Radio România Internațional

Tag: alegeri

Primul tur al prezidenţialelor din Rep. Moldova

Organizate în condiții speciale, pe fondul pandemiei de
coronavirus, alegerile prezidențiale de duminică, din Republica Moldova, fost
stat sovietic si majoritar românofon, vecin la vest cu România, au produs o
surpriză de proporții.

Proeuropeana Maia Sandu, fost prim ministru şi candidata
opoziției reprezentând Partidul Acțiune și Solidaritate, a câștigat, în prima
rundă, cele mai multe voturi, devansându-l cu câteva procente pe actualul şef
al statului, filorusul Igor Dodon. Opt
persoane s-au înscris în cursa pentru funcția supremă, însă niciunul dintre
candidați nu a obținut 50% din voturi, astfel că, pe 15 noiembrie, va avea loc
un al doilea tur de scrutin. Așadar,
rezultatele anunțate de Comisia Electorală Centrală arată o repetare a
confruntării de acum patru ani, când în turul al doilea au mers tot Igor Dodon
și Maia Sandu.

Fostul premier, care promovează apropierea de Uniunea Europeană,
și-a atras de partea sa alegătorii militând pentru lupta împotriva corupției și
acuzându-l pe principalul său contracandidat de blocarea reformei justiției.

La rândul său, președintele
în funcție promite apărarea și consolidarea statalității Republicii Moldova și
o politică externă echilibrată între Rusia și Uniunea Europeană. El a afirmat că scrutinul de duminică a fost
corect, liber şi democrat, însă, de cealaltă parte, Maia Sandu a invocat
încercări de fraudare a alegerilor.

Pe locurile următoare s-au clasat doi
candidaţi care îşi dispută cu Igor Dodon electoratul de stânga. Controversatul
primar al oraşului Bălţi, Renato Usatîi, a obţinut în jur de 17% din voturi,
iar Violeta Ivanov, susţinută de partidul oligarhului fugar Ilan Şor, a primit
peste 6 procente. Ceilalţi patru candidaţi proeuropeni, care susțin unirea cu
România, au obţinut împreună doar 8% din voturi.

La acest scrutin, un număr
record de alegători au votat peste hotarele Republicii Moldova – mai bine de
146.000 de cetăţeni. Dintre ei, aproape 13.000 au votat, la alegerile prezidenţiale de duminică, în cele 13
secţii de votare deschise pe teritoriul României. În
țară, s-au prezentat la urne peste 1.214.000 de alegători, inclusiv 14.700 din
regiunea transnistreană.

O serie de incidente au avut loc în secţiile dedicate
alegătorilor din această regiune separatistă aflată în estul Republicii
Moldova, care a ieșit de sub controlul Chișinăului, în 1992, după un conflict
armat soldat cu sute de morți și tranșat odată cu intervenția trupelor Moscovei
de partea separatiștilor. Ziua
scrutinului a fost marcată de scandaluri şi contestaţii depuse de mai mulţi
candidaţi privind transportarea organizată şi coruperea alegătorilor din
Transnistria.

2 November 2020
Un nou primar general pentru Bucureşti

Susţinut, la scrutinul de pe 27 septembrie, de PNL şi de USR, independentul Nicuşor Dan, şi-a preluat, joi, în mod oficial,
mandatul de primar general al Bucureştiului. Matematician foarte bine cotat în
breaslă şi activist civic de cursă lungă, noul edil şi-a adjudecat, acum o
lună, un trofeu politic râvnit de mulţi şi o posibilă trambulină spre demnităţi
şi mai înalte. Unul dintre predecesorii săi, Traian Băsescu, avea să ajungă
preşedinte, iar un altul, Victor Ciorbea, prim-ministru.

Capitala
însumează o zecime din totalul electoratului românesc, şi, exceptându-l pe
şeful statului, edilul său e politicianul
învestit cu cele mai multe voturi. Bucureştiul e şi oraşul cel mai bogat
din ţară, cu indicatori economico-sociali peste media Uniunii Europene, şi cu
demografia cea mai dinamică. Nicuşor Dan moşteneşte, însă, de la predecesoarea
şi învinsa sa în alegeri, social-democrata Gabriela Firea, un oraş sufocat de poluare, paralizat de traficul supraaglomerat,
cu regia de termoficare falimentară şi cu o infrastructură încă deficitară. Primăria
Capitalei are, în prezent, 6.000 de litigii în care este implicată, datorii de
3 miliarde de lei (echivalentul a peste 600 de milioane de euro), ce nu includ
şi obligaţiile fiscale ale companiilor municipale, precum şi popriri de 70 de
milioane de lei. Noul primar cere timp pentru rezolvarea acestor dosare.

Nicuşor
Dan: Bucureştiul are o perspectivă extraordinară şi nu putem să nu reuşim.
Însă, pe termen foarte scurt, cer bucureştenilor răbdare şi solidaritate,
pentru că sunt nişte probleme grave şi urgente cu care ne confruntăm. Suntem
într-o criză sanitară, avem o criză a termoficării şi avem o criză financiară
la nivelul municipalităţii. Răbdare şi le vom rezolva. Suntem o comunitate şi
este responsabilitatea noastră să trecem prin această pandemie.

Edilul
beneficiază de o relaţie excelentă cu premierul liberal Ludovic Orban, precum şi
de un consiliu general dominat confortabil de USR şi PNL. La sectoarele
Capitalei, însă, candidaţii susţinuţi de aceste partide şi-au împărţit
primăriile cu cei de stânga, trei la trei.

Scoruri strânse între principalele forţe politice s-au înregistrat
şi la şefiile consiiilor judeţene. Social-democraţii şi-au păstrat multe dintre
fiefurile din sudul şi estul ţării, iar liberalii pe cele din vest. UDMR rămâne
viora-ntâi în judeţele din centru, singurele în care populaţia de etnie
maghiară e majoritară. Votată de o treime dintre bucureşteni, USR şi-a
adjudecat, în premieră, şi câteva reşedinţe de judeţ: Braşov, Alba Iulia,
Bacău sau Timişoara, unde s-a consemnat şi o premieră istorică. Noul
edil e Dominic Fritz, născut şi crescut în Germania, venit prima oară în
România la 20 de ani, în 2003, şi ales, acum, de mai bine de jumătate dintre
timişorenii care au venit la urne.

30 October 2020
Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale

Opt persoane aspiră la preşedinţia Republicii Moldova, dar competiţia din primul tur de scrutin, de duminică, pare lipsită de suspans. Sondaje concordante privind intenţiile de vot prevăd că finala de pe 15 noiembrie va arăta exact la fel ca aceea de acum patru ani. Învingătorul de atunci, actualul preşedinte socialist pro-rus Igor Dodon, şi învinsa sa, fostul premier pro-occidental Maia Sandu, sunt cel mai bine cotaţi, cu peste 30 şi, respectiv, aproape 20 de procente din opţiuni.

Toţi ceilalţi candidaţi, fie de stânga populistă pro-moscovită, fie de dreapta promotoare a reunificării cu România sau măcar adeptă a integrării europene, vegetează sub 10%. Ca întotdeauna în Republica Moldova, votul va fi nu doar politic, ci şi geopolitic. Ales prima oră cu un program apăsat pro-rusesc, Dodon se pronunţă acum pentru apărarea şi consolidarea statalităţii Republicii Moldova şi pentru promovarea unei politici externe echilibrate, între Moscova şi Bruxelles.

Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, care s-a legitimat mereu cu lupta împotriva corupţiei, îl acuză pe oponentul său de blocarea reformei justiţiei. O anchetă jurnalistică, publicată săptămâna trecută, i-a oferit muniţie suplimentară Maiei Sandu, după ce a dezvăluit detalii despre implicarea administraţiei prezidenţiale a Federaţiei Ruse în politica internă a Republicii Moldova.

Din investigaţia intitulată Kremlinovici, după numele de cod utilizat de Igor Dodon, reiese că acesta ar fi fost colaborator al serviciilor secrete ruseşti, acuzaţie vehement respinsă de împricinat. Cert e, totuşi, că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat, joi, că speră ca la scrutin cetăţenii să aprecieze eforturile actualului preşedinte de apropiere a Republicii Moldova de Federaţia Rusă.

Analiştii politici politici, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, spun că este, deja, o obişnuinţă ca Rusia să se amestece în alegerile din Republica Moldova, însă de această dată implicarea este mult mai activă. Pe de altă parte, ei se aşteaptă la o rată de participare scăzută, generată, deopotrivă, de teama de contaminare şi de lehamitea faţă de întreaga clasă politică a unei mari părţi din electorat.

Scrutinul are loc în condiţii neobişnuite şi, din cauza restricţiilor de călătorie impuse de numeroase ţari pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a anunţat că nu va mai trimite observatori la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova. Comentatorii sunt unanimi în evaluarea că, abia după primul tur de scrutin, vor urma două săptămâni intense, în care fiecare dintre finalişti va trebui nu doar să-şi securizeze bazinul electoral, ci să-l şi amplifice.

26 October 2020
Jurnal românesc – 22.09.2020

În total, 3.939 de români cu drept de vot din afara
graniţelor au ales să se prezinte la urne la scrutinul legislativ programat în
decembrie. Totodată, peste 12.000 de conaţionali au optat pentru votul prin
corespondenţă. Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul de Externe le
recomandă românilor din
străinătate să opteze cu încredere pentru această modalitate de vot sigură şi
comodă, fără cozi, fără deplasări, fără costuri şi, mai ales, fără riscuri în
contextul pandemiei provocate de noul coronavirus. Cele două instituţii atrag
atenţia că, din cauza evoluţiei ratei de infectări cu SARS-CoV2, există posibilitatea
ca multe state, inclusiv din Europa, să interzică organizarea de secţii de
votare pe teritoriile lor, scenariu în care votul prin corespondenţă rămâne
singura opţiune valabilă de exprimare a voinţei electorale. Românii din
diaspora mai pot să se înscrie pentru a putea vota prin corespondenţă până pe
22 octombrie. Informaţii privind procedura de înscriere sunt disponibile pe
portalul votstrainatate.ro, iar cei care au întrebări sau sesizări le pot
transmite la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro.

Institutul
Cultural Român organizează, exclusiv online, a treia serie de cursuri de limba
română, predată ca limbă străină. Modulul de 40 de ore se va desfăşura prin
intermediul platformelor Zoom sau Google Meet în perioada 5 octombrie – 10
decembrie, iar cei interesaţi pot alege să participe la cursuri dimineața
(între orele 9.30-11.30) sau seara (în intervalul 18.30-20.30). Testarea de
nivel va avea loc pe 1 octombrie, la ora 12.00, folosind platformele amintite.
Grupele vor reuni între 6 și 12 participanţi. Cursurile de limba română vor fi
susținute de asistentul universitar Enida Cincora, doctor în Filologie care
predă cursuri practice de limba română ca limbă străină studenților înscrişi la
Facultatea de Litere a Universității București. Taxa de înscriere pentru un
modul de 40 de ore de curs este de 150 de euro sau echivelentul în lei,
achitați prin transfer bancar. ICR precizează că în acest preț sunt incluse
testul de nivel și materialele folosite. Detalii suplimentare și orarul se
găsesc pe site-ul www.icr.ro.

Expoziția de
artă contemporană In Between Repetition and Variation a artistei
Lucia Ghegu a fost deschisă la Galeria de Artă a Academiei di Romania in Roma.
Sunt expuse fotografii, instalații și desene care oferă o viziune introspectivă
și radicală asupra relației sale cu familia, casa, interacțiunile umane și
spațiile. Artista construiește case imaginare, cuști, portrete ale membrilor
familiei și auto-reprezentări. Istoricul personal i-a marcat practica
artistică, ce este strâns legată de noțiuni precum comunitate și migrație.
Lucia Ghegu, bursieră Vasile Pârvan în 2019 și 2020, a studiat
inginerie, arte plastice și design industrial. Spune că a ales desenul ca
soluție împotriva tendinței de hiper-tehnologizare, ca o reacție spontană prin
intermediul căreia poate înțelege relațiile dintre ea și lumea exterioară. A
participat la evenimente de profil atât în ţară cât şi în Italia şi Spania.
Expoziția de la Roma este deschisă până pe 28 septembrie, iar numărul de
vizitatori este limitat, accesul fiind permis pe bază de rezervare.

Scriitorul
Claudiu M. Florian va reprezenta România la festivalul literar I Dialoghi
di TraniI din Italia. Evenimentul, aflat la a 19-a ediție se va desfășura
în perioada 23-27 septembrie în Puglia și în localitățile limitrofe. Tema din
acest an este Vremea întrebărilor, iar manifestarea va fi prilej de
dialoguri, prelegeri și prezentări de carte care se vor concentra pe întrebări
legate de transformările tehnologice care afectează domenii precum protecția
mediului, sănătatea, democrația, noile provocări de pe piața muncii, din zona
comunicării şi din educație. Ediția 2020 se va desfăşura în formulă mixtă, cu
majoritatea întâlnirilor on-line și un număr limitat de dialoguri în sală în
prezenţa unui public restrâns, ca urmare a măsurilor de prevenire a răspândirii
noului coronavirus. Pe 26 septembrie, Claudiu M. Florian va prezenta, pe pagina
de Facebook a festivalului, cartea sa Vârstele jocului. Strada
Cetăţii, publicată la editura Voland din Roma, în traducerea lui Mauro
Barindi. România se află la a doua participare la acest prestigios festival
literar italian care, din 2017, este partener al Salonului Internațional de
Carte de la Torino. Evenimentul este susținut de Institutul Cultural Român prin
Accademia di Romania in Roma.

22 September 2020
Un nou vot pentru Brexit

Se poate spune că britanicii au
votat de mai multe ori pentru ieşirea din Uniunea Europeană, nu numai la 23
iunie 2016. Şi votul de la alegerile parlamentare anticipate din această
săptămână este tot un vot în favoarea Brexitului, poate cel mai clar şi mai
hotărât. După şocul referendumului din 2016 şi pe măsură ce niciun termen de
ieşire din Uniunea Europeană nu a fost respectat, a fost cerut un al doilea
referendum asupra Brexitului. S-a sperat că un nou referendum ar fi schimbat
radical situaţia în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană, situaţie ce pare
mai logică, normală. Această poziţie se bazează pe lipsa unor argumente
decisive în favoarea plecării şi pe o serie de regrete manifestate public, după
referendumul de despărţire. În timp, însă, realitatea s-a dovedit a fi alta,
ori situaţia s-a schimbat.

În iunie 2017, la un an de la
referendum, au fost organizate alegeri parlamentare anticipate care ar fi
trebuit să dea câştig de cauză opozanţilor la Brexit, fiind o ocazie de
schimbare a situaţie, de convocare a unui nou referendum sau de renunţare pur
şi simplu la ideea plecării. Suporterii Brexitului şi chiar conservatorii au
pierdut teren serios dar nu suficient ca laburiştii să vină la putere, cu o
platformă antibrexit. Conservatorii au rămas la putere dar nu au reuşit decât o
haotică gestionare a situaţiei, bazându-se pe o majoritate extrem de fragilă în
Parlament. Atât de haotică încât britanicii au fost chemaţi să-şi voteze
reprezentanţii în Parlamentul european din care nu trebuiau să mai facă
parte.

În timp ce partidele ce trăiau
doar din ideea Brexitului au pierdut teren, s-a dezvoltat latura separatistă a
conservatorilor, sub conducerea unui dedicat extrem al ieşirii din UE, Boris
Johnson. Astfel, discuţia părăseşte zona mai puţin tradiţională a politicii şi
ajunge la nivelul celor două partide de bază ale democraţiei britanice. Iar
votul de joi a spus clar că politicienii pro-Brexit sunt cei care au dreptatea
urnelor şi sprijinul populaţiei cu drept de vot. Se pot aduce multe argumente
care să demonstreze că lupta a fost una politică, cu argumente de bună
gospodărire a ţării, dar este evident că totul a trecut prin lentila
poziţionării faţă de plecarea din Uniunea Europeană. Nici nu a mai contat,
performanţa economică sau de altă factură a membrilor guvernului, pe masă se
afla, în regim de urgenţă, problema Brexitului, amorsată în 2016.

Votul din acest sfârşit de an a
fost un fel de al doilea referendum privind Brexitul, pentru că unul real nu
putea fi organizat. Dacă ar fi câştigat covârşitor laburiştii era de aşteptat
ca Brexitul să fie amânat sau anulat. În schimb, plasarea puterii în mâinile
conservatorilor, a premierului în exerciţiu, Boris Johnson, cel care şi-a făcut
din Brexit un scop în sine, însemna ieşirea din Uniunea Europeană cu orice
preţ.

Votul a fost clar, extrem de
clar, în această paradigmă. Britanicii susţin majoritar politica Brexit a
premierului Boris Johnson iar noul guvern are ca scop îndeplinirea sa. Acum,
guvernul conservator dispune de toate pârghiile de a-şi pune marca personală pe
evenimentul istoric al ieşirii din organizaţia europeană. Dacă evoluţia este
clară, acum trebuie analizate temeinic motivele pentru care s-a ajuns aici, la
această poziţie fermă anti-europeană a britanicilor.

Va fi greu de determinat pentru
că vocea pro-europeană de abia se mai aude şi nu pare să mai aibă ceva de spus.
Să fie vorba de politica laburistă destul de anemică şi neconvingătoare, care a
atras oprobiul asupra rămânerii în Europa? Pentru că nu se poate vorbi de o
politică exemplară a conservatorilor care să câştige pe baza unor principii
sănătoase şi generoase. Mai este şi posibilitatea ca evoluţiile recente de pe
continent, de la Bruxelles şi Strasbourg, să nu fie pe placul britanicilor.
Sau, mai mult, ca stadiul actual al politicii europene să îi fi dezamăgit chiar
şi pe suporterii britanici ai rămânerii în UE într-atât încât să prefere
plecarea sau, dezamăgiţi, să stea deoparte. Rămâne acum să fie rezolvate aspectele
concrete ale Brexitului, care a devenit, prin vot universal şi liber,
inevitabil.

15 December 2019
Retrospetiva săptămânii 01.12. – 07.12.2019

CCR a validat rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică

Curtea Constituţională a
Romaniei a validat, joi, rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică, în
urma cărora presedintele
in exercitiu, Klaus Iohannis, sustinut de PNL, la guvernare, a câştigat un al doilea mandat
în fruntea statului. Klaus Iohannis a afirmat că votul pe care i l-au acordat
românii reprezintă pentru el o mare responsabilitate. În acelaşi timp, seful
statului a subliniat că primul său mandat a fost unul plin de provocări şi că,
timp de cinci ani, a rămas conectat permanent la problemele reale ale
societăţii, opunându-se cu fermitate tendinţelor regresive pe care le-a
considerat un real pericol pentru democraţie. Preşedintele României a dat
asigurări că, şi în al doilea mandat, va continua să fie un apărător ferm al
respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Klaus
Iohannis Track: În virtutea rolului constituţional al
preşedintelui României, voi acţiona pentru o mai bună funcţionare a
autorităţilor şi instituţiilor publice, pentru ca acestea să fie cu adevărat în
sluja românilor. Voi veghea, în continuare, la respectarea Constituţiei şi voi
susţine, şi în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept şi
parcursul european al României. Datele centralizate de Biroul Electoral Central arată că şeful stat ului, Klaus Iohannis, a
obţinut 66,09% din voturi, dublu faţă de
contracandidata sa, fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă, care a obţinut
33,91%. Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 9.953.659,
ceea ce reprezintă 54,46% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele
electorale permanente. În străinătate, unde la turul al doilea al alegerilor
prezidenţiale au votat 944.077 de alegători, preşedintele Iohannis a obţinut
aproape 94% din voturi.

Fostul premier al României, Viorica Dăncilă, a demisionat de la şefia PSD

După ce a pierdut categoric al doilea tur al alegerilor
prezidenţiale, la solicitarea colegilor din PSD fostul premier român Viorica
Dăncilă a demisionat, marţi noapte, din funcţia de preşedinte al partidului. Ea
a afirmat că demisia reprezintă o formă de asumare a responsabilităţii pentru
rezultatul alegerilor Track: Am înţeles opinia colegilor mei, nu este un
moment de slăbiciune, este un moment de demnitate şi eu consider că a trebuit
să-mi dau demisia din funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat. Este
un gest pe care l-am făcut pentru partid. Conducerea interimară a PSD este
asigurată de presedintele Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu. Un congres al
formaţiunii ar urma să aibă loc la începutul anului viitor.

CSAT a decis ca România să-şi sporească participarea la misiuni în
afara ţării

Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării a decis, în această săptămână, ca România să-şi sporească, în 2020,
participarea la misiuni în afara ţării. Numărul angajaţilor din Ministerul
Apărării va creşte cu peste 200 de oameni, depăşind 2.100 de militari şi
civili, iar de la Ministerul de Interne a fost aprobat un total de peste 790 de
militari şi poliţişti. Membrii CSAT au adoptat şi poziţia României la summit-ul
NATO de săptămâna viitoare care va avea loc la Londra, în cadrul căruia şeful
statului va insista asupra importanţei regiunii Mării Negre pe Flancul estic şi
îi va asigura pe aliaţi de continuarea alocării de către România şi anul viitor
a două procente din PIB pentru apărare.

Guvernul de la Bucureşti
a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an

A doua rectificare bugetară din
acest an, aprobată, joi, de guvern, majorează deficitul bugetar la 4,4% din
Produsul Intern Brut, faţă de 4,3, cât era prevăzut în documentul iniţial supus
dezbaterii publice. Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a explicat că, în
ultimile două zile, au fost decoperite cheltuieli pentru care guvernul
precedent nu prevăzuse fonduri. De asemenea, el a anunţat că a fost
suplimentată plata până la finele anului a drepturilor de asistenţă socială.
Este vorba de pensii, de alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii pentru
persoanele cu handicap şi alte asemenea plăţi. Florin Cîţu a mai spus că au
fost alocaţi bani în plus pentru plata majorată a salariilor din unităţile
sanitare publice şi pentru medicamente.

Procurorii cer pedepse grele cu închisoarea în dosarul Colectiv

Procurorii cer pedepse grele cu
închisoarea într-un dosar deschis în urma incendiului de acum patru ani,
din clubul Colectiv din Bucureşti, în urma căruia 64 de persoane au murit, o
alta s-a sinucis în urma traumei, iar aproape 200 au fost rănite. Patronii clubului şi patroana
firmei de artificii riscă 13 – 14 ani de detenţie. Acuzaţiile ce li se aduc
sunt ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi, într-un caz,
distrugere de probe. La începutul săptămânii, procurorul DNA a solicitat 14 ani
de închisoare pentru fostul edil Cristian Popescu Piedone, iar familiile
victimelor au cerut de la el şi de la primărie despăgubiri de sute de milioane
de euro. Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti va finaliza, luni, dezbaterile în acest dosar,
care îi vor viza pe pompierii trimişi în judecată, şi va stabili data la care
va fi luată o decizie.

Mirel Rădoi este noul antrenor al naţionalei de fotbal a României

Comitetul
Executiv al Federaţiei Române de Fotbal a aprobat, marţi, cu unanimitate de
voturi, numirea antrenorului Mirel Rădoi în funcţia de selecţioner al echipei
naţionale de fotbal a României. Mirel Rădoi îl înlocuieşte pe Cosmin Contra,
care a demisionat după ratarea calificării directe la Euro 2020. Fost
internaţional, Mirel Rădoi a ocupat funcţia de selecţioner al naţionalei de
fotbal Under-21, pe care a reuşit să o califice la EURO 2019, unde a ajuns până
în semifinalele competiţiei. Performanţa a însemnat calificarea la Jocurile
Olimpice după o pauză de 56 de ani. Pe de altă parte, naţionala de fotbal a României nu a reuşit sa treacă de preliminarii, dar păstrează şanse de
calificare prin intermediul barajului din martie al Ligii Naţiunilor, în urma
căruia patru echipe vor ajunge, totuşi, la Euro 2020. România va întâlni, pe 26
martie, Islanda şi, dacă, va învinge, va juca, pe 31 martie, cu învingătoarea dintre Bulgariași Ungaria.

7 December 2019
Dreptul de a participa la viaţa politică a UE şi dreptul de a înainta petiţii şi plângeri

Dreptul de a vota la alegerile locale şi europene, și de a candida la alegerile municipale și la alegerile pentru Parlamentul European, oriunde ai locui în Uniunea Europeană. Un drept de care cetăţenii europeni nu se folosesc pe deplin. Şi care a început să devină vizibil destul de recent.

Avem exemple de români care au câştigat alegeri locale în Italia sau în Spania. Sau, cel mai nou, avem o premieră şi în Germania. (lector univ. dr. Miruna Butnaru Troncotă)

Dreptul de a înainta petiții și plângeri. Putem adresa o plângere Parlamentului European ca să-i solicităm să se ocupe de o problemă personală ori de o chestiune de interes public. De asemenea, dacă ne nemulțumește comportamentul unei instituții sau organism al UE, putem adresa o plângere Ombudsmanului European. Demn de reţinut este şi faptul că putem contacta direct instituțiile și organismele consultative ale UE și avem dreptul de a primi răspuns în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii.

Invitată: lector univ. dr. Miruna Butnaru Troncotă.

17 November 2019
Jurnal românesc – 25.07.2019

Numărul total al românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării
este de aproximativ 9,7 milioane, a declarat ministrul pentru Românii de
Pretutindeni, Natalia Intotero. Ea a precizat că s-a ajuns la această cifră în
urma centralizării datelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale
României. Oficialul a mai spus că numărul exact al românilor din străinătate este greu de
estimat întrucât mulţi dintre ei nu îşi stabilesc domiciliul legal în
ţările-gazdă.Intotero a anunţat că pregăteşte un proiect de lege privind
reinserţia socio-profesională a celor care vor să se întoarcă acasă, proiect ce
fi înaintat Parlamentului în septembrie. Ministrul a afirmat că, în perioada
imediat următoare, va avea loc o campanie de informare a românilor din diaspora
despre modalităţile de vot pentru alegerile prezidenţiale, la care vor
participa reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Autorităţii
Electorale Permanente.

Opoziţia de la Bucureşti a reacţionat la declaraţia
Nataliei Intotero privind numărul de români din afara graniţelor. Şeful PMP,
Eugen Tomac, a declarat că numărul mare de cetăţeni din străinătate
obligă instituţiile statului să-şi regândească strategia în relaţia cu
diaspora şi vecinătatea imediată şi că autorităţile au obligaţia de a
trata acest subiect ca pe o chestiune de securitate. La rândul său,
liderul USR Dan Barna, a spus că plecarea românilor din ţară este cea mai
mare dramă naţională din ultimii 30 de ani, că limitarea emigraţiei este
cea mai mare provocare din prezent şi că o soluţie ar fi elaborarea unei
strategii coerente prin care românii de pretutindeni să poată fi implicaţi în
viaţa României la acelaşi nivel ca cei rămaşi acasă.

Buletinele pentru votul prin corespondenţă vor putea fi solicitate
la trei zile după publicarea modificărilor legii electorale în Monitorul
Oficial, a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
Constantin-Florin Mituleţu-Buică. El a mai spus că, tot în termen de trei zile
de la promulgarea legii, va fi disponibilă şi aplicaţia online care le va
permite românilor din diaspora să se înscrie fie pentru a vota în cadrul unei
secţii e din străinătate, fie pentru votul prin corespondenţă. Până pe 11
septembrie va fi posibilă preînregistrarea. Ulterior, AEP şi Poşta Română vor
începe pregătirea documentelor, iar după cinci zile de la încetarea
preînregistrării va începe procesul de transmitere a plicurilor, a
precizat Florin Mituleţu. El a menţionat că preînregistrarea este facilă şi
importantă pentru a asigura numărul necesar de secţii şi pentru a evita statul
la coadă.

Este de reţinut că alegătorii care vor expedia plicurile către
misiunea diplomatică din statul gazdă o vor face pe cheltuiala proprie, iar
pentru cei care aleg Poşta Română tarifele vor fi suportate de bugetul
statului. Alegerile prezidenţiale din România sunt programate să se desfăşoare
pe 10 noiembrie – primul tur, şi pe 24 noiembrie – cel de-al doilea. Noutatea
procesului electoral o reprezintă extinderea la trei zile a duratei de vot la
secţiile din străinătate pentru a se evita cozile înregistrate la urne în
ulimii ani.

Ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, a vizitat
sinagoga ortodoxă din Oradea, reabilitată cu sprijinul Ambasadei SUA şi
transformată în muzeu al evreilor. Diplomatul s-a întâlnit apoi cu
reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. Vreau să încurajez
liderii români şi România, în general, să lucreze îndeaproape cu partenerul
strategic Statele Unite ale Americii, a declarat Klemm. Comerţul a
crescut considerabil, la fel şi investiţiile americane în România şi un lucru
care m-a impresionat este că tot mai mulţi români, persoane fizice, dar şi
companii, se gândesc serios să facă afaceri în Statele Unite. Este un semn
foarte bun al puterii economice a României, a mai spus ambasadorul.

Demnitarul american a făcut referire şi la posibila intrare a României în
Programul Visa Waiver. Hans Klemm a susţinut că există un sprijin în acest sens
în Congresul american, dar că politica de imigraţie este un subiect extrem de
sensibil şi că este foarte greu de prevăzut când ar putea avea loc o schimbare
legislativă. În prezent, Visa Waiver facilitează intrarea fără viză în SUA a 20
milioane de persoane anual, din 38 de țări partenere.

25 July 2019
Ursula von der Leyen – propunerea pentru functia de președinte al Comisiei Europene

Parlamentul European va decide în sesiunea din 15 iulie dacă acceptă propunerile făcute de liderii celor 28 de state membre pentru conducerea principalelor instituţii europene.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au negociat, la Bruxelles, viitoarea echipă care să conducă principalele instituţii europene. După trei zile de discuţii aprinse, s-a renunţat la sistemul capilor de listă şi s-a ajuns la un acord asupra propunerilor pentru funcţiile esenţiale: Ursula von der Leyen, actualul ministru german al apărării, pentru preşedinţia Comisiei Europene, premierul belgian, Charles Michel, pentru preşedinţia Consiliului European, ministrul spaniol de externe, Josep Borrell, pentru şefia diplomaţiei europene, iar Christine Lagarde, actualul director al FMI, în fruntea Băncii Centrale Europene. Anunţul a fost făcut de actualul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk:

Am convenit asupra întregului pachet înaintea primei sesiuni a Parlamentului European. Cu cinci ani în urmă am avut nevoie de trei luni pentru a lua această decizie şi tot au fost unele voci împotrivă. Acum au fost suficiente trei zile şi nimeni nu a fost împotrivă. Primul şi cel mai important lucru este că am ales două femei şi doi bărbaţi pentru cele patru poziţii principale. Un perfect echilibru de gen. Sunt foarte mulţumit de asta. Până la urmă Europa este o femeie.

Acum este rândul Parlamentului European să ia în considerare validarea Ursulei von der Leyen ca preşedinte al Comisiei. Dacă va fi aleasă va fi prima femeie care conduce Comisia Europeană. Charles Michel, cu experienţa sa de premier belgian, va fi ideal în obţinerea de consensuri şi construirea unităţii printre statele membre. Ca fost ministru de externe şi fost preşedinte al Parlamentului European, Josep Borrell va fi un reprezentat puternic şi un apărător al intereselor şi valorilor Uniunii în lume. Christine Lagarde, cu experienţa ei internaţională, fiind astăzi directorul Fondului Monetar Internaţional, va fi un preşedinte perfect pentru Banca Centrală Europeană.

Donald Tusk a mai subliniat că membrii Consiliului se aşteaptă ca viitorul preşedinte al Comisiei să asigure un echilibru geografic adecvat în echipa vicepreşedinţilor.

Jocurile nu sunt însă considerate făcute pentru că Ursula von der Leyen va trebui să primească undă verde din partea Parlamentului European, în cadrul unui vot programat peste două săptămâni. Analiştii notează că pachetul convenit s-ar putea confrunta cu o rezistenţă din partea grupurilor parlamentare nemulţumite de renunţarea la sistemul capilor de listă.

Dacă vor fi ratificaţi de Parlamentul European, cei patru noi şefi ai instituţiilor europene îşi vor prelua funcţiile în octombrie pentru un mandat de cinci ani.

4 July 2019
România 43

Discuții privind elaborarea, modificarea
și completarea unui Cod Electoral în diaspora
în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind modificarea
legilor electorale.

26 June 2019
Discuţie privind îmbunătăţirea legislaţiei electorale

S-a
întâmplat în 2014, la alegerile prezidenţiale, şi s-a repetat la o scară mult
mai mare la europarlamentarele din 26 mai: în străinătate, zeci de mii de români
au stat ore întregi la cozi infernale pentru a-şi exercita dreptul
constituţional la vot, iar foarte mulţi dintre aceştia nici măcar nu au mai
apucat să voteze.

Umilinţele la care au fost supuşi cetăţenii români la
scrutinul din 26 mai nu trebuie să se mai repete niciodată, a avertizat
preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, Parlamentul, Guvernul, Ministerele
de Interne si de Externe şi Autoritatea Electorală Permanentă au obligaţia să
ia toate măsurile pentru a elimina factorii identificaţi că au condus la
împiedicarea votului.

Aceste măsuri – a insistat şeful statului – trebuie să
vizeze toate tipurile de alegeri şi de referendumuri. Un grup de lucru
constituit la nivelul administraţiei prezidenţiale după incidentele
înregistrate pe 26 mai a ascultat opiniile cetăţenilor din diaspora, ale autorităţilor
responsabile, organizaţiilor nonguvernamentale şi experţilor în domeniul
electoral şi, împreună cu toţi aceştia, a identificat măsurile care ar trebui
adoptate pentru ca toţi cetăţenii să voteze în condiţii decente.

Klaus
Iohannis: Aceste măsuri vizează debirocratizarea procesului de votare în
secţiile de votare din străinătate, dotarea corespunzătoare a secţiilor de
votare, modificarea legislaţiei electorale în privinţa procedurilor de urmat la
închiderea secţiilor, mărirea numărului de secţii de votare din străinătate,
introducerea votului anticipat pentru alegerea preşedintelui României,
extinderea exercitării dreptului de vot prin corespondenţă, care există deja
pentru parlamentare, la alegerea preşedintelui României şi la toate celelalte
tipuri de alegeri.

Vizat direct de criticile venite din toate
direcţiile pentru organizarea defectuoasă a votului din străinătate la
euroalegeri, PSD, numărul unu în guvernul de coaliţie, spune că nu era nevoie
de îndemnul preşedintelui şi că îndreptarea a ceea ce nu a funcţionat este şi
preocuparea social-democraţilor.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Mihai Fifor: Deja
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că va prezenta în guvern săptămâna
viitoare un proiect de ordonanţă de urgenţă referitor la votul prin
corespondenţă şi votul anticipat extins. Din câte am văzut, Autoritatea
Electorală Permanentă ar propune să se meargă chiar până la şapte zile, un vot
anticipat extins pentru cei care vor vota prin corespondenţă. Sunt foarte multe
lucruri în momentul de faţă în analiză. Cert este că ideea este una singură,
anume, aceea că ne dorim să corectăm ceea ce nu a funcţionat în 26 mai.

Coaliţia PSD-ALDE ia, în calcul, pe de altă parte, înfiinţarea unei comisii
parlamentare de anchetă pentru votul la alegerile europarlamentare, în
contextul unor informaţii apărute în spaţiul public potrivit cărora votul ar fi
fost fraudat, prin listele suplimentare. Suspiciunile sunt considerate ridicole
de opoziţia de dreapta, care spune că votul multiplu era imposibil graţie
înregistrării electronice a identităţii votanţilor.

20 June 2019
Guvernul trece de monţiunea de cenzură

Guvernul de stânga de la Bucureşti a supravieţuit fără emoţii majore unei noi moţiuni de cenzură, deşi părea mai fragil ca oricând.

Pe 26 mai, la alegerile europarlamentare PSD, vioara-ntâi a coaliţiei, a primit doar 22,5% din voturi, cu cinci procente mai puţin decât PNL, cel mai important partid din opoziţie, şi aproape la egalitate cu celălalt adversar major, Alianţa USR-PLUS. Iar ALDE, partener-junior la guvernare al social-democraţilor, s-a situat sub pragul electoral de 5%. Deruta în rândurile stângii a fost amplificată, a doua zi după alegeri, de încarcerarea fostului om forte al coaliţiei guvernamentale, liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de instanţa supremă la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie.

În plus, a continuat şi hemoragia de deputaţi şi senatori PSD care se repliază sub umbrela Pro România, partidul fondat de fostul lor şef, Victor Ponta, şi de alţi dizidenţi social-democraţi. Cu toate acestea, guvernul condus de liderul interimar al PSD, Viroica Dăncilă, rămâne, după ce moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie a fost respinsă de Parlament. Documentul a întrunit doar 200 de voturi din cele 233 câte erau necesare pentru a fi adoptat.

În timp ce iniţiatorii – PNL, USR, PMP, UDMR – au acuzat guvernul PSD – ALDE că a lansat atacuri continue la adresa justiţiei şi a destabilizat economia, reprezentanţii Puterii au exprimat îndoieli în legătură cu dorinţa opoziţiei de a prelua guvernarea în această perioadă.

Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, spune că opoziţia are capacitatea să preia guvernarea şi că moţiunea de cenzură este rezultatul voinţei românilor, exprimată pe 26 mai.

Raluca Turcan: Putem oferi oricând un guvern care să facă legal studiile de fezabilitate, să demarăm la propriu construcţiile de autostradă. Am putea în Parlament se rezolvăm votul prin corespondenţă pentru români, să corectăm legislaţia pe justiţie.

Premierul Dăncilă şi-a reiterat decizia de a-şi duce la bun sfârşit mandatul şi a susţinut că indicatorii economici demonstrează eficienţa politicilor promovate de Executiv.

Viorica Dăncilă: Este evident că nu reprezentaţi o alternativă la guvernare. Chiar vă doriţi să schimbaţi acest guvern până la viitoarele alegeri? Eu ştiu că nu. Nu am văzut din partea dumneavoastră nici o idee concretă despre funcţionarea economiei în interesul cetăţenilor.

Nici comentatorii nu pariază, de altfel, pe apetitul opoziţiei de a prelua, în acest moment, frâiele executive. Fiindcă, pe de o parte, politicile sociale excesiv de generoase ale stângii vor trebui decontate în scurt timp şi, pe de alta, întregul aparat de stat a fost înţesat cu clientela partidelor de la putere, care ameninţă să saboteze orice guvern de altă culoare politică. Ei se declară, însă, convinşi că scena politică se va reinflama în toamnă, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale.

19 June 2019
Scena politică românească după alegerile europene

Votul românilor la euroscrutinul de pe 26 mai a trimis la
Bruxelles şase formaţiuni politice. PNL, principala forţă a
opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai multe voturi, 27%, şi zece mandate de deputaţi europeni.
Urmează două forţe politice aflate, practic, la egalitate, PSD, numărul unu în
coaliţia guvernamantală, şi Alianţa 2020 USR – PLUS, ambele cu
circa 22,5 procente şi cu câte opt aleşi. Cu 5-6%din sufragii, Pro România, UDMR şi PMP au obţinut câte două mandate. S-au
situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte şapte formaţiuni care au
participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, partener-junior la guvernare al
social-democraţilor.

Odata cu euroalegerile, românii au fost chemaţi la
referendumul pe teme de justiţie convocat de şeful statului, Klaus Iohannis. Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la
consultarea populară au răspuns că sunt de
acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi
cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul
infracţiunilor, pedepselor şi organizării judiciare.

Deruta în rândurile stângii a fost amplificată, a doua zi
după alegeri, de încarcerarea fostului om forte al coaliţiei guvernamentale,
liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de instanţa supremă la trei ani şi
jumătate de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Fragilizată,
deja, coaliţia guvernamentală se va confrunta cu dezbaterile şi votul asupra
moţiunii de cenzură introdusă de opoziţie la adresa Cabinetului condus de şefa
interimară a PSD, Viorica Dăncilă.

România are nevoie urgentă de un guvern cu o
viziune pro-europeană, a spus deputatul liberal Gigel Ştirbu, la prezentarea,
miercuri, a textului moţiunii: PSD şi ALDE au dezbinat o ţară întreagă, au
distrus rolul instituţiilor fundamentale, au mutilat legi importante, au
compromis şansa de a moderniza ţara şi au atentat constant la bazele
democraţiei româneşti şi ale statului de drept.

Iniţiată de PNL, USR
şi PMP, moţiunea de cenzură este semnată de 173 de senatori şi deputaţi. Pentru
a fi adoptat de plenul reunit al Parlament, documentul are nevoie de 233 de voturi
favorabile. Au promis că vor vota moţiunea atât partidul Pro România, fondat de
dizidenţi din PSD, cât şi UDMR, care a rupt, luna trecută, protocolul de
colaborare parlamentară cu Puterea.

Succesorul lui Dragnea la şefia Camerei
Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, se declară convins că moţiunea
nu va fi adoptată, iar Guvernul Dăncilă va supravieţui: Strategia
noastră este să respingem această moţiune. Nu a fost o decizie de a vota sau de
a nu vota. Decizia importantă a fost de a asigura cvorum. Aceasta este treaba
puterii. Ce vor face colegii, este la latitudinea dânşilor. Nu este o problemă
că nu avem încredere în cineva.

Dezbaterile şi votul asupra moţiunii
de cenzură sunt programate marţi, 18 iunie.

13 June 2019
Blocaj politic la Chişinău

Creată pe o parte a teritoriilor româneşti
răsăritene anexate de Uniunea Sovietică, în 1940, în urma unui ultimatum,
Republica Moldova a ocupat întotdeauna un loc special pe agenda Bucureştiului.
Când, pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova,
Chişinăul şi-a proclamat independenţa, România a fost prima ţară din lume care,
în aceeaşi zi, a recunoscut statalitatea noului său vecin. Apoi, vreme de
aproape trei decenii a fost, politic, diplomatic, financiar, cel mai energic şi
consecvent susţinător al suveranităţii şi integrităţii acestuia, precum şi al
aspiraţiilor sale de integrarea europeană. E, prin urmare, normală şi legitimă
preocuparea produsă în România de blocajul politic fără precedent de la
Chişinău, unde două guverne paralele îşi contestă reciproc legitimitatea şi se
acuză de lovitură de stat.

Parlamentul de la Bucureşti va lua în discuţie
săptămâna viitoare evoluţiile de acolo. După ce s-a consultat cu preşedintele
Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că a fost creată o comisie
din care fac parte toţi factorii de decizie, inclusiv Administraţia
Prezidenţială, ceea ce va permite prezentarea unei poziţii comune asupra situaţiei
din statul vecin. Între timp, autorităţile de la Bucureşti fac apel la calm în
asigurarea unei tranziţii paşnice pentru ieşirea din criză. România consideră
că într-un stat democratic voinţa cetăţenilor, exprimată prin vot şi reflectată
în configuraţia politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces
politic legitim.

România vrea să continue parteneriatul strategic pentru
integrarea europeană a Republicii Moldova, care este baza esenţială a relaţiei
bilaterale, şi speră că autorităţile de la Chişinău vor aplica strict acest
parteneriat şi vor continua ferm şi consecvent parcursul european, prin
aplicarea acordurilor de asociere şi de liber-schimb cu Uniunea şi a reformelor
necesare pentru apropierea de Europa. De asemenea, Bucureştiul consideră foarte
important angajamentul clar al Republicii Moldova pentru proiectele de cooperare
derulate cu România.

Ministerul de Externe de la Bucureşti ia în calcul şi
posibile manifestaţii de protest în Republica Moldova şi le recomandă românilor
care călătoresc acolo, mai ales la Chişinău, să evite mulţimile şi să se
informeze din timp unde au loc demonstraţii, pentru a le putea evita.

Între
timp, noua majoritatea parlamentară de la Chişinău, formată din socialişti filoruşi
şi dreapta pro-europeană şi care a instalat cabinetul Maiei Sandu, a adoptat o
serie de acte legislative din aşa-numitul pachet de dezoligarhizare a
ţării, care-l vizează pe omul forte al regimului, Vladimir Plahotniuc. La
rândul său, guvernul în exerciţiu, controlat de Plahotniuc şi condus, nominal,
de Pavel Filip, a organizat o şedinţă a comisiei pentru situaţii excepţionale.
Iar cetăţenii republicii, citaţi de presă, fac haz de necaz şi declară,
textual, avem două guverne, în caz că unul se strică.

12 June 2019
Jurnal românesc – 30.05.2019

Deputatul
liberal Matei Dobrovie solicită majorităţii PSD-ALDE să deblocheze ‘urgent’
proiectul său privind extinderea votului prin corespondenţă, pentru a da
posibilitatea cât mai multor alegători să-şi exprime opţiunea de vot la
alegerile prezidenţiale si pentru a nu se mai forma, spune el, cozi imense la
secţiile de votare şi restrângeri ale dreptului de vot’. Matei Dobrovie a
declarat ca, dacă se adoptă proiectul, vor putea vota la alegerile parlamentare
şi prezidenţiale, prin utilizarea serviciilor poştale, toţi românii cu drept de
vot aflaţi în străinatate, precum şi alegătorii din ţară care ştiu că nu se vor
putea prezenta la urne în ziua votului. El a adăugat că vor fi înlăturate,
astfel, barierele de până acum legate de numărul total insuficient de
reprezentanţi ai diasporei, doar patru deputaţi şi doi senatori, raportat la
numărul total al românilor plecaţi în străinătate. Matei Dobrovie a propus ca,
la alegerile parlamentare, românii cu reşedinţa în străinătate şi domiciliul în
ţară să poată vota fie pentru candidaţii din circumscripţia Diaspora, fie
pentru circumscripţia electorală corespunzătoare adresei de domiciliu din
România.

Consiliul Judeţean Buzău a anunţat că va
contribui financiar la reabilitarea Cimitirului Ostaşilor Români din Raionul
Soroca prin acordarea unei cofinanţări Parohiei Ortodoxe Române ‘Sfinţii
Martiri Brâncoveni’. Banii vor fi folosiţi pentru reabilitarea Cimitirului
Eroilor Armatei Române din localitatea Stoicani unde sunt înhumaţi 78 de ostaşi
români, căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. Potrivit preşedintelui CJ
Buzău, Petre Emanoil Neagu, ‘militarii români înhumaţi pe teritoriul Republicii
Moldova provin din rândul celor căzuţi în Al Doilea Război Mondial, în luptele
pentru eliberarea Basarabiei’. ‘Peste şase mii de soldaţi români şi-au dat
viaţa, cei mai mulţi dintre ei sunt înhumaţi în localităţile Ţiganca, Cania,
Miclăuşeni, Chişinău, Soroca şi Tighina’, a declarat, pentru Agerpres,
preşedintele CJ Buzău.

Studenţii din UE care vor
urma cursurile universităţilor engleze la anul nu vor fi afectaţi de Brexit şi
vor beneficia de aceleaşi condiţii ca şi până acum. Anunţul a fost făcut de
Ministerul Educaţiei de la Londra care a confirmat că nivelul taxelor va rămâne
neschimbat şi voi fi acordate în continuare împrumuturi pentru studenţi. Prin
decizia Ministerului Educaţiei, studenţii, inclusiv cei români, care vor aplica
la universităţile din Anglia pentru anul 2020-2021 vor putea beneficia de
împrumuturi pentru acoperirea taxelor universitare de până la 9.250 lire
sterline pe an, iar facilităţile vor fi menţinute pe toată durata studiilor
indiferent de ce se va întâmpla cu Brexitul. Conducerile universităţilor au
salutat această decizie, spunând că era nevoie ca tinerii să ştie din timp care
sunt opţiunile pe care le au la dispoziţie. De condiţii similare vor beneficia
şi studenţii din universităţile scoţiene autorităţile locale anunţând, încă de
luna trecută, că nu vor exista schimbări în privinţa taxelor. In funcţie de ce
se va întâmpla cu Brexitul, dacă va mai avea sau nu loc şi în ce formă,
situaţia s-ar putea schimba radical din anul universitar 2021-2022 când taxele
pentru studenţii străini ar putea fi mai mult decât duble. În plus, guvernul
intenţionează să elimine şi împrumuturile acordate tinerilor din Uniunea
Europeană care vor să studieze în Marea Britanie. Momentan, statul acordă
tuturor studenţilor împrumuturi în condiţii avantajoase, banii urmând să fi
returnaţi pe parcursul mai multor ani şi doar din momentul în care venitul
anual depăşeşte 25.000 de lire sterline.

30 May 2019