Radio România Internațional

Tag: Antonio Tajani

  • Parlamentarium – Centrul pentru vizitatori al Parlamentului European

    Parlamentarium – Centrul pentru vizitatori al Parlamentului European

    Moment festiv la Parlamentarium – Centrul pentru
    vizitatori al Parlamentului European – situat în piaţa Leopold din Bruxelles, în
    imediata apropiere a clădirilor forului legislativ european! Preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a întâmpinat pe vizitatorul cu
    numărul două milioane, de fapt pe cei trei tineri care au venit împreună la
    Parlamentarium. Antonio Tajani le-a oferit o diplomă pe care sunt trecute
    numele celor trei, precum şi menţiunea pentru a sărbători acest
    exemplu de cetăţenie activă, le-am oferit acest certificat    .

    Preşedintele
    Parlamentului European a ţinut să mulţumească şi celor care lucrează la
    Parlamentarium: O echipă
    fantastică! Mulţumesc foarte mult pentru munca lor, este important să arăţi
    cetăţenilor munca noastră şi angajamentul nostru.


    Parlamentarium a fost
    deschis oficial la 14 octombrie 2011, în prezenţa preşedintelui Parlamentului
    European din acea perioadă, Jerzy Buzek. Între timp au mai fost deschise două
    centre asemănătoare, unul la Berlin Erlebnis Europa, celălalt la Strasbourg. Centrul pentru
    vizitatori de la Bruxelles al Parlamentului European, Parlamentarium, este deschis în
    toate zilele săptămânii, iar intrarea este gratuită. Fiecare vizitator primeşte un dispozitiv multimedia, care îl ghidează prin
    expoziție, explicaţiile fiind oferite în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii
    Europene, sunt forma a sute de componente multimedia. Sunt oferite informaţii
    privind activitatea celor 751 de deputaţi care îi reprezintă pe cetăţenii
    Uniunii în Parlamentul European a Europei. Podeaua din Parlamentarium este
    desenată sub forma unei hărţi interactive, care îi poartă pe vizitatori prin
    statele membre, aceştia putând afla cum contribuie Uniunea la bunăstarea
    cetăţenilor. Există şi o zonă amenajată sub forma unui cinematograf, zonă în
    care vizitatorii pot afla cum funcţionează Parlamentul European şi cum este
    elaborată legislaţia comunitară, plecând de la consultarea grupurilor de
    interese şi de la formarea alianţelor pentru succesul unui proiect sau al unei
    rezoluţii. De asemenea, este explicat modul în care se desfăşoară negocierile
    cu alte instituţii precum Comisia Europeană şi Consiliul European, precum şi
    modul de comunicare cu mass media.


  • PE – instituţia UE în care europenii au cea mai mare încredere

    PE – instituţia UE în care europenii au cea mai mare încredere

    Parlamentul European este instituţia Uniunii Europene în care cetăţenii au cea
    mai mare încredere, potrivit informaţiilor date publicităţii recent de Comisia
    Europeană    .




    Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat de
    Executivul european, Legislativul european îşi consolidează poziţia de
    instituţie a Uniunii în care cetăţenii au cea mai mare încredere. 50% dintre
    respondenţii la sondajul realizat în luna martie au indicat că au încredere în
    Parlamentul European    , ceea ce înseamnă o creştere de 5 procente comparativ cu
    toamna anului 2017. În acelaşi timp, nivelul de neîncredere a scăzut cu 3%.


    Pe parcursul actualei legislaturi, încrederea în
    Parlamentul European a crescut de la 34% în mai 2014 la nivelul record de
    astăzi, de 50%, potrivit datelor Eurobarometrului standard. Acelaşi sondaj
    indică şi faptul că 93% dintre respondenţi au cunoştinţă despre Parlamentul
    European – considerabil mai mulţi faţă de cei care au cunoştinţă despre
    celelalte instituţii şi într-o uşoară creştere de la ultimul Eurobarometru.
    Încrederea în Uniunea Europeană, ca ansamblu, rămâne de asemenea mai mare (42%)
    faţă de încrederea în parlamentele şi guvernele naţionale (34%).


    Migraţia este considerată de către europeni cea mai
    importantă provocare a Uniunii la ora actuală    . Problemele legate de migraţie
    reprezintă o prioritate şi pentru Legislativul european, a declarat Antonio
    Tajani    , preşedintele Parlamentului.


    Rezultatele
    Eurobarometrului arată că Parlamentul European a ajuns la consens datorită muncii
    celor 751 de deputaţi, care s-au angajat puternic în încercarea de a reduce
    distanţa care există între instituţii şi cetăţeni. Parlamentul European a
    demonstrat că este capabil să rezolve problemele cetăţenilor şi acum suntem
    puternic angajaţi în încercarea de a rezolva chestiunea migraţiei. Problemele
    legate de migraţie trebuie rezolvate mai
    întâi printr-un acord la nivelul Consiliului European, în urma propunerii Parlamentului European de
    reformare a sistemului european de azil, incluzând Regulamentului Dublin. Este
    o propunere bună, o bază pentru viitoarele discuţii şi ne dorim ca statele
    membre să decidă să încerce să rezolve problema cea mai importantă pentru
    cetăţeni, şi anume migraţia.



    În ceea ce priveşte concluziile generale,
    Eurobarometrul publicat de Comisia Europeană arată că majoritatea europenilor
    consideră că starea economică este bună și sunt optimiști în privința
    viitorului. Încrederea în Uniune este în creștere, majoritatea europenilor are
    o imagine pozitivă despre UE, iar proporția celor care consideră că vocea lor
    contează a atins cel mai înalt nivel de după 2004. Din ce în ce mai mulți
    cetățeni simt că au beneficiat de politici-cheie ale Uniunii, iar două treimi
    dintre europeni susțin o UE puternică în ceea ce privește comerțul.


  • Evenimentul European de Tineret

    Evenimentul European de Tineret

    Câteva
    mii de tineri din Uniunea Europeană s-au reunit la sfârşitul săptămânii trecute
    la Strasbourg în cadrul unui eveniment iniţiat in 2014 şi organizat la fiecare
    doi ani de Parlamentul European. Organizatorii l-au numit European Youth Event,
    iar acronimul acestuia, EYE, are şi o simbolistică pentru că, această reuniune
    oferă tinerilor şansa de a vedea Europa şi instituţiile sale ceva mai detaliat,
    iar pe de altă parte le oferă politicienilor ocazia de a vedea mai bine
    dorinţele tinerilor. Această reuniune a fost pregătită din octombrie 2017 când
    Parlamentul European a lansat tinerilor invitaţia de a contribui la programul
    acestei manifestări, iar aceştia s-au dovedit extrem de activi şi creativi.
    Pentru programul Evenimentului European de Tineret din acest an, legislativul
    european a selectat nu mai puţin de 80 de activităţi propuse de grupuri de
    tineri.

    La ediţiile din 2014 şi 2016, o echipă de tineri jurnalişti au realizat
    un raport cu 5 mari teme, care a fost distribuit europarlamentarilor pentru a
    le fi o sursă de inspiraţie pentru viitoarele acte legislative. Printre cele
    cinci mari teme s-au aflat, de fiecare dată, dezvoltarea durabilă şi şomajul.
    Mai mulţi politicieni au discutat cu tinerii adunaţi pentru acest eveniment pe
    platoul din faţa Parlamentului European. Printre aceştia, preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani: Voi sunteţi viitorul Uniunii Europene. Pentru aceasta, este
    important să lucrăm acum pentru mai multe locuri de muncă pentru voi, pentru a
    combate şomajul în rândul tinerilor, dar avem nevoie de ajutorul vostru. Vrem
    să ştim ideile voastre!

    Evenimentul
    European de Tineret     a programat dezbateri pe diferite teme, în cursul cărora
    participanţii au încercat să găsească răspunsuri şi soluţii. Tinerii sunt
    preocupaţi şi de problemele globale de securitate. Astfel, tinerii consideră că
    Europa trebuie să joace un rol mai puternic şi să vorbească pe o singură voce
    într-o lume în care: America, pe de o parte, și Rusia, pe de altă
    parte, urmăresc propria lor agendă și interese.     O altă preocupare a tinerilor
    este cea legată de libertate şi de siguranţa persoanei, într-o perioadă când
    trebuie gestionate probleme majore precum criza refugiaţilor şi ameninţarile
    teroriste. De aici, tinerii au încercat să afle unde trebuie trasată linia
    dintre măsurile de securitate şi încălcarea libertăţilor cetăţeneşti.


    Evenimentul European de Tineret reprezintă o
    oportunitate pentru ca tinerii să-şi pună amprenta asupra politicii europene,
    exprimându-şi opiniile cu privire la politicile care influenţează viaţa
    tuturor. Cele mai inovatoare idei vor fi colectate de 10 tineri jurnalişti în
    raportul EYE, care va fi prezentat membrilor Parlamentului European, în format
    digital, în luna iulie, și în format tipărit în luna septembrie.




  • Premiul Jakobovits, decernat oficialilor europeni

    Premiul Jakobovits, decernat oficialilor europeni

    Premiul lord Jakobovits, instituit în 2011 de comunitățile
    evreiești europene, a fost acordat în 2018 prim-vicepreședintelui Comisiei
    Europene Frans Timmermans și președintelui Parlamentului european Antonio
    Tajani pentru eforturile susținute în combaterea antisemitismului    .


    Ceremonia a
    avut loc în Marea Sinagogă a Europei din Bruxelles iar premiile au fost
    înmânate de șef rabinul Pinchas Goldsmith, președinte al Conferinței Rabinilor
    Europeni, și de Albert Guigui, șef rabinul orașului Bruxelles. Cei doi lideri
    religioși au mulțumit instituțiilor europene pentru sprijinul constant și
    consistent dat pentru apărarea evreilor. Frans Timmermans a mulțumit pentru premiu
    și a repetat că va fi întotdeauna acolo unde va fi nevoie pentru a apăra
    drepturile evreilor     și va sta alături de acele comunități de oameni atât de
    greu încercați în istorie.

    La rândul său, Antonio Tajani a reafirmat
    determinarea legislativului comunitar de a lupta împotriva oricărei forme de
    antisemitism    : Parlamentul
    European va continua să denunţe şi să se opună oricărei formă de antisemitism
    din Europa. Asta am făcut aprobând rezoluţia din 29 mai 2017. Odată cu această
    rezoluţie am adoptat şi o definiţie univocă a antisemitismului. Cu prilejul
    întâlnirii de ieri cu domnul Zuckerberg, am insistat pentru apărarea, prin
    intermediul Facebook, dreptului evreilor de a-şi proteja religia. Am cerut
    angajamentul împotriva antisemitismului şi împotriva urii. Am primit o
    promisiune formală. Am pus educaţia, aşa cum spun marii rabini, în centrul
    acţiunii noastre împotriva urii şi a intoleranţei în Europa. Aşa cum a spus
    Simone Veil, cea mai mare datorie a noastră este aceea de a învăţa şi de a
    transmite. Un proverb evreiesc spune că nu le putem oferi copiilor decât două
    lucruri: rădăcini şi aripi. Şcoala este pilonul integrării noastre şi al
    oricărei lupte împotriva lipsei de toleranţă. Voi încerca în Israel, cât mai
    posibil, sa mulţumesc comunităţii bruxelleze pentru faptul de a-mi fi dedicat
    această vizită. Este un mare cadou, aproape de inima mea. Europa şi
    instituţiile sale vor fi mereu alături de cei care suferă şi alături de cei care
    luptă pentru libertate.


    Din 2011, pe lista celor premiați se mai află fostul președinte al Parlamentului european Jerzy Buzek, regele Spaniei Felipe al VI-lea, cancelarul german Angela Merkel, fostul premier francez Manuel Valls.


    Premiul a fost instituit în onoarea lordului Immanuel
    Jakobovits, șef rabin al Congregațiilor Evreiești Unite din Commonwealthul
    britanic, înnobilat în 1981. Immanuel Jakobovits și-a dedicat întrega viață
    valorilor religioase, iubirii și considerației pentru om și umanitate.


  • Mark Zuckerberg​ îşi cere scuze în faţa deputaţilor europeni pentru uriaşa scurgere de date​

    Mark Zuckerberg​ îşi cere scuze în faţa deputaţilor europeni pentru uriaşa scurgere de date​

    Patronul rețelei de socializare Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a cerut scuze pentru lacunele în protejarea datelor personale ale utilizatorilor. El a avut recent la Bruxelles o întrevedere cu mai mulţi parlamentari europeni.

    Mark Zuckerberg a venit la sediul din Bruxelles al Parlamentului European pentru a răspunde întrebărilor legate de folosirea ilegală a datelor a zeci de milioane de utilizatori ai reţelei Facebook de către firma Cambridge Analytica, specializată în strategie politică. Îmbrăcat într-un costum sobru şi surâzător, Mark Zuckerberg a stat la alături de preşedintele legislativului comunitar, Antonio Tajani, şi a fost foarte atent la tot ce au avut de spus liderii de grupuri politice.

    S-a vorbit despre informaţii false, despre ingerinţe în alegeri și despre utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal, iar fondatorul Facebook a recunoscut că rețeaua nu şi-a îndeplinit responsabilităţile. A fost o greşeală , a admis Zuckerberg: A devenit clar că în ultimii ani nu am făcut suficient pentru a împiedica folosirea în scop negativ a instrumentelor pe care le-am construit. Fie că este vorba de ştiri false, de ingerinţele în alegeri sau de utilizarea abuzivă a datelor personale, nu am avut o perspectivă largă asupra responsabilităţilor. A fost o eroare şi îmi pare rău


    Noile scuze prezentate de fondatorul Facebook au fost primite însă cu multă rezervă de Guy Verhofstadt, lider al grupului ALDE din parlamentul european. Este deja a treia oară de la începutul anului, a spus politicianul, întrebându-l pe fondatorul Facebook cum vrea să își aducă oamenii aminte de el: ca unul dintre cei trei giganţi ai internetului, alături de Bill Gates şi Steve Jobs, sau ca de un geniu care a creat un monstru digital care distruge democraţiile.


    Mai conciliant, președintele Parlamentului comunitar, italianul Antonio Tajani, i-a mulţumit lui Zuckerberg pentru pentru prezenţa sa la Bruxelles, cu un an înainte de alegerile legislative europene: Ne dorim ca fiecare vot să fie exprimat în deplină libertate. Trebuie să protejăm datele personale ale cetăţenilor, astfel încât aceste informații să nu mai poată fi folosite pentru a influența rezultatul unui proces democratic, cum sunt alegerile. Datele personale au devenit o resursă de o valoare inestimabilă, a spus Antonio Tajani.


    Iar Mark Zuckerberg a dat asigurări că integritatea alegerilor de anul viitor pentru Parlamentul European reprezintă o prioritate pentru Facebook.

    Vagi promisiuni, au afirmat liderii grupului ecologist din legislativul comunitar, Philippe Lamberts şi Ska Keller. Nu foarte convingător, a fost de părere şi Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European, cel mai mare din Parlamentul European.

    Audierea lui Mark Zuckerberg la Bruxelles a avut loc cu doar câteva zile înainte de intrarea în vigoare a Noului Regulament european pentru protecția datelor cu caracter personal. Vom respecta noile norme, a spus fondatorul Facebook, adăugând că reţeaua sa socială împărtăşeşte pe deplin cele trei principii aflate în centrul noii reglementări comunitare: Control, transparenţă şi responsabilitate. ​


  • Alegeri europene 2019 şi Eurobarometru

    Alegeri europene 2019 şi Eurobarometru

    Parlamentul European a anunțat începutul numărătorii inverse pentru alegerile legislative – cu un an înainte de data acestora – și lansarea dezbaterilor cu privire la viitorul UE.

    Alegerile pentru noul Parlament European vor avea loc, pe întreg teritoriul Uniunii, între 23 și 26 mai. Urmează să fie aleși 705 de europarlamentari din 27 de state membre. Din noul legislativ vor lipsi euro-parlamentarii britanici, ca urmare a ieșirii țării lor din Uniunea Europeană. Dintre cele 73 de locuri pe care le are Marea Britanie, 27 vor fi redistribuite iar alte 46 vor rămâne vacante, fiind păstrate pentru țările care se vor alătura Uniunii Europene în următoarele valuri de extindere.

    Anunțul privind începutul numărătorii inverse pentru alegerile parlamentare a coincis și cu publicarea unui euro-barometru care arată o creștere, la nivelul întregii Uniuni, a atașamentului cetățenilor față de proiectul European. Acest fapt a fost, de altfel, notat și de președintele Parlamentului European, Antonio Tajani: Într-un an, pe 23 – 26 mai 2019, viitorul Europei va fi în mâinile a aproximativ 450 de milioane de cetățeni europeni din 27 de țări. Noii deputați care vor fi aleși urmează să dirijeze Comisia Europeană. Anul care ne rămâne până la alegeri este esențial pentru a le arăta cetățenilor europeni că Uniunea a contribuit în mai multe feluri la prosperitatea lor dar și la protejarea lor. Parlamentul European va face tot ceea ce va putea prin activitățile sale legislative și de comunicare, însă este vorba de o acțiune colectivă care implică partidele politice europene și naționale, societatea civilă și mass-media. Pentru prima oară din 2007, 60% dintre cetățenii europeni cred că apartenența țării lor la Uniunea Europeană este un lucru bun și 67% dintre ei cred că țara lor beneficiază de această apartenență, cel mai mare procent înregistrat din 1983! De acum până în mai 2019 nimeni nu trebuie să ignore nici data alegerilor, nici lucrurile posibile și ce înseamnă acestea pentru tipul de parlament european care va rezulta. Dar 2019 va fi un moment esențial pentru Uniunea Europeană.Va fi momentul în care va trebui să se ridice și să își facă auzită vocea. Sunt implicat complet în apărarea moștenirii și activității acestui Parlament care analizează și adoptă legile și politicile prin care pot fi doborâte barierele și se pot obține beneficii.

    Președintele Parlamentului European a mai notat că următoarele alegeri nu vor reprezenta o bătălie între curentele politice tradiționale – dreapta, centru, stânga – ci una între aceia care cred în beneficiile aduse de continuarea cooperării și integrării europene și aceia care vor să anuleze ceea ce s-a făcut în ultimii 70 de ani.


  • 3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei

    3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei

    La
    3 mai, în fiecare an, este celebrată Ziua mondială a libertăţii presei.
    Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile
    fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea de libertate a
    presei     în întreaga lume, pentru a apăra independenţa mass-mediei şi pentru a
    aduce un omagiu ziariştilor     care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau
    profesia.


    Ziua
    mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a
    Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1993. Se aduce astfel, în atenţia publică
    importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform
    articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: Orice om are
    dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea
    de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de
    a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent
    de frontierele de stat.”


    În
    nicio altă regiune a lumii, situația jurnaliștilor nu s-a deteriorat atât de
    mult în ultimul an, precum în Europa. Mai ales în Europa Centrală și de Est
    libertatea de exprimare este în pericol. Patru din cele cinci țări în care
    situaţia s-a înrăutățit semnificativ conform barometrului anual al libertății
    presei, se află în Europa. De exemplu, în statele membre ale UE, Malta,
    Republica Cehă și Slovacia, libertatea presei a scăzut. Chiar și în Serbia,
    candidată la aderarea la UE, politicienii importanţi intimidează jurnaliștii și
    vocile critice, prin campanii de presă, plângeri și amenințări via mass-media.
    Acest lucru creează un climat ostil, otrăvit, care adesea deschide calea pentru
    violențe împotriva presei, susţin reprezentanţii organizaţiei Reporteri fără
    frontiere    .


    Președintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, spune că democrația autentică nu poate
    exista fără libertatea presei: Ca
    fost jurnalist, știu că este esențială capacitatea de a lucra independent. Fără
    această libertate nu poate exista control politic, transparență, luptă
    împotriva corupției, bună guvernare sau libertate de decizie. Din acest motiv,
    Uniunea Europeană este cel mai puternic protector al acestui drept fundamental
    în întreaga lume. Din păcate, organizația «Reporteri fără Frontiere»
    avertizează că libertatea presei este mai amenințată ca oricând! Potrivit mai
    multor rapoarte, jurnaliștii sunt intimidați – nu doar în regimurile autoritare
    – ci și în țări considerate democratice.



    Astăzi trebuie să ne
    amintim și să aducem un omagiu tuturor jurnaliștilor care au murit sau au fost
    închiși pentru angajamentul lor de a oferi cetățenilor adevărul. Libertatea lor
    este esenţială pentru a face lumea un loc mai bun, a mai precizat președintele
    Parlamentului European.


  • Dosarul Cambridge Analytica în Parlamentul European

    Dosarul Cambridge Analytica în Parlamentul European

    Datele a circa 2,7 milioane de utilizatori Facebook din Uniunea Europeană au fost accesate ilegal prin compania americană de consultanţă Cambridge Analytica, acestea fiind folosite abuziv alături de ale altor câteva zeci de milioane din întreaga lume. Datele ar fi fost folosite pentru a înțelege psihologia utilizatorilor și a le influența votul în favoarea lui Donald Trump sau în cazul Brexit, de exemplu. În aceste condiţii, Parlamentul European i-a cerut lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, să vină personal pentru a da explicaţii la Bruxelles în faţa eurodeputaţilor.



    Suntem convinşi că milioane de europeni afectaţi de scandalul Cambridge Analytica merită o explicaţie completă şi detaliată de la principalul responsabil al Facebook, a apreciat preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, într-o scrisoare adresată lui Zuckerberg.



    Dosarul Cambridge Analytica a fost adus în discuţie şi la Strasbourg, în plenul Parlamentului, unde cazul Facebook – Cambridge Analytica, s-a spus, subliniază importanţa protejării datelor private şi personale. Uniunea Europeană deja a recunoscut această importanţă prin noile reguli eficiente privind protecţia datelor.



    Comisarul european pentru justiţie, consumator şi egalitate de gen Věra Jourová: Acest caz este prea important, nu putem să-l tratăm sub forma de business as usual. Toţi trebuie să tragem învăţăminte din acest scandal Facebook – Cambridge Analytica. Şi, din acest punct de vedere, există trei aspecte: 1. datele personale, 2,7 milioane de europeni posibil să fi fost afectaţi de acest scandal; 2. există efecte asupra proceselor noastre democratice, inclusiv asupra proceselor electorale, şi 3. există şi un aspect infracţional al acestui caz. S-a spus că modul în care tratăm viaţa privată defineşte până la urmă respectarea unor drepturi fundamentale. Noi, europenii, am prevăzut că pot să apară cazuri de acest tip şi ne-am dorit să fim bine pregătiţi. Şi dacă există o chestiune pozitivă ca rezultat al acestei crize este acela că s-a reflectat importanţa protecţiei datelor în Europa, dar şi în lume.



    Peste o lună, pe 25 mai, în Uniunea Europeană va intra în vigoare Regulamentul general privind protecţia datelor personale, menit să întărească drepturile persoanelor fizice, care în relaţia cu diverşi operatori de date pot cere modificarea, actualizarea sau ştergerea anumitor informaţii, astfel încât să aibă control în ceea ce priveşte datele personale.



  • Focusul UE între EST şi SUD (UE între parteneriatul estic şi stoparea fluxurilor migratorii)

    Focusul UE între EST şi SUD (UE între parteneriatul estic şi stoparea fluxurilor migratorii)

    Printre
    priorităţile Uniunii Europene, oglindite de altfel şi în bugetul aprobat pentru
    anul 2018, se numără atât parteneriatul estic, cât şi prevenirea migrației
    ilegale    .


    În negocierile
    privind definitivarea acestui buget, poziția Consiliului s-a axat puternic pe
    măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă și a creșterii economice, de
    consolidare a securității și de abordare a aspectelor legate de migrație.


    Asistenţa
    financiară pentru implementarea Politicii Europene de Vecinătate este acordată
    prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI), căruia îi este alocată o sumă
    mult mai mică în comparaţie cu ceea ce Antonio Tajani a numit un adevărat plan
    Marshall pentru Africa    .


    Referitor la pendularea
    UE între cele două priorităţi amintite şi focusarea acţiunilor întreprinse spre
    ceea ce este de mai mare importanţă pentru anumite puteri economice, eurodeputatul
    Andi Cristea     a declarat: Spunea cineva despre
    migraţie că este revoluţia secolului XXI, pentru că este mult mai uşor să îţi
    schimbi viaţa, să schimbi totul în familia ta, migrând, decât să alegi să rămâi
    acolo unde eşti şi să încerci să schimbi Guvernul sau să schimbi realităţile
    ţării tale, ale regiunii… Acesta este motivul pentru care, în cel mai bun caz,
    fluxurile migratorii din Africa către Uniunea Europeană vor rămâne constant,
    dacă nu cum,va vor creşte în intensitate. Şi, în timp ce România, Polonia,
    âările baltice, statele central şi est-europene vor ca focusul Uniunii Europene
    să fie pe vecinătatea estică, statele care contează mai mult decât noi, vor ca
    focusul să pice pe Sud.


    Şi vă dau un exemplu -
    e o declaraţie, nu e niciun fel de secret, a Preşedintelui Parlamentului
    European, Antonio Tajani, care spunea că Uniunea Europeană are în vedere
    instituirea unui plan Marshall pentru Africa şi anume acordarea iniţială a 40
    de miliarde de euro din viitorul cadru financiar multianual al UE, în
    condiţiile în care, în momentul acesta, anvelopa financiară a instrumentului
    pentru vecinătate, ENI, este de 14 miliarde care se împarte între Est şi Sud.




  • Reacţii europene la scandalul Cambridge Analytica/ Facebook

    Reacţii europene la scandalul Cambridge Analytica/ Facebook

    Cambridge Analytica a intrat în atenția publicului pentru implicarea sa în campania în favoarea Brexitului și, mai ales, în alegerile prezidențiale care au avut loc în 2016 în Statele Unite, când a fost angajată de echipa lui Donald Trump și a contribuit la alegerea acestuia. Compania afirmă că, printre altele, este specializată în așa-numite psiho-grafice: mesajele electorale sunt gândite pentru alegători în funcție de personalitatea acestora, ceea ce înseamnă că sunt mult mai precise decât cele care țin cont doar de categorii demografice gen vârstă, educație, grup social și așa mai departe. Personalitatea unui alegător și interesele sale pot fi schițate analizând datele comportamentului online al acestuia – iar aici apare problema legată de Facebook, întrucât datele a 50 de milioane de utilizatori americani au ajuns la Cambridge Analytica. Rețeaua de socializare are 2 miliarde de utilizatori în întreaga lume și câteva sute de milioane în Europa, astfel încât se pune problema dacă și datele personale ale acestora pot ajunge la firme de consultanță politică pentru a le influența votul.

    Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani: Parlamentul European vrea să afle tot adevărul despre povestea cu Facebook. Vrem să ştim cum au fost utilizate datele deţinute de această mare companie pentru a influenţa campanii electorale. Piaţa erorpeană este cea mai mare piaţă din lume, cu 500 de milioane de persoane. Iată de ce l-am invitat pe domnul Zuckerberg să explice parlamentului european ce s-a întâmplat în realitate. Vrem să aflăm adevărul pentru că este inaacceptabil să fie folosite niste date personale care au fost puse, cu încredere, la dispoziția unei companii cum este Facebook pentru dar au fost folosite, ulterior în alte scopuri.


    Datele utilizatorilor le sunt vândute companiilor pentru ca acestea să poată trimite mesaje personalizate pentru a-și vinde produsele. Un mesaj personalizat presupune că respectiva companie are acces la un profil al utilizatorului, iar datele personale de bază – nume, vârstă, studii, loc de muncă, sporturile și echipele favorite, autorii preferați, muzica pe care o ascultă – reprezintă doar o mică parte a acestuia. Profilul poate fi construit analizând ce pagini de facebook urmărește un utilizator, ce articole postate pe rețeaua de socializare accesează, la care dintre postările prietenilor săi reacționează și cum o face, ce fel de aplicații folosește și cât timp își petrece cu ele. La toate acestea se pot adăuga locurile în care semnalează că a fost- restaurante, cluburi, cinematografe, țări străine – evenimentele la care participă, fotografii, chiar și care este componența cercului său de prieteni. Problema cu Cambridge Analytica este că e vorba de o companie specializată în procesul electoral, astfel încât datele utilizatorilor – 50 de milioane de persoane în cazul acestui scandal – pot fi folosite în scopuri politice. Utilizatorul primește mesaje personalizate, în care un anume candidat pare să răspundă exact preocupărilor sale, să fie genul de personaj pe care utilizatorul îl agreează, să promită ceea ce își dorește potențialul alegător. La acest stadiu se poate vorbi nu numai despre influențarea rezultatului alegerilor ci chiar și de manipularea alegătorului, căruia i se spune ceea ce se știe că vrea să audă.


  • Francesco de Sanctis şi dezvoltarea europei moderne

    Francesco de Sanctis şi dezvoltarea europei moderne

    Critic, istoric
    literar italian, întemeietor al criticii moderne italiene    , omul de cultură
    Francesco de Sanctis     a fost evocat în cadrul unei dezbateri desfăşurate la Parlamentul
    European    . Ocazie pentru preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, să vorbească despre mândria de
    a fi cetăţean al Uniunii Europene, dar şi cetăţean italian, această apartenenţă
    dublă, la ţara de origine şi la marea comunitate europeană fiind privilegiul
    nostru, al tuturor: Italia
    poate să dea mult, mult mai mult decât ceea ce a dat până acum, Uniunii noastre
    Europene. Suntem o ţară fondatoare, avem 60 de milioane de locuitori, vorbim o
    limbă miraculoasă. Eu sunt mândru că sunt italian. Şi sunt mândru şi că sunt
    preşedintele Parlamentului European şi că mă pot prezenta în faţa tuturor
    deputaţilor aleşi de către toate statele membre ale Uniunii Europene. Dar
    aceasta nu mă împiedică să fiu orgolios că sunt italian. Dragostea de ţară este
    ceva ce noi trebuie să diseminăm, este o idee pe care trebuie să o transmitem
    urmaşilor noştri, pentru că în absenţa acestei valori riscăm să ne pierdem, să mergem
    prin lume fără identitate. Cred că un om cum a fost Francesco de Sanctis nu
    trebuie să fie doar rememorat, ci trebuie purtat în suflet, trebuie studiat,
    trebuie citite cele două volume despre Istoria literaturii italiene. Pentru că
    oricare dintre acele pagini ai citi îţi vor aminti şi te vor face să înţelegi
    ce înseamnă să fii unul dintre noi, care este identitatea noastră, care ne sunt
    valorile, care este rolul unui individ, ce înseamnă să fii italian şi ce
    înseamnă să fii european. Pentru că acestea sunt ideile de bază ale
    Parlamentului European, în această zi în care am decis să omagiem această
    importantă personalitate din trecut, dar care a fost un vizionar, ceea ce îl
    face actual chiar şi astăzi.



    Binele public
    european este una dintre ideile atribuite lui Francesco de Sanctis     în cadrul
    dezbaterii. O idee amplă ce trebuie răspândită la nivel european, după cum au
    susţinut participanţii, pentru situaţiile în care soluţiile naţionale nu mai
    sunt suficiente, iar atunci se aplică cele europene. Pentru a înţelege la ce ne
    referim când vorbim despre binele public, avem nevoie de o cultură europeană,
    de o educaţie europeană ale cărei rădăcini se află în studiile lui de Sanctis,
    printre alţii, după cum au afirmat parlamentarii.


    De Sanctis a
    fost un om de cultură, dar şi un italian care a luptat pentru independenţa şi
    unitatea ţării sale. În epocă era nu numai un om, ci o speranţă pentru
    patrioţi. Odată restabilită unitatea ţării de Sanctis a fost Ministrul
    instrucţiunii publice, modelând în continuare obiceiurile şi mentalităţile
    poporului său, folosindu-se şi de propria experienţă internaţională.


    Astfel
    dezbaterea Francesco de Sanctis şi dezvoltarea europei moderne a exprimat o
    dată în plus nevoia educării unei mândri a apartenenţei la cultura naţională şi
    prin aceasta la marea cultură europeană, pentru toţi cetăţenii Uniunii
    Europene.


  • Premierministerin Viorica Dăncilă unternimmt Brüsselbesuch

    Premierministerin Viorica Dăncilă unternimmt Brüsselbesuch

    Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă hat diese Woche ihr erster offizieller Brüsselbesuch unternommen. Sie besprach mit den europäischen Würdenträgern die künftige Ratspräsidentschaft Rumäniens 2019. Weitere Themen, die angegangen wurden, waren die finanzielle Perspektive und der Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum. Der Chef der Europäischen Kommission Jean-Claude Juncker erklärte, Rumänien gehöre klar dem Schengen-Raum an. In einer gemeinsamen Pressekonferenz fügte er hinzu, es geben keine Gründe mehr, dass Rumänien nicht dem Schengen-Raum beitreten würde. Juncker drückte seine Überzeugung aus, dass die Regierung in Bukarest, sich weiter anstrengen werde, so dass das juristische System funktioniere. Jean-Claude Juncker meinte, das System der Zusammenarbeit und Kontrolle für Bulgarien und Rumänien sollte vor dem Beenden der Amtszeit dieser Kommission aufgehoben werden. Viorica Dăncilă sagte ihrerseits, das System der Zusammenarbeit und Kontrolle solle vor der Übernahme der EU-Ratspräsidentschaft durch Rumänien aufgehoben werden. Viorica Dăncilă dazu:



    Wir hoffen, dass wir unter der Präsidentschaft von Herr Juncker über Rumäniens Aufnahme in den Schengen-Raum sprechen können. Rumänien erfüllt alle Kriterien der Kommission zum Beitritt. Wir hoffen ebenfalls, dass das System der Zusammenarbeit und Kontrolle aufgehoben wird, weil es nicht normal ist, dass Rumänien die Präsidentschaft mit deiner Sanktion übernimmt.



    Zweck des Brüsselbesuches der rumänischen Premierministerin war die Intensivierung der Kooperation mit den europäischen Institutionen. Viorica Dăncilă führte in Brüssel Gespräche mit dem Präsidenten des Europäischen Rates Donald Tusk, sowie mit dem Präsidenten des Europäischen Parlaments Antonio Tajani. Dieser forderte die Fortsetzung des Kampfes gegen die Korruption und des Kampfes für die Beibehaltung des Rechtsstaates. Viorica Dăncilă dazu:



    Ich bin der Meinung, dass eine gute Zusammenarbeit sowohl für Europa als auch für Rumänien von Vorteil ist. Ich werde vor dem Europäischen Parlament über die Zukunft Europas sprechen. Rumänien muss aktive, implizierte Seite sein und ich beziehe mich besonders auf die EU-Ratspräsidentschaft und weitere Herausforderungen.



    Ein anderes angegangenes Thema war die verspätete Absorption der EU-Fördermittel. Darüber sprach Viorica Dăncilă mit der EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu, die die rumänischen Behörden warnte, dass die Prozeduren beschleunigt und vereinfacht werden müssen.

  • February 20, 2018 UPDATE

    February 20, 2018 UPDATE

    VISIT — Romania’s Prime Minister Viorica Dăncilă, on Tuesday, after a meeting in Brussels with the president of the European Parliament, Antonio Tajani, said that they discussed about Romania taking over the presidency of the EU Council in 2019. Strengthening the relations between Bucharest and Brussels is essential, PM Dăncilă said, both in the context of Romania taking over the presidency of the EU Council and for the country’s involvement in the most important projects on the European agenda. In his turn, Antonio Tajani called on the Bucharest Government to continue the fight against corruption and further consolidate the rule of law. This is PM Dancila’s first official visit to Brussels in this capacity. Also on Tuesday, the Romanian official had meetings with the head of the European Council, Donald Tusk and with the European Commissioner for regional policy, Corina Creţu. On Wednesday she will have a meeting with the president of the European Commission, Jean Claude Junker.




    MOTION — The Romanian Chamber of Deputies on Wednesday is voting on a simple motion against the Social Democrat Labour Minister Lia Olguta Vasilescu, tabled by the National Liberal Party, in the opposition. During the debates on Monday the Liberals asked for the Minister’s resignation over the fact that the transfer of social security contributions from employers to employees, starting January 1st, has resulted in pay cuts for a significant number of employees in Romania. The signatories of the simple motion also said that through the laws that she endorsed, Lia Olguta Vasilescu has created chaos in the public and private sector alike. In her turn, the Labour Minister said before Parliament that the Liberal’s estimates were not correct and that Labour Inspectorates must look into the matter and make sure the employees’ salaries do not go down.




    MEETING – The development of the economic component of the Romanian-American Strategic Partnership was the main topic discussed on Tuesday with the US Ambassador in Bucharest, Hans Klemm, Speaker of the Romanian Chamber of Deputies, Liviu Dragnea, said on Tuesday. Dragnea defined the Partnership as vital for Romania and hailed the development of its military component, but voiced regret at the fact that Bucharest did not gain more in economic terms. The Romanian official said that also discussed with Ambassador Klemm was the Romanian-American cooperation within NATO.




    TRIAL — The High Court of Cassation and Justice in Bucharest on Tuesday started trying the case concerning the June 1990 miners’ riots, in which the ex-president Ion Iliescu and former PM Petre Roman are charged with crimes against humanity. Prosecutors argue that the authorities have planned the violent attacks against peaceful protesters gathered at the University Square in Bucharest in June 1990. Governmental agencies were illegally involved in the crackdown, prosecutors claim, alongside coal miners and other workers from various parts of the country. Four people died and nearly 1,400 were wounded.




    FLU — Another 2 people died from the flu in Romania, with the death toll reaching 39, and more than 500 cases this season, reported the authorities have announced. Most of the flu patients are in Bucharest, and in the counties of Constanta (south-east), Olt (south), Braşov (centre) and Iaşi (north-east). The authorities recommend vaccination, and the Healthcare Ministry announced that around 80,000 shots were still available. So far over 920,000 people have received flu vaccines. The Healthcare Minister, Sorina Pintea, says Romania is not facing a flu epidemic at present.




    MAGISTRATES – For a nation that aspires to a dignified future, the law and the independence of the people working in the justice system are not negotiable, Romanian President Klaus Iohannis said Tuesday. At a meeting with graduates of the National Institute of Magistracy, Iohannis said they chose to become magistrates “at a time when the act of justice is questioned publicly, by the very people that are being brought to justice.” The head of state made these statements against the background of accusations levelled against the National Anti-Corruption Directorate by politicians involved in corruption cases. On Thursday, Justice Minister Tudorel Toader will present an assessment of the activity of the General Prosecutor’s Office, the National Anti-Corruption Directorate and the Directorate for the Investigation of Organized Crime and Terrorism.




    DEFENCE — The Romanian Defence Minister, Mihai Fifor, says the state will get involved in extending the military base in Mihail Kogălniceanu, in the south-east of the country, and announced talks in this respect had already been held with the American partners. He added he would like a permanent American presence in that unit. Over the past few years, thousands of Romanian and American troops have taken part in joint military exercises in Mihail Kogălniceanu, some of them also attended by troops from other NATO countries. The same base hosted last year air policing missions, with British, Canadian and Romanian aircraft taking part.




    FOOTBALL – Romanian football vice-champions FCSB, former Steaua Bucharest, last week defeated Italy’s Lazio Rome 1-nil on National Arena Stadium in Bucharest and are now preparing for the return leg, scheduled for next Thursday, to be played on Stadio Olimpico di Roma. The match is counting towards the first leg of the Europa League round of 32. (Translated by E. Enache)


  • Dezbateri privind viitorul Europei între lideri europeni şi deputaţi

    Dezbateri privind viitorul Europei între lideri europeni şi deputaţi

    Prezentându-și
    viziunea asupra viitorului Europei, premierul Irlandei, Leo Varadkar a
    subliniat necesitatea îmbunătăţirii democrației în UE prin crearea de liste de
    vot paneuropene, definitivarea uniunii economice și monetare şi asigurări că
    marile companii plătesc în mod corect partea lor de impozite.



    Leo
    Varadkar a declarat în plen că un viitor mai bun este încă idealul Uniunii
    Europene: Ne-a
    întâlnit astăzi în solidaritate pentru a reînnoi ţelurile comune. Idealul european a fost întotdeauna animat de
    optimism și de credința într-un viitor mai bun. Acest ideal a fost pus la
    încercare, dar nu a fost distrus. Ținând cont de realizările de până acum,
    revenim cu noi forţe pentru a înfrunta provocările viitoare.





    Premierul
    Irlandei a făcut apel la o Uniune mai democratică, care să facă pași concreți
    pentru protejarea vieții, securității, valorilor și identității cetățenilor
    săi, și pentru a asigura bunăstarea socială și prosperitatea într-o lume globalizată.
    În cadrul dezbaterii s-a subliniat faptul că statele și cetățenii sunt mai
    puternici împreună decât separați. Ca și Irlanda în trecut, UE trebuie să fie
    capabilă să se adapteze și să se reformeze, pentru a face față noilor
    provocării în favoarea tuturor cetățenilor.


    La
    rândul său, Președintele Parlamentului, Antonio Tajani a spus că o dezbatere
    deschisă între deputați şi lideri europeni va permite dialogul şi înțelegerea
    de care vor beneficia cetățenii de pe întreg continentul. Această dezbatere pune
    Parlamentul European – singura instituție UE aleasă în mod direct de cetățeni -
    acolo unde trebuie să fie, în centrul dezbaterilor privind viitorul Europei.


    Luna
    aceasta se împlinesc 45 de ani de la aderarea Irlandei, iar prim-ministrul Leo
    Varadkar a mulțumit deputaților europeni pentru sprijinul lor în cadrul
    negocierilor Brexit, subliniind importanța respectării și în practică a ceea ce
    a fost agreat în teorie.


  • Priorităţile preşedinţiei bulgare a Consiliului UE

    Priorităţile preşedinţiei bulgare a Consiliului UE

    Bulgaria a preluat Președinția Consiliului UE la 1
    ianuarie 2018, zi în care ţara a aniversat 11 ani de când a aderat la Uniunea
    Europeană. Până pe 30 iunie Bulgaria deține președinția rotativă, iar domeniile
    de interes pentru aceasta sunt: piața muncii, creșterea economică și
    competitivitatea, protecția cetățenilor, uniunea energetică, politica privind
    schimbările climatice, securitate și justiție, UE ca actor pe scena globală.


    În cursul zilei de ieri, cu ocazia lansării
    oficiale a președinției bulgare a Consiliului UE, Președintele Parlamentului
    European, Antonio Tajani, a declarat: Uniți suntem puternici , motto-ul
    Bulgariei, este ales, de asemenea, drept motto-ul primei preşedinţii bulgare la
    consiliu. Pentru următoarele şase luni împreună trebuie să facem faţă multelor
    provocări ce ne aşteaptă şi să pregătim Europa pentru viitor. Împreună trebuie
    să continuăm să reflectăm la cum să îmbunătăţim starea uniunii noastre, pentru
    a o face mai eficientă, mai democratică şi mai apropiată de cetăţenii noştri,
    în special de generaţiile tinere. Trebuie să ascultăm cu atenţie îngrijorările
    lor şi aşteptările lor.


    În acest context, Președintele Parlamentului
    European, Antonio Tajani, a amintit o întâlnire a mai multor lideri ai
    grupurilor politice din Parlamentul European, de la sfârşitul anului trecut, cu
    studenţi ai universităţii din Sofia, întâlnire emblematică pentru preocupările
    tinerilor europeni: Am fost impresionat de numărul mare de
    tineri bulgari talentaţi, ambiţioşi şi proeuropeni. Ei au mari aşteptări de la
    Europa şi contează pe noi pentru răspunsuri complete. Preocuparea lor de bază
    era creşterea oportunităţilor de angajare. Dacă vrem să creăm locuri de muncă
    pentru ei, trebuie să atragem mai multe investiţii, în special în domeniul
    tehnologiilor digitale, industriilor creative şi a turismului. Intenţia noastră
    comună de a promova antreprenoriatul bazat pe tehnologie digitală şi inovaţie este
    de căpătâi. Studenţii bulgari ne-au solicitat, de asemenea, să rezolvăm criza
    migraţiei. Ei sunt convinşi că numai soluţia europeană poate opri şi controla numărul
    migranţilor şi au dreptate! Haideţi să nu-i dezamăgim! Am fost cu toţii de
    acord în privinţa necesităţii adaptării sistemului de azil european, la
    provocările prezente. Dar trebuie să o facem în spiritul solidarităţii
    europene. Împreună cu preşedinţia bulgară vă cerem să transpunem această
    înţelegere în acţiuni concrete. 2018 va fi un an crucial în aceast sens.



    Președinția Consiliului UE se asigură prin rotație
    între statele membre, la fiecare 6 luni. Președinția bulgară a fost precedată
    de cea estoniană și va fi urmată de cea austriacă, iar începând cu 1 ianuarie
    2019 România va prezida reuniunile Consiliului UE.