Radio România Internațional

Tag: alimente

  • Tărâţele ca supliment

    Tărâţele ca supliment

    Ştiaţi că tărâțele pot fi un superaliment?  Valorificate la potenţialul lor maxim, tărâţele pot folosi în vindecarea unor patologii precum obezitatea, diabetul, sau cacerul, prin efectul sinergic între fibre şi compuşii bioactivi, antioxidanţi. Acesta este subiectul cercetării iniţiate ca lucrare de doctorat de Lavinia Mureșan, șef lucrări în cadrul Facultății de știință și tehnologia alimentelor din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

    Lavinia Mureșan face parte din echipa de cercetare de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor USAMV Cluj-Napoca, în cadrul Institutului de Științele Vieții (USAMV Cluj), echipă condusă de Prof.dr. Dan Vodnar şi care a primit premiul “Gheorghe Ionescu-Șișești” – Domeniul științific Biotehnologii, acordat în cadrul Galei Cercetării Românești – ediția 2024, pentru caracterul inovativ al cercetării, la nivel naţional şi internaţional

    Lavinia Mureșan predă disciplinele chimia alimentelor și biotehnologii speciale şi a precizat: “Doctoratul meu vizează biotehnologiile alimentare și cu precădere tratamentul termic și fermentația pe substrat solid în vederea creșterii bio-disponibilității diferiților compuși fenolici din subprodusele cerealiere. Asta a fost practic tema cu care eu am debutat ca doctorand și care s-a dovedit a fi destul de versatilă din punct de vedere al continuității, ţinând cont de proiectul de cercetare care practic a precedat această temă de cercetare și care se numește “Fortificarea in situ a produselor cereale cu vitamina B12 prin intermediul fermentațiilor pe substrat solid”.

    Ce înseamnă acste informaţii pentru noi, nefiind specialiști? Ce sunt efectiv târâțele de grâu și de ovăz? (Lavinia Mureșan, șef lucrări în cadrul Facultății de știință și tehnologia alimentelor din cadrul USAMV Cluj-Napoca):

    “Aceste subproduse cerealiere se referă strict la tărâțele de grâu și de ovăz. Acestea a fost cele exploatate de către noi. Practic cuprind tot spectrul de vitamine și minerale care se regăsește în bobul de grâu, respectiv compușii fenolici. Interiorul bobului de grâu este practic valorificat doar pentru sursa de amidon. Tot ce înseamnă minerale, vitamine, compuși fenolici se regăsește în această carcasă exterioară care este fapt tărâța, acest strat destul de gros, de casant și care impune bineînțeles dificultăți din punct de vedere tehnologic. De aceea se înlătură în momentul în care practic se procesează în vederea obținerii făinii. Dar acolo există de fapt tot spectrul acesta de microelemente și de compuși bioactivi.

    Compușii fenolici, pe lângă faptul că au fost recunoscuți în ultimii 5 ani ca fiind o sursă importantă de hrană pentru microorganisme,  o sursă de prebiotic, au activitate antioxidantă extraordinară în corpul uman. Problema acestora și ceea ce  noi am dovedit în cadrul tezei de doctorat este disponibilitatea scăzută. În momentul în care noi ingerăm această tărâță, nu reușim să ne bucurăm cu adevărat de efectul antioxidant al acestor compuși fenolici.

    De ce? Pentru că ei sunt legați biochimic într-o matrice complexă, într-o fibră complexă. Și soluția pe care noi am găsit-o a fost să utilizăm diferite microoganisme care sunt sigure pentru consum, cum sunt drojdiile folosite în diferite industrii, cum este industria panificației, industria berii, care să reușească să producă enzime care să taie aceste legături și, înainte de a fi ingerată această tărâță, să pună în libertate acești compuși antioxidanți, astfel încât noi în momentul în care mâncăm, să știm că aceștia sunt liberi din punct de vedere al legăturilor chimice și  pot intra direct în intestin, respectiv în circulația sanguină.”

    Deşi cercetările sunt de succes, produsul nu e încă pe piaţă. Revine cu detalii Lavinia Mureșan: “Focusul în ceea ce privește tărâțele a fost pe fibre. Sunt o sursă extraordinară de fibre. Așa și este. Şi datorită conformației bobului de grâu, fiind toată cantitatea de fibră localizată în aceste tărâțe reușește practic să ofere aceste efecte în diferite patologii, dar este un efect sinergic. Nu e vorba doar de acești compuși antioxidanți, cât este vorba despre sinergia dintre compuși antioxidanți și fibre. Şi toată literatura care studiază efectele de sănătate, în special practic domeniul medicinei au dovedit acest efect anticancerigen, efect împotriva obezității, diabetului și ar mai fi câteva care au fost dovedite și noi am scris un review pe acest subiect.”

    Ar urma ca acest proces de fermentare a tărâţelor să fie preluat la scară industrială, astfel încât produsul care ajunge către consumatori să aibă toată bogăţia potenţială, acesta fiind şi începutul folosirii lor ca supliment.

  • Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt la ‘Săptămâna Verde’ de la Berlin

    Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt la ‘Săptămâna Verde’ de la Berlin

    Produse româneşti autentice din Alba, Bacău, Constanţa, Giurgiu şi Maramureş au fost prezentate la standul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) amenajat în cadrul expoziţiei internaţionale ‘Săptămâna Verde’ (‘Grune Woche’), în Germania, la Berlin, în a doua jumătate a lunii ianuarie, de către Asociaţia Lanţului Alimentar Scurt (ALAS).

    Marius Tudosiei, fondator Asociația Lanțului Alimentar Scurt, ne-a povestit: “Am fost în standul ministrului agriculturii. Acolo, standul era deja făcut. Noi am intrat, din păcate, în acest subiect foarte foarte târziu. A fost puțin probabil să putem organiza ceva mai bun de atât, dar am descoperit în echipa care se ocupa din interiorul ministerului o deschidere surprinzătoare. Știți că e această legendă, că e greu să lucrezi cu oamenii de la stat, dar iată că au avut o deschidere foarte mare.

    Ne-am autoinvitat practic, pentru că mai aveam doar câteva zile până începea târgul și câțiva dintre membrii asociației au fost prezenți acolo. N-o să vă dau nume de branduri, dar să știți că am trimis cele mai bune uleiuri presate la rece, niște produse din pește, zacuști și conserve de pește, care au fost foarte, foarte bine primite. Chiar s-au întâmplat niște lucruri bune acolo și cred că ar trebui să ne strângem rândurile și să facem pregătirile pentru Berlin 2026.

    ‘Săptămâna Verde’ (‘Grune Woche’), de la Berlin este un eveniment dedicat produselor agroalimentare, reunind anual peste 60 de ţări şi sute de mii de vizitatori. Marius Tudosiei ne-a explicat conceptul de lanţ alimentar scurt:

    “Cu ani în urmă, lanțul alimentar scurt era considerat relația directă a producătorului cu consumatorul, neintermediată, marcată de o distanță cât se poate de scurtă între cei doi.

    Din păcate, în 2025 nu mai putem să sperăm chiar la toate detaliile astea. Există însă în viziunea noastră câțiva parametri care, odată schimbați, ar trebui foarte bine definiți, și anume să existe totuși o relație între producător și consumator, fie că el persoană fizică, deci pentru consum casnic, fie că vorbim despre industria HORECA, bucătar, restaurant, proprietari.

    Mi-am dat seama că rolul Mittleman (intermediarului) nu poate fi ignorat. El este cumva necesar. Însă viziunea noastră, această verigă din lanțul de distribuție ar trebui să fie un rol cât se poate de tăcut și în niciun caz să nu acapareze cea mai mare parte a deal-ului care se propune.

    Ce vreau să spun prin asta este că intervenția unui intermediar, de orice natură ar fi el, ar trebui să fie cât se poate de discretă din punct de vedere financiar, pentru că, din păcate, în lanțurile actuale, lanțurile cele mari, exact intermediari, au cota cea mai mare din valoarea produsului finit, din cât plătește consumatorul și prin urmare, încercăm să aducem cele două plăci tectonice mai aproape una de alta, respectiv producătorii de consumatori e având și limbaje ușor diferite.

    Prin urmare, producătorii, de cele mai multe ori nu înțeleg exact care sunt nevoile.”

    Interlocutorul nostru a dat exemple pentru a ilustra lipsa ocazională de înţelegere a nevoilor consumatorilor, astfel încât apare o lipsă de diversificare a produselor oferite, fie variante eronate de ambalare: prea mici pentru HORECA, sau prea mari pentru consumatorii casnici.

    L-am întrebat pe Marius Tudosiei ce ar trebui să facă cetăţeanul de rând: “Cred că primul pas pe care ar trebui să-l facă ar fi unul extrem de important: să se gândească exact la ce pune pe masă și la ce mănâncă, să se gândească la sursa ingredientelor pe care le cumpără pentru frigider.

    Între timp am pornit și un proiect educativ care se adresează școlilor și grădinițelor și trebuie să recunosc că la grupele de vârstă mici e cel mai greu de lucrat, pentru că perioada în care poţi să le captezi atenția e foarte scurtă, însă s-a întâmplat un lucru fabulos: în momentul în care le-am arătat și-au plimbat din mână în mână, au mirosit, au pipăit o țelină din asta perfectă din magazinele mari, evident de import, n-au regăsit nimic interesant în legătură cu ea, în afară de faptul că se rostogolește, fiind perfect rotundă.

    Am adus o țelină din asta de grădină, care era cu tot cu frunze și în momentul în care am răsucit frunzele și s-a umplut încăperea de miros, am avut probabil cel mai bun moment de atenție, pentru că dintr-o dată toți copiii erau ochi și urechi la ce se întâmplă acolo, pentru că stimulul a fost atât de puternic.

    Există o diferență notabilă între ce putem cumpăra din import și ce putem cumpăra din piața locală, motiv pentru care consumatorul casnic ar trebui să se gândească foarte serios la ce cumpără. Nu întotdeauna produsele locale, eventual certificate ecologic, sunt mai scumpe decât cele care vin de din import.

    Trebuie să ne gândim la variantele de ambalare, la amprenta de carbon. Sunt o mulțime de lucruri și cred că ar trebui să să devenim un pic mai conștienți în legătură cu ceea ce mâncăm. În același timp, ar trebui să se gândească la faptul că natura a organizat lucrurile în așa fel încât sezon-sezonalitate devine importantă și ea devine importantă inclusiv în meniurile noastre și că n-ar trebui să avem 365 de zile/an un anume ingredient.”

    Marius Tudosiei ne-a încurajat să urmărim produsele sezoniere şi ne-a urat “gânduri bune alimentare”!

  • Etichetele produselor alimentare pot păcăli consumatorii din UE

    Etichetele produselor alimentare pot păcăli consumatorii din UE

    Etichetele produselor alimentare ar trebui să-i ajute pe oameni să ia decizii în cunoștință de cauză atunci când cumpără mâncare, spune Curtea Europeană de conturi. În realitate, arată o analiză a instituției, consumatorii sunt bombardați cu tot mai multe mențiuni, logouri, sloganuri, etichete și nutri-scoruri care pot fi confuze.

    Spre exemplu, produsele care conțin zahăr, cum ar fi batoanele energetice, pot fi promovate drept „bogate în proteine,”. În mod similar, consumatorii văd din ce în ce mai des pe etichete mențiuni de sănătate nereglementate referitoare la ingrediente vegetale, care ar asigura un plus de energie sau ar îmbunătăți performanța fizică . În fapt, spune Curtea de Conturi, nu există dovezi științifice care să susțină astfel de afirmații.

    În schimb, potrivit analizei instituției europene de audit, unele firme din industria alimentară dau dovadă de o prudență excesivă în semnalarea alergenilor și recurg la formulări vagi precum „poate conține”. Acest lucru limitează opțiunile persoanelor cu alergii alimentare.
    Vegetarienii și veganii au cel mai mult de suferit: cum nu există o definiție la nivelul Uniunii a produselor vegetariene și vegane, nu există nici norme pentru etichetarea corectă a acestor produse.

    Confuze pot fi și așa-numitele etichete „curate” (care subliniază absența anumitor ingrediente, de exemplu „fără antibiotice”) sau cele care fac referire la calități necertificate ale produselor (cum ar fi „proaspăt” și „natural”), dar și gama largă de afirmații legate de protecția mediului. Din păcate, atrage atenția Curtea de Conturi, normele actuale nu sunt în măsură să prevină astfel de practici.

    Auditorii europeni au constatat totodată că în pofida tuturor acestor probleme, educarea consumatorilor nu pare a fi o prioritate. În ultimii patru ani, Uniunea Europeană a alocat mai puțin de 5 milioane și jumătate de euro pentru campanii de sensibilizare privind etichetele produselor alimentare, iar statele membre nu au decât sporadic inițiative legate informarea consumatorilor.

    Există deficiențe și la nivelul controalelor și sancțiunilor, iar firmele pot profita de aceste lacune. Cel mai greu pot fi controlate vânzările online de produse alimentare prin intermediul unor site-uri înregistrate în afara Uniunii Europene.

    O soluție la toate aceste probleme ar fi instituirea de norme comune în toate statele membre, care i-ar putea ajuta pe consumatori să identifice opţiunile alimentare sănătoase şi ar putea preveni bolile legate de alimentaţie.

  • Calitatea hranei – Ce face UE pentru a oferi consumatorilor alimente de calitate?

    Calitatea hranei – Ce face UE pentru a oferi consumatorilor alimente de calitate?

    Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru calitatea alimentelor pe care le produce. Legislaţia Uniunii Europene privind calitatea hranei prevede norme stricte pe care producătorii, procesatorii şi comercianţii de produse alimentare trebuie să le respecte.

    Ce condiţii trebuie să îndeplinească un aliment de calitate? Putem fi siguri că produsele alimentare europene sunt calitative? Există diferenţe de calitate în ceea ce priveşte produsele alimentare cu ambalaj identic? Ce a făcut şi ce va face, în continuare, Uniunea Europeană pentru a oferi consumatorilor alimente sigure şi de calitate?

    Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Alin Mituţă şi Nastasia Belc, cercetător și Director general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.

  • Inflaţie în scădere, în România

    Inflaţie în scădere, în România

    După ce, pentru prima dată
    în aproape 20 de ani, în aprilie 2022 rata anuală a inflației depășea pragul de
    10% în România, finalul anului trecut găsea acest principal indicator pentru
    creșterea prețurilor la un maxim de 16,32%.


    Rata anuală a inflației a început apoi
    să scadă de la o lună la alta, a revenit sub zece procente în iulie anul
    acesta, iar acum Institutul Național de Statistică anunță că a ajuns în luna octombrie la 8,1%, adică la
    jumătate față de decembrie 2022. Creșterile de preț înregistrate sunt
    însă consistente față de acum un an, pe categorii de produse cele mai mari fiind
    la servicii, care s-au scumpit cu peste 12%, urmate de mărfurile alimentare,
    care au crescut cu 8,8% și de cele nealimentare, cu o majorare de sub 7
    procente. Cea mai mare creștere de preț au avut-o serviciile aeriene, mai
    scumpe cu peste 25% față de octombrie 2022, în timp ce prețurile serviciilor
    medicale și ale cazărilor au crescut și ele cu peste 16%.


    La categoria
    alimente, cele mai mari creșteri de preț au fost la bere, peste 17%, pește
    proaspăt și conservele de pește, cu circa 16%. Carnea de porc și de vită,
    conservele de carne sau de fructe, margarina și cartofii au avut și ele
    creșteri de peste 10 procente.


    Dintre mărfurile nealimentare, cel mai tare s-au
    scumpit detergenții, cu aproape 24%, urmați de energia termică, peste 22% și de
    articolele de igienă, cosmetice, articole medicale și medicamente – toate cu
    majorări de peste 15%. În schimb, prețul energiei electrice a scăzut cu 15%,
    iar cel al gazelor s-a menținut la același nivel.


    Tendința descrescătoare a
    ratei anuale a inflației se va menține și în următoarele luni, a transmis săptămâna trecută Banca Națională a României, însă
    ar urma să crească din nou la începutul anului viitor. Potrivit BNR, există incertitudini
    și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației, cauzate de creșterile de
    taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, dar și din
    evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.


    În
    plus, anul 2024 va fi și an electoral, cu patru rânduri de alegeri. Prognoza
    de inflaţie a BNR pentru sfârşitul acestui an rămâne la nivelul de 7,5%, dar banca
    centrală o revizuieşte în urcare pe cea din 2024, la 4,8%. Conform noii
    prognoze, inflaţia ar urma să reintre în intervalul ţintit de BNR, adică între
    1,5 şi 3,5%, abia în trimestrul al treilea din 2025. România are
    în prezent a doua cea mai mare inflație din UE, dublă față de cea din țările
    occidentale, iar analiștii economici spun că acest lucru se întâmplă din cauza
    costurilor foarte mari de producție – de la energie, la gaze, la tot ce
    înseamnă transport, tot ce înseamnă activitate logistică costă mai mult decât
    în țările din regiune. Iar acest lucru se reflectă inclusiv în prețurile
    produselor alimentare, în prețurile serviciilor, în ceea ce se consumă în economie.


  • Risipa alimentară în statele UE

    Risipa alimentară în statele UE


    Statele membre UE au generat un total de 58,8 milioane de tone de deșeuri alimentare în 2021. Împărțită la numărul de cetățeni, cantitatea înseamnă circa 131 de kilograme per locuitor, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).



    Mai multe jumătate dintre deșeurile alimentare (54% sau 70 kg / locuitor) provin din gospodării, în timp ce lanțurile de aprovizionare cu alimente sunt responsabile pentru 46% dintre acestea. Cele 46 de procente sunt împărțite în mai multe ramuri ale sectorului alimentației după cum urmează: 21% din deșeuri provin din fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor (28 kg/ locuitor), 9% de la restaurante şi din serviciile alimentare (12 kg / locuitor), aproape 9% în urma producției primare (11 kg / locuitor), în timp ce segmentul de retail a produs 7% din totalul deșeurilor alimentare (9 kg).



    Datele Eurostat au fost publicate pe 29 septembrie, dată la care este marcată Ziua internațională de conștientizare a risipei alimentare. ONU a anunțat că tema din acest an este “Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente: Luarea de măsuri pentru a transforma sistemele alimentare”.



    Risipa alimentară din UE împărțită pe sectoare economice (2021) / Sursa: Eurostat


    risipa-alimentara-ue-2021-eurostat.jpg



    Risipa alimentară este o problemă cu care se confruntă întreaga planetă, de aceea Uniunea a introdus măsuri concrete pentru a preveni pierderile și risipa de alimente. Prin Directiva-cadru a UE privind deșeurile UE solicită statelor membre să reducă cantitatea de alimente pierdute în timpul producției și distribuției, să reducă risipa de alimente în gospodării și să să încurajeze donațiile de alimente. Totodată, cele 27 de țări trebuie să monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare a măsurilor UE de prevenire a risipei.



    În luna iulie, Comisia Europeană a propus ca, până în 2030, statele membre să reducă risipa de alimente cu 10% în sectorul prelucrării și al producției şi cu 30% la nivelul comerțului cu amănuntul şi al consumului – restaurante, servicii alimentare şi gospodării, față de nivelul din 2020.



    Frans Timmermans, vicepreședintele al Comisiei Europene la acel moment, a declarat: O asemenea risipă în condițiile în care 30 de milioane de europeni nu pot lua o masă de calitate decât odată la două zile și foamea se intensifică la nivel mondial este pur și simplu inacceptabilă”.



    Propunerea Executivului comunitar, ce care va fi supus dezbaterii statelor membre și eurodeputaților, își propune, de asemenea, să reducă resursele necesare pentru producerea alimentelor pe care le consumăm. Îndeplinirea obiectivelor legate de reducerea risipei alimentare generează va aduce beneficii ca: economisirea alimentelor pentru consum uman, reducerea impactului producției și consumului de alimente asupra mediului dar și cheltuieli mai mici pentru întreprinderi și consumatori.



    Potrivită estimărilor, dacă risipa de alimente ar fi redusă în conformitate cu propunerea Comisiei, o gospodărie de patru persoane ar economisi, în medie, aproximativ 400 de euro pe an.



    Risipa alimentară și inițiativa “De la fermă în farfurie” / Sursa: Comisia Europeană





  • Pericolul relocalizării producției agricole în afara UE

    Pericolul relocalizării producției agricole în afara UE

    Invadarea Ucrainei de către Rusia a avut consecințe
    imediate asupra securității alimentare pentru milioane de persoane din întreaga
    lume. Costurile de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente au crescut.
    Creșterea costurilor energiei și îngrășămintelor a destabilizat piețele
    agricole, iar fluxurile comerciale către și dinspre Ucraina și Rusia sunt
    perturbate.


    În calitate de partener de lungă durată și de
    încredere pentru țările din întreaga lume, UE depune eforturi pentru a asigura
    securitatea alimentară la nivel mondial și pentru a dezvolta sisteme alimentare
    reziliente.


    Disponibilitatea
    alimentelor nu este în pericol în UE în prezent, deoarece continentul este în
    mare măsură autonom în ceea ce privește multe produse agricole. Cu toate
    acestea, sectorul nostru agricol este un importator net de anumite produse, de
    exemplu de furaje proteice.

    Recent, într-un discurs suținut în cadrul
    Comisiei pentru Agricultură și dezvoltare din Parlamentul European,
    europarlamentarul Daniel Buda a tras un semnal de alarmă privind pericolul
    relocalizării producției agricole în afara UE.






    Legat de ceea ce înseamnă un exemplu de
    relocalizare a producțiilor din interiorul UE în afara UE. Iată că este un exemplu
    clar de ceea ce noi ne tot speriem aici la Comisia pntru agricultură și spunem
    și atrăgeam mereu atenția: vedeți ce faceți cu propunerile care vin de la Comisia Europeană să nu ajungem
    în situația în care relocalizăm producțiile europene și în același timp să fim
    în situația în care să venim să stabilim alte limite pentru a permite importul
    din afara UE pentru că nu mai avem mâncare. Mai degrabă atrag atenția asupra
    acestei chestiuni.

    Eu vin din România, o țară și-a redus producţia de orez în
    ultimii cinci ani de zile cu 65,36% comparativ cu 5 ani de zile în urmă. Crede
    cineva că dacă astăzi vine în UE și introduce aceleși standarde pentru
    substanțe chimice și spune că puteți și voi fermierii din UE să folosiți
    anumite substanţe chimice, mai putem readuce oare fermierii din acest sector
    în acest sector după ce și-au închis fermele? Poate s-au reorientat către altă
    producție agricolă.

    La fel se va întâmpla și cu crescătorii de vaci, cu
    crescătorii de oi și cu cei care cultivă cereale dacă nu suntem atenți cu
    condițiile pe care le impunem.

    Atenție pentru că foarte greu o să îi putem
    reinsera în secorul agricol, și până la urmă ceea ce spuneam noi aici legat de
    securitatea alimentară e o chestiune foarte serioasă. Întreb Comisia totuși pe
    ce criteriu vine și spune acest procent de nouă ori, avem date suficiente în
    acest sens?


  • Inflaţie mai mică, locuinţe mai ieftine

    Inflaţie mai mică, locuinţe mai ieftine

    Inflaţia a continuat să scadă în luna mai, deşi alimentele,
    serviciile şi mărfurile nealimentare s-au scumpit iarăşi. Potrivit Instatutului
    Naţional de Statistică (INS), inflaţia anuală, raportată luna trecută la mai
    2022, s-a redus la 10,64%, de la 11,23 în aprilie. Tot în mai, faţă de luna
    precedentă, cel mai mult au crescut tarifele serviciilor, cu aproape 1,1%,
    urmate de preţurile mărfurilor alimentare, cu 0,8%, şi cele ale mărfurilor
    nealimentare, cu 0,4%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat mai ales în
    cazul legumelor şi fructelor, preţul cartofilor crescând, în medie, cu peste 11
    procente, iar cel al fructelor proaspete cu aproape 4,7.     În categoria
    serviciilor, cele mai mari majorări de tarife s-au înregistrat în cazul cazării
    în unităţi hoteliere, cu aproape 2,8%, şi al energiei electrice, cu 2,2.
    Ieftiniri mai relevante au consemnat laptele de vacă, -5,7%, combustibilii,
    aproape 2,6%, uleiul comestibil şi ouăle.


    Analistul economic Constantin
    Rudniţchi a afirmat, pentru Radio România, că încetinirea inflaţiei încurajează
    investiţiile şi creşterea economică. El adaugă că aşteptările sunt ca în a doua
    parte a anului inflaţia să ajungă la o singură cifră. Un pericol este, însă,
    spun experţii, creşterea salariului mediu brut peste rata inflaţiei. Conform
    cifrelor pentru aprilie, furnizate tot de INS, câştigul salarial mediu net a
    crescut, în medie, cu 15% faţă de luna corespunzătoare din 2022.     O creştere a
    salariilor pe care o vedem deja în administraţia publică, de fapt în educaţie,
    şi deci aruncarea pe piaţă a încă 3-4 miliarde de lei anul acesta va însemna,
    de fapt, şi o inflamare posibilă a inflaţiei     – avertizează Constantin
    Rudniţchi. El spune că rămâne de văzut ce impact va avea introducerea acestor
    bani asupra zonei de consum şi atrage atenţia că România riscă să intre într-un
    cerc vicios, în care creşterile salariale pot determina revenirea sau menţinerea
    ratei inflaţiei la valori de peste 10%.


    În aprilie, câştigul salarial mediu net
    în România a fost de 4.500 de lei (echivalentul a circa 900 de euro). Valorile
    cele mai mari s-au înregistrat în tehnologia informaţiei, 10.700 lei (peste
    2000 de euro), iar cele mai mici – în hoteluri şi restaurante, 2.400 (circa
    500). Incertitudinile macroeconomice s-au repercutat, mai remarcă specialiştii,
    şi asupra pieţei imobiliare. Preţul locuinţelor din marile oraşe a scăzut
    uşor, dar constant, în primele trei luni ale anului. Explicaţiile ar fi
    scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, pe fondul inflaţiei, precum şi
    creditarea mai scumpă. Cea mai mare scădere, de peste 13%, s-a înregistrat în
    cazul apartamentelor cu 3 camere construite înainte de 1977- anul cutremurului
    devastator în urma căruia normele antiseismice în construcţii au devenit mai
    riguroase.



  • Fructe, legume, lapte în școli: PE cere mai mulți bani și mai puțină birocrație

    Fructe, legume, lapte în școli: PE cere mai mulți bani și mai puțină birocrație

    Într-o
    rezoluție adoptată recent, eurodeputații solicită mai multe resurse financiare
    și simplificarea programului UE de distribuție de fructe, legume, lapte și
    produse lactate în școli. În ciuda cererii ridicate a școlilor din unele state
    membre de a participa la program, bugetul limitat a împiedicat acest program să
    ajungă la mai mulți elevi, avertizează deputații.

    Raportoarea Carmen Avram – din
    Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul
    European – consideră că bugetul programului ar trebui majorat și că ar fi
    necesară reducerea birocrației pentru ca mai multe multe școli și fermieri să
    adere la program.

    Azi, din cauza multiplelor crize, acest
    program este în pericol. Datele ne arată așa: în anul școlar 2019-2020,
    alimentele distribuite prin bani europeni au ajuns doar la 19 milioane de
    elevi, adică la un sfert dintre cei care aveau dreptul la ele. Un an mai
    târziu, din cauza pandemiei, acest număr a mai scăzut cu 3 milioane, iar
    declinul continuă. De exemplu, în țara mea, România, jumătate de milion de
    elevi nu beneficiază de laptele și produsele lactate distribuite în școli. În
    Grecia, programul a fost sistat complet din cauza procedurilor greoaie. Probleme
    apar peste tot din cauza contractelor de achiziție la prețuri derizorii impuse
    de autorități, a costurilor foarte mari de producție determinate de criza
    energetică și a greutăților din sectorul agricol. Unii producători de lapte ies
    iar în stradă, cum se întâmpla în anii ’70. Responsabilitatea a fost și premisa
    de la care am plecat când, alături de colegii mei, raportori din umbră, am
    construit acest compromis care conține un set de măsuri urgente pentru
    depășirea impasului. Cerem Comisiei Europene și statelor membre, în primul rând,
    mărirea bugetului alocat distribuției de fructe, legume, lapte și produse
    lactate în școli. Inflația a făcut ca suma propusă de Comisie, de 1,3 miliarde
    de euro pentru 6 ani, să fie pur și simplu nerealistă. Ea afectează și
    producătorii europeni, care vor vinde în pagubă, și elevii care vor fi privați
    de o gustare hrănitoare și sănătoasă. Când vine vorba de copii, de generația
    viitoare de europeni, nu e loc de economie la bani.


    Raportul
    mai cere achiziționarea produselor distribuite în școli de la fermieri locali,
    aflați în proximitatea unităților școlare, și extinderea perioadei
    contractuale, pentru asigurarea predictibilității în sector și a continuității
    programului. Alte cerințe menționate în raport sunt posibilitatea renegocierii
    prețurilor din contractele deja încheiate și un buget mai mare pentru măsurile
    educaționale care însoțesc distribuția de alimente, de asemenea, posibilitatea
    fuzionării programului european cu alte inițiative la nivel național sau local,
    pentru a crește numărul beneficiarilor și cantitatea de hrană distribuită, venind
    în ajutorul copiilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială.






  • Locuinţa, alimentele şi transportul consumă cel mai mult din veniturile cetăţenilor UE

    Locuinţa, alimentele şi transportul consumă cel mai mult din veniturile cetăţenilor UE

    Întreţinerea locuinţelor, care include consumul de apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili i-a costat, în medie, pe locuitorii din 23 de state ale Uniunii, aproape o treime din buget în 2020. Alimentele şi băuturile nealcoolice s-au apropiat de 20 de procente, în timp ce pentru transport cetăţenii europeni au plătit aproape 11 la sută din venitul familiei. O cincime din bugetele gospodăriilor din statele membre UE în 2020 au totalizat-o recreerea și cultura, mobilierul și echipamentele de uz casnic, mersul la restaurante și hoteluri și îmbrăcămintea și încălțămintea. Sub 4 la sută au cheltuit oamenii din majoritatea ţărilor europene cu sănătatea, 3 procente au alocat comunicaţiilor, 2,4% alcoolului şi ţigărilor şi sub un procent educaţiei.

    O analiză mai profundă indică însă diferențe semnificative între țări. Spre exemplu, la capitolul cheltuieli cu locuința, Malta a indicat un procent de 8,4, în timp ce Ungaria a indicat aproape 50%. Deşi pe locul II ca pondere în majoritatea statelor membre au fost cheltuielile cu alimentele şi băuturile nonalcolice, în ţări ca Danemarca, Germania, Luxemburg, Austria și Slovenia, poziţia a doua a ocupat-o transportul.

    De asemenea, Estonia și Malta au avut modele diferite în care alimentele și băuturile nealcoolice au reprezentat cel mai important element de cheltuieli, cu aproximativ o cincime din bugetele gospodăriilor.

    În ceea ce priveşte ieşirile la restaurant sau cazările la hotel, maltezii au fost cetăţenii europeni care şi-au permis să cheltuie cel mai mare procent dintre toţi, respectiv 8%, faţă de doar un procent în România şi 2 în Ungaria. Şi pentru haine şi încălţăminte, locuitorii din Malta au putut cheltui cel mai mult dintre toate cele 23 de state luate în calcul, respectiv 8%, faţă de 2 procente în Ungaria şi 3 în Bulgaria sau Belgia.

    Cu 33 la sută din bugetul familiei cheltuite pentru consumul locuinţei, România se situează undeva la mijlocul clasamentului, alături de Polonia şi Slovacia. În ceea ce priveşte cheltuielile cu mâncarea, ţara noastră se află pe primul loc între toate cele 23 de state analizate la nivelul anului 2020, cu 28 la sută din venitul unei gospodării. La pol opus se află Luxemburg, cu doar 9 procente, Germania, cu 11, şi Olanda cu 12.


  • Cheltuielile gospodăriilor din statele UE

    Cheltuielile gospodăriilor din statele UE


    România a înregistrat cel mai mare avans al cheltuielilor de consum ale gospodăriilor în 2021, raportat la anul 2019, cu o diferență de 4,7%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Țara noastră este urmată de Bulgaria cu o diferență de 4,3%, Lituania (3,5%), Estonia (3,1%) şi Suedia (2,8%). În același timp, 16 țări UE au raportat un declin al cheltuielilor de consum ale gospodăriilor, față de anul dinaintea pandemiei. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în Malta (-14%), Spania (-7%), Austria (minus 8,4%), Portugalia (-6,8%) şi Italia (minus 6,7%).



    Potrivit Oficiului European de Statistică, toate cele 27 de state membre au înregistrat o creștere a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor în 2021, raportat la anul precedent. Astfel, comparând cifrele din 2021 cu cele din 2020, cele mai importante creșteri au fost în Croația (21,2%), Cipru (12,9%), Malta (11,2%), Grecia (10,8%) şi Slovenia (10,2%). La polul opus, cheltuielile au crescut cu doar 0,1% în Germania, cu 0,5% în Austria (0,5%) și cu 1,3% în Slovacia.



    Tot în 2021, România a înregistrat cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată o pondere cu 45% mai mică decât media Uniunii Europe. România se situează, astfel, în fața Bulgariei (44% sub media UE) şi a Poloniei (40% sub media UE).



    De cealaltă parte, Irlanda a avut cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (44% peste media UE), cu un punct procentual peste Danemarca , în urma celor două state situându-se Luxemburg (36% peste media UE) şi Suedia (30% peste media UE), potrivit Eurostat.



    Datele se referă la indicii nivelului preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei în comparaţie cu media Uniunii Europene. Astfel, indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2021, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 144 euro în Irlanda şi 55 euro în România, potrivit Agerpres.



    Diferențe înregistrate în statele UE pentru cheltuielile de consum ale gospodăriilor (2021-2019 – galben; 2020-2021 – albastru) / Sursa: Eurostat


    cheltuieli-gospodarii-2019-2021-eurostat.jpg



    La indicii nivelului preţurilor pentru principalele grupe de bunuri şi servicii, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa “Alimente şi băuturi nealcoolice” (70% din media UE), în timp ce Luxemburg are cel mai ridicat nivel pentru aceeași grupă de produse (125%). Tot România are cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa “Recreere şi cultură” (63%), precum şi pentru grupa “Transport” (69%), alături de Bulgaria.



    Statul vecin înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor și pentru grupele de produse “Băuturi alcoolice şi tutun” (65% din media UE), “Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (77%) şi “Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (36%). Pentru aceleași categorii, Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru grupa “Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (133%), în timp ce Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele “Băuturi alcoolice şi tutun” (208%) şi respectiv “Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (194%).

  • Inflaţia, cote îngrijorătoare

    Inflaţia, cote îngrijorătoare

    Românii
    fac față din ce în ce mai greu creșterilor foarte mari de prețuri, cu atât mai
    mult cu cât veniturile lor – fie ele salarii sau pensii – au stagnat sau au
    fost palid indexate, cu mult sub rata inflației. Într-un raport al Băncii
    Naționale a României de acum aproximativ o lună se arăta că inflaţia şi-a
    intensificat ritmul de creştere din aprilie până în iunie şi a depășit 15
    procente, pe fondul şocurilor provocate de preţul exorbitant al energiei,
    combustibililor sau de majorarea preţului produselor alimentare. În
    perspectivă, BNR prognoza o inflație de circa 14% pentru finalul acestui an.
    Doar că, cel puțin pentru moment, în continuare, oamenii sunt nevoiți să scoată
    din buzunare – în cazul în care îi au – bani foarte mulți.


    Să spunem aici,
    pentru conformitate, că România este, alături de Bulgaria, țara cu nivelul de
    trai cel mai scăzut din Uniunea Europeană, discrepanțele dintre venituri și
    cheltuieli fiind uriașe, spre deosebire de alte state, de pildă, occidentale.
    Or, potrivit cifrelor la zipublicate
    de Institutul Naţional de Statistică, în România, rata anuală a inflaţiei şi-a
    reluat creşterea în luna august, ajungând la 15,32%, după ce în iulie scăzuse
    uşor sub 15%. Scumpirile au continuat, chiar dacă şi-au redus uşor avansul. În
    august, preţurile au fost cu 0,6% mai mari faţă de iulie, dar faţă de aceeaşi
    perioadă a anului trecut mărfurile alimentare s-au scumpit cu peste 18%, cele
    nealimentare cu aproape 16 procente și serviciile cu mai mult de 8%. Cele mai
    mari scumpiri faţă de vara trecută au fost la gaze – cu 70%, cartofi – cu 54%
    şi ulei comestibil – cu 50%.


    În privința salariilor, câştigul mediu net s-a
    redus în iulie cu 0,1%, coborând la 3.975 de lei, echivalentul a doar aproape
    800 de euro. Cele mai mari câştiguri medii din salarii au fost în domeniul IT
    şi servicii informatice, iar cele mai mici în industria HoReCa. Cât despre
    pensia medie lunară a celor circa 5 milioane de pensionari din toate
    categoriile – de asigurări sociale, invaliditate ori urmaş, aceasta a fost de
    1.851 lei, adică de numai circa 370 de euro.


    Cu aceste cifre pe masă,
    consolările venite din partea analiștilor financiari sunt foarte slabe! Banca
    Naţională estimează pentru trimestrul 3 al acestui an o perioadă de stagnare a
    inflației, apoi una de scădere. Abia din trimestrul al treilea al anului viitor
    inflaţia va coborî sub două cifre, la final de 2023 fiind estimată la 7,5%.
    Între timp, clasa politică de la București promite că încearcă să găsească
    soluții de sprijinire a persoanelor celor mai vulnerabile. USR, în opoziție,
    critică, însă, PSD, PNL și UDMR la guvernare pentru lipsa de măsuri. Uniunea, ea
    însăși la putere în 2020-2021, se declară foarte dezamăgită de lipsa de reacţie
    a Guvernului.



  • Găilipserli a româñilor

    Găilipserli a româñilor

    Două cirecuri ditu româñi minduescu că tru kirolu ţi yini va s’yină ună criză economică cabaia mari, iara aesta easti prota furñie di găilipseari tru aestă perioadă, spunu rezultatili a unlui unui sondaj faptu di compania di cercetare sociologică Avangarde tru dzălili ditu soni a aluştui mesu. Maş 3% ditu româñi mindueescu că nu va s’yină criza economică. Uidisitu cu sondajlu, prinţipalele furñii di găilipseari a româñilor sunt inflația, criza energetică provocată di Rusia, criza alimentară și tru un proţenu ma ñicu criștearea a ratilor la bănţă. Tu ţi mutreaşti inflația, giumitate ditu atelli ntribaţ spusiră că suntu găilipsiţ di creastirea aliştei. Sondajlu spuni că dauă cirecuri ditu români apufusiră s’tragă mănă di la ma multi lucri tra s’ţănă keptu a dalgăllei di scunkiri. Aproapea un român ditu doi spuni că ancupără ma pţăni alimente şi 14% ditu aţelli ntribaţ declară că trapsiră mănă tra s’ancupără strañi. Ari ama și un procent important ditu atelli ntribaţ cari spun că nu ñicurară consumlu – aproapea 20%, iara 10% nu pot s’apreciadză.



    După inflaţie, româñilli să spunu găilipsiţ di criza energetică şi di criza alimentară. Mulț ditu aţelli cari au sisteme di ngăldzari pi bază di gaz diclară că acaţă tru isapi s’inveastiască tru surse alternative, di itia a facturilor mări. Tru cazlu ali energie, majoritatea a românilor au investită ică va u facă tru echipamente cari să’lli agiută să scadă consumul. Tru general, tru ţi mutreaşti criza energetică, aproapea 4 români ditu 10 minduescu că Rusia va s’bagă tru dificultate Europa tru aestă iarnă și va s’dănăsească didipu furnizarea di gaze cătră aesta. Ma mulță români sunt cu nădie, ama, și minduescu că lidirlli ali Uniuni va s’află cearei tra s’năstreacă criza energetică cauzată di ună eventuală curmari completă a furnizarillei di gaze. Un cirecu ditu aţelli ntribaţ spun, ama, că nu pot s’minduească cari va s’amintă ditu aestu agiocu. Tru idyiulu kiro, 39% să spunu căndăsiţ că resursele naturale ţi li ari România va u agiută s’nu agiungă pi ună criză energetică la iarnă. Un cirecu ditu aţelli antribaţ nu suntu căndăsiţ di aestu lucru. Di altă parte, sondajul nica spuni că maş 1 român ditu 10 easti găilipsitu di creastirea a ratilor la mpărmuturi.


    La capitolul finanţe personale, ma multu di un cirecu ditu români diclară că nu au băgată păradz nanăparti, iar altu cirecu că au economisită ma pțănu ndicra di anlu tricutu. Mult ma pțăñi români spun că economisesc idyea ca tru 2021 ică bagă ma multă păradz nanăparti comparativ cu anlu precedintu. Chestionarlu nica spuni că un cirecu ditu români s’așteaptă ca tiñia a nicukiratiloru va s’crească, un procentu aproapea isa s’armână idyea și multu ma puțăñi români minduescu că tiñiili a nicukiratiloru vas ă scadă. Sondajul Avangardi fu adratu tru kirolu 24 – 30 di agustu, pi un eșantion di 880 di subiecță, intervievaț pritu telefon.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Îngrijorările românilor

    Îngrijorările românilor

    Două treimi dintre români cred că în perioada următoare va veni o criză economică de amploare, iar acesta este principalul motiv de îngrijorare în această perioadă, arată rezultatele unui sondaj făcut de compania de cercetare sociologică Avangarde în ultimele zile ale acestei luni. Doar 3% dintre români sunt de părere că nu va veni criza economică. Potrivit sondajului, principalele motive de îngrijorare ale românilor sunt inflația, criza energetică provocată de Rusia, criza alimentară și într-o mai mică proporție creșterea ratelor la bănci. Cât privește inflația, jumătate din cei chestionați s-au declarat preocupați de creşterea acesteia. Sondajul arată că două treimi dintre români au decis să renunţe la mai multe lucruri pentru a face faţă valului de scumpiri. Aproape un român din doi spune că a cumpărat mai puţine alimente şi 14% dintre cei intervievaţi declară că au renunţat la haine. Există însă și un procent important dintre cei chestionați care spun că nu au redus consumul – circa 20%, iar 10% nu pot aprecia.

    După inflaţie, românii se arată îngrijorați de criza energetică şi de criza alimentară. Mulți dintre cei care au sisteme de încălzire pe bază de gaz declară că iau în calcul să investească în surse alternative, de teama facturilor mari. În cazul energiei, majoritatea românilor au investit deja sau o vor face în echipamente care să îi ajute să scadă consumul. În general, în privinţa crizei energetice, aproape 4 români din 10 cred că Rusia va pune în dificultate Europa în această iarnă și va opri complet furnizarea de gaze către aceasta. Mai mulți români sunt optimiști, însă, și cred că liderii Uniunii vor găsi soluţii pentru a depăși criza energetică cauzată de o eventuală sistare completă a furnizării de gaze. O treime dintre cei întrebați spun, totuși, că nu pot aprecia cine va câştiga din acest joc. În același timp, 39% se declară convinși că resursele naturale de care dispune România o vor ajuta să evite o criză energetică la iarnă. Un sfert dintre cei chestionați nu sunt convinși de acest lucru. Pe de altă parte, sondajul mai arată că doar 1 român din 10 este îngrijorat de creşterea ratelor la credite.

    La capitolul finanţe personale, mai mult de o treime dintre români declară că nu au pus bani deoparte, iar altă treime că au economisit mai puțin decât anul trecut. Mult mai puțini români spun că economisesc la fel ca în 2021 sau că pun mai mulți bani deoparte comparativ cu anul precedent. Chestionarul mai arată că o treime dintre români se așteaptă ca prețurile proprietăților să crească, un procent aproape egal să rămână la fel și mult mai puțini români cred că prețurile proprietăților vor scădea. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 24 – 30 august, pe un eșantion 880 de subiecți, intervievați prin telefon.


  • Planul de acțiune pentru agricultura ecologică

    Planul de acțiune pentru agricultura ecologică

    Planul de acțiune UE pentru dezvoltarea producției ecologice
    a fost votat în Plenul Parlamentului European. Obiectivele principale urmăresc stimularea producției și
    consumului de produse ecologice precum si creșterea suprafeței terenurilor
    utilizate pentru agricultura ecologică în UE de la 9,1%, conform ultimelor
    date, la 25 % până în 2030.


    Daniel Buda, europarlamentar: Indiscutabil, sănătatea cetățenilor
    este subsumată consumului de alimente ecologice. Apreciez în acest context
    eforturile Comsiei Europene de a promova prin politicile sale un consum de
    alimente sănătoase. În acelasi timp, trebuie să fim conștienți că producția în
    system bio este mult mai dificil de realizat comparative cu producția în sistem
    conventional. Astfel, fermierii trebuie să fie bine plătiți pentru aceste eforturi,
    într-un mod care să contrinuie la bunăstarea lor și să le asigure un trai
    decent. Statele membre trebuie în același timp să asigure mecanisme care au
    capacitatea de a absorbi întreaga producție ecologică, atunci când piața liberă
    nu reușește să facă acest lucru, în timp util, cunoscută fiind perisabiltatea
    produselor bio.

    Uniunea Europeană, trebuie să crească producția ecologică dar în
    același timp, nu trebuie să uite că are misiunea de a diminua efectle
    războiului și a pandemiei de Covid și să asigure securitatea alimentară, nu
    doar la nivel European ci și la nivel mondial.

    În concluzie, realitățile de
    astăzi ne obligă să regândim planul de acțiune pe viitor. Războiul din Ucraina
    va afecta siguranța alimentară. Să nu fim naivi și să conștientizăm acest lucru. Prețurile multor alimente au crescut deja considerabil. Nouă, decidenților politici, ne revine astăzi responsabilitatea de a face tot ceea ce este necesar ca cetățenii să aibă acces la alimente de calitate, la prețuri accesibile.




    Pentru a sensibiliza publicul cu privire la producția
    ecologică, s-a propus consacrarea datei 23 septembrie ca Zi a produselor
    ecologice la nivelul UE, și acordarea de premii în cadrul lanțului alimentar
    ecologic.