Radio România Internațional

Tag: ancheta

  • Organizarea alegerilor din diaspora, în anchetă

    Organizarea alegerilor din diaspora, în anchetă

    Social-democraţii spun că vor să ducă guvernarea până la capăt pentru a onora, astfel, voturile prin care milioane de români le-au acordat această încredere la parlamentarele din 2012. Opozanţii le cer, în schimb, să renunţe la putere, iar premierului Victor Ponta să-şi depună mandatul pentru modul în care au fost organizate recentele alegeri prezidenţiale din diaspora. Este cazul inclusiv al preşedintelui în exerciţiu, Traian Băsescu: N-ar exista ţară în Uniunea Europeană în care dacă s-ar crea situaţia de la turul unu şi turul doi la alegeri prezidenţiale, aşa cum s-a creat pe 2 şi 16 noiembrie, primul ministru să nu demisioneze. La noi, domnul Ponta se consideră îndreptăţit să rămână în funcţie. Fac apel la Victor Ponta să înţeleagă că, în acest moment, a devenit un bolovan de piciorul României.”



    Explicaţia criticilor este simplă: reputaţi pentru orientarea lor politică preponderent de dreapta, românii din străinătate ar fi putut strica planurile şefului Executivului de a accede la cea mai înaltă funcţie din stat. Or, prin organizarea voit defectuoasă a scrutinului din străinătate, echipa lui Victor Ponta ar fi vrut să contracareze o astfel de eventualitate. Victor Ponta a pierdut, însă, alegerile prezidenţiale, diaspora votându-l în proporţie covârşitoare pe contracandidatul liberal Klaus Iohannis.



    Fost membru al PSD, proaspăt exclus din partid, Mircea Geoană arată cu degetul: Responsabilii politici morali ai acestei situaţii sunt candidatul Ponta şi cei care i-au fost apropiaţi şi care au luat deciziile care au condus la o înfrângere catastrofală a PSD-ului.



    Demisiile în interval de numai o săptămână a doi miniştri de externe — Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, acuzaţi de proastă gestionare — nu au fost de natură să calmeze spiritele. Mai mulţi români, dintre miile care au stat cu orele la cozi să voteze şi nu au reuşit, au făcut plângeri penale.



    Instrumentat într-o primă fază de Parchetul General, dosarul a fost preluat de Direcţia Naţională Anticorupţie, considerându-se că faptele pot fi încadrate şi în dispoziţiile legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Între timp, parlamentarii de la Bucureşti declară că vor să găsească soluţii pentru ca situaţia de la prezidenţiale să nu se repete.



    Deputatul Eugen Tomac: Nu mai putem împărţi România din interior şi România din afară. Vorbim de românii care locuiesc în interiorul UE. Şi la Londra, şi la Cluj oamenii au aceleaşi drepturi şi obligaţii pe care le au toţi cetăţenii comunitari. Din aceea, cred că soluţia cea mai sigură este să introducem de urgenţă votul prin corespondenţă.”



    Victor Ponta însuşi recunoaşte că a plătit preţul politic pentru cele întâmplate, adaugând, la capitolul ‚propuneri’, introducerea votului electronic şi desemnarea unei instituţii, alta decât Ministerul de externe, care să se ocupe de organizarea tehnică a procesului electoral din străinătate.

  • Organizarea a alidzerlor dit diaspora, tru anchetă.

    Organizarea a alidzerlor dit diaspora, tru anchetă.

    Social-democraţl’i spun că vor s-ducă guvernarea până tru cap tra s-tin’isească, aestă turlie voturli prit cari miliun’i di român’i la deadiră aestă pitipseari anda s-tănură alidzerli parlamentari dit 2012. Opozanţăl’i lă caftă, al’iumtrea, s-tragă măna di la puteari, a deapoa a premierlui Victor Ponta să-şi dipună mandatlu tră turlia tru cari fură organizati ateali dit soni alidzeri prezidentiali dit diaspora. Easti cazlu nica si a prezidentului tru exerciţiu, Traian Băsescu:



    Nu va s-hibă/ nu va s-aibă văsilie tru Uniunea Europeană tru cari ma să s-agiundzea tu catastisea di la turlu ună şi turlu doi la alidzeri prezidentiali, aşi cum s-feati tu 2 şi 16 di brumar, primlu ministru s-nu s-da demisia. La noi, domnul Ponta s-lugurseasti cu ndreptu tra s-armănă tru funcţie. Fac apel la Victor Ponta s-achicasească că, tru aestu momenut, agiumsi ună scambă ligaăta di ciciorlu ali Românie.”



    Explicaţia a crititlor easti simplă: cănăscut ti orientarea a lor politică preponderentu di dreapta, roman’il’i dit xinătati putea s-li aspargă planurli a şeflui a Executivlui tra s-agiungă tu naima marea funcţie dit stat. Em, prit organizarea cu vreari, multu slabă a scrutinlui dit xinătati, echipa al Victor Ponta vrea tra să spună că nu easti dealithea ună ahtari eventualitate. Victor Ponta chiru, ama, alidzerli prezidentiali, a deapoa diaspora ălu votă tru proporţie multu mari contracandidatlu liberal Klaus Iohannis. Fostu membru a PSD, proaspit exclus dit partid, Mircea Geoană spuni cu dzeaditlu:


    Responsabilii politit morali ali aistei situaţii suntu candidatlu Ponta şi atel’I cari fură ninga el’i şi cari loară apofasili cari dusiră la ună azvindzeari catastrofală a PSD-ului.



    Demisiile ti s-li deadiră ti un kiro di ună stămână atel’i doi miniştri di externi — Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, aflat căbati ti ună slabă chiverniseari — nu putură s-li isihăsească spiritili. Ma mulţă român’i, dit arada a n’il’ilor cari sidzură săhăts ntredz arada tra s-voteadza şi nu apraftăsira, featiră plândzeri penale. Instrumentat tru ună primă fază di Parchetlu General, dosarlu fu priloat di Direcţia Naţională Anticorupţie, că tse fură lugursiti că faptili pot s-hibă acătsati tru isapi ş-tru dispoziţiile a nomlui mutrindalui prevenirea, aflarea şi sancţionarea a faptilor di corupţie. Tru aestu kiro, parlamentarl’i di Bucureşti declară că vor ta s-află soluţii atsea turlie că situaţia di la prezidentiali s-nu s-facă diznău. Deputatlu Eugen Tomac:



    Nu ari cama s-ampărtsăm România di năuntru şi România di nafoară. Zburăm di roman’il’i cari băneadzăa năuntrul ali UE. Şi Londra, şi Cluj oamin’il’I au idyili ndrepturi şi borgi ti li au tuţ cetăţean’il’i comunitari. Ti atea, minduescu că soluţia nai ma sigura easti s-bagăm tru lucru ntrăoară votlu prit coresponditţă.”



    Victor Ponta insuşi pricunoaşti că pălti păhălu politic tră ateali ti s-featiră, adăvgândalui, la capitolu ‚pripuniri’, băgarea tru practico a votlui electronic şi alidzearea a unei instituţii, altă andicra di Ministerlu di externe, cari s-lucreadză ti organizarea tehnică a protesului electoral dit xinătati.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Un dosar complicat

    Un dosar complicat

    Strict supravegheată de la Bruxelles, justiţia românească a pornit o luptă dură împotriva corupţiei la nivel înalt. În ultimii doi ani, un ex-premier, miniştri şi politicieni de rang înalt găsiţi vinovaţi au fost condamnaţi la închisoare. Dacă şi de data aceasta, bănuielile Direcţiei Naţionale Anticorupţie se dovedesc fondate, românii ar putea asista la cel mai răsunător caz din ultima vreme.



    Concret, la finele săptămânii trecute, DNA a cerut Preşedinţiei şi Parlamentului de la Bucureşti, precum şi Parlamentului European să ridice imunitatea pentru a putea începe urmărirea penală împotriva a nu mai puţin de 9 foşti miniştri, din partide şi guvernări diferite, atât de stânga, cât şi de centru-dreapta. Procurorii anti-corupţie suspectează miniştrii respectivi de trafic de influenţă, luare şi dare de mită, spălare de bani sau abuz în serviciu într-un dosar privind atribuirea de licenţe IT.



    Faptele incriminate ar data încă din 2001, iar printre contracte ar figura unul privind achiziţionarea de licenţe pentru produse ale societăţii americane Microsoft, încheiat între Guvernul de la Bucureşti şi Fujitsu Siemens Computers, societate care ar fi fost favorizată. Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din cele 54 de milioane de dolari plătite de Executiv, 20 de milioane ar fi reprezentat comisioane solicitate de persoanele implicate în contract, inclusiv din cadrul ministerelor.



    Apoi, un alt acord trecut prin sita procurorilor anti-corupţie se referă la cumpărarea de către ministerul Educaţiei Naţionale a aproape 180 de mii de licenţe Microsoft destinate şcolilor din România, cu circa 73 de mii mai multe decât numărul computerelor compatibile existente în instituţiile de învăţământ la data semnării acordului. Şi acest contract ar fi adus Statului un prejudiciu de peste 5 milioane de euro, DNA identificând, în plus, viramente în conturile bancare a cel puţin trei din foştii miniştri vizaţi. Toţi cei 9 aflaţi în vizorul procurorilor se disculpă.



    Fost ministru al educaţiei, social-democrata Ecaterina Andronescu respinge, de exemplu, acuzaţiile şi subliniază că nu a luat de la nimeni niciun ban. Fostul secretar general al Guvernului de stânga între 2000 şi 2003, Şerban Mihăilescu, a declarat, şi el, că acuzaţiile nu au nicio legătură cu realitatea. Nu în ultimul rând, Daniel Funeriu şi Valerian Vreme – acuzaţi de abuz în serviciu – s-au autosuspendat din partidul lor de centru-dreapta, Mişcarea Populară, care îşi reafirmă sprijinul total pentru funcţionarea independentă a justiţiei.



    Cum tentaculele afacerilor incriminate sunt lungi şi numeroase, ancheta DNA se anunţă complicată. Acuzată ea însăşi, nu o dată, de partizanat politic, Direcţia are, de data aceasta, şansa de a-şi contrazice detractorii şi de a demonstra că acţionează după principiul corupţia nu are culoare politică”.

  • Anchetă asupra accidentului aviatic din Apuseni

    Anchetă asupra accidentului aviatic din Apuseni

    Accidentul aviatic de pe 20 ianuarie, din Apuseni, s-a soldat cu doi morţi şi cinci răniţi. Dar numărul victimelor colaterale, recrutate dintre persoanele obligate să coordoneze intervenţiile în astfel de situaţii, ar putea să crească. Pe mai multe voci, a fost deja acuzată vehement lentoarea cu care instituţiile statului au reacţionat la prăbuşirea, în condiţii meteo vitrege, într-o zonă împădurită, la o altitudine de 1.600 de metri, a unui mic avion, la bordul căruia se afla o echipă de medici specializaţi în operaţii de transplant.



    Pilotul şi o tânără doctoriţă stagiară au murit, copilotul şi patru medici au fost răniţi. Operaţiunile de căutare şi salvare a victimelor au început târziu şi s-au încheiat abia după şapte ore de la producerea accidentului. După câteva zile, sub avalanşa de critici, au demisionat ministrul de Interne, Radu Stroe, unul dintre secretarii lui de stat, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, directorul general şi directorul de operaţiuni al ROMATSA, compania responsabilă de monitorizarea traficului aerian.



    Premierul Victor Ponta a cerut, fără succes, în CSAT şi înlocuirea din funcţie a şefului Servicului de Telecomunicaţii Speciale, Marcel Opriş. Între timp, procurorii din Alba Iulia au realizat, deja, expertize, au cercetat locul unde s-a produs accidentul, au ridicat probele şi au audiat persoanele vătămate în accident, precum şi pe cele care au participat, în diferite calităţi, la operaţiunile de salvare. După care şi-au declinat competenţa, deoarece nu au atribuţii pentru audierea unor angajaţi din instituţii militarizate sau centrale, cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.



    Drept pentru care, ancheta a fost preluată de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General. Acele celule de criză au fost coordonate de persoane care au calitate de ministru şi, în final, se va da o soluţie cu referire la toate aceste persoane” — a explicat procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr. Potrivit comentatorilor, printre cei vizaţi ar fi ministrul Transporturilor, cel al Sănătaţii şi fostul titular de la Interne.



    În Parlament, au fost declanşate procedurile pentru adoptarea unei noi legi de organizare şi funcţionare a STS. Aflat, acum, în subordinea Preşedinţiei, Serviciul ar urma să treacă în subordinea ministerului de Interne, ca departament specializat. Conducerea instituţiei ar urma să fie asigurată de un secretar de stat, numit de primul ministru. În expunerea de motive se arată că aceste schimbări sunt necesare tocmai pentru îmbunătăţirea managementului informaţiilor în situaţii de urgenţă.