Tag: ANAF

  • Nachrichten 03.01.2019

    Nachrichten 03.01.2019

    Bukarest: Sie rumänische Ministerpräsidentin Viorica Dancila hat am Donnerstag den Beschluss zur Ernennung von Mihaela Triculescu zur neuen Leitein der Nationalen Agentur für Steuerverwaltung ANAF unterzeichnet. Zuvor wurde Ionut Mişa von der Leitung der besagten Behörde entlassen. Der rumänische Finanzminister Eugen Teodorovici hatte am Donnerstagmittag bekanntgegeben, er habe Ministerpräsidentin Viorica Dancila gebeten, Ionut Mişa zu entlassen. Der Finanzminister beschuldigte den ex-ANAF-Chef mehrfach für die schlechte Erhebung der Abgaben in den Bereichen Mehrwertsteuer oder Erstattung der Schäden aus Straftaten. ANAF verzeichnete 2018 ein gutes Jahr in Bezug auf Einnahmen, aber im Oktober und November gab es eine Eindämmung dieser.



    Bukarest: Das Oberste Kassations- und Justizgericht in Bukarest hat am Donnerstag in einer öffentlichen Sitzung durch Auslosung die Mitglieder der Fünf-Richter-Jurys für das Jahr 2019 ernannt. Wir erinnern daran, dass letztes Jahr nach einer Entscheidung des Verfassungsgerichtes, die die Auswahl der Fünf-Richter-Jurys des Obersten Gerichts für verfassungswidrig erklärt hatte, dem Obersten Gerichtshof dutzende Nichtigkeitsklagen zur Kenntnis gebracht wurden. Die Haftstrafen zwischen drei und sechs Jahren wurden ausgesetzt und die Verurteilten freigelassen. Darunter der frühere sozialdemokratische Senator Dan Şova, der wegen Einflussnahme zu drei Jahren Haft verurteilt worden war, der ehemalige sozialdemokratische Minister Constantin Niţă, der wegen Bestechung zu vier Jahren verurteilt worden war, Horia Simu, verurteilt wegen Einflussnahme zu vier Jahren Haft, und der ehemalige Präsident des rumänischen Boxverbandes Rudel Obreja, zu fünf Jahren Haft verurteilt. Ebenfalls aufgehoben wurden die Haftstrafen der früheren Ministerin Elena Udrea und der ehemaligen Chefin der Antimafiastaatsanwaltschaft Alina Bica, die zu Haftstrafen von sechs bzw. vier Jahren verurteilt worden waren. In beiden Fällen wurden auch Auslieferungsersuche an Costa Rica widerrufen, wo die Beiden zwecks Auslieferung festgenommen worden waren.



    Bukarest: Europa der Konvergenz, Europa der Sicherheit, Europa – globaler Akteur und Europa der gemeinsamen Werte sind die Säulen der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft, die am Dienstag eingeweiht wurde. In den nächsten sechs Monaten hat Bukarest schwierige Dossiers wie den Brexit, das Mehrjahreshaushalt für den Zeitraum 2021-2027 oder eine kohärente Migrationsstrategie zu verwalten. Letzte Woche wurde die offizielle Website der rumänischen Präsidentschaft des EU-Rates veröffentlicht. Die auf romania2019.eu verfügbare Seite in rumänischer, englischer und französischer Sprache enthält nützliche Informationen für Journalisten, die breite Öffentlichkeit und europäische Wirtschaftsexperten. Dazu mehtr nach den Nachrichten.



    Bukarest: Die Pkw-Neuzulassungen von rumänischen Dacias in Frankreich haben im vergangenen Jahr einen Anstieg von über 19% auf 140.326 Einheiten gegenüber 117.865 Fahrzeugen im Jahr 2017 verzeichneten – laut den vom französischen Automobilhersteller veröffentlichten Daten. Frankreich ist nach Deutschland und Großbritannien der drittgrößte Automobilmarkt in der Europäischen Union, jedoch vor Italien und Spanien. Dacia wurde 1999 von Renault übernommen. Dacia wurde 2004 mit dem Logan neu lanciert und wurde zu einem wichtigen Spieler auf dem europäischen Automarkt.

  • Nachrichten 28.03.2018

    Nachrichten 28.03.2018

    Der rumänische Statspräsident, Klaus Iohannis, hat infolge der Brandkatastrophe in einem Einkaufszentrum der russischen Stadt Kemerowo eine Beileidsbotschaft an den russischen Staatspräsidenten Wladimir Putin geschickt. In Rusland wurde für Mittwoch Staatstrauer angeordnet. In Bukarest sollte die Organisation ‘Colectiv GTG 3010’ am Mittwochabend den Brandopfern in Kemerowo gedenken. Die Organisation wurde nach der Brandkatastrophe im Bukarester Club Colectiv bei dem 64 Menschen ums Leben gekommen waren, von Überlebenden und Nahestehenden der Opfer gegründet. Russlands Präsident Wladimir Putin hat die Brandkatastrophe in einem sibirischen Einkaufszentrum auf kriminelle Fahrlässigkeit“ zurückgeführt. So viele Menschen sterben. Warum? Wegen krimineller Fahrlässigkeit, Schlampigkeit“, sagte Putin am Dienstag bei einem Besuch des Unglücksorts im sibirischen Kemerowo. Er versprach eine vollständige Aufklärung des Feuers. Hundert Ermittler seien am Ort des Unglücks im Einsatz.Unterdessen wurde bekannt, dass zwei Drittel der 64 Todesopfer Kinder waren. Die Namen von 41 Kindern stünden auf der Liste der Toten, zitierte die Nachrichtenagentur RIA Nowosti einen Vertreter der regionalen Rettungsdienste. Das Feuer war am Sonntagnachmittag in einem Kinosaal in der obersten Etage des Einkaufszentrums ausgebrochen. In dem Multiplexkino liefen Kinderfilme. Das Feuer erfasste mehr als tausend Quadratmeter des Gebäudes. Nach Angaben der Ermittler verbrannten die Menschen bei lebendigem Leib, weil Notausgänge blockiert waren. Zudem gab es keinen Feueralarm.



    Ionuţ Mişa ist durch einen Beschluss der Premierministerin Viorica Dăncilă zum Vorsitzenden des Rumänischen Finanzamtes (ANAF) ernannt worden. In der am Mittwoch im Amtsblatt veröffentlichten Entscheidung steht ferner, dass Mişa ab sofort den Rang eines Staatssekretärs genießt. Mişa diente bereits als Minister für öffentliche Finanzen im Kabinett des Sozialdemokraten Mihai Tudose. Er ersetzt nun Mirela Călugăreanu. Der derzeitige Finanzminister, Eugen Teodorovici, sagte, dass Ionut Mişa eine Bewertung der gesamten Steuerverwaltung durchführen werde, um den Plan der Maßnahmen zur Verbesserung der Aktivitäten der ANAF zu ergänzen.



    Gesundheitsministerin Sorina Pintea hat konstante Immunglobulin-Lieferungen in Aussicht gestellt. Die vom EU-Katastrophenschutzverfahren geforderten Mengen sollten bis Ende April in Rumänien ankommen. Eintausend Dosen Immunglobulin, die bereits ins Land eingeführt wurden, seien von externen Herstellern aus Mitteln des Arzneimittel-Verteilers des Gesundheitsministeriums gekauft worden. Angesichts eines akuten Mangels an Immunglobulin-Dosen hatte Rumänien vor drei Wochen internationale Hilfe angefordert. Rumänien wandte sich auch an den NATO-Immunglobulin-Mechanismus. Die Engpässe bei der Lieferung von Immunglobulin wurden offenbar durch den Rückzug der Hersteller aus Rumänien verursacht, die über 80% des Bedarfs am Markt lieferten. Immunglobuline enthalten Antikörper, die den Körper vor Krankheiten wie Leukämie schützen.



    Zahlreiche Polizisten und Angestellte der Justizvollzugsanstalten haben am Mittwoch eine Mahnwache vor dem Innenministerium organisiert. Die Demonstranten protestierten gegen die schlechten Arbeitsbedingungen und die niedrigen Gehälter. Die Gewerkschaften werden die ganze Woche vor dem Innenministerum Mahnwache halten. Am letzten Samstag hatten etwa 7000 Polizisten und Angestellte der Justizvollzugsanstalten in Bukarest vor dem Sitz des Innenministeriums und vor dem Sitz der Regierung protestiert. Wie die Gewerkschaften erklärten, richteten sich die Proteste gegen den gescheiterten sozialen Dialog und gegen die Gleichgültigkeit der Entscheidungstrräger gegenüber der ernsten Probleme der Polizisten und Angestellten der Justizvollzugsanstalten.



    Die Arbeitslosenrate in Rumänien im letzten Jahresquartal 2017 hat 4,7% betragen, wie im Jahresquartal davor, meldete das Nationale Institut für Statistik am Mittwoch. Die höchste Prozentzahl von Arbeitslosen, 21%, gab es bei den jungen Menschen. Im letzten Jahresquartal 2017 betrug die erwerbsfähige Bevölkerung Rumäniens etwa 9 Millionen Menschen – 8,5 Milliionen waren beschäftigt, die restlichen arbeitslos. Letztes Jahr gab es etwa 5 Millionen Rentner in Rumänien, etwas weniger als im Vorjahr. Die Durchschnittsrente ist letztes Jahr um 13% gestiegen und erreichte etwa 1000 Lei (circa 215 Euro).



    Der Streifen Einen Schritt hinter den Seraphim“, der Debütfilm des Regisseurs Daniel Sandu, ist der große Gewinner bei der Gopo-Film-Preisverleihung. Dabei werden jedes Jahr die wichtigsten Erfolge der rumänischen Filmkunst aus dem Vorjahr ausgezeichnet. Einen Schritt hinter den Seraphim“ wurde mit den Preisen für den besten Spielfilm, den besten Regisseur (Daniel Sandu), das beste Drehbuch (ebenfalls Daniel Sandu) und den besten Hauptdarsteller (Vlad Ivanov) ausgezeichnet. Der Preis für die beste Hauptdarstellerin ging an die Schauspielerin Diana Cavalioti, für die Rolle in dem Film Ana, mon amour“, von Calin Netzer. Bester Kurzfilm wurde der Streifen Scris/Nescris Geschrieben/Nicht geschrieben“ von Adrian Silişteanu. Die Schauspieler George Mihăiţă und Vladimir Găitan wurden mit Preisen für die gesamte Karriere ausgezeichnet. Der Name des Festivals ist eine Hommage an den rumänischen Filmemacher Ion Popescu-Gopo, der vor einigen Jahrzehnten in Cannes mit der Goldenen Palme für den besten Zeichentrickfilm ausgezeichnet wurde.

  • De la condamnări la recuperarea prejudiciului

    De la condamnări la recuperarea prejudiciului

    Într-o
    perioadă marcată atât la Bucureşti cât şi la Bruxelles de discuţii privind
    situatia justiţiei româneşti, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale
    Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, a prezentat, săptămâna trecută, raportul de
    activitate pe 2017
    al instituţiei pe care o conduce din 2013.


    Anul trecut a
    fost unul dificil pentru lupta anticorupţie, puternic contestată şi pusă sub
    semnul întrebării, a punctat Kovesi. Cu toate acestea, a declarat
    procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii anticorupţie au
    soluţionat peste 3.800 de dosare
    , ceea ce reprezintă un record de la
    înfiinţarea instituţiei şi au fost indisponibilizate bunuri în valoare de peste
    200 milioane euro.


    Marti, la
    o dezbatere pe tema recuperării prejudiciilor, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat ca statul trebuie să
    primeasca un miliard de euro doar din confiscările dispuse în dosarele
    instrumentate de DNA
    . Potrivit acesteia, din 2013, DNA a indisponibilizat
    bunuri de peste două miliarde de euro. În acest moment, trebuie văzut dacă
    hotărârile definitive ale judecătorilor sunt sau nu executate, a mai spus Laura Codruţa Kovesi: Eu vă
    pot spune că sunt peste 990 de hotărâri judecătoreşti în dosarele Direcţiei
    Naţionale Anticorupţie, în care s-a dispus confiscarea sumei de peste un
    miliard de euro. Aceste hotărâri sunt definitive, ele trebuie respectate,
    pentru că au putere de lege. Mai departe, aceste hotărâri sunt transmise
    Ministerului Finanţelor şi instituţiilor care au puterea de a le pune în
    executare. Cred că aceste instituţii trebuie să vină şi să spună ce probleme au
    în a identifica, poate hotărârile judecătoreşti, în a executa efectiv, în a
    vinde aceste imobile.


    Laura Codruta Koveşi a mai declarat ca persoanele
    cercetate preferă să-şi ascundă bunurile în străinătate
    . Ea a menţionat că în
    cadrul instituţiei există un compartiment de investigaţii financiare care a
    acoperit şi această problemă şi a amintit că anul 2016 a fost primul în care
    DNA a sechestrat bunuri aflate pe teritoriul altor state şi au fost blocate
    conturi deschise în Cipru, Germania şi Elveţia.


    Pe de altă parte, ministrul
    Finanţelor, Eugen Teodorovici, a dat asigurări că autorităţile îşi vor face
    datoria: Ce ţine de partea de FISC va fi aplicat. Nu cred că e
    cineva la ANAF care să-şi permită să nu pună în aplicare o deciziei a unei
    instanţe. Sunt convins că au fost incepute astfel de proceduri pentru a
    recupera acele prejudicii. Ministrul Finanţelor a mai anuntat că va
    prezenta, în curând, o informare pe tema recuperării prejudiciilor.


    La rândul
    său, directorul Direcţiei operative de executare silită din cadrul ANAF, Avram
    Toni, afirmă că de cele 20 de mii de dosare de executare silită se ocupă 80 de
    oameni. Cu toate acestea, a punctat el, de la înfiinţarea instituţiei, în 2016,
    au fost recuperate peste 400 de milioane de lei (86 de
    milioane de euro ),
    din valorificări de bunuri.

  • Stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România


    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a realizat un ghid cu informaţii utile despre stabilirea sau modificarea rezidenţei fiscale, în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor.


    Ghidul se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/ modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.



    Acest ghid conține informații despre criteriile de stabilire a rezidenței unei persoanei fizice pentru evitarea dublei impuneri, elemente care atestă rezidenţa fiscală în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la sosirea în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România, sancţiunile aplicate pentru nedeclararea rezidenţei fiscale şi alte informaţii necesare.





    Modificarea rezidenţei fiscale la plecarea din România


    Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni), persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde domiciliază Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.



    Depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după data de 30.01.2012.



    Se recomandă ca persoanele care au părăsit România după data de 30.01.2012 să intre în contact cu ANAF la sediul unde sunt înregistraţi cu rezidența fiscală, prin transmiterea unei solicitări în baza formularului de contact disponibil pe website-ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic/, alegând categoria “Asistență în domeniul fiscal”.



    Dacă solicitantul continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.



    În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului străin.



    Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la ANAF vor fi menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români şi vor fi taxaţi în consecinţă.



    Formularul se completează în două exemplare (originalul se depune personal sau prin împuternicit la registratura ANAF unde persoana în cauză a avut domiciliul în România, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, iar copia se păstrează de către solicitant). Adresele sediilor teritoriale ale ANAF sunt disponibile AICI.



    Pentru mai multe detalii, consultaţi la link-ul de mai jos materialul ilustrativ elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate veniturile obţinute de către aceştia în România. Ghidul poate fi consultat AICI.



    De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii români sunt disponibile AICI.


  • Ghid ANAF privind stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România

    Ghid ANAF privind stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a realizat un ghid cu informaţii utile despre stabilirea sau modificarea rezidenţei fiscale, în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor.


    Ghidul se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/ modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.



    Acest ghid conține informații despre criteriile de stabilire a rezidenței unei persoanei fizice pentru evitarea dublei impuneri, elemente care atestă rezidenţa fiscală în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la sosirea în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România, sancţiunile aplicate pentru nedeclararea rezidenţei fiscale şi alte informaţii necesare.



    Modificarea rezidenţei fiscale la plecarea din România



    Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni), persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde domiciliază Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.



    Depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după data de 30.01.2012.



    Se recomandă ca persoanele care au părăsit România după data de 30.01.2012 să intre în contact cu ANAF la sediul unde sunt înregistraţi cu rezidența fiscală, prin transmiterea unei solicitări în baza formularului de contact disponibil pe website-ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic/, alegând categoria “Asistență în domeniul fiscal”.



    Dacă solicitantul continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.



    În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului străin.



    Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la ANAF vor fi menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români şi vor fi taxaţi în consecinţă.



    Formularul se completează în două exemplare (originalul se depune personal sau prin împuternicit la registratura ANAF unde persoana în cauză a avut domiciliul în România, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, iar copia se păstrează de către solicitant). Adresele sediilor teritoriale ale ANAF sunt disponibile AICI.



    Pentru mai multe detalii, consultaţi la link-ul de mai jos materialul ilustrativ elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate veniturile obţinute de către aceştia în România. Ghidul poate fi consultat AICI.



    De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii români sunt disponibile AICI.

  • Stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România

    Stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România

    Stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România



    Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni), persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde domiciliază Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România, cu 30 de zile înaintea plecării.



    Obligaţia depunerii chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după data de 30.01.2012.



    Pentru a afla informaţii utile despre rezidenţa fiscală, puteţi solicita “Asistență în domeniul fiscal” de pe site-ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic.



    Evitarea dublei impuneri



    Dacă solicitantul care şi-a stabilit rezidenţa fiscală într-o altă ţară continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.



    În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului străin.



    Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la autoritatea competentă din România vor fi menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români.




    Variante pentru depunerea formularului



    Formularul se completează în două exemplare. Originalul se depune personal sau prin împuternicit la registratura organului fiscal unde persoana în cauză a avut domiciliul în România sau se transmite prin poştă către acesta, cu confirmare de primire. Copia se păstrează de către solicitant.



    Pentru mai multe detalii, consultaţi Ghidul ilustrativ elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate veniturile obţinute de către aceştia în România.


    De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii români sunt disponibile şi AICI.

  • Retrospectiva săptămânii 16.07-22.07.2017

    Retrospectiva săptămânii 16.07-22.07.2017

    Saber
    Guardian 2017 la final




    Saber Guardian 2017 (SG17), cel
    mai amplu exerciţiu militar NATO desfăşurat în România, a ajuns la final, a
    anunţat, vineri, ministerul Apărăriii de la Bucureşti. Potrivit acestuia, SG17 a demonstrat capacitatea de reacţie a ţărilor aliate
    într-un scenariu de apărare colectivă.
    A fost o desfăşurare de forţe
    impresionantă, în România, Bulgaria şi Ungaria, după un scenariu fictiv în care
    peste 25.000 de militari, din 22 de ţări membre ale Alianţei cu peste 3.000 de
    mijloace tehnice, dintre care 90 de aeronave de luptă şi transport, au
    desfăşurat acţiuni militare pentru eliberarea unei porţiuni a teritoriului
    ocupate de o forţă ostilă. Gazde au fost mai multe baze militare româneşti
    printre care cele de Cincu, Mihail
    Kogălniceanu şi Capul Midia, din sud-est. Anterior, MAE de la Bucureşti a
    subliniat că exerciţiul, condus de Forţele Terestre ale Statelor Unite în
    Europa, reprezintă o dovadă fermă de solidaritate, precum şi o confirmare a
    solidităţii relaţiei transatlantice şi a parteneriatului strategic bilateral
    dintre România şi Statele Unite, care a aniversat luna aceasta 20 de ani de la
    lansare. Prezent la una din fazele exerciţiului, generalul ceh Petr Pavel, preşedintele
    Comitetului Militar al NATO a declarat că România este un aliat consecvent şi
    de încredere. El a apreciat contribuţia Bucureştiului la operaţiunile Alianţei
    şi a amintit că acesta este printre primii zece contributori la misiunea din
    Afganistan.



    Autonomie,
    regionalizare, descentralizare dar nu pe criterii etnice


    România are mare
    nevoie de creştere economică şi de modernizarea administraţiei, iar pentru
    aceasta sunt necesare descentralizarea, regionalizarea şi autonomia locală, dar
    nu pe criterii etnice, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a vizitat
    judeţele Covasna şi Harghita, din centrul ţării, cu
    populaţie majoritar maghiară. Şeful statului a explicat Cred că descentralizarea este
    obligatorie, fiindcă aleşii
    locali ştiu
    cel mai bine de ce are nevoie comunitatea şi trebuie să dispună de
    instrumentele necesare pentru a acţiona în interesul local. Regionalizarea este
    de dorit, dar numai dacă se face în aşa fel încât să ducă la modernizarea
    administraţiei, pentru a fi mai eficientă în interesul cetăţeanului şi dacă
    duce la crearea de noi locuri de muncă, prin creştere economică. Autonomia
    locală şi regională ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit,
    fiindcă ar inhiba dezvoltarea.
    Iohannis a făcut un apel la colaborare între românii şi maghiarii din
    judeţele Covasna şi Harghita. Preşedintele a afirmat că îl îngrijorează soarta tinerilor din aceste
    judeţe care nu vorbesc bine limba română şi care sunt, astfel, privaţi de
    oportunităţi pe piaţa muncii. Şeful statului a mai apreciat că intoleranţa şi
    respingerea celor de altă etnie, indiferent dacă sunt practicate de minorităţi
    sau majorităţi, duc la blocarea ţării în ansamblu. El a mai spus că, deşi au
    potenţial economic, mai ales în turism, judeţele Harghita şi Covasna atrag cu
    greu investiţii. Concentrată în Transilvania, comunitatea maghiară din
    România însumează circa 1,5 milioane de persoane. Principala sa formaţiune
    politica, UDMR, este prezentă neintrerupt, din 1990, în Parlamentul României
    post-comuniste şi a participat la numeroase guverne de coaliţie de la Bucureşti


    Campanie de vaccinare la nivel naţional


    România se confruntă cu cea mai gravă epidemie
    de rujeola din ultimii ani. De la declanşarea ei, în septembrie anul trecut şi
    până în prezent, s-au înregistrat peste 30 de decese şi 8 mii de îmbolnăviri.
    Din acest motov, autorităţile de la Bucureşti au lansat o campanie publica de
    informare pentru a-i convinge pe părinţi să îşi vaccineze copiii. Aceasta
    pentru că deşi vaccinarearămâne singura metodă de
    protejare în faţa rujeolei, rata imunizării a scăzut foarte mult. Temerile
    părinţilor sunt legate de eventualele efecte secundare pe care le-ar putea avea
    vaccinurile asupra celor mici, pe fundalul informaţiilor greşite în acest sens,
    susţine ministrul sănătăţii Florian Bodog. El a anunţat, că în curând, Guvernul
    va prezenta o Lege a vaccinării care va fi apoi trimisă spre dezbatere în
    Parlament. Conform proiectului, părinţii pot refuza vaccinarea copiilor, dar
    îşi vor asuma responsabilitatea pentru urmările acestui refuz. Legea va
    cuprinde, totodată, sancţiuni pentru toţi cei implicaţi în aprovizionarea şi
    administrarea vaccinurilor. Postul public Radio România s-a alăturat
    demersurilor de informare despre beneficiile vaccinării şi alocă spaţii pentru
    ştiri, reportaje şi emisiuni speciale pentru a atrage atenţia asupra pericolelor
    la care sunt expuşi copiii ai căror părinţi refuză vaccinarea, în condiţiile în
    care 180.000 de copii nu sunt imunizaţi împotriva rujeolei.



    O nouă conducere la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală


    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
    din România are o nouă conducere. Mirela Călugăreanu, fost director de
    Colectare în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti, a fost
    numită preşedinte al ANAF, după ce fostul ocupant al acestei funcţii a fost demis
    de premierul Mihai Tudose, care s-a arătat nemulţumit de activitatea Fiscului
    şi de slaba colectare de venituri la bugetul statului. Mirela Călugăreanu nu
    aparţine nici unei formaţiuni politice şi are 26 de ani de experienţă atât în
    activitatea de colectare a veniturilor, cât şi în administraţia publică.



    Programul
    Start Up Nation, un succes


    Programul Start-up
    Nation, prin care întreprinzătorii primesc un ajutor de 200.000 de lei de la
    statul român, este un succes. Bugetul pus în acest an la dispoziţia celor
    interesaţi este de 1,7 miliarde de lei, iar în program s-au înscris peste
    19.000 de planuri de afaceri, un număr dublu faţă de cel maxim care poate primi
    finanţare. Ministrul pentru mediul de afaceri, Ilan Laufer, a spus, după
    încheierea perioadei de înscrieri, că majoritatea solicitanţilor au sub 35 de
    ani. El a precizat că acordurile de finanţare pentru afacerile aprobate vor fi
    semnate în cel mult două săptămâni, iar o nouă sesiune a programului va fi
    programată anul viitor.

  • July 18, 2017 UPDATE

    July 18, 2017 UPDATE


    PRESIDENCY– Romanian President Klaus Iohannis on Tusday stated he favoured administrative decentralization but not autonomy on ethnic criteria, which would be an obstacle to development. During his visit to the counties of Harghita and Covasna, in central Romania, the only Romanian counties with a predominantly Hungarian population, President Iohannis has stated he is concerned about the future of the young people there, who do not speak Romanian and who thus have fewer opportunities on the labor market. Iohannis has also said that intolerance and the rejection of people with different ethnic origins, by either a minority or a majority group, tend to block the country as a whole. He has also said that, in spite of their tourist potential, the counties of Harghita and Covasna hardly attract any investors. The Hungarian community in Romania, made up of around 1.5 million members, is concentrated in Transylvania, in central Romania. This community has been represented in Romanias Parliament uninterruptedly, since 1990, by the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania (UDMR) which has been part of many coalition governments in Bucharest.



    BRUSSELS– Four months after the European Commission presented its White Paper on the future of the EU, the debate on the future of Europe is picking up speed with potentially over 30 million citizens involved, the European Commission announced in a communiqué on Tuesday. In the White Paper, the European Commission presented five scenarios for how the EU could develop in the next decade. A broad debate has since been taking place, supported by political institutions and by civil society. To date, over 270,000 citizens have attended some 1,750 events organised or supported by the Commission with many more participating online. Citizens are invited to continue to express their views, notably prior to the annual State of the European Union speech on 13 September 2017, when President Juncker will outline his vision for the future of Europe.



    PROJECT– Romanian Prime Minister Mihai Tudose has proposed his Bulgarian counterpart, Boiko Borisov to connect Bucharest to Sofia and Athens through a high speed railway. The two PMs have also talked over the phone about speeding up projects for the construction of two new bridges over the Danube. Tudose and Borisov have agreed to hold a joint meeting of the Romanian and Bulgarian governments in September, when the details of a Romania, Bulgaria, Greece trilateral cooperation are to be set.



    ANAF – Romanias Prime Minister Mihai Tudose has appointed Mirela Calugareanu as President of the National Fiscal Administration (ANAF). She is replacing Bogdan-Nicolae Stan, who was sacked under a Prime Ministers decree. On Monday, the president of the main party in the ruling coalition, the Social Democrat Liviu Dragnea, stated that he had called on PM Tudose to conduct a rigorous analysis of ANAFs activity and to take the necessary measures to render the institution more effective. Dragnea was unhappy mainly with the level of taxes and fees collected to the state budget.



    MEASLES – The Romanian Health Minister Florian Bodog has announced that a set of measures will be implemented, in cooperation with the Interior Ministry, to curb the effects of the measles epidemic. Also, this week the Health Ministry has started an information campaign aimed at encouraging vaccination. Romania is faced with the biggest measles epidemic of the past years. So far, some 8000 cases have been reported. 31 patients have died.



    SABER GUARDIAN 17 – Saber Guardian 17, one of the largest and most complex NATO exercises in recent years continues in Romania. Some 8,000 Romanian and foreign soldiers are participating in the exercise, which also unfolds on Hungarian and Bulgarian soil. In the past day, soldiers have taken part in training sessions at the bases in Borducani and Cincu, in central Romania, but also in a MASCAL simulation held at the Mihail Kogalniceanu air base, in the south-east of the country.



    RATING– Fitch Ratings has improved Romanias economic growth outlook for 2017 from 4.8% to 5.1%. The Agency forecasts that Romanias budget deficit this year will reach 3.7% of the GDP, which is more than the Romanian governments target of 2.9% of the GDP. Structural deficit is expected to reach 3.9% of the GDP, the current account deficit 3.1% of the GDP and the public debt 39.9% of the GDP, Fitch agency has also announced. The Romanian governments projection for 2017 is a 5.2% economic growth rate, as compared to the one estimated by the European Commission, of only 4.4%.



    IRAQ – Iraq needs massive investments to rebuild the towns and cities destroyed in the fights with the Islamic State terrorist organisation, said the Iraqi ambassador to Romania Hussain Sinjari. He has called on Romanian business people to take part in this effort, in particular to rebuild schools, hospitals and roads. Investments in agriculture are also needed, especially with regard to irrigation. Hussain Sinjari has stated that the Iraqi embassy in Romania is ready to ensure rapid access to such potential investors, by speeding the visa grating process.




  • Nachrichten 18.07.2017

    Nachrichten 18.07.2017

    Rumäniens Staatschef Klaus Iohannis hat sich am Dienstag für administrative Dezentralisierung aber gegen die Autonomie von ethnischen Gruppen geäußert. Die letztere könnte die Entwicklung verhindern, sagte der rumänische Präsident während seines Besuches in den von Ungarischstämmigen bewohnten Landkreisen Harghita und Covasna. Im Anschluß zeigte sich der rumänische Präsident für die Zukunft der Jugendlichen in den besagten Gebieten besorgt, die kein Rumänisch sprechen und daher gleiche Chancen auf dem rumänischen Arbeitsmarkt nicht haben können. Die Intoleranz und die Diskriminierung rumänischer Staatbürger anderer Ethnien, egal ob seitens der Minderheit oder der Mehrheit, versperren den Weg zum Fortschritt, fügte Klaus Iohannis hinzu. Selbst wenn die besagten Landkreise ein bedeutendes Potential aufweisen, vor allem im Tourismusbereich, bleiben Harghita und Covasna für Investitionen unattraktiv, stellte im Anschluß Klaus Iohannis fest. Die ungarische Minderheit in Rumänien lebt vorwiegend in der zentralgelegenenen Region Transilvania/Siebenbürgen und zählt rund 1,5 Millionen Menschen. Die wichtigste Partei der ungarischen Minderheit, der Demokratische Verband der Ungarn in Rumänien, schafft es seit der Wende kontinuierlich, ins rumänische Parlament einzuziehen und galt als Partner mehrerer Regierungskoalitionen im postkommunistischen Rumänien.



    Der rumänische Premier, Mihai Tudose, hat seinem bulgarischen Gegenüber, Boiko Borisov, einen Plan für die Verknüpfung der Hauptstädte Rumäniens, Bulgariens und Griechenlands durch einen Schnellzug vorgeschlagen. Tudose und Borisov haben am Montag in einem Telefonat auch über Lösungen diskutiert, die die Bauprojekte zwei neuer Verkehrsknoten an der Donau beschleunigen könnten. Der rumänische Ministerpräsident und sein bulgarischer Gegenüber haben sich im Anschluß auf ein gemeinsames Treffen beider Regierungen geeinigt, das im September stattfinden soll. Laut einer offiziellen Mitteilung des Kabinetts Tudose, soll dabei auch über ein trilaterales Abkommen zwischen der Regierung Rumäniens, Bulgariens und Griechenlands diskutiert werden. Einen Themenschwerpunkt dürfte bei den geplanten Gesprächen auch die Förderung des Tourismus bilden.



    Der rumänische Premier Mihai Tudose hat am Dienstag Mirela Călugăreanu zur Chefin der Nationalen Agentur für Steuerverwaltung ANAF ernannt. Der ehmalige ANAF-Präsident war am Montag durch einen Beschluß des Ministerpräsidenten aus seinem Amt entlassen worden. Ebenfalls am Montag erklärte der Vorsitzende der Sozialdemokratischen Partei, der wichtigsten Partei der Bukarester Regierungskoalition, Liviu Dragnea, er habe Premierminister Mihai Tudose aufgefordert, eine gründliche Untersuchung der Aktivität der ANAF durchzuführen und die notwendigen Maßnahmen zur Verbesserung der Aktivtität dieser Einrichtung zu treffen. Dragnea erklärte sich unzufrieden mit dem Eintreiben der Steuern und Gebühren in Rumänien.



    Für die größte US-geführte Militärübung Saber Guardian 17 kommen diese Tage rund 8.000 Soldaten der NATO-Streitkräfte in Rumänien, Bulgarien und Ungarn zusammen. 10 Kampf- und Logistikschiffe, 12 Boote und 18 Landfahrzeuge der Marine sind daran beteiligt. Die Übung sieht zahlreiche Manöver auf See, am Land und in der Luft vor. Dabei wird auch die planspielartige Übung zum Massenanfall von Verletzten MASCAL durchgeführt. An der von der US- amerikanischen medizinischen Brigade 30th Medical Brigade geführte Übung beteiligen sich ebenfalls auch 2 Krankenhäuser NATO ROL 2, die auf dem Militärstützpunkt im südostrumänischen Mihail Kogălniceanu stationiert werden.



    Das rumänische Fußballteam Astra Giurgiu trifft am Donnerstag in Aserbaidjan im Rückspiel der zweiten Qualifikationsrunde der Europe League auf Zira FK. Im Hinspiel hatte Astra 3-1 gewonnen. Sollte die rumänische Mannschafft in die dritte Runde einsteigen, wird sie auf die Ukrainer von FK Oleksandria treffen. In der dritten Qualifikationsrunde der Europe League trifft das rumänische Team CS Universitatea Craiova auf AC Mailand und und die Mannschaft Dinamo Bukarest auf die Spanier von Athletic Bilbao. In Champions League soll der rumänische Meister FC Viitorul Constanţa gegen APOEL Nikosia und der Vizemeister Steaua Bucuresti auf die Tschechen von FC Viktoria Plzen antreten.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Românii care au obţinut venituri în străinătate în 2016 trebuie să le declare Fiscului, pentru impozitare, până la 25 mai 2017



  • Plata taxelor în România pentru românii din diaspora

    Plata taxelor în România pentru românii din diaspora

    Aceste instrucțiuni au fost publicate de ANAF și se referă la impozitele aplicate cetățenilor români pentru veniturile realizate în străinătate. Ceea ce trebuie de reținut de cei care lucrează în străinătate este faptul că : Veniturile din activități dependente desfăşurate în străinătate şi plătite de un angajator nerezident NU SUNT IMPOZABILE în România, potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, NU SE DECLARĂ ȘI NU SUNT OBIECTUL creditului fiscal extern. Mai precis, toți cei care lucrează cu contracte legale în străinătate, la firme sau societăți din țările respective, NU PLĂTESC TAXE ÎN ROMÂNIA.

    Iată cazurile când trebuie completată această declarație:

    Declarația se completează şi se depune de către persoanele fizice rezidente române:
    cu domiciliul în România
    persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiția prevăzută la art.40 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care realizează venituri din străinătate, impozabile în România, ca urmare a desfăşurării unor activități în străinătate, cum ar fi:
    venituri din profesii libere,
    venituri din activități comerciale,
    venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală,
    venituri din cedarea folosinței bunurilor,
    venituri din activități agricole, piscicultură, silvicultură,
    venituri sub formă de dividende,
    venituri sub formă de dobânzi,
    venituri din premii,
    venituri din jocuri de noroc,
    venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal,
    câştiguri din transferul titlurilor de valoare,
    venituri sub forma câştigurilor din operațiuni de vânzare‐cumpărare de valută la termen, pe bază de contract şi alte operațiuni similare,
    alte venituri din investiții,
    venituri din pensii, precum şi
    alte venituri impozabile potrivit Titlului III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
    Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum şi impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unități monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului.
    Veniturile din străinătate, precum şi impozitul aferent, exprimate în unități monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Națională a României, se vor transforma astfel:
    a) din moneda statului de sursă într‐o valută de circulație internațională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu‐se cursul de schimb din țara de sursă;
    b) din valuta de circulație internațională în lei, folosindu‐se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului respectiv.

    3. Declarația se depune şi de persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi de persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiția prevăzută la art.40 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activitate salarială în străinătate într‐un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri şi sunt plătite pentru activitatea salarială desfăşurată în străinătate de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau de un sediu permanent în România (veniturile salariale reprezintă cheltuială deductibilă a unui sediu permanent în România), în următoarele situații, după caz:
    a) în cazul în care, acelaşi venit din salarii a fost supus impunerii atât în România, cât şi în străinătate;
    b) în cazul în care, persoana fizică a fost prezentă în străinătate pentru o perioadă mai mare decât perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care s‐a desfăşurat activitatea;
    c) în cazul în care, detaşarea în străinătate a persoanei fizice a încetat înainte de perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri, iar angajatorul nu mai poate efectua reținerea diferențelor de impozit, întrucât între părți (angajat‐angajator) nu mai există relații contractuale generatoare de venituri din salarii.

    3.1. În cazul în care acelaşi venit din salarii este supus impunerii, atât în România, cât şi în străinătate, statului străin revenindu‐i dreptul de impunere potrivit convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu respectivul stat, regularizarea impozitului datorat de rezidentul român se realizează de organul fiscal competent din România, la cererea contribuabilului, prin completarea corespunzătoare a declarației. În acest caz, declarația reprezintă şi cerere de restituire.

    3.2. În vederea regularizării de către organul fiscal a impozitului pe salarii datorat în România pentru activitatea desfăşurată în străinătate, persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiția prevăzută la art.40 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, depun declarația la organul fiscal competent, însoțită de următoarele documente justificative:
    a) documentul menționat la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal întocmit de angajatorul rezident în România ori de către un sediu permanent în România care efectuează plăți de natură salarială din care să rezulte venitul bază de calcul al impozitului şi impozitul reținut în România pentru salariul plătit în străinătate;
    b) contractul de detaşare;
    c) documente justificative privind încetarea raportului de muncă, după caz;
    d) certificatul de atestare a impozitului plătit în străinătate de contribuabil, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat şi impozitul plătit în celălalt stat, eliberat de autoritatea competentă din țara în care s‐a obținut venitul, precum şi orice alte documente care pot sta la baza determinării sumei impozitului plătit în străinătate, pentru situația în care dreptul de impunere a revenit statului străin.

    3.3. Veniturile din activități dependente desfăşurate în străinătate şi plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile în România, potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nu se declară şi nu fac obiectul creditului fiscal extern.

    4.Veniturile se declară pentru fiecare țară ‐ sursă a veniturilor şi pentru fiecare categorie de venit realizat. Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcție de natura acestuia, potrivit Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

    5.Termen de depunere: ‐ anual, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului; ‐ ori de câte ori contribuabilul constată erori în declarația depusă anterior, prin completarea unei declarații rectificative, situație în care se va înscrie X în căsuța special prevăzută în formular în acest scop.

    6. Declarația se completează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură 3 fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înscriind cu majuscule, citeț şi corect, toate datele prevăzute de formular, în două exemplare: ‐ originalul se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are domiciliul fiscal; ‐ copia se păstrează de către contribuabil sau de împuternicitul acestuia.

    7. Declarația se depune în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declarația se pune gratuit la dispoziția contribuabilului.
    Data depunerii declarației este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz./pmirela

    sursa: RADOR

  • Jurnal românesc – 09.02.2017

    Jurnal românesc – 09.02.2017

    Eurodeputatul
    român Siegfried Mureşan (PPE/ PMP), negociator-şef (raportor) din partea
    Parlamentului European pentru bugetul UE din 2018, a prezentat, joi, în Comisia
    pentru bugete a Legislativului comunitar, obiectivele politice în materie
    bugetară ale Parlamentului pentru anul viitor. El a declarat că principalele
    priorităţi pentru bugetul Uniunii trebuie să rămână şi în 2018 creşterea
    economică, locurile de muncă şi siguranţa cetăţenilor europeni. Mureşan a spus ca vor fi finanţate din
    bugetul UE investiţii în infrastructură,
    cercetare, inovare, IMM-uri, deoarece acestea sunt principalele domenii care
    generează locuri de muncă. Uniunea Europeană va trebui să continue alocările
    financiare pentru soluţionarea crizei refugiaţilor şi pentru creşterea
    siguranţei cetăţenilor europeni. Experienţa ne arată că este mult mai ieftin şi
    mai eficient să investim în ţările de origine ale migranţilor şi în ţările de
    tranzit; dacă îmbunătăţim situaţia în tarile din vecinătatea Uniunii, acei
    oameni nu vor mai fi nevoiţi să plece spre Europa
    , a declarat deputatul
    european Siegfried Mureşan. O altă prioritate bugetară este să continuăm să
    sprijinim sectorul agricol european, întrucât acesta contribuie în mod decisiv
    la asigurarea securităţii noastre alimentare.
    El a vorbit şi despre alocarea de
    fonduri suplimentare statelor din vecinătatea sudică şi estică, mai ales celor
    care implementează acorduri de asociere cu UE, precum Republica Moldova,
    Georgia şi Ucraina. Scopul e acela de a continua implementarea reformelor
    prevăzute în aceste acorduri pe care guvernele lor şi le-au asumat, şi de care
    cetăţenii acestor state au mare nevoie, pentru a se transforma în economii cât
    mai competitive şi a întări statul de drept.




    Banca
    Naţională a României a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul
    acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%, a anunţat, joi, guvernatorul
    Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Pentru
    sfârşitul anului viitor, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,4%, cu 0,2
    puncte procentuale peste prognoza precedentă. BNR anunţă că rata anuală a
    inflaţiei ar putea reveni în teritoriu pozitiv în primul trimestru din acest
    an, pe fondul epuizării impactului reducerii TVA la 20%.




    Bursa de
    Valori Bucureşti a lansat Made în Romania, un proiect de promovare şi îndrumare a
    companiilor cu potenţial de creştere în ţara noastră. Prin intermediul acestui program, BVB si partenerii săi
    vor sprijini cele 15 companii selectate prin intermediul unor programe de
    pregătire în domenii legate de marcă, tehnici de vânzare şi marketing,
    dezvoltarea de produse, consultanţă în management, alternative de finanţare,
    raportare financiară, relaţia cu investitorii sau procesul de listare la bursă.
    Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, susţine că proiectul
    îşi propune să identifice viitoare motoare de creştere pentru economia
    românească. Potrivit acestuia, cei 15
    candidaţi finali vor fi anunţaţi până la sfârşitul lunii martie. Un juriu special
    va alege 14 companii care vor beneficia de avantajele oferite de acest program,
    iar cea de-a 15-a va fi desemnată prin votul publicului..




    Agenţia
    Naţională de Administrare Fiscală a declanşat recent Operaţiunea Scut
    2017 de combatere a traficului
    ilicit de ţigarete la frontierele Uniunii Europene. Potrivit unui comunicat al
    ANAF, au fost intensificate controalele la graniţă, dar şi în trafic, pieţe sau
    târguri, verificările fiind făcute inclusiv cu echipe canine. Tinta operaţiunii
    o constituie reducerea traficului ilicit cu ţigarete până la nivelul mediei din
    Uniunea Europeană. Piaţa neagră a ţigaretelor în România a înregistrat în
    2016 un nivel mediu de 16,8%, cel mai
    ridicat din ultimii 5 ani, conform unui studiu realizat de o companie de
    cercetare a pieţei. Comerţul ilegal cu ţigarete nu înseamnă doar pierderi
    semnificative la bugetul de stat, dar şi
    o impulsionare a fenomenului de crimă organizată, susţin reprezentanţii
    ANAF .În 2016, statul român a pierdut
    circa 672 milioane de euro.

  • Jurnal românesc – 19.01.2017

    Jurnal românesc – 19.01.2017


    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a discutat, la Washington, cu preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanţilor, Ed Royce, despre relaţiile româno-americane. Potrivit unei postări pe o reţea de socializare, oficialul american a subliniat seriozitatea de care a dat dovadă România în mai multe momente dificile. La rândul său, Liviu Dragnea a reconfirmat ataşamentul Romaniei faţă de parteneriatul strategic cu SUA, precum şi angajamentul Guvernului de la Bucureşti de a dezvolta relaţiile politice şi economice dintre cele două ţări. Liviu Dragnea a susţinut că România va fi, în continuare, un pilon de încredere al relaţiilor transatlantice. Liviu Dragnea se afla în SUA pentru a participa la ceremoniile de învestire a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte. Alături de premierul Sorin Grindeanu, el a primit invitaţia din partea unuia dintre cei doi vicepreşedinţi ai Comitetului de învestire a preşedintelui SUA.



    Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, lansate cu prilejul vizitei la Moscova, pe care le consideră inadecvate şi care nu corespund realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova. Potrivit MAE, care a reacţionat la solicitarea agenţiei AGERPRES, continuarea procesului de modernizare şi reformă, precum şi împlinirea aspiraţiilor tuturor cetăţenilor Republicii Moldova necesită acţiuni şi atitudini responsabile. Totodată, consolidarea durabilă a relaţiilor cu Republica Moldova şi susţinerea fermă a efortului de apropiere de Uniunea Europeană, în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană, constituie pe mai departe o prioritate de prim-rang a politicii externe a României. Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a dăruit omologului moldovean, Igor Dodon, cu ocazia primei sale vizite la Moscova, o hartă a Moldovei istorice întocmită în secolul al XVIII-lea. Dodon a prezentat-o presei ruse într-o conferinţă de presă, spunându-le jurnaliştilor că jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc. Liderul de la Chişinău a mai declarat şi că nu are intenţia de a pune un gard de fier pe râul Prut şi a subliniat că programele umanitare pe care Republica Moldova le are cu România sunt benefice şi nu ar trebui să li se pună capăt. Potrivit lui Igor Dodon, Chişinăul şi Bucureştiul au o singură problemă: încercările de unire a Republicii Moldova cu România. Atunci când România declară la nivel politic că trebuie lichidată statalitatea Republicii Moldova, vom riposta – a spus Dodon.



    Fiscul român extinde pentru toţi contribuabilii serviciul Spaţiul Privat Virtual (SPV), aplicaţie lansată în septembrie 2014 doar pentru persoane fizice, prin care aceştia îşi pot verifica situaţia fiscală şi pot primi anumite documente la cerere, precum adeverinţa de venit, certificatul de cazier fiscal sau certificatul de atestare fiscală. Anunţul a fost făcut de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care a precizat că, pe lângă persoanele fizice, şi contribuabilii persoane juridice şi entităţile fără personalitate juridică pot, acum, opta să primească electronic acte administrative fiscale. La rândul lor, pot transmite Fiscului, prin SPV, declaraţiile fiscale, contractele de cedare a folosinţei bunurilor, precum şi diverse cereri sau sesizări.




  • January 13, 2017 UPDATE

    January 13, 2017 UPDATE

    INFLUENZA — The Health Ministry in Bucharest has announced that six people, including a 1-year old, died because of the same influenza virus that made over 50 victims in France. Romanian doctors have confirmed the presence of the A virus subtype H3N2 in over 170 patients, most of them in the capital Bucharest. In the beginning of 2017 a big number of cases of flu, pneumonia and respiratory problems have been reported. There are over 88 thousand such cases reported so far, one third more than at the end of 2016. On the other hand, two patients suffering from measles have died in just one week, which brings the total number of victims to 13 this year alone. The most affected category is children aged 1 to 4.




    FISCAL AUTHORITY– The Romanian Fiscal Authority (ANAF) has a new president as of Friday, in the person of Bogdan Nicolae Stan, who was previously head of the Control and Anti-Fraud Body of the National Health Insurance House. Bogdan Nicolae Stan thus replaces, at PM Sorin Grindeanu’s order, Dragos Doros, who has resigned following the Government’s announced plan to look into the activity of ANAF’s board. ANAF is accused of the poor collection of taxes and duties in 2016.




    ENERGY EXPORTS – The government in Bucharest has approved a decision providing, among others, for the possibility of banning exports of electricity in the event of a crisis between the 16th of January and the 15th of February. The decision was taken after energy minister Toma Petcu presented an analysis of the functioning of the National Energy System after six days of harsh weather, with record high consumptions of natural gas and electricity. The Energy Ministry in Bucharest said it also took into account the weather forecasts and the situation of fuel reserves.



    SUSPENSION – The director of the Romanian Intelligence Service Eduard Hellvig has ordered the creation of a special committee after information appeared in the public realm about his first deputy, general Florian Coldea. Until the information is verified, Coldea is in effect suspended from office, while his responsibilities are taken over by Hellvig himself. The decision comes after the former MP Sebastian Ghita, who is investigated in several corruption cases and who has vanished without a trace, accused Coldea of illegalities. According to the spokeswoman for president Klaus Iohannis, the latter had a discussion with Coldea before Hellvigs decision.




    ROMANIA-NATO – General Michael Flynn, who has been nominated by US president elect Donald Trump for the job of national security adviser, has hailed Romanias commitment to and role within NATO. In a telephone conversation with Romanias ambassador to Washington DC, George Maior, Flynn said NATO remains a fundamental alliance for the US in which all members must contribute to the common good. Ambassador Maior gave assurances that Romania would allocate 2% of its GDP to defence and consolidate the necessary capabilities.




    TENNIS – The Romanian tennis player Monica Niculescu, no. 40 in the WTA ranking, has reached the final of the Hobart tournament in Australia, worth 225,000 dollars in prize money. Niculescu qualified following the withdrawal of Ukraines Lesia Turenko and will face the Belgian player Elise Mertens in the final. In the doubles, the Romanian-Ukrainian pair Raluca Olaru and Olga Savchuk have qualified for the final after defeating the Luxembourg-Latvian pair Mandy Minella and Anastasija Sevastova in straight sets. Olaru and Savchuk will next face the Canadian-Chinese pair Gabriela Dabrowski and Zhaoxuan Yang. Last week, they also played the final in Shenzhen, China, but lost.


    (Translated by Elena Enache)


  • Jurnal românesc – 19.10.2016

    Jurnal românesc – 19.10.2016

    Partea finală a
    procesului electoral din ziua alegerilor din iarnă va fi înregistrată
    audio-video, prevede un proiect de hotărâre de Guvern, publicat pe site-ul
    Ministerului de Interne. Este pentru prima oară când numărarea voturilor va fi
    filmată, în condiţiile în care, în trecut, au existat o serie de suspiciuni
    legate de acest moment al scrutinului. Operatorul de calculator al Biroului
    Electoral din secţia de vot va fi cel care, potrivit proiectului, va asigura
    înregistrarea audio-video neîntreruptă a procedurilor realizate de la încheirea
    votării până la părăsirea secţiei de vot de către membrii Biroului Electoral.
    Înregistrările vor fi puse, ulterior, la dispoziţia Serviciului de
    Telecomunicaţii Speciale, care le va păstra pentru trei luni. La o întâlnire pe
    care a avut-o ieri cu prefecţii, ministrul de interne Dragoş Tudorache le-a
    transmis reprezentanţilor guvernului că obiectivul organizării procesului
    electoral este acela de a avea cele mai puţin contestate alegeri.


    Deputaţii au
    adoptat marţi, cu majoritate de voturi, proiectul de lege pentru modificarea
    Codului Muncii care prevede că 1 iunie – Ziua Copilului – este zi nelucrătoare.
    Proiectul fusese votat pe 13 septembrie de Senat, iar Camera Deputaţilor este
    for decizional. Deputaţii au apreciat că legea transmite un semnal referitor la
    grija faţă de copii. Toţi românii vor avea liber de 1 iunie, indiferent dacă
    sunt sau nu părinţi, pentru că nu se doreşte să se creeze discriminare,
    potrivit iniţiatorilor proiectului. În prezent zilele de sărbătoare legală în
    care nu se lucrează sunt: 1 şi 2 ianuarie; 24 ianuarie – Ziua Unirii
    Principatelor Române; prima şi a doua zi de Paşti; 1 mai; prima şi a doua zi de
    Rusalii; 15 august – Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfântul Apostol
    Andrei, Ocrotitorul României; 1 decembrie; prima şi a doua zi de Crăciun.


    Documentele
    încheiate de persoane juridice sau fizice române cu persoane juridice străine
    sau persoane fizice nerezidente se înregistrează la organul fiscal competent,
    se precizează într-un comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
    (ANAF). Aceeaşi obligaţie o au şi persoanele juridice străine care desfăşoară
    activitate în România printr-un sediu permanent. Contribuabilii mari şi
    mijlocii fac excepţie şi au obligaţia înregistrării documentelor la organul
    fiscal central competent pentru administrare.


    În Republica Moldova, 34% dintre
    cetăţeni ar vota pentru unirea ţării cu România, relevă un sondaj de opinie.
    Potrivit directorului centrului de cercetare Sociologică din Republica Moldova,
    Sergiu Raeţchi, 12% dintre respondenţii sondajului sunt absolut de acord să
    susţină unirea Republicii Moldova cu România, 22% consideră că acest lucru este
    bun din punct de vedere economic, 17% nu ar avea nimic împotriva unirii, 18%
    consideră că Moldova nu va avea nimic de câştigat din aceasta, iar 31% sunt
    categoric împotrivă. Potrivit sondajului, pentru integrarea Republicii Moldova
    în UE pledează 51% dintre cei chestionaţi, iar pentru aderarea la Uniunea
    Vamală 43%. Pentru aderarea Moldovei la NATO ar vota 42%, iar 35% dintre
    respondenţi nu au putut da un răspuns la această întrebare.