Radio România Internațional

Tag: ancheta

  • Dosarul dezinfectanţilor din spitale

    Dosarul dezinfectanţilor din spitale

    Compania Hexi
    Pharma, aflată la originea scandalului din medicina românească legat de
    dezinfectanţii diluaţi, şi-a retras cererea de intrare în insolvenţă depusă la
    Tribunalul Bucureşti. Acuzată de diluarea substanţelor pentru sterilizare pe
    care le furniza mai multor spitale din toată ţara, compania este urmărită penal
    în acest dosar instrumentat de Parchetul General, pentru participaţie improprie
    la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

    Reprezentanţii firmei au
    depus, săptămâna trecută, o cerere de intrare în insolvenţă, motivând că nu mai
    pot face faţă datoriilor comerciale şi fiscale, în urma conjuncturii economice
    nefavorabile. Compania susţinea că are de plătit datorii de circa 23 milioane
    lei către bugetul de stat şi către diverşi furnizori, dar şi facturi neachitate
    către două firme din străinătate de peste 20 de milioane de euro. Dar
    reprezentantii firmei s-au răzgândit, iar marţi, judecătorii au luat act că
    aceasta şi-a retras cererea de intrare în insolvenţă.

    Decizia firmei vine după ce
    judecătorii, care au admis o cerere a procurorilor Parchetului General, au luat
    mai multe măsuri preventive în privinţa Hexi Pharma. Printre acestea se numără
    interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare, interdicţia
    fuziunii, divizării sau reducerii capitalului social, interzicerea producerii
    şi comercializării de produse biocide.

    O altă măsură se referă la interzicerea
    înstrăinării activelor, a plăţilor şi transferurilor băneşti, cu excepţia celor
    necesare pentru plata utilităţilor şi a salariilor. In ceea ce priveşte ancheta
    în dosarul dezinfectanţilor diluaţi, aceasta
    avansează în ritm rapid, a spus procurorul general al ţării, Augustin
    Lazăr: Într-un termen rezonabil noi vom realiza o anchetă
    efectivă şi vom putea clarifica aceste lucruri. De la data sesizării,
    procurorul, într-o astfel de cauză, pe care o intuieşte ca fiind de substanţă,
    merge într-un ritm alert, după cum puteţi vedea şi dumneavoastră. Sunt acte de
    urmărire penală efectuate în cantitate mare.

    In cadrul anchetei legate de
    Hexi Pharma, procurorii fac inclusiv examinări fizico-chimice ale produselor
    încriminate. Procurorul general, Augustin Lazăr, menţiona că, la acest dosar,
    există toate resursele necesare atât din partea Ministerului Public cât şi din
    partea Poliţiei Judiciare, iar obiectivul este de a identifica persoanele
    responsabile.

    Intre timp, activitatea companiei Hexi Pharma este verificată şi
    de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care controlează inclusiv
    relaţiile sale cu firmele din străinatate.

  • Scandalul Hexi Pharma

    Scandalul Hexi Pharma

    Un scandal de proporţii demonstrează cât de şubred este sistemul medical din România. O investigaţie jurnalistică dezvăluia, cu ceva timp în urmă, că substanţele dezinfectante furnizate de compania Hexi Pharma unităţilor sanitare ar avea o concentraţie chiar şi de zeci de ori mai mică decât normele. Sunt acuzaţii grave, ţinând cont de faptul că viaţa pacienţilor depinde de cât de sterile sunt sălile de operaţii, instrumentarul şi, în general, spitalele.



    Controalele efectuate în zeci de unităţi sanitare au confirmat concluziile investigaţiei jurnalistice. Gravitatea situaţiei a dus chiar la sistarea operaţiilor, pentru câteva zile, în unele spitale. Depăşit de situaţie, ministrul Sănătăţii a demisionat. Parchetul General a început urmărirea penală împotriva companiei Hexi Pharma, acuzată de zădărnicirea combaterii bolilor şi falsificarea de produse.



    Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş au discutat despre scandalul dezinfectanţilor şi au decis că este nevoie de modificarea rapidă a legislaţiei achiziţiilor publice în domeniul sanitar, pentru a asigura un control mai eficient asupra produselor achiziţionate în spitale. Astfel, standardizarea achiziţiilor va conduce la dotarea unităţilor sanitare cu materiale conforme, care nu pun în pericol viaţa oamenilor.



    De cât timp se folosesc în spitale dezinfectanti diluaţi? Ancheta Parchetului General va stabili acest lucru. Serviciul Român de Informaţii susţine că, în ultimii cinci ani, a trimis informări, în mod constant, despre calitatea proastă a dezinfectanţilor folosiţi în unităţile medicale beneficiarilor legali: preşedintele României, primul ministru, miniştri, prefecţi, consilii judeţene.



    În acest sens, preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI, Georgian Pop, a declarat că va primi, în următoarele zilele, situaţia informărilor cu privire la infecţiile intraspitaliceşti transmise de Serviciu beneficiarilor legali:


    Ce beneficiari legali au fost informaţi şi când? Acestea sunt aspectele de bază în ale controlului şi e foarte normal, e un subiect care interesează opinia publică. Acest fenomen nedorit şi negativ al infecţiilor intraspitaliceşti este un aspect cu interes de nişă pentru SRI pentru că, până la urmă, este dreptul constituţional la sănătate, a fost cunoscut acest fenomen şi beneficiarii legali au fost informaţi.



    Legat de acelasi scandal, Uniunea Naţională a Judecătorilor a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Inspecţia Judiciară cu privire la modul în care Parchetele din ţară au folosit informările trimise de SRI privind dezinfectanţii diluaţi din spitale. Pentru că, spun judecătorii, valorificarea acestor informaţii ar fi putut evita îmbolnavirea a mii de români.

  • Moartea unui fotbalist

    Moartea unui fotbalist

    Medicii i-au răpit orice şansă la viaţă fotbalistului Patrick Ekeng. Este titlul-verdict prin care jurnaliştii unei televiziuni particulare din România rezumă cele întâmplate vineri seară pe un stadion din Capitală. Mijlocaşul camerunez de la Dinamo Bucureşti se prăbuşeşte la centrul terenului, în plin meci, fără să fi fost atins de cineva.



    Stop cardio-respirator — au spus, ulterior, medicii de la spitalul la care a fost transportat şi care, timp de peste o oră, au încercat să îl salveze. În zadar! Aceiaşi medici pretind că Patrick Ekeng ar fi primit un prim-ajutor necorespunzător la faţa locului, lucru dezminţit de medicul clubului Dinamo. Intervenţia cadrelor medicale pe terenul de fotbal ridică, totuşi, multe semne de întrebare. Era ambulanţa privată PULS, prezentă la meci, dotată suficient? Au intervenit ambulanţierii în timp util? Dar mai ales de ce fotbalistul nu a fost resuscitat pe loc? Toate aceste întrebări vor primi răspunsuri în urma anchetelor în curs. Parchetul a deschis un dosar in rem pentru omor din culpă, iar poliţiştii au făcut verificări la PULS.



    Suspendată, duminică, pentru cel puţin 30 de zile, firma se face vinovată de nereguli rezumate de coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat: ‘Cel mai grav este supraclasificarea unor ambulanţe care iniţial au fost autorizate de Direcţia de Sănătate Publică ca ambulanţe de tip A, adică de transport, şi utilizarea lor ca ambulanţe de urgenţă. S-au găsit mai multe medicamente expirate, inclusiv medicamente destinate resuscitării, anumite materiale sanitare expirate, defibrilatoarele în marea parte a lor înţeleg că erau cu bateriile descărcate sau la limita descărcării.’



    Deşi strict punctuală, declaraţia lui Raed Arafat are valoare de radiografie a sistemului medical românesc, zguduit, în ultimul timp, de scandaluri de anvergură. Cel mai recent, în curs, priveşte folosirea în spitale de dezinfectanţi diluaţi. Considerând sănătatea prioritatea numărul unu a Guvernului pentru următoarele luni, premierul Dacian Cioloş a decis să se întâlnească cu experţi din domeniu pentru a vedea care sunt măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea situaţiei. Este vorba, pe de o parte, de măsuri pe termen scurt pentru recâştigarea încrederii românilor în sistem.



    Sunt necesare, pe de alta, măsuri ce ţin de reabilitarea infrastructurii spitaliceşti vetuste prin construcţia de spitale inclusiv cu finanţare europeană. Apoi, potrivit Executivului, toate crizele din ultima vreme demonstrează că în sectorul de sănătate există disfuncţii manageriale serioase, pe care nimeni nu le-a abordat în ultimii ani. Este momentul ca ele să nu mai fie neglijate. Este nevoie de o regândire a modului în care sunt respectate contractele de management în spitalele publice şi a modului în care unităţile spitaliceşti se subordonează autorităţilor centrale şi locale.

  • Scandalul dezinfectanţilor

    Scandalul dezinfectanţilor

    La doar câteva luni
    după incendiul din clubul bucureştean Colectiv, în care şi-au pierdut viaţa 64
    de persoane şi care a născut noi întrebări pe marginea disfuncţiilor
    din sistemul medical, un alt scandal zguduie Ministerul Sănătăţii. O investigaţie a jurnaliştilor de la
    publicaţia Gazeta Sporturilor a
    dezvăluit faptul că substanţele principalului
    producător şi furnizor de dezinfectanţi pentru spitalele româneşti ar
    avea o concentraţie mult mai scăzută decât cea de pe etichetă. Verificările
    autorităţilor în spitalele din România au arătat, însă, că în 95 la
    sută din cazuri dezinfectanţii folosiţi de medici şi asistente sunt eficienţi,
    iar ministrul sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, dă asigurări că pacienţii
    sunt în siguranţă în acest moment.

    Totuşi, ancheta în acest caz este departe de
    a se fi încheiat. România nu are în prezent posibilitatea de a face analiza
    fizico-chimică a dezinfectanţilor, iar premierul Dacian Cioloş i-a solicitat
    ministrului sănătăţii să găsească în cel mai scurt timp o soluţie. Separat,
    Parchetul General desfăşoară propria sa anchetă. Din cele peste 3500 de probe
    recoltate de pe mâini, suprafeţe şi obiecte în 300 de spitale, mai puţin de 5%
    au ieşit neconforme.

    Patriciu Achimaş-Cadariu a explicat cum au fost realizate
    testele: Testarea s-a făcut în laboratoarele unităţilor sanitare, direcţiilor
    de sănătate publică şi în laboratoare private. Se verifică pe suprafeţe, pe
    mâini, pe obiecte modul în care procesul de curăţenie şi dezinfecţie se
    realizează, dacă produsul utilizat a avut efectul scontat în sensul distrugerii
    microorganismelor.

    Firma incriminată aprovizionează peste 350 de
    spitale din toată România, iar antisepticele sale sunt folosite, conform propriei prezentări, în
    peste 2.000 de săli de operaţie.Chirurgii se spală cu
    ele pe mâini, mesele de operaţie sunt curăţate cu ele, bisturiele sunt
    sterilizate cu ele. În plus, tot cu ele se spală orice încăpere, de la
    saloane la terapie intensivă.

    Livrarea substanţelor a fost întreruptă, susţin
    reprezentanţii companiei, care a luat propriile măsuri pentru a elucida acest
    scandal. Astfel, au fost trimise către laboratoare din Germania probe din mai
    multe loturi, pentru a afla rezultatul. Una din consecinţele imediate ale
    acestor controale este că directorii de spitale au acum mână liberă să suspende
    utilizarea antisepticilor care nu şi-au dovedit eficienţa.

    Într-un raport întocmit în 2014 de Centrul
    European de Prevenireşi Control al Bolilor, România se afla pe
    primul în clasamentul rezistenţei bacteriilor intraspitaliceşti la orice
    tratament. Potrivit datelor oficiale,anual, 3,8 milioane de
    români ajung să se interneze în spitale, iar o cincime sunt copii.

  • Cazul „Colectiv”, în justiţie

    Cazul „Colectiv”, în justiţie

    Dosarul în cazul
    incendiului din clubul bucureştean Colectiv, cel mai grav accident din România
    de după anul 1989, a fost trimis în instanţă.


    În urmă cu o jumătate de an, în ziua
    nefastă de 30 octombrie 2015, sute de tineri veniseră în club pentru a asista
    la concertul de lansare al unui nou album al
    trupei rock Goodbye to Gravity. Au fost de ajuns doar câteva secunde pentru
    ca scânteile de la artificii să genereze un incendiu devastator şi să
    transforme întregul local într-un adevărat iad pentru cei aflaţi acolo. Elevi,
    studenţi, tineri care aveau toată viaţa înainte au pierit în incendiul în care,
    potrivit procurorilor, s-au atins temperaturi de 900 de grade
    Celsius. 64 de oameni şi-au pierdut viaţa şi peste 100 au fost răniţi în tragedia care a îndoliat întreaga ţară. Iată că, la
    jumătate de an de la producerea incendiului, sase persoane sunt trimise
    în judecată, printre care cei trei patroni ai clubului.

    Procurorii de la
    Parchetul General îi acuză de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă,
    vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în
    muncă. Potrivit
    rechizitoriului, acţionarii clubului au permis accesul unui număr de persoane
    mult peste limita admisă a localului, în condiţiile în care spaţiul nu era
    prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă şi au fost de acord cu
    desfăşurarea unui spectacol pirotehnic, deşi amenajările interioare erau
    improprii. Din ancheta procurorilor mai reiese că nu au fost folosite materiale
    ignifuge pentru renovarea clubului, iar extinctoarele erau expirate.

    În acelaşi
    dosar au fost trimişi în judecată şi reprezentanţii firmei de artificii, patroana,
    directorul şi angajatul care le-a montat, acuzati, de asemenea, de ucidere şi
    vătămare corporală din culpă şi de faptul că nu au luat măsurile legale de
    securitate şi sănătate în muncă. Anchetatorii au descoperit că produsele
    pirotehnice folosite nu aveau fişe tehnice, ci doar instrucţiuni în bulgară si
    puteau fi utilizate numai în spaţii deschise şi amplasate pe verticală, pe un
    suport stabil şi plat. Victimele incendiului din clubul Colectiv au avut arsuri
    pe suprafeţe mari ale corpului, necroze pulmonare, iar medicii au atras
    atenţia, atunci, că pot apărea complicaţii în cazul
    pacienţilor internaţi în secţiile de terapie intensivă, cu arsuri pe suprafeţe
    mari, intrucat riscul infecţiei persistă in cazul plăgilor deschise.

    La
    sfârşitul anului trecut, un raport solicitat de Ministerul Sănătăţii arăta că,
    în spitalele bucureştene unde au fost tratate victimele de la Colectiv, probele
    microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecţie cu germeni
    multirezistenţi implicaţi în infecţii nosocomiale. Acum, ministerul Sănătăţii a
    început controale în toate spitalele din ţară pentru a vedea cât de siguri sunt
    dezinfectanţii folosiţi în unităţile sanitare.

    O investigaţie jurnalistică a
    scos la iveală faptul că unele dintre aceste produse sunt diluate chiar şi de
    zece ori, iar pacienţii sunt expuşi infectării cu bacterii.

  • Cauzele tragediei de la clubul Colectiv

    Cauzele tragediei de la clubul Colectiv

    Ceea ce ar fi trebuit să fie o seară de vineri relaxantă, petrecută împreună cu prietenii într-un club bucureştean a devenit, în câteva secunde, un adevarat iad pentru sute de tineri, care au avut ghinionul să fie acolo. Artişti, fotografi, jurnalişti, arhitecţi, elevi olimpici, studenţi străini, corporatişti, ingineri participau, în Clubul Colectiv, în ziua fatidică de 30 octombrie 2015, la concertul de lansare al unui nou album al trupei rock Goodbye to Gravity.



    64 dintre aceştia şi-au pierdut viaţa şi peste 100 au fost răniţi în tragedia care a îndoliat întreaga Românie şi care a provocat ample proteste de stradă, care au dus la demisia premierului social democrat Victor Ponta. La jumătate de an de la producerea tragediei, Parchetul General a finalizat ancheta în dosarul incendiului de la clubul Colectiv. Din rechizitoriul de 170 de pagini al procurorilor reiese că, în acest club, nu au fost respectate normele contra incendiilor.



    Potrivit procurorilor, în incendiul s-au atins temperaturi de 900 de grade Celsius, focul s-a propagat până la tavan în 33 de secunde, iar cei aflaţi înăuntru s-au chinuit multe minute să deschidă cea de-a doua uşă a localului. Unul dintre supravieţuitori a declarat că, în deschiderea concertului, au fost aprinse artificiile de pe scenă care erau în formă de vulcan şi aruncau scântei la o înălţime mare. Acesta susţine că, scânteile s-au prelins pe un stâlp care a luat imediat foc, iar flăcările s-au întins spre tavan. In rechizitoriul întocmit de procurori se mai arată că stingătoarele din club erau expirate, iar după izbucnirea incendiului un bărbat a încercat să stingă focul aruncând cu bere. Mai multe persoane, inclusiv acţionarii clubului, vor fi trimise în judecată în dosarul Colectiv.



    Cei trei patroni sunt acuzaţi de ucidere şi vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi că nu au luat măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă. Declaraţiile acestora în legătură cu materialele folosite pentru izolarea fonică a localului nu coincid cu cele ale constructorului. Cel care s-a ocupat de renovare spune că cei trei au ales materiale ieftine şi neignifuge, în timp ce patronii spun că au primit asigurări de la constructor că materialele folosite erau tratate împotriva focului.



    De asemenea, cei trei patroni sunt acuzaţi că au permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, şi că au fost de acord cu desfăşurarea unui spectacol pirotehnic, deşi amenajările interioare erau improprii. Si patroana formei de artificii va fi trimisă în judecată, întrucât a cumpărat şi vândut produse pirotehnice care nu aveau instrucţiuni în limba română şi pentru că nu le-a făcut instructajul angajaţilor trimişi să monteze artificiile în Clubul Colectiv.

  • Un nou mandat pentru şeful DNA

    Un nou mandat pentru şeful DNA

    Fapt
    anticipat, deja, de toată lumea din magistratură, din presă sau de pe scena
    politică, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul prin care
    cel mai de succes procuror al momentului, Laura Codruţa Kövesi, primeşte un nou
    mandat de trei ani la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Într-un
    interviu acordat televiziunii publice, şeful statului a subliniat că
    principalul argument pentru continuitate la cârma DNA, prin reînvestirea d-nei
    Kövesi în funcţia de procuror-şef, sunt succesele remarcabile obţinute în
    cursul primului mandat. Klaus Iohannis: În ce-o priveşte pe doamna
    Kovesi pot să vă spun foarte clar ca nu am nici un semn de întrebare şi nici o
    îndoială. Rezultatele obţinute de DNA în anii trecuţi şi, dacă vorbim acum chiar
    de trecutul recent şi chiar în 2015, sunt impresionante.

    Cifrele îi
    dau dreptate. Bilanţul pentru anul trecut al instituţiei include, în premieră, anchetarea şi, ulterior,
    trimiterea în judecată a unui prim-ministru în exerciţiu, social-democratul
    Victor Ponta, precum şi reţinerea unui judecător al Curţii Constituţionale,
    Toni Greblă, şi a primarului independent al Bucureştiului, Sorin Oprescu. De
    asemenea, s-a cerut încuviinţarea pentru reţinerea şi arestarea preventivă a
    unui ministru în funcţie, Darius Vâlcov de la Finanţe. Au fost reţinuţi patru
    din cei şase primari de sector din Capitală, au fost trimişi în judecată zeci
    de actuali sau foşti membri ai Parlamentului, primari de municipii, preşedinţi
    de consilii judeţene.

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei, rata de condamnare
    a celor trimişi în judecată se menţine la nivelul de 90%, ceea ce arată
    calitatea probaţiunii pe care se construiesc cauzele penale, precum şi
    profesionalismul procurorilor anticorupţie.

    De dreapta sau de stânga, de la
    putere sau din opoziţie, din Bucureşti ori din provincie, protagoniştii
    cazurilor de corupţie acoperă întregul spectru politic şi toată harta ţării. De
    aceea, pe cât de populară e printre cetăţenii obişnuiţi
    procurul-şef al DNA, pe atât e de detestată de
    marii corupţi, de trompetele acestora din mass-media ori de indivizi angajaţi
    să facă treburi murdare în contul aşa-numitelor gulere albe.

    Contestată
    frecvent, nu de puţine ori calomniată, Laura Codruţa Kövesi, a fost, recent, şi
    ţinta a ceea ce a calificat drept o tentativă nereuşită de intimidare. Foşti
    ofiţeri de informaţii israelieni au efectuat mai multe apeluri telefonice cu
    caracter ameninţător, precum şi atacuri de tip phishing în vederea sustragerii
    de informaţii din conturi de e-mail ale apropiaţilor ei.

    Procurorii români
    antimafia au operat, deja, două arestări în acest caz, în care autorităţile de
    la Tel Aviv au dezminţit orice implicare. Într-un comunicat al Ambasadei
    Israelului la Bucureşti, se precizează că ancheta desfăşurată în acest caz îi
    vizează pe angajaţii unei companii private, care nu are nici o legătură cu vreo
    instituţie de stat israeliană.

  • Noi anchete de corupţie

    Noi anchete de corupţie

    Lucrurile încep să se complice pentru liderul UNPR Gabriel Oprea, personajul politic de care depindea, cândva, stabilitatea deja defunctei coaliţii guvernamentale de stânga. Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut, luni, aviz de la Senat pentru urmărirea penală a fostului vicepremier şi ministru de Interne, pe care îl acuză de două infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu utilizarea coloanei oficiale.



    Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA explică despre ce este vorba: “Două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prima suspiciune se referă la folosirea nelegală de către fostul ministru de interne a echipajelor de însoţire”. Scandalul care i-a obligat pe procurori să declanşeze ancheta a izbucnit după ce un poliţist a murit, anul trecut în luna octombrie, în timp ce se afla pe motocicletă, în dispozitivul care îl însoţea pe demnitar.



    Cercetările au scos la lumină faptul că, doar în 2015, Gabriel Oprea ar fi folosit de 1600 de ori escorta poliţiei. Potrivit procurorilor, multe dintre deplasări erau făcute în interes personal. Mai mult, fostul ministru de Interne i-ar fi oferit ilegal şi procurorului general al României, Tiberiu Niţu, dreptul de a folosi coloana oficială pentru deplasări.



    Dacă Tiberiu Niţu a refuzat să comenteze, Gabriel Oprea s-a declarat nevinovat: “Mă consider nevinovat, iar acest lucru se va confirma mai devreme sau mai târziu. Consider, de asemenea, că este obligaţia profesională a procurorilor să verifice orice suspiciuni legate de posibile încălcări ale legii”.



    Comentatorii cred că politicianul Gabriel Oprea a gestionat prost scandalul în centrul căruia s-a aflat. A refuzat să demisioneze şi, la scurt timp, a avut o tentativă de a recâştiga din credibilitatea pierdută implicându-se, de o manieră aproape ostentativă, în operaţiunile care au urmat incendiului devastator din clubul bucureştean Colectiv. Manevra a eşuat, mai mult, întregul cabinet a trebuit să plece sub presiunea străzii, sătulă de corupţia din administraţia centrală şi locală.



    Saga judiciară a lui Gabriel Oprea este abia la început. În schimb, luni s-a încheiat cea a fostului deputat PSD Ion Stan. Acesta a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, el fiind acuzat că a primit bani în timpul campaniei electorale din 2012 de la oameni de afaceri în schimbul înlesnirii câştigării unor contracte cu statul.



    De asemenea, în 2009, Ion Stan, în calitate de preşedinte al unei organizaţii judeţene a PSD, a primit, indirect, în beneficiul formaţiunii sale politice, produse pentru campania electorală, în schimbul promisiunii făcute mituitorului că-i va obţine, graţie influenţei pe care o avea asupra unor primari şi funcţionari locali, contracte cu primăriile respective.

  • Omlu a Anlui 2015 la RRI

    Omlu a Anlui 2015 la RRI

    Vă plăcărsim s-apufusiţ cari di personalităţli a prezentului alăsară tor nai cama multu, tru noima pozitivă, ti atea ti s-feati tru lumi tru anlu 2015. Nă ndridzem sã-lu alidzem, pi thimel’ilu a opţiun’ilor a voastri. angrăpsiti, pi “Omlu a anlui 2015 la RRI”. Cari poati s-hibă aestu/ aestă şi, maxus, că te ? Va s-hibă un om politic, un lider di opinie, un om di emburlăchi, un sportiv, un artistu, un om di ştiinţă i vărnu nicănăscut ti marli public, ama cu una pirmituseari exemplară? Apandisea easti a voastră, cum easti arada !



    Aştiptãm pripunirli a voastri, cata cum şi motivarea a lor, cât cama ayon’a, ndreptu pi site, la www.rri.ro, ama s-cu pitritearea a unlui comentariu la articol, prit e-mail la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurli a noastri de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum turlie di comentariu, prit fax la 00.4021.319.05.62 ica prit poştă, la adresa Calea General Berthelot nr. 60-64, sectorlu 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.



    Adutem aminti că tu harea di “Omlu a Anlui 2014 la RRI” fu aleaptă tinira militantă pakistaneză tră ndrepturli a omlui Malala Yousafzai, colaureată Nobel tră Irine tru 2014.



    Va s-dimăndăm cari easti “Omlu a anlui 2015 la RRI” tru emisiunile di viniri, 1 di yinar 2016.


  • Omul Anului 2015 la RRI

    Omul Anului 2015 la RRI

    Vă rugăm să decideţi care dintre personalităţile prezentului şi-au pus amprenta cel mai mult, în sens pozitiv, asupra lumii în anul 2015. Ne pregătim sã-l desemnăm, pe baza opţiunilor dvs. scrise, pe “Omul anului 2015 la RRI”. Cine ar putea fi acesta/aceasta şi, mai ales, de ce? Va fi un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un sportiv, un artist, un om de ştiinţă sau cineva necunoscut marelui public, dar cu o poveste exemplară? Rãspunsul vã aparţine, ca de obicei!



    Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, direct pe site, la www.rri.ro, trimiţând un comentariu la articol, prin e-mail la ro@rri.ro, direct pe profilurile noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sub formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.



    Amintim că “Omul Anului 2014 la RRI” a fost desemnată tânăra militantă pakistaneză pentru drepturile omului Malala Yousafzai, colaureată Nobel pentru Pace în 2014.



    Vom anunţa cine este “Omul anului 2015 la RRI” în emisiunile de vineri, 1 ianuarie 2016.

  • Omul Anului 2015 la RRI

    Omul Anului 2015 la RRI

    Dragi prieteni, RRI continuă tradiţionala sa anchetã de opinie printre ascultãtori şi utilizatorii de Internet şi social media şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant. Vă rugăm să decideţi care dintre personalităţile prezentului şi-au pus amprenta cel mai mult, în sens pozitiv, asupra lumii în anul 2015. Ne pregătim sã-l desemnăm, pe baza opţiunilor dvs. scrise, pe “Omul anului 2015 la RRI”. Cine ar putea fi acesta/aceasta şi, mai ales, de ce? Va fi un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un sportiv, un artist, un om de ştiinţă sau cineva necunoscut marelui public, dar cu o poveste exemplară? Rãspunsul vã aparţine, ca de obicei!



    Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, direct pe site, la www.rri.ro, trimiţând un comentariu la articol, prin e-mail la roman@rri.ro, direct pe profilurile noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sub formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.



    Amintim că “Omul Anului 2014 la RRI” a fost desemnată tânăra militantă pakistaneză pentru drepturile omului Malala Yousafzai, colaureată Nobel pentru Pace în 2014.


    Vom anunţa cine este “Omul anului 2015 la RRI” în emisiunile de vineri, 1 ianuarie 2016.

  • Din nou despre Mineriade

    Din nou despre Mineriade

    Parchetul
    General de la Bucureşti continuă, în aceste zile,
    audierile în dosarul aşa-numitei mineriade din 13-15 iunie 1990, ce a
    pus capăt unei ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate în
    România după caderea dictaturii comuniste.

    Procurorii
    i-au pus sub acuzare, miercuri, pentru infracţiuni împotriva umanităţii pe
    fostul şef al statului, Ion Iliescu, şi pe doi dintre colaboratorii săi din
    epocă – directorul Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, şi
    ministrul Apărării, Victor Stănculescu. In această anchetă mai sunt vizate şi
    alte nume sonore -fostul premier, Petre Roman şi adjunctul său,
    Gelu Voican Voiculescu.

    Joi, au mai fost puşi sub
    acuzare în acelaşi dosar fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron
    Cozma, care s-a declarat nevinovat şi a precizat că nu el a adus minerii în
    Bucureşti în iunie 1990, ci autorităţile, el însuşi fiind adus cu forţa în
    capitala. Alături de Cozma, au fost acuzaţi fostul consilier prezidenţial Emil
    Cico Dumitrescu şi fostul vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune
    Naţională, Cazimir Ionescu.

    Amintim
    că, în iunie 1990, pe fondul unor incidente violente
    din Capitala, pe care armata reuşise, deja, să le înăbuşe fostul şef al
    statului Ion Iliescu a invocat o tentativă de puci de extrema dreapta şi a
    cerut populaţiei să apere instituţiile democratice. Descinderea minerilor din
    Valea Jiului la Bucureşti, unde au atacat Universitatea, sediile partidelor de
    opoziţie şi redacţiile unor ziare independente, s-a soldat cu patru decese
    înregistrate oficial, sute de răniţi şi peste o mie de persoane arestate
    abuziv.

    Dosarul Mineriadei a revenit pe masa procuroriilor români în februarie
    2015, la câteva luni după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat autorităţile de la Bucureşti pentru
    felul în care au anchetat mineriada din iunie 1990. Pe 17 septembrie 2014, CEDO
    a obligat România să redeschidă investigaţiile şi să plătească despăgubiri de
    circa 60 de mii de euro celor trei reclamanţi care nu şi-au găsit dreptatea la
    instanţele din ţară. La Bucureşti, mineriada fusese anchetată timp de opt ani,
    dar cazul a fost închis cu decizia de neîncepere a urmăririi penale. La
    Strasbourg, în schimb, judecătorii CEDO au constatat încălcarea unor articole
    din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la tortură,
    tratamente inumane şi degradante sau la dreptul la viaţă.

    După 25 de ani, dosarul Mineriadei redeschide, în ţară, dezbateri pasionale şi
    răni vechi. Procurorii speră să restabilească dreptatea
    în cel mai grav eveniment petrecut în România după Revoluţia anticomunistă din
    decembrie 1989.

  • Redeschiderea dosarului Mineriadei din iunie 1990

    Redeschiderea dosarului Mineriadei din iunie 1990

    Când nimeni nu se mai aştepta, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti a decis, luni, la solicitarea Parchetului General, redeschiderea dosarului aşa-numitei Mineriade. Procurorii pot, acum, relua ancheta cu privire la infracţiuni de omor şi crime contra păcii şi omenirii, inclusiv împotriva unor înalţi demnitari din epocă, între care fostul preşedinte de stânga, Ion Iliescu, şi apropiaţi ai acestuia, precum directorul de atunci al SRI, Virgil Măgureanu, sau şeful Poliţiei Române, generalul Corneliu Diamandescu.



    Decizia Înaltei Curţi survine după ce, anul trecut, în septembrie, România a fost obligată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului să continue investigaţiile în această cauză. Instanţa de la Strasbourg sublinia obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora. Netratate la timp, rănile trecutului riscă să se redeschidă. Pentru presă, Mineriada a aruncat România pe buza războiului civil. Pentru politologi, a fost un caz clasic de represiune de stat contra propriei naţiuni. La 20 mai 1990, la cinci luni de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi.



    Partidul său, o combinaţie eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi adjudecase, la rându-i, doua treimi din locurile din Parlament. La Bucureşti, Piaţa Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi proclamată “zonă liberă de neocomunism”, se golise, deja, fiindcă manifestanţii acceptaseră severul verdict al urnelor. Unde odinioară fuseseră zeci de mii de oameni exuberanţi si non-violenţi, rămăseseră doar câteva zeci de grevişti ai foamei, parcă incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei.



    Evacuarea lor de către Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a evocat represiunea din zilele Revoluţiei. Nici azi nu e clar dacă aceia care, a doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia si ocupând sediile ministerului de Interne şi Televiziunii, aveau realmente vreo legatură cu Piaţa. Iliescu i-a calificat drept “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, a chemat populaţia sa salveze “democraţia in pericol”. Minerii din Valea Jiului (centru) i-au urmat îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit aceştia Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase in urma lor 700 de raniti, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi.



    Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei. În 2010, actuala şefă a DNA, pe atunci procuror general al României, Laura Codruţa Koveşi, recunoştea că ancheta privind Mineriada a fost “una dintre cele mai mari neîmpliniri din întrega istorie a Ministerului Public”. Cinci ani mai târziu, procurorii primesc o nouă şansă să facă dreptate.

  • Jurnal românesc – 9.03.2015

    Jurnal românesc – 9.03.2015

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, se află de astăzi până pe 13 martie într-o vizită de lucru la Ottawa şi Toronto, în Canada, în cadrul unei delegaţii parlamentare. Potrivit MAE, ministrul delegat va avea întrevederi cu oficiali canadieni şi întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi ai mediului asociativ din această ţară. Oficialul român face parte dintr-o delegaţie parlamentară condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.



    Ministerul de Externe de la Bucureşti cere autorităţilor italiene investigarea unui posibil nou caz de incendiere a unui automobil aparţinând unui cetăţean român la Roma. Incidentul a avut loc duminică, la o săptămână după ce 5 maşini ale unor români au fost incendiate în capitala Italiei, poliţia demarând o anchetă. Până în prezent nu există informaţii oficiale privind autorii infracţiunii. Ambasada României la Roma menţine în permanenţă legătura cu autorităţile locale competente pentru investigarea acestor cazuri. MAE îşi exprimă speranţa că aceste investigaţii vor fi finalizate în cel mai scurt timp, iar autorii vor suferi neîntârziat rigorile legii, mai ales având în vedere suspiciunile de xenofobie în săvârşirea acestor fapte, ceea ce este complet inacceptabil, precum şi caracterul lor recurent.



    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din Romania a confiscat anul trecut droguri în valoare de 16 milioane de euro, a depistat cinci laboratoare clandestine şi a identificat 37 de substanţe psihoactive noi. La prezentarea raportului de activitate a instituţiei pe 2014, procurorul şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, a spus că această instituţie s-a confruntat cu o intensificare a traficului de persoane, minorii reprezentând o treime din numărul persoanelor traficate. O altă problemă semnalată a fost cea legată de creşterea numărului de atacuri cibernetice complexe asupra unor instituţii ale statului român. Giorgiana Hossu a vorbit şi despre confiscarea pentru prima dată pe teritoriul României a 12 milioane de euro falşi, în urma unei colaborări cu autorităţile din Italia.



    Economia românească ar putea creşte cu 3 procente dacă Codul Fiscal şi cel de Procedură Fiscală ar fi modificate, a declarat ministrul de finanţe, Darius Vâlcov. El a mai spus că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii fiscale, iar dacă noile coduri, care sunt în prezent în debatere publică, ar fi aplicate, ar creşte şi puterea de cumpărare a populaţiei, odată cu reducerea fiscalităţii, a mai spus Vâlcov.



    Cunoscutul compozitor Marcel Dragomir a încetat din viaţă noaptea trecută, la 70 de ani. A deputat la Radio în anul 1972 cu melodia “N-aştepta”, interpretată de Aurelian Andreescu, a compus cu mare succes pentru Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Mihaela Runceanu sau Aura Urziceanu. Marcel Dragomir a câştigat numeroase premii în concursuri naţionale şi internaţionale, iar între anii 1984 – 1994 a lucrat ca redactor muzical la secţia de creaţie a Radiodifuziunii Române.

  • Redeschiderea anchetei privind închisorile CIA

    Redeschiderea anchetei privind închisorile CIA

    Parlamentul European a decis, miercuri, redeschiderea anchetei asupra închisorilor secrete ale CIA în statele membre, inclusiv România. Decizia a fost luată ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului american privind utilizarea torturii de către CIA.



    Un raport al Senatului SUA publicat în decembrie 2014 dezvăluie fapte noi care confirmă acuzaţiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autorităţile acestora şi funcţionari şi agenţi ai serviciilor lor de securitate şi de informaţii au fost complici la programul CIA de detenţie secretă şi de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanţiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor, afirmă deputaţii europeni.In rezolutia adoptată de Legislativul comunitar, eurodeputaţii cer din nou statelor europene să investigheze acuzaţiile referitoare la transferul de suspecţi de terorism şi la închisorile secrete, dar şi să-i urmărească penal pe cei vinovaţi.



    Sarcina de a relua ancheta şi de a informa legislativul European asupra rezultatelor revine Comisiilor pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din PE, care vor avea la dispoziţie un an. Ancheta va presupune trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informaţii şi probe privind posibile dări de mită sau alte fapte de corupţie în legătură cu programul CIA în state UE, printre care Liutuania, Polonia şi România, unde au fost lansate acuzatii că ar fi existat centre secrete de detenţie ale CIA. Parlamentul European avertizează, în acelaşi timp, statele membre vizate să nu încerce să blocheze anchetele parlamentare şi judiciare naţionale, invocând abuziv secretul de stat şi clasificând nejustificat documente. Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a unor ţări UE pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de o comisie a Parlamentului European, creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind această problemă.



    În România a existat o anchetă parlamentară care a stabilit, în 2008, că nu au existat centre de detenţie ale CIA pe teritoriul ţării. În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea din nou autorităţilor de la Bucureşti declanşarea rapidă a unei anchete “independente, imparţiale, detaliate şi eficiente” privind implicarea României în programul închisorilor americane.



    În replică, premierul roman Victor Ponta declara atunci că autorităţile vor studia această rezoluţie şi vor face tot ce e normal pe plan european sau internaţional.