subprogram pentru sectorul laptelui, aşa cum înţeleg că este vorba să fie făcut pentru sectorul pomicultură, pentru a-i susţine financiar, prin investiţii sau prin alte mijloace financiare, pe cei care doresc într-adevăr să rămână pe piaţă”.



    Piaţa produselor lactate a făcut obiectul unui raport publicat, recent, de Comisia Europeană. Principalul subiect a fost aşa-numitul pachet privind laptele, adoptat în 2012 şi care conţine măsuri în favoarea producătorilor. O astfel de măsură constă în opţiunea acordată statelor membre de a face obligatorie încheierea de contracte scrise între producătorii şi procesatorii de lapte. Agricultorii au posibilitatea să negocieze colectiv, prin intermediul organizaţiilor de producători, clauzele contractuale, inclusiv preţul laptelui crud. Acest pachet legislativ a fost propus în 2010 de comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Acesta declara, atunci, că intenţia sa este ca cei 5400 de procesatori de lapte şi 950.000 de producători din UE să poată negocia preţuri în comun, până la un nivel care să nu afecteze regulile concurenţei.



    Raportul Comisiei a constatat că încheierea de contracte între agricultori şi procesatori a devenit obligatorie în 12 state membre, între care şi România. Comisia Europeană consideră, însă, că este prea devreme pentru a se putea observa efecte semnificative ale pachetului privind laptele, mai ales în regiunile defavorizate. Adoptarea măsurilor necesare pentru aplicarea efectivă a posibilităţilor oferite, precum instituirea de organizaţii de producători şi organizarea de negocieri colective, necesită timp şi o dinamică puternică din partea agricultorilor înşişi, afirmă executivul comunitar.



    Un aspect tratat în mod special în raport este capacitatea cadrului de reglementare al Uniunii de a face faţă unei volatilităţi extreme a pieţei sau unei situaţii de criză. Scopul este asigurarea dezvoltării echilibrate a producţiei de lapte şi evitarea concentrării extreme în cele mai productive zone.


  • Percepţii asupra Politicii Agricole Comune

    Percepţii asupra Politicii Agricole Comune

    Una dintre cele mai vechi iniţiative din istoria UE, databilă de la începutul anilor 60, este Politica Agricolă Comună. Menită să-i ajute pe agricultori nu doar să producă alimente, ci şi să protejeze mediul, să amelioreze bunăstarea animalelor şi să susţină comunităţi rurale viabile, PAC a suferit mai multe schimbări de conţinut de-a lungul anilor, pentru a se adapta vremurilor. Cea mai recentă reformă vizează perioada 2014 — 2020 şi a fost precedată de o amplă consultare publică. Acum, după lansarea ei, Comisia Europeană i-a consultat, din nou, pe cetăţenii europeni pentru a le afla opinia despre schimbările aduse Politicii Agricole Comune. Eurobarometrul redactat în acest sens conţine rezultate îmbucurătoare: peste trei sferturi (77%) dintre europeni consideră că politica agricolă comună (PAC) aduce beneficii tuturor cetăţenilor UE. Peste 90% dintre aceştia sunt favorabili faţă de principalele orientări ale noii PAC, cum ar fi ajutoare mai echitabile şi mai bine direcţionate precum şi stabilirea unei legături între sprijinul financiar acordat fermierilor şi utilizarea de practici agricole benefice pentru mediu.



    Pentru români, agricultura este vitală. 92% dintre ei consideră că agricultura şi zonele rurale sunt un subiect important pentru viitorul nostru, iar pentru 78% dintre români PAC aduce beneficii tuturor europenilor nu doar agricultorilor. De altfel, datele acestea extrem de favorabile politicii agricole comune, se încadrează în curentul favorabil tuturor instituţiilor UE, după cum aflăm de la Diana Filip, coordonatoarea Centrului Europe Direct Bucureşti: Românii îşi menţin optimismul faţă de direcţia spre care se îndreaptă UE şi faţă de politicile şi rezultatele pe care reuşeşte să le implementeze aceasta. Aproximativ jumătate din numărul românilor chestionaţi pe această tematică consideră că UE se îndreaptă într-o direcţie corectă pentru a ieşi din criză. Peste jumătate dintre ei, mai exact 63%, sunt optimişti în legătură cu mersul UE. Cu precădere, 11% se declară chiar foarte optimişti şi privesc pozitiv politicile europene în ansamblul lor precum şi legislaţia europeană care este aplicată în ţara noastră.”



    Ca mai în toate Eurobarometrele referitoare la percepţia despre instituţiile comunitare, nivelul de cunoştinţe generale pare a fi destul de bun. Pentru detalii, însă, informaţiile lipsesc. De pildă, întrebaţi dacă au auzit de sprijinul acordat de UE agricultorilor prin PAC, 45% au răspuns da, fără să cunoască însă amănunte, în timp ce 36% au spus că nu au auzit niciodată despre acesta. Stasticile, în acest caz, nu sunt foarte îndepărtate de realitate, după cum aflăm de la Szőcs Attila, membru în Ecoruralis, asociaţie a ţăranilor care practică agricultură ecologică şi tradiţională.



    Când mă uit la cifrele astea văd că per total, europenii, agricultori sau neagricultori, sunt satisfăcuţi de felul în care reforma a fost concepută. Asociaţia noastră merge în sate şi vorbeşte cu micii producători de acolo, cu ţăranii. Dar constatăm că, deşi se cunosc multe aspecte ale PAC, lucrul acesta nu este valabil prea mult la sate, mai ales la tineri. Cei mai mulţi din cei care au răspuns pozitiv, în măsura în care cunosc PAC, au peste 40 de ani. Aşadar, tinerii fermieri din România încă nu cunosc posibilităţile pe care le poate oferi Europa.



    Cu toate acestea, faptul că se acordă ajutor financiar tinerilor este considerat un lucru foarte bun de 62% dintre români. De asemenea, sprijinirea agricultorilor într-un mod mai echitabil şi mai bine direcţionat este văzut ca un lucru foarte bun de 54% dintre români în timp ce 52% dintre ei sunt foarte mulţumiţi că sunt ajutaţi financiar agricultorii care aplică măsuri benefice pentru mediu. Pentru Szőcs Attila însă există o distanţă mare între percepţia cetăţenilor şi faptele autorităţilor locale: Din păcate, deşi există voinţa politică europeană, pentru a creşte şi a dezvolta zonele rurale, după cum observăm la nivel guvernamental, politicile implementate parcă vin în contradictoriu cu această voinţă. Chiar dacă la nivel general, se acceptă ideea că PAC ar putea să-i ajute, teoretic, birocraţia de la nivel naţională nu permite dezvoltarea lor. Astfel tinerii îşi cam pierd speranţă. Avem sate depopulate, avem tineri care pleacă în alte ţări, ca să lucreze ca sezonieri, când acasă mai au pământ şi părinţi de la care mai pot învăţa şi prelua o fermă.



    Până la reducerea birocraţiei naţionale şi până la redactarea unei mai bune campanii de informare, România îşi poate dezvolta potenţialul de agricultură ecologică. Szőcs Attila: Unul din obiectivele noii PAC a fost să fie mai verde”. Ei bine, în România, cei care lucrează cel mai verde” sunt acei mici ţărani din sate care nu au posibilitatea şi nici nu vor să folosească produsele de sinteză. Astfel se apropie cât mai mult de agro-ecologie, acest curent nou care se naşte în Europa şi care este o inovaţie. România are foarte multe zone de interes ecologic unde noi am putea să dezvoltăm agricultură ecologică. Oamenii care deja se implică în agricultură tradiţională şi ecologică pot să ofere deja produse de calitate. Abordarea faţă de agricultură ar trebui să fie alta, nu una productivistă, ci una integrată, care ia în calcul şi protecţia mediului şi climatul socio-economic. Ar trebui să investim în dezvoltarea acestor zone, ar trebui să investim în general în dezvoltarea rurală.



    O primă varianţă a Planului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru 2014-2020 a fost deja trimis Comisiei Europene pentru negocieri, la sfârşitul lunii martie. Printre măsurile prevăzute, cele privind încurajarea tinerilor fermieri şi cele privind ecologizare sunt mai vizibile ca în alţi ani, tocmai pentru a fi în consens cu noua PAC. Faptul că 2014 este declarat Anul Internaţional al Agriculturii Familiale poate va fi de bun augur pentru cei 4,5 milioane de ţărani, mici agricultori care mai activează în România.