Radio România Internațional

Tag: ancheta

  • Retrospectiva săptămânii 04.08. – 10.08.2019

    Retrospectiva săptămânii 04.08. – 10.08.2019

    Ancheta privind crimele de la Caracal continuă


    Anchetatorii
    români au continuat şi în această săptămână verificările la locuinţa din
    Caracal a lui Gheorghe Dincă, care a declarat, după ce a fost
    reţinut în urmă cu două săptămâni, că a omorât două adolescente de 15 şi 18 ani.
    De asemenea, a avut loc audierea mai multor persoane şi s-au efectuat
    percheziţii informatice asupra unor medii de stocare. O serie nepermisă de
    sincope în acţiunea autorităţilor în cazul de la Caracal a condus, deja, la
    demiteri sau demisii la nivel înalt. Secţia pentru procurori din cadrul
    Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare să facă
    verificări la DIICOT şi la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale.
    Este vizat modul de instrumentare a dosarelor penale ce au ca obiect traficul
    de persoane şi de minori, precum şi infracţiunile de lipsire de libertate şi
    omor, investigate în contextul sesizărilor privind dispariţiile de persoane.

    În
    context, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, a anunţat,
    miercuri, mai multe măsuri de reformare a serviciului de urgenţă 112. Într-o
    declaraţie de presă, el a precizat că pe termen scurt trebuie să fie
    îmbunătăţită legislaţia, iar pe termen mediu şi lung se va urmări formarea de
    specialişti în sistemul 112 şi înmulţirea centrelor din ţară pentru pregătirea
    acestora. Pe de altă parte, premierul Viorica Dancilă a anunţat toleranță zero pentru lipsa de
    umanitate și de respect față de cetățean şi a declarat că executivul va da o
    ordonanță de urgență pentru înăsprirea pedepselor, inclusiv închisoare pe
    viaţă, pentru criminali, violatori și pedofili. La rândul său, ministrul
    interimar de interne, Mihai Fifor, a spus că şi-a propus reforma ministerului
    pe care îl conduce şi a promis că va face tot ce ii stă în putinţă pentru a
    combate criminalitatea în România. Executivul a analizat, în primă lectură,
    proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute. Proiectul prevede
    posibilitatea ca persoana dispărută să fie localizată fără deschiderea unui
    dosar penal în prealabil şi înfiinţarea, în cadrul Poliţiei, a unităţii
    centrale Persoane dispărute şi a dispeceratului de urgenţă
    Dispariţie minori.


    Rectificare bugetară amânată


    Guvernul de la
    Bucureşti a amânat prima rectificare bugetară din acest an. Aceasta cuprinde
    diminuări la Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene,
    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Agricultură, Cercetare, Educaţie şi la
    Secretariatul General al Guvernului. Bani în plus vor primi Ministerul
    Finanţelor – dintre aceştia o mare parte o reprezintă contribuţia României la
    bugetul UE, Ministerul Mediului, al Muncii, SRI, precum şi Ministerul
    Dezvoltării Regionale. De asemenea, proiectul Rectificării bugetare
    asigură sumele necesare pentru pensii şi salarii, dar şi sumele pentru
    finalizarea procesului de restituire a taxei speciale şi a taxei de poluare
    pentru autoturisme şi autovehicule. Opoziţia reclamă tăierile de la domeniile
    cheie şi scăderea fondurilor pentru investiţii. Mai multe asociaţii, coaliţii
    şi sindicate se arată, de asemenea, nemulţumite de proiectul de rectificare
    bugetară. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, susţine, însă, că
    rectificarea bugetară nu presupune tăieri de fonduri de la ministere şi că
    rectificarea va fi una pozitivă.

    Pe de altă parte, Banca Naţională a României a
    păstrat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o
    inflaţie de 3,4 procente pentru sfârşitul anului viitor. Cu ocazia prezentării
    Raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur
    Isărescu a explicat că cei doi factori principali care pun presiune pe
    creşterea preţurilor sunt majorările salariale şi acumularea excesului de
    cerere, şi că Banca Centrală va acţiona în direcţia descurajării acestora, însă
    atât cât este posibil fără a afecta creditarea. Pe de altă parte trebuie ca şi
    celelalte autorităţi ale statului să adopte măsuri pentru reducerea deficitelor
    de cont curent şi fiscal bugetar, a mai spus şeful Băncii Centrale. Mugur
    Isărescu a mai declarat că abordarea potrivită este aceea de a stopa adâncirea
    deficitelor şi de a ajusta treptat aceste dezechilibre.


    Întâlnire Iohannis – Trump la Casa Albă


    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, va fi primit, pe 20 august, la Casa Albă, de
    preşedintele american, Donald Trump – s-a anunţat, marţi, la Bucureşti şi
    Washington. În comunicatul Casei Albe se arată că preşedintele Donald Trump
    este încântat să sărbătorească alături de omologul român împlinirea a 30 de ani
    de la căderea comunismului în România şi 15 ani de când ţara este membră a
    NATO. Partea americană menţionează că cei doi lideri vor analiza modalităţile
    de a răspunde cât mai bine la provocările de securitate pentru România şi
    Statele Unite, dar şi căile prin care pot fi dezvoltate parteneriate benefice
    ambelor părţi în domeniul comerţului şi energiei. Un comunicat al Preşedinţiei
    Române arată că Donald Trump şi Klaus Iohannis au programate discuţii despre
    întărirea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic pe toate
    dimensiunile sale, inclusiv în materie de securitate şi economie. Potrivit
    Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis va evidenţia şi cu această ocazie
    că România va continua să fie un partener strategic solid şi un aliat
    responsabil şi de încredere al Statelor Unite. Şeful statului va arăta la
    Washington că una dintre priorităţile politicii externe a României este
    consolidarea relaţiei transatlantice şi a securităţii spaţiului euroatlantic.

  • Retrospectiva săptămânii 12.08.-18.08.2018

    Retrospectiva săptămânii 12.08.-18.08.2018


    Anchetă după violenţele la mitingul
    Diasporei


    Procurorii
    militari români au continuat, săptămâna aceasta, audierile în dosarul
    protestului antiguvernamental de vineri 10 august, din Bucureşti, marcat de
    violenţe. Peste 200 de persoane au depus plângeri penale împotriva jandarmilor
    care au acţionat la manifestaţie, iar circa 100 au fost audiate. Între timp, a
    fost ridicat de la sediul Jandarmeriei ordinul de intervenţie întocmit de
    comandantul acţiunii şi aprobat de prefectul Capitalei. Au fost ridicate, totodată,
    documente privind substanţele chimice folosite la protest, precum şi mostre de
    muniţie neletală şi de substanţe chimice. Aceasta, după ce participanţi la
    miting şi-au exprimat public temerea că substanţele folosite de jandarmi le-ar
    fi pus în pericol sănătatea.

    La rândul
    ei, Jandarmeria a prezentat,
    într-un scurt film, propria sa viziune privind violenţele de pe 10 august. Într-un interviu televizat,
    coordonatorul jandarmilor la protest, maiorul Laurenţiu Cazan, a declarat că, spre
    deosebire de alte dăţi, situaţia a fost îngreunată de faptul că manifestanţii
    paşnici nu i-au mai izolat pe cei violenţi. Totodată, el a afirmat că grupurile
    turbulente păreau organizate. Laurenţiu Cazan şi-a cerut scuze faţă de
    persoanele care au suferit în mod gratuit în urma intervenţiei forţelor de
    ordine, subliniind că nu a luat o decizie în privinţa unei demisii şi că nici
    nu are ce să-şi reproşeze tactic şi organizatoric.



    Clasa politică românească, mai divizată ca
    niciodată


    Violenţele de
    la mitingul de vineri au scos în evidenţă, mai acut ca niciodată, fracturile la
    nivel politic. Preşedintele de dreapta Klaus Iohannis a cerut PSD, principala
    formaţiune la guvernare, să
    ia în seamă cererile românilor care protestează de peste un an şi jumătate. El
    a acuzat conducerea partidului că, după ce ar fi compromis actul de guvernare,
    acum a venit şi cu o componentă represivă, specifică regimurilor autoritare. A
    spus ca intervenţia Jandarmeriei a fost puternic disproporţionată în comparaţie
    cu manifestările majorităţii oamenilor din Piaţa Victoriei, dar a condamnat şi
    acţiunile violente ale celor care au instigat şi atacat jandarmii în încercarea
    de a deturna un protest paşnic. Klaus Iohannis: Cei care vor să
    îngenuncheze justiţia şi lupta anticorupţie şi-au dorit o diversiune, pentru a
    construi o tensiune nejustificată şi falsă în societate. Ce se va întâmpla mai
    departe, dacă acest guvern va continua să trateze proprii cetăţeni de aceeaşi
    manieră şi să recurgă la înăbuşirea prin violenţă a vocilor care se opun
    întoarcerii în timp a României?

    PSD nu s-a lăsat mai prejos: a transmis un comunicat în care preşedintele Klaus
    Iohannis este caracterizat drept un factor nociv care întreţine conflictele şi
    dezbină insistent şi cu premeditare societatea românească, în dispreţul şi cu
    încălcarea gravă a atribuţiilor constituţionale. Social-democraţii mai
    consideră că, prin solicitarea sa expresă ca procurorii să-i ancheteze pe
    jandarmi pentru acţiunile lor, preşedintele îi umileşte şi îi timorează,
    slăbind nepermis determinarea unor instituţii vitale în intervenţiile pentru
    apărarea ordinii publice. Nu în ultimul rând, PSD califică drept antinaţională orice
    tentativă care urmăreşte subminarea exercitării guvernării de către actuala
    majoritate parlamentară.



    15 august – Ziua Marinei române


    Miercuri, pe
    15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, a fost serbată Ziua
    Marinei Române, marcată în toate oraşele-port din ţară. Cele mai ample
    manifestări au avut loc la Constanţa, la Marea Neagră. Câteva mii de oameni au urmărit
    demonstraţiile la care au participat zeci de nave, două avioane de vânătoare
    F-16 şi unul de cercetare P8 Poseidon, precum şi elicoptere Puma Naval. Au
    defilat detaşamente de militari din Forţele Navale Române, alături de colegi din Italia, Marea Britanie,
    Statele Unite şi Ucraina. Prezent la Constanţa, preşedintele Klaus Iohannis a precizat, în discursul său, că
    atenţia acordată Mării Negre şi menţionarea ei repetată în documentele adoptate
    la Summitul de la Bruxelles reconfirmă importanţa sa strategică pentru NATO. La
    rândul său, ministrul Apărării, Mihai Fifor, a punctat că Forţele Navale sunt
    în plin proces de înzestrare: (track)Săptămâna viitoare vom aproba în guvern
    hotărârea pentru derularea achiziţiilor sistemului de instalaţii mobile de
    lansare de rachete antinavă, bateriilede
    coastă care vor întregi amprenta de securitate navală a ţării noastre.



    Un dezastru cu bătaie geografică lungă


    Podurile din
    România nu se află într-o situaţie gravă. Din cele 4.250 de poduri ale reţelei
    de drumuri naţionale, doar 37 prezintă unele probleme tehnice, majoritatea
    fiind, însă, situate pe drumuri secundare. Potrivit unui comunicat al Companiei
    Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în curând va fi lansată o
    licitaţie publică pentru atribuirea contractelor de reabilitare a podurilor
    care traversează Dunărea, de pe autostrada A2. Precizările vin după dezastrul de săptămâna aceasta din
    Italia: aproximativ 35 de vehicule şi trei camioane traversau o porţiune
    a viaductului Morandi al autostrăzii A10, când, pe o ploaie torenţială, aceasta s-a prăbuşit. Zeci de persoane, între care şi
    români, au murit sau au fost grav rănite.



    Veşti bune din sportul românesc


    Jucătoarea
    română de tenis, Simona Halep, a ajuns, de curând, la 18 titluri câştigate în întreaga carieră, din care unul de
    Grand Slam, cucerit chiar anul acesta la Roland Garros. O victorie pe cât de
    frumoasă, pe atât de muncită a venit, duminica trecută, la Montreal, în Canada.
    Numărul unu mondial nu şi-a
    dezminţit valoarea şi a învins-o, într-un meci superb, pe numărul 3 WTA,
    americanca Sloane Stephens, cu 7-6, 3-6, 6-4. Halep a disputat a treia sa
    finală la turneul de la Montreal, pe care l-a mai câştigat o dată, în 2016. Pe
    de altă parte, veşti bune au venit din fotbal: joi, campioana României CFR Cluj
    (nord-vest) şi vicecampioana FCSB (fosta Steaua Bucureşti) s-au calificat în
    play-off-ul Ligii Europa. Clujenii au surclasat, pe teren propriu, formaţia armeană Alaşkert, scor 5-0,
    după ce câştigaseră partida tur cu 2-0. FCSB s-a calificat în dauna croaţilor
    de la Hajduk Split, după 0-0 în deplasare şi 2-1 la Bucureşti.

  • UPDATE Mai multe victime în oraşul german Münster; o maşină a intrat în mulţime

    UPDATE Mai multe victime în oraşul german Münster; o maşină a intrat în mulţime

    UPDATE


    Herbert Reul, ministrul de Interne din landul Rhenania de Nord-Westphalia, unde un bărbat a intrat cu maşina în mulţime în centrul oraşului Münster, a îndepărtat sâmbătă seara ipoteza unui atentat islamist şi a subliniat că şoferul era german. Oficialul a redus cifra morţilor în incident, de la trei la doi, la care se adaugă autorul atacului, care s-a sinucis în interiorul furgonetei, împuşcându-se.



    În privinţa numărului răniţilor – 20, din care şase în stare gravă, potrivit poliţiei – ministrul regional de Interne a menţionat că este dificil de oferit o cifră concretă, dar sunt “mulţi”. Principalele media germane l-au identificat pe autorul atacului ca fiind un bărbat de 48 de ani cu probleme psihologice în trecut.


    ———————-



    Cel puţin patru persoane şi-au pierdut viaţa după ce o furgonetă a intrat într-un grup de oameni strânşi pe o terasă dintr-un local central din Münster, a informat Ministerul de Interne german. În acest bilanţ este inclus şi şoferul vehiculului, care s-a sinucis în interiorul furgonetei, împuşcându-se.



    Potrivit mai multor media germane, o furgonetă a intrat în mulţime în acest oraş din landul Rhenania de Nord-Westphalia. Poliţia locală a informat că şoferul maşinii s-a sinucis prin împuşcare și a anunţat că circa 30 de persoane au fost rănite în incident.



    Motivele incidentului rămân neclare şi sunt anchetate. Münster este unul dintre cele mai importante centre universitare din Germania, cu circa 50.000 de studenţi.



    Guvernul german şi-a exprimat sâmbătă solidaritatea cu victimele atacului.

  • Comisia amendează opt fabricanţi de condensatori pentru constituirea într-un cartel

    Comisia amendează opt fabricanţi de condensatori pentru constituirea într-un cartel

    Comisia Europeană a amendat nouă companii japoneze care produc condensatori cu aproape 254 de milioane de euro. Ancheta Bruxelles-ului a dezvăluit că respectivele societăţi au făcut, între anii 1998 şi 2012, o înţelegere la nivel internaţional pe piaţa condensatorilor electrolitici pe bază de tantal şi de aluminiu, pentru a-şi maximiza profiturile.

    Condensatorul este o piesă esenţială pentru toate produsele electronice – de la telefoane mobile sau aparate electrocasnice până la dispozitive care echipează automobile sau eoliene ce produc electricitate. Timp de 14 ani, între 1998 şi 2012, cei nouă producători japonezi de condensatori au participat la reuniuni multilaterale şi au stabilit contacte bilaterale sau trilaterale pentru schimburi de informaţii sensibile pe plan commercial. Potrivit anchetei Comisiei Europene, obiectivul era de a-şi coordona viitoarele mutări pe piaţă şi de a evita concurenţa la nivelul preţurilor. Mai precis, companiile şi-au transmis informaţii legate de viitoarele preţuri şi de intenţiile lor tarifare, precum şi de următoarele cereri şi oferte. În anumite cazuri, participanţii au încheiat acorduri cu privire la preţuri şi au urmărit punerea lor în aplicare.

    Decizia Comisiei Europene de a amenda cele nouă companii arată încă o dată foarte clar că nu tolerează comportamente anticoncurenţiale care le-ar putea aduce daune consumatorilor europeni, chiar dacă respectivele contacte au avut loc în afara Europei – a afirmat comisarul pentru Concurenţă, Margrethe Vestager: Am descoperit producătorii de condensatori şi i-am amendat cu 254 de milioane de euro. De 14 ani, ei fac parte dintr-un cartel constituit la nivel mondial. Companiile implicate au sediul în Asia. Condensatorii sunt instrumente electrice care sochează electrostatic energie, într-un camp electric, şi care sunt folosite la orice produse electrice sau electronice. Adică: televizoare, calculatoare, smartphone-uri ori frigidere. Vreau să spun că majoritatea gospodăriilor europene sunt, la rândul lor, afectate de acest cartel.


    Ancheta Bruxelles-ului a mai arătat că participanţii la înţelegere erau conştienţi de caracterul anticoncurenţial al comportamentului lor, deoarece au încercat să ascundă orice informaţie care i-ar fi putut incrimina. De pildă, mesajele schimbate între companii sau prin sistemul intern de comunicare electronică ce conţineau detalii legate de reuniuni erau însoţite de indicaţii precum: a se distruge după citire, distrugeţi, vă rog, acest e-mail după ce l-aţi citit, nu îl păstraţi în secret ori întâlnirea trebuie să rămână secretă, fiţi prudent în folosirea conţinutului acestui raport. La reuniuni, discuţiile se purtau între înalţi oficiali, uneori chiar la nivel de preşedinţi ai companiilor.

    Întâlnirile se desfăşurau cu precădere în Japonia, însă înţelegerea a fost pusă în practică la scară internaţională, adică şi în Spaţiul Economic European – au mai arătat anchetatorii Comisiei Europene.


  • Omul Anului 2017 la Radio România Internaţional

    Omul Anului 2017 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, RRI a continuat tradiţionala sa
    anchetă de opinie printre ascultătorii şi utilizatorii de Internet şi reţele
    sociale din lume. V-am provocat să desemnaţi acea personalitate, din orice
    domeniu, care a contribuit cel mai mult la mersul înainte al lumii în 2017.




    Printre politicienii propuşi Omul Anului 2017
    la RRI s-au aflat președinții american, Donald Trump, rus, Vladimir
    Putin, francez, Emmnuel Macron, chinez, Xi Jinping, și român, Klaus Iohannis, cancelarul
    german Angela Merkel, premierii canadian Justin Trudeau, japonez, Shinzo Abe, din
    Bangladesh, Sheikh Hasina, ori Chris Christie, guvernatorul statului New Jersey.
    A primit nominalizări şi Papa Francisc. Nominalizări au mai primit, între
    alții, Regele Mihai I al României, care a încetat recent din viaţă, la 96 de
    ani, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii ori prințul moștenitor al Arabiei
    Saudite, Mohamed bin Salman. Om al
    Anului, dar cu semnul minus, pentru influența negativă avută, a fost
    nominalizat liderul nord-coreean Kim Jong-Un.




    Am primit de la dvs. și nominalizări colective: femeile din
    zonele de conflict, pentru forța de a face față provocărilor și situațiilor
    dificile cu care se confruntă, respectiv toate femeile din lume care luptă
    pentru eliminarea violenţei împotriva lor, dar și echipele de fotbal ale Egiptului,
    Marocului, Tunisiei și Arabiei Saudite, pentru calificarea la turneul final al
    Campionatului Mondial din Rusia.




    Alte
    nominalizări, din afara sferei politice: trupa rock Agatha Christie, ciclistul
    slovac Peter Sagan, renumitul fizician Stephen Hawking, cantautoarea Karen
    Chisholm ori … robotul Sophia.





    Omul Anului 2017 la RRI este, însă, pe
    baza propunerilor publicului RRI, marea jucătoare
    română de tenis Simona Halep, cea care anul acesta a ajuns numărul 1 mondial! Dumitru Pelican, din România, îşi motiva astfel opțiunea: Un vis
    împlinit! Simona Halep este numărul 1 mondial! Pentru mulți părea un obiectiv
    irealizabil. Simona a crezut că se poate, a muncit enorm, și-a îmbunătățit
    serviciul, a continuat să spere și a devenit, astfel, prima sportivă din
    România care obține această poziție de lider mondial! La băieți, se știe, a
    fost Ilie Năstase! Un succes istoric, așteptat de milioanele de români care au continuat
    să creadă în Simona! «Ne face să fim mândri când câştigă, ne întristează când
    pierde!», scria Santa Al Djika, din Macedonia (FYROM). Ce o caracaterizează pe
    Simona Halep, ca să fie un exemplu ? – se întreba ascultătorul RRI, care a
    oferit şi o listă de răspunsuri proprii: muncă, progres constant, rãbdare,
    ambiţie, modestie, naturaţete, spontaneitate, umor, iubire, respect.

  • Retrospectiva săptămânii 21.05 – 27.05.2017

    Retrospectiva săptămânii 21.05 – 27.05.2017

    România la summitul NATO


    România şi-a atins obiectivele la
    summitul NATO – a afirmat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, prezent la
    reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles. Sunt convins că această reuniune a contribuit
    la asigurarea unei apărări solide a României şi la un rol vizibil al ţării
    noastre în asigurarea securităţii regiunii noastre şi a spaţiului euroatlantic.
    România – a precizat Klaus Iohannis – doreşte o Alianţă puternică, unită şi
    coezivă, întărirea relaţiei transatlantice şi un flanc estic bine consolidat
    într-un mod echilibrat: Constat cu mare bucurie că ideea a fost
    preluată la modul general şi se lucrează la un concept care va duce la o
    abordare echilibrată pe flancul estic. Foarte important pentru noi este, sigur,
    ca Marea Neagră şi zona Mării Negre să rămână în centrul atenţiei şi, sigur,
    dacă vorbim de flancul estic, este clar că trebuie să vorbim şi despre Rusia,
    şi aici lucrurile sunt foarte clare: noi ne dorim să avem o abordare unitară,
    nu împotriva Rusiei, nu pentru Rusia, ci o abordare unitară, când vine vorba
    despre Rusia.     La summitul NATO, Klaus Iohannis a mai menţionat că alocarea
    de către Bucureşti a 2% din PIB pentru apărare este foarte apreciată de către
    Aliaţi. Aceştia au convenit ca NATO să fie mai activă în combaterea
    terorismului şi să devină membru al Coaliţiei împotriva grupării jihadiste Stat
    Islamic, fără, însă, a se implica în operaţiuni de luptă. Nu în ultimul rând,
    preşedintele Iohannis a salutat finalizarea aderării Muntenegrului la NATO. În
    marja reuniunii, preşedintele a discutat cu omologul polonez, Andrzej Duda,
    despre organizarea unei noi reuniuni regionale la nivel înalt la Bucureşti, în
    pregătirea summitului Alianţei din 2018. Cum întâlnirea de joi, de la Bruxelles, a fost prima la nivel
    înalt a NATO la care au participat noul preşedinte al Statelor Unite, Donald
    Trump, şi noul lider al Franţei, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis le-a urat celor doi un călduros
    bun venit la NATO, asigurându-i de tot sprijinul României, care are
    parteneriate strategice solide cu ambele ţări.



    Comisia Europeană şi FMI despre economia României


    Comisia Europeană a avertizat,
    săptămâna aceasta, România că în 2016 s-a abătut semnificativ de la obiectivele
    bugetare pe termen mediu, existând şi anul acesta riscul unei devieri.
    Executivul comunitar se aşteaptă ca ţara să înregistreze în 2017 un deficit
    bugetar de 3,5% din PIB şi de 3,7% anul viitor, peste nivelul admis cu UE de
    3%. Bruxelles-ul este îngrijorat, între altele,că
    aplicarea doritei legi a salarizării unitare a angajaţilor din sectorul
    bugetar, aflată în Parlament, ar putea duce la depăşirea cu mult a
    cheltuielilor pe care şi le poate permite Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la
    Bucureşti. De aceea, Comisia Europeană recomandă României să folosească orice
    venituri suplimentare pentru reducerea deficitului şi să ia, totodată, măsuri
    pentru o mai buna colectare a taxelor şi combaterea muncii la negru. Aceeaşi
    lege a salarizării unitare a bugetarilor este şi în vizorul Fondului Monetar
    Internaţional, care vede în viitorul act normativ, alături de noile reduceri de
    taxe, riscuri pentru deficitul bugetar, estimat, în 2017, la 3,7%. În viziunea
    FMI, economia românească va avea, anul acesta, o creştere de 4,2 procente.



    Legea salarizării unitare pe masa Parlamentului


    Principalul partid din coaliţia la guvernare, PSD,
    susţine că este nevoie de mărirea salariilor românilor, astfel încât aceştia să
    nu mai plece din ţară, ceea ce ar implica cheltuieli bugetare mai mari. Plecând
    de la această idee, Guvernul a trimis spre dezbatere, în Parlament, proiectul
    legii salarizării unitare a bugetarilor, adoptat, deja, marţi, de Senat.
    Urmează să intre, săptămâna viitoare, în dezbaterea comisiilor de specialitate
    din Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Documentul
    prevede majorări salariale pentru bugetari, în etape, până în anul 2022.
    Proiectul a fost votat de senatorii PSD şi ALDE (la putere), precum şi ai UDMR,
    dar a fost criticat de opoziţia reprezentată de PNL, USR şi PMP pe motiv că nu
    este prevăzut clar impactul bugetar şi sursa de finanţare pentru creşterile
    salariale. La proiectul de lege au fost depuse peste 300 de amendamente, dintre
    care mai mult de jumătate au fost adoptate, unele dintre ele aparţinând
    opoziţiei. Pe de altă parte, tot, marţi, preşedintele Klaus Iohannis a
    promulgat Legea care măreşte unele
    drepturi băneşti ale militarilor, de care vor beneficia peste 46.000 de
    persoane.



    Comisie de anchetă
    pentru prezidenţialele din 2009


    O comisie parlamentară specială cercetează circumstanţele
    în care, în 2009, fostul preşedinte de dreapta Traian Băsescu şi-a adjudecat al
    doilea mandat în fruntea României, învingându-l în turul doi pe liderul PSD de atunci, Mircea
    Geoană. Un astfel de demers a fost generat de controversatul jurnalist Dan
    Andronic, ale cărui dezvăluiri au condus la crearea comisiei. Audiat luni, el a
    mărturisit că nu are date noi faţă de cele prezentate, deja, în mass-media şi
    nici indicii potrivit cărora alegerile ar fi fost fraudate. Recent, el a
    afirmat că în seara celui de-al doilea tur al prezidenţialelor de acum opt ani
    i-a întâlnit, într-un cadru informal, pe procurorul general Laura Codruţa
    Kövesi, în prezent şefă DNA, pe fostul director al SRI, George Maior, acum ambasador
    la Washington, şi pe prim-adjunctul acestuia, Florian Coldea, şi că i s-a părut
    că asista la şedinţa unei celule de criză. Toţi cei menţionaţi, a mai spus
    Andronic, riscau să fie demişi în urma unei victorii a lui Mircea Geoană.
    Marţi, atât acesta, cât şi şeful său de campanie, fostul parlamentar
    social-democrat Viorel Hrebenciuc, au compărut în faţa comisiei. Geoană a
    afirmat că a existat un efort deliberat, coordonat de la cel mai înalt nivel al
    statului român, de influenţare a alegerilor. Comisia parlamentară specială va
    continua audierea unor politicieni şi diplomaţi proeminenţi implicaţi în
    scrutinul de atunci.

  • Retrospectiva săptămânii 15.01-21.01.2017

    Retrospectiva săptămânii 15.01-21.01.2017

    Graţiere şi proteste


    Două proiecte de ordonanţă de urgenţă, privind graţierea, respectiv modificarea Codului penal, iniţiate de noul executiv român, au scos în stradă mii de oameni în Bucureşti şi în alte oraşe mari din România. Proiectele au fost trimise spre consultare principalelor instituţii din Justiţie şi publicate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei. Guvernul intenţionează să graţieze în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. De asemenea, să înjumătăţească pedepsele cu închisoare pentru cei care au împlinit vârsta de 60 ani, care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani şi a femeilor însărcinate. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă. Nu ar urma să beneficieze de graţiere recidiviştii sau cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă, împotriva siguranţei Statului şi de mare corupţie. În ce priveşte ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale, proiectul prevede că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei.


    De asemenea, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei (circa 45 de mii de euro) şi cu plângerea prealabilă a părţii vătămate. Ministrul justiţiei, Florin Iordache, susţine că actele normative sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Criticii proiectelor au atras, însă, atenţia că astfel ar fi graţiaţi politicieni corupţi, dar şi criminali periculoşi şi ar fi dezincriminate abuzul în serviciu şi conflictul de interese. Magistraţii consideră că modificările legislative nu ajută justiţia şi lupta anticorupţie, iar ambasadorul SUA, Hans Klemm, apreciază că ordonanţele amintite nu sunt oportune întrucât conduc la slăbirea statului de drept.



    Priorităţile politicii externe a Bucureştiului


    Preşedintele Klaus Iohannis le-a prezentat ambasadorilor străini acreditaţi la Bucureşti priorităţile politicii externe româneşti în 2017. Coordonatele vor rămâne aceleaşi, a dat asigurări şeful statului român – aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO. Potrivit preşedintelui român, se mentin ca priorităţi combaterea migraţiei ilegale şi a terorismului. Pe de altă parte, şeful statului a reiterat că România este pregătită să participe la negocierile privind Brexitul, subliniind că rezultatul acestora trebuie să asigure pe deplin prezervarea drepturilor lucrătorilor români.


    Totodată, preşedintele a vorbit despre aprofundarea relaţiilor strategice cu Germania, Franţa şi Italia. Dar şi cu Polonia, în special în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional. Parteneriatul strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune, trebuie amplificat, la fel şi cooperarea cu statele baltice. Angajamentul concret în sprijinul integrării europene şi euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest, dar şi dezvoltarea în continuare a relaţiei cu Ucraina sunt alte coordonate ale politicii externe româneşti în 2017. Preşedintele a mai menţionat că trebuie pus accentul pe dimensiunea economică în relaţiile cu statele din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu şi a opinat că relaţiile cu ţările din Asia, America Latină şi Africa trebuie promovate mult mai activ. Şeful statului a făcut referire şi la relaţia cu Republica Moldova, prilej cu care a dat asigurări că obiectivul României rămâne orientarea ireversibilă a Chişinăului către UE.



    Cazul Coldea


    Numărul doi în Serviciul Român de Informaţii, generalul Florian Coldea, a fost eliberat, în această săptămână, din funcţia pe care o deţinea de 12 ani, şi trecut în rezervă. Decizia survine după acuzaţiile grave formulate de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugar, inculpat într-un dosar penal în care a fost dat în urmărire europeană şi care a lăsat să se înţeleagă că ar fi existat o imixtiune a serviciilor secrete în actul de justitie. Deşi o comisie internă de anchetă internă l-a găsit nevinovat pe Coldea, acesta a făcut un pas în spate, renunţând la funcţie. În contextul dezbaterilor publice din aşa-numitul caz Coldea, preşedintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj politic noii majorităţi parlamentare, în care a spus că dovada maturităţii acesteia va fi modul în care abordează schimbările legislative din domeniul siguranţei naţionale şi al justiţiei. Preşedintele a explicat că pentru servicii secrete puternice şi eficiente e nevoie de un control parlamentar puternic, dar nu partinic.



    Anchetă privind rectificările bugetare


    Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti, reunite în şedinţă comună, au decis declanşarea unei anchete referitoare la rectificările bugetare operate anul trecut de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Vor fi anchetate procedura şi datele care au stat la baza adoptării de către Guvernul Cioloş a rectificărilor bugetare pozitive din august şi noiembrie 2016, în condiţiile în care, potrivit lui Liviu Dragnea, liderul principalului partid aflat la guvernare, PSD, veniturile scădeau de la lună la lună. Demersul majorităţii a fost criticat de PNL şi USR, care s-au pronunţat împotriva acestei iniţiative.


    Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat o hotărâre prin care se solicită o analiză pe aceeaşi temă şi Curţii de Conturi. Fostul premier Dacian Cioloş a răspuns, pe o reţea de socializare, acuzelor legate de execuţia bugetară pe anul trecut. În opinia sa, este vorba despre o fumigenă din partea celor care nu au cum să îşi respecte promisiunile făcute în campania electorală. Fostul premier aminteşte de un record de încasări de la UE, 7 miliarde de euro, bani care au intrat în România. Mai mult, ţinând cont de evoluţia economiei româneşti din primul semestru, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în cel de-al doilea, mai spune Dacian Cioloş.

  • Fostul guvern, anchetat de noul Parlament

    Fostul guvern, anchetat de noul Parlament

    Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti, reunite în şedinţă comună, au decis declanşarea unei anchete referitoare la rectificările bugetare operate anul trecut de Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Verificările vor fi efectuate de către Comisiile de buget-finanţe, care trebuie să prezinte un raport în următoarele zile. Vor fi anchetate procedura şi datele care au stat la baza adoptării de către Guvernul Cioloş a rectificărilor bugetare din august şi noiembrie 2016.



    Demersul a fost criticat de PNL şi USR, care s-au pronunţat împotriva acestei iniţiative. Vicepreşedintele liberalilor, Cătălin Predoiu: “Partidul Naţional Liberal respinge această anchetă, pentru că ea nu are alt obiectiv decât să amâne momentul în care partidul şi coaliţia de partid de la guvernare trebuie să dea explicaţii în legătură cu nerealizarea unui program irealizabil.”



    În schimb, liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a precizat că o anchetă este necesară, având în vedere că au fost aprobate rectificări bugetare pozitive, în condiţiile în care veniturile scădeau de la lună la lună. Liviu Dragnea: “Să vedem dacă este din cauza lipsei de absorbţie a fondurilor europene, sau din cauza unei colectări proaste a TVA şi care sunt cauzele. A crescut evaziunea fiscală, a slăbit controlul ANAF-ului, a fost o ţesătură de oameni pusă în ANAF care a făcut ca anumite firme să nu fie controlate, ca anumite importuri să intre mai uşor în ţară? Că anumite instrumente, mecanisme şi instalaţii de control la vamă poate nu mai funcţionează sau nu au funcţionat subit?”



    Tot la iniţiativa lui Liviu Dragnea, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat o hotărâre prin care se solicită o analiză pe aceeaşi temă şi Curţii de Conturi. Fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş a răspuns, pe o reţea de socializare, acuzelor legate de execuţia bugetară pe anul trecut. În opinia sa, această idee poate fi considerată drept o fumigenă din partea celor care nu au cum să îşi respecte promisiunile făcute în campania electorală.



    Fostul premier aminteşte de un record de încasări de la UE – 7 miliarde euro, bani care au intrat în România. Mai mult, ţinând cont de evoluţia economiei româneşti din primul semestru, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în cel de-al doilea. Dacian Cioloş a mai spus că, prin toate măsurile luate pe parcursul anului trecut, a fost uşurată povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA şi chiar au fost create condiţii favorabile pentru ca Guvernul din acest an să încaseze mai mulţi bani europeni, circa trei miliarde de euro.

  • Fostul guvernu, anchetat di naulu Parlamentu (17.01.2017)

    Fostul guvernu, anchetat di naulu Parlamentu (17.01.2017)

    Senatlu şi Camera a Deputaţlor di Bucureşti, adunati tru andamusi comună, apufusira s-adra una ancheta mutrindalui rectificărli bugetari fapti anlu ti tricu di Guvernul tehnocrat cumandusitu di Dacian Cioloş. Verificărli va s-hiba adrati di cătra Comisiile di buget-finanţe, cari lipseasti s-parastiseaasca un raportu tru yinitoarili dzali. Va s-hiba anchetati procedura şi datili cari eara la thimel’iu tra adoptarea di cătra Guvernul Cioloş a rectificărlor bugetare dit agustu şi brumar 2016. Nchisita fu catugursita di PNL şi USR, cari sa spusira contra a aistei iniţiativa.




    Ia ti spusi viteprezidentul a libearalilor, Cătălin Predoiu: “Partidlu Naţional Liberal nu aproachi aestă anchetă, ti furn’ia că ea nu ari altu scupo ca masi s-amâna momentul tru cari partidlu şi coaliţia di partid di la guvernare lipseasti s-da giueapi tru ligătură cu niputearea tra s-baga tru lucru un program irealizabil.” Al’iumtrea, liderlu social-democrat, Liviu Dragnea, cundil’e că una anchetă easti ananghisită, avândalui tru videala că fura vulusiti rectificări bugetare pozitive, tru condiţiile tru cari amintatitli scădea mes di mes.




    Liviu Dragnea spusi: “S-videm desi easti di furn’ia a ixichil’ei di amintari a fondurlor europene, ica dit furn’ia că s-feati una slaba adunari a TVA şi cari suntu cauzili. Criscu evaziunea fiscală, slăghi controlu a ANAF-lui, avu una ţisătură di oameni bagata tru ANAF cari feati ca nascanti firmi s-nu hiba controlati, ca nascanti importuri s-intra ma lişor tru vasilie ? Că nascanti halat, mecanismi şi instalaţii di control la yimbruche vahi numata lucreadza ica nu lucrara una s-una?”




    Tut la iniţiativa al Liviu Dragnea, plenlu di la Camera a Deputaţlor adopta una apofasi prit cari s-caftă una analiză pi idyea temă şi di la Curtea di Conturi. Fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş apăndasi, pi un singir di socializari, la stepsurli ligati di execuţia bugetară ti anlu ti tricu. Tru minduita a lui, aestă idhee poate s-hiba lugursita ca una fumigenă di partea a atilor cari nu au cum să-şi tin’iseasca taxerli fapti tru campania electorală. Fostul premier aduti aminti di un recordu di ncasări di la UE – 7 miliardi di euro, paradz cari intrara tru România. Ma multu, ma s-acatam tru isapi evoluţia ali economie româneşti dit primlu semestru, eara ntimil’eata una rectificari bugetară pozitivă tru doilu.




    Dacian Cioloş nica spusi că, prit tuti misurli loati tru anlu ti tricu, fu lişurată fortuma fiscală prit rambursări ma mari di TVA si eara ndreapti si condiţii favorabili atea turlie ca Guvernul dit aestu an s-adună ma mulţa paradz europeni, aproapea trei miliardi di euro.



    Autor: Mihai Pelin


    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 20-26.11.2016

    Retrospectiva săptămânii 20-26.11.2016

    Executivul
    român aprobă o nouă rectificare
    bugetară.


    Guvernul a adoptat cea de-a doua
    rectificare bugetară din acest an. Potrivit ministrului de Finanţe, Anca Dragu,
    aceasta este una pozitiva şi reflectă modul eficient în care au
    fost gestionaţi banii publici, dar şi creşterea economică. Rectificarea a vizat, în
    principal, sănătatea, investiţiile, plăţile directe în agricultură şi
    susţinerea unor proiecte şi politici în domeniul educaţiei şi asistenţei
    sociale, finanţate prin administraţia publică locală. Rectificarea a avut în
    vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la
    sfârşitul anului 2016, pentru asigurarea finanţării unor programe în derulare.
    În plus, s-a urmărit păstrarea echilibrului macroeconomic şi a ţintei de
    deficit bugetar sub 3% din PIB.



    Foşti miniştri şi foşti
    directori ai celebrei companii Microsoft România,
    anchetaţi de DNA.


    Trei foşti miniştri sunt
    urmariţi penal în aşa numitul dosar Microsoft 2. Cu un prejudiciu de 67 de
    milioane de dolari, acesta vizează închirierea de licenţe pentru şcoli începând
    cu 2004. Dan Nica, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei
    informaţiei (2000-2004), Silvia Adriana Ţicău, pe rând, secretar de stat şi
    ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei (2003-2004) şi Alexandru
    Athanasiu, ministru al educaţiei şi cercetării (2003-2005), sunt anchetaţi
    pentru abuz în serviciu. Toţi trei sunt acuzaţi în legătură cu iniţierea,
    aprobarea sau susţinerea unor proiecte de hotărâri de guvern prin care s-a
    aprobat încheierea cu firma Fujitsu Siemens, deţinută de omul de afaceri
    Claudiu Florică, a contractului de închiriere de licenţe Microsoft, fără a
    exista un necesar fundamentat. În acelaşi dosar, sunt anchetaţi şi doi foşti directori ai
    Companiei Microsoft România, precum şi Claudiu Florică. Potrivit procurorilor, Fujitsu
    Siemens a cumpărat închirierea licenţelelor de la Microsoft şi a vândut-o apoi
    Guvernului, la preţ supraevaluat. Diferenţa de preţ a fost împărţirtă între cei
    implicaţi în această afacere extrem de profitabilă. Tot în acest caz, DNA a
    solicitat începerea urmăririi penale şi în cazul deputatului Eugen Bejinariu,
    fost secretar general al Guvernului în perioada 2003-2004, actual parlamentar,
    pe care îl acuză de abuz în
    serviciu în formă continuată.



    Prognoză economică
    îmbunătăţită a Bancii Mondiale privind economia românească.


    Banca Mondială
    şi-a îmbunătățit estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până
    la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie. Instituţia financiară atrage, însă,
    atenţia că saltul înregistrat de economia românească în acest an va fi urmat în
    2017 de o încetinire a creşterii la 3,8%, pentru ca în 2018 avansul să se
    reducă la 3,4%. Deficitul bugetului consolidat ar urma să se adâncească,
    apropiindu-se de 3% din PIB atât în 2016 cât şi în 2017, de la 1,5% din PIB în
    2015, ceea ce va duce la o mărire a datoriei publice. Guvernul Romaniei va
    trebui să ţină sub control presiunile actuale pe cheltuieli şi să
    îmbunătăţească eficienţa colectării taxelor pentru a evita intrarea în
    procedura de deficit excesiv. Şi FMI a estimat recent că România va înregistra
    în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5%, urmată de
    Irlanda (4,9%). La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană a revizuit în
    creştere cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creşterea
    economiei româneşti în acest an.



    Şeful diplomaţiei române în
    vizită oficială în Italia.


    Ministrul român
    de Externe, Lazăr Comănescu, a discutat, la Roma, cu omologul italian Paolo
    Gentiloni despre relaţiile bilaterale, dar şi despre viitorul Europei după Brexit, migraţie, situaţia din
    Republica Moldova după alegerile prezidenţiale sau relaţiile cu Federaţia Rusă.Cei doi
    demnitari au evidenţiat relaţia privilegiată dintre România şi Italia, bazată
    pe un Parteneriat strategic consolidat, precum şi necesitatea unei cooperări
    aprofundate care să contribuie la consolidarea, în continuare, a proiectului
    european. Atât Lazăr Comănescu, cât şi Paolo Gentiloni au vorbit despre
    comunitatea românească din Italia, foarte bine integrată, şi despre cea
    italiană de afaceri, deosebit de activă, din România.Peste 25.000 de firme italiene sunt prezente în România, a
    precizat Paolo Gentiloni.



    Legea industriei naţionale de apărare promulgată în România.


    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea privind industria naţională de
    apărare. Actul normativ fusese adoptat, luna trecută, de Senat, în calitate de
    cameră decizională. Legea reglementează organizarea sectorului pe domenii de
    activitate strategice, restructurarea şi regruparea de capacităţi, stimularea
    investiţiilor, creşterea competitivităţii şi diversificarea produselor
    specifice domeniului, precum şi participarea la activităţile industriei
    europene de apărare. Cheltuielile de apărare ale României au crescut cu
    jumătate de miliard de dolari în 2016 prin comparaţie cu 2009. Cu 1,48 % din
    PIB alocat Apărării, România se situează pe locul al treilea în topul
    cheltuielilor destinate echipării forţelor militare dintre statele membre NATO.
    În urma consultărilor politice, Klaus Iohannis a obţinut un acord în virtutea căruia
    Apărării i se va aloca din 2017 minim 2% din PIB. În prezent, numai
    cinci ţări membre UE respectă acest obiectiv NATO.

  • Anchetă la Autoritatea Electorală Permanentă

    Anchetă la Autoritatea Electorală Permanentă

    A rămas mai puţin
    de o lună până la alegerile legislative din România şi Autoritatea Electorală
    Parmanentă (AEP) rămâne fără şef. Ana Maria Pătru, preşedintele instituţiei,
    şi-a anunţat, prin avocatul său, demisia, pe fondul cercetărilor pe care
    Direcţia Naţională Anticorupţie le face la adresa ei. Este urmărită penal
    pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă şi două de spălare de bani.

    Procurorii DNA suspectează că mai multe softuri ale Autorităţii Electorale
    folosite la desfăşurarea alegerilor din ultimii ani au fost cumpărate de la o
    firmă preferată de şefa instituţiei. Contractele nu ar fi fost semnate degeaba,
    ci în schimbul unui apartament şi al unei maşini de lux. Mai precis, în primăvara lui 2008, Ana Maria
    Pătru, pe atunci vicepreşedintă a AEP, funcţie cu rang de secretar de stat, ar
    fi cerut de la o companie 210.000 euro, reprezentând contravaloarea unui imobil
    în Bucureşti. În anul
    următor, reprezentanţii companiei s-ar fi conformat. În schimb, Pătru ar fi
    promis derularea în bune condiţii a unui contract între respectiva companie şi
    Autoritatea pe care o reprezenta, precum şi ajutor pentru încheierea de noi
    contracte. Este motivul pentru care, doi ani mai târziu, în 2011, Ana Maria
    Pătru ar fi primit, de la reprezentanţii aceleiaşi firme, o parte din
    contravaloarea în euro a unei maşini de lux. De la administratorul unei
    alte firme, Ana Maria Pătru ar fi pretins şi obţinut 50.000 euro, pentru a
    interveni, în schimb, ca omul de afaceri să fie primit de ministrul Economiei
    de la acea vreme. Cu totalul banilor, dna Pătru şi-ar fi cumpărat un Land Rover. Şi pentru că şpaga ar fi fost ascunsă şi plimbată
    prin conturile mai multor firme, anchetatorii au căutat, marţi, dovezi în toate
    locurile unde Ana Maria Pătru putea să ţină documentele. În timpul descinderii
    la una din locuinţe, soţul acesteia a încercat să fugă cu mai multe acte care
    ar putea să elucideze un circuit al mitei.

    Ascensiunea profesională a Anei
    Maria Pătru, în vârstă de 40 de ani, a fost, în ultimii ani, constantă.
    Intrată în Partidul Democrat în 2002, în perioada 2005-2007, ea a fost director
    coordonator al Autorităţii Electorale Permanente – Filiala Regională Sud, iar
    din 2007 până în 2012 a fost vicepreşedinte al AEP, la propunerea
    Administraţiei Prezidenţiale. A fost numită, apoi, de Parlament, în 2012, în
    funcţia de preşedinte al
    instituţiei. În plus, din
    octombrie 2013, este vicepreşedintele Asociaţiei Mondiale a organismelor
    electorale.

    O surpriză neplăcută! Astfel a calificat preşedintele
    Klaus Iohannis evenimentele a căror protagonistă este Ana Maria Pătru. El a
    dat asigurări, însă, că ancheta
    Direcţiei Anticorupţie nu va afecta alegerile din 11 decembrie. Autoritatea
    Electorală Parmanentă este o instituţie serioasă, lucrează de mulţi ani,deja, cu
    problematica alegerilor, şeful statului declarându-se convins că îşi va face
    treaba în continuare.

  • Un an de la Colectiv

    Un an de la Colectiv

    Mii de persoane au participat, duminică, în Bucureşti, la un marş al tăcerii, pentru a marca împlinirea unui an de la incendiul din clubul Colectiv, soldat cu moartea a 64 de persoane – majoritatea tineri -, în acea noapte sau în lunile care au urmat, din cauza rănilor şi a infecţiilor intraspitaliceşti. Tragedia a dus la proteste în masă împotriva corupţiei la nivel înalt şi, în cele din urmă, la căderea guvernului Victor Ponta, a scos la iveală probleme în sistem şi a lăsat în urmă destine schimbate. Sunt încă multe întrebări care aşteaptă răspunsuri, multe răni nevindecate în suflete familiilor îndoliate şi multă suferinţă pentru cei peste 100 de răniţi, mare parte dintre ei având încă de luptat pentru recuperare.



    Incendiul a izbucnit în urma focurilor de artificii folosite în timpul unui concert susţinut de trupa rock Goodbye to Gravity. Materialul de antifonare folosit, non-ignifug, a dus la extinderea rapidă a focului, cele aproximativ 350 de persoane aflate în incintă fiind prinse ca într-o capcană de foc, cu o singură ieşire, spre care s-au înghesuit cu toţii. La un an de la tragedie, un monument dedicat memoriei victimelor a fost dezvelit la ora când izbucnea incendiul, în faţa clădirii clubului bucureştean oamenii au ţinut un moment de reculegere şi, simbolic, un proiector a trimis spre cer o rază de lumină.



    Şi preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori şi a aprins o lumânare la clubul Colectiv: România s-a schimbat. Verificările sunt mai clare, mai dese la astfel de localuri unde se organizează evenimente, există proceduri mai bune, mai clare într-o serie de domenii. Alte lucruri încă nu s-au schimbat după părerea mea suficient de mult, bunăoră mi-aş fi dorit ca după un an de zile să ştim totuşi cine s-a făcut vinovat de acest accident teribil.”



    Ancheta procurorilor, nefinalizată încă, a relevat că ceea ce s-a întâmplat la Colectiv — unul dintre cele mai mari dezastre din Europa din ultimele decenii – a fost provocat de numeroase nereguli, pornind de la permisiunea intrării în club a unui număr mult prea mare de persoane până la modul în care fuseseră obţinute autorizaţiile de funcţionare. Trei dosare privind drama de la Colectiv se află în instanţele civile şi militare.



    Prezent şi el, duminică, la locul incendiului premierul Dacian Cioloş a apreciat că “este datoria fiecărei persoane să înveţe din tragedia din clubul Colectiv şi să nu uite unde duc minciuna, aroganţa şi corupţia”. Un concert caritabil a fost susţinut de câteva zeci de trupe rock, banii obţinuţi pe biletele de intrare fiind donaţi celor care au încă nevoie de tratamente pentru rănile din incendiu.

  • Un nou scandal de corupţie în sistemul medical românesc

    Un nou scandal de corupţie în sistemul medical românesc

    Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale a Medicamentului, Lazăr Iordache,
    a fost arestat preventiv pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă.
    Denunţătorul în cazul acestuia este chiar persoana cu funcţie de conducere
    căreia i s-au oferit bani, precizează Ministerul Sănătăţii într-un comunicat.

    Potrivit DNA, Lazăr Iordache i-a promis respectivului 5% din sumele alocate
    pentru două spitale, destinate construirii unei staţii de epurare şi dotării cu
    echipamente medicale. Anchetatorii au constatat că, în aprilie, Lazăr Iordache
    i-a dat funcţionarului 126.000 de lei (circa 28.000 de euro). În schimbul
    banilor, acesta urma să aprobe alocările bugetare pentru cele două spitale, dar
    şi să îşi exercite influenţa asupra altor persoane din minister responsabile
    pentru aceste alocări.

    Cât priveşte scandalul HexiPharma care a fost în centrul
    atenţiei în luna mai, apar noi date. Unii dintre dezinfectanţii HexiPharma nu
    erau atât de diluaţi pe cât se anunţase după primele evaluări. Procurorii care
    anchetează acest caz au primit recent un raport de expertiză de la Institutul
    Cantacuzino care ar arăta că unii dezinfectanţi erau într-adevăr diluaţi, fără
    însă să fie depăşite limitele legale. Raportul nu ar fi însă concludent pentru
    anchetă, precizează
    procurorul general Augustin Lazăr: Într-adevăr s-a finalizat efectuarea
    testelor de eficienţă pe unul dintre loturile care au fost supuse analizei,
    însă urmează alte teste de eficienţă pe un alt lot care va fi trimis acestui
    institut. Rezultatele sunt de ambele tipuri, şi negative, şi pozitive, şi doar
    în final se va putea stabili în ce măsură ele sunt relevante.

    În acest
    dosar, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cercetează compania HexiPharma
    pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. Firma este acuzată că
    a vândut în peste 150 de spitale produse biocide neconforme. În luna mai,
    Ministerul Sănătăţii a recomandat suspendarea folosirii produselor acestei
    firme, după ce a făcut publice rezultatele unor teste de concentraţie potrivit
    cărora unele substanţe active au fost diluate şi de patru mii de ori. În plin scandal, patronul
    HexiPharma, Dan Condrea, moare într-un accident rutier, alimentând speculaţiile
    în acest caz.

    Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat, recent, că plângerea
    familiei fostului patron la soluţia de clasare a dosarului privind moartea
    acestuia este în curs de soluţionare. În urmă cu o lună, procurorii Parchetului
    General stabileau că Dan Condrea s-a sinucis şi au dispus clasarea dosarului
    privind decesul acestuia. Raportul de autopsie a concluzionat că moartea a fost
    violentă, fiind cauzată de leziuni traumatice.

  • Elicopter SMURD, prăbuşit în Republica Moldova

    Elicopter SMURD, prăbuşit în Republica Moldova

    Patru salvatori români au murit, după ce un elicopter SMURD de la Iaşi(nord-est) s-a prăbuşit, joi, în raionul Cantemir din statul vecin, Republica Moldova, în apropiere de graniţa cu România. Cei patru sunt pilotul, copilotul, un medic şi un asistent. A fost ultima misiune pentru salvatorii care plecaseră să preia un pacient care suferise un accident vascular pentru a-l transporta la Chişinău.



    Martorii oculari au declarat că aparatul s-a prăbuşit pe o vreme rea, cu vizibilitate foarte redusă. Aeronava a luat foc la impactul cu solul şi niciunul din cei aflati la bord nu a avut vreo şansă de supravieţuire. La scurtă vreme, epava a fost localizată lângă o pădure. Fabricat în august 2014, elicopterul avea toate inspecţiile efectuate la termen, cea mai recentă fiind în februarie 2016, iar pilotul avea peste 4.000 de ore de zbor.



    Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Monica Dajbog a precizat: “Pilotul avea o vastă experienţă, având pe elicopter 4.181 de ore de zbor, iar copilotul de 1.480 de ore de zbor. Medicul avea o experienţă de 5 ani pe elicopterul SMURD, iar asistentul medical, de 11 ani.”



    Procurorii militari de la Bucureşti au deschis un dosar penal în acest caz, iar o comisie mixta de specialişti din România şi Republica Moldova cercetează împrejurările prăbuşirii elicopterului SMURD. Cele două state au un acord de colaborare în domeniul situatiilor de urgentă, care prevede si misiuni comune cu elicoptere SMURD. Protocolul a fost semnat în februarie 2014, în cadrul unui acord mai larg de colaborare transfrontalieră între România, Republica Moldova si Ucraina.



    Astfel, la Bălti, a fost deschis în 2014 un centru SMURD, dotat cu ambulante oferite de statul român, iar elicoptere de la Iasi si Galati au efectuat, până acum, 19 misiuni în Republica Moldova. In ultimii ani, s-au produs mai multe accidente aviatice în care au fost implicate aeronave având la bord cadre medicale aflate în misiune. Ultimul accident de acest fel a avut loc în urmă cu un an şi jumătate, când un elicopter SMURD, având la bord pilotul, copilotul, un medic şi un asistent medical, s-a prăbuşit în Lacul Siutghiol din sud-estul ţării.



    O altă tragedie aviatică a îndoliat medicina de urgenţă în ianuarie 2014, când două persoane au murit şi cinci au fost rănite în urma unei aterizări forţate în Munţii Apuseni, la o altitudine de 1400 de metri. Acestea mergeau de la Bucureşti la Oradea pentru a preleva un ficat de la un donator care suferise un accident vascular.

  • Decesul principalului suspect în dosarul Hexi Pharma

    Decesul principalului suspect în dosarul Hexi Pharma

    Ca o coincidenţă bizară, după ce firma pe care o patrona, Hexi Pharma, a intrat în vâltoarea unui uriaş scandal judiciaro-mediatic legat de dezinfectanţii diluaţi livraţi spitalelor româneşti, Dan Condrea şi-a pierdut viaţa, duminică, într-un accident rutier. Poliţia a anunţat deschiderea unui dosar penal pentru ucidere din culpă, fără să excludă ipoteza unei sinucideri, fiindcă la faţa locului nu s-au găsit urme de frânare. Condrea urma, luni, să se prezinte la Parchetul General pentru noi audieri, cu şanse mari ca împotriva sa să fie luată o măsură preventivă.



    Accidentul rutier intră într-un context mai larg, în care, de acum, fosta sa companie – funizor principal pe piaţa dezinfectanţilor din Sănătate – trece prin momente delicate. O investigaţie jurnalistică a scos la iveală neregulile comise de Hexi Pharma, în condiţiile în care combaterea infecţiilor intraspitaliceşti este o chestiune de viaţă şi de moarte, tratată ca atare în orice sistem medical din lumea civilizată.



    Lejeritatea, dacă nu chiar inconştienţa, cu care Hexi Pharma a tranzacţionat sănătatea pacienţilor i-a determinat pe procurori să aducă acuzaţiile de zădărnicire a combaterii bolilor şi, respectiv, de falsificare de produse. Instanţa, la rându-i, a impus firmei mai multe interdicţii, cu accent pe procedura de dizolvare sau lichidare, înstrăinărea activelor şi producerea de biocide.



    Ca dovezi ale magnitudinii scandalului, ministrul sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, şi-a prezentat demisia, iar criza din sănătate va fi, săptămâna aceasta, tema centrală a reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Chiar dacă, recunoaşte şeful statului, Klaus Iohannis:


    “Nu în CSAT se rezolvă problema. În CSAT se discută, se găseşte unde sunt interconexiunile între ce fac, de exemplu, Ministerul Sănătăţii şi Serviciile. Dar rezolvarea chestiunilor nu este la CSAT, este la instituţiile abilitate. Politicile trebuie create la Ministerul Sănătăţii. Tot Ministerul Sănătăţii trebuie să vină cu norme îmbunătăţite, trebuie să creeze proceduri care previn apariţia altor probleme de acest tip. Procurorii, poliţiştii trebuie să îi caute pe cei care, dacă există, sunt vinovaţi de încălcarea legii”.



    Pe de altă parte, deşi are consecinţe extrem de grave, problema dezinfectanţilor este doar o piesă în puzzle-ul sumbru reprezentat de Sănătate. Subfinanţarea cronică, reflectată şi în salariile cadrelor medicale, politica de achiziţii a unităţilor sanitare, starea generală a infrastructurii spitaliceşti ori suspicinile ce planează asupra pieţei medicamentelor, ca exemple, alimentează neîncrederea în sistem. Unul care, teoretic, intră, şi nu de ieri, de azi, în categoria “priorităţi naţionale” .