Radio România Internațional

Tag: Antonio Tajani

  • Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, în vizită la Bucureşti

    Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, în vizită la Bucureşti

    Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat, miercuri, la Bucureşti, că se doreşte ca preşedinţia română la Consiliul Uniunii Europene de anul viitor să fie un succes nu doar pentru România, ci pentru întreaga Uniune.

    Rezoluţia privind statul de drept în România, adoptată săptămâna trecută de Parlamentul European la Strasbourg, nu este împotriva României sau a românilor, a declarat preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, la dezbaterea ‘Tinerii în dialog cu Parlamentul European’, găzduită de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Documentul se referă la instituţia statului de drept, care trebuie respectată de către toate statele membre, a spus oficialul european. El le-a explicat tinerilor şi că România nu este singura ţară care se confruntă cu corupţia, acest fenomen fiind răspândit în întreaga Europă, astfel încât toate statele membre trebuie să facă eforturi pentru combaterea lui.

    Înainte de întâlnirea cu tinerii, Antonio Tajani a avut discuţii cu preşedintele României, Klaus Iohannis, cu premierul Viorica Dăncilă şi cu reprezentanţi ai Parlamentului de la Bucureşti. Oficialul a participat, de asemenea, la reuniunea Conferinţei Preşedinţilor din Parlamentul European cu Guvernul României, organizată în perspectiva preluării de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului Uniunii la 1 ianuarie. Antonio Tajani a estimat că România este pregătită să preia această sarcină şi a amintit că unul dintre principalele dosare de care va trebui să ne ocupăm este cel al BREXIT-ului.

    Vrem ca această preşedinţie să fie un adevărat succes pentru întreaga Uniune Europeană. Sunt multe chestiunile pe care va trebui să încercăm să le rezolvăm. Am discutat despre Brexit, am discutat despre priorităţile Parlamentului European, priorităţi care trebuie luate în considerare şi să fie menţionate în acest acord. E vorba despre drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, 3,6 milioane de oameni, de asemenea, sunt importante drepturile cetăţenilor britanici de pe teritoriul UE. Trebuie menţinute, de asemenea, angajamentele luate de Marea Britanie pentru Cadrul financiar 2013 – 2020 şi un al treilea punct – frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză. Trebuie garantată pacea, trebuie garantată respectarea acordului din Vinerea Mare, binecunoscutul acord, însă această frontieră trebuie să fie flexibilă.


    La reuniunea Conferinţei Preşedinţilor din Parlamentul European, autorităţile de la Bucureşti au dat asigurări că România este pregătită să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi au prezentat cele 4 mari teme ale mandatului semestrial – o Europă coezivă, o Europă cu rol global mai mare, o Europă a siguranţei şi o Europă a valorilor.


  • Conducerea Parlamentului European, la Bucureşti

    Conducerea Parlamentului European, la Bucureşti

    Preşedintele Parlamentului European, italianul
    Antonio Tajani, si liderii celor nouă grupuri politice din Parlamentul
    European au venit la Bucureşti pentru a
    discuta cu cei mai înalţi demnitari ai statului român despre preluarea de către
    România a Preşedinţiei Consiliului UE de la 1 ianuarie 2019. La finalul
    reuniunii Conferinţei Preşedinţilor din legislativul comunitar cu Guvernul de
    la Bucureşti, Antonio Tajani,a declarat că se doreşte ca prima preşedinţie română la Consiliul UE să fie un succes nu doar pentru România, ci
    pentru întreaga Uniune Europeană.


    Tajani a arătat, în cadrul discuţiilor cu autorităţile de la Bucureşti, că
    sunt foarte multe dosare la nivelul UE care trebuie soluţionate: Brexit, bugetul
    multianual de după 2020, alegerile europarlamentare, migraţia. Seful statului
    Klaus Iohannis a punctat, la întîlnirea cu delegaţia Legislativului comunitar,
    că România doreşte să contribuie la promovarea agendei europene comune, într-un
    spirit constructiv şi de consens şi că PE e un partener cheie în mandatul pe
    care urmează să îl preia România la Preşedinţia Consiliului Uniunii.


    La rândul
    său, premierul Viorica Dăncilă a dat asigurări că Bucureştiul este gata,
    inclusiv logistic, să îşi asume această preşedinţie. Autorităţile
    de la Bucureşti au prezentat cele patru mari teme ale mandatului semestrial: o
    Europă coezivă, o Europă cu rol global mai mare, Europa siguranţei şi Europa
    valorilor. Reprezentanţii tuturor grupurilor politice din Parlamentul European
    au insistat că regulile sunt aceleaşi pentru toate ţările membre în materie de
    stat de drept.


    Eurodeputaţii au precizat că recenta rezoluţie europarlamentară
    privind statul de drept în România nu este împotriva ţării şi a românilor, ci
    împotriva politicilor guvernului şi parlamentului de la Bucureşti. Membrii
    Conferinţei preşedinţilor au explicat că trebuie taxată şi cea mai mică diluare
    a respectării statului de drept şi a independenţei justiţiei, indiferent despre
    ce ţară ar fi vorba, pentru că, altfel, UE va fi distrusă din interior. Europarlamentarii
    au mai atras atenţia că nu există alternativă la democraţie dacă vrem pace,
    pentru că niciodată un stat democratic nu a atacat un alt stat democratic.


    Amintim că Parlamentul European a adoptat, pe 13 noiembrie, un proiect de
    rezoluţie prin care îşi exprima preocuparea privind modificarea legislaţiei
    penale şi judiciare în România, avertizând că există riscul subminării
    independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie. Rezoluţia a condamnat şi
    intervenţia considerată violentă şi disproporţionată a forţelor de ordine
    împotriva participanţilor la un mare miting antiguvernamental. Ea a fost
    adoptată după două dezbateri organizate în Parlamentul European la care au
    participat premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis.

  • Nachrichten 21.11.2018

    Nachrichten 21.11.2018

    Bukarest: Das Exekutiv-Kommittee auf Landesebene der Sozialdemokratischen Partei hat Mircea Draghici und Lia Olguta Vasilescu an der Spitze des Transportministeriums bzw des Ministeriums für Regionale Entwickling nominiert. Staatspräsident Klaus Iohannis hatte am Dienstag die Vorschläge für die zwei Ministerien abgelehnt: Lia Olguţa Vasilescu für das Transportministerium und Ilan Laufer für das Ministerium für Regionale Entwicklung. Iohannis hat weitere sechs Vorschläge der Premierministerin Viorica Dăncilă akzeptiert und zwar für Verteidigung, Arbeit, Wirtschaft, Kultur, Kommunikationen sowie für Sport und Jugend. Die Minister, die die oben erwähnten Ämter bekleiden werden und Ecaterina Andronescu, die vergangene Tage für das Bildungsministerium nominiert wurde, haben das Eid abgelegt. Klaus Iohannis meinte, die Umbildung der Regierung sei eine schwache Lösung; ein korrekte Lösung für Rumänien wäre eine komplett neue Regierung gewesen. Die jetzige habe sehr viele Probleme für das Land verursacht, so der rumänische Staatspräsident, der weiterhin erklärte, er habe das Dekret zur Umbildung der Regierung unterzeichnet, nur weil Rumänien in kurzer Zeit die EU-Ratspräsidentschaft übernehmen werde. Ilan Laufer, rumänischer Jude, dessen Nominierung abgelehnt wurde, sagte, die Ablehnung durch den Staatspräsidenten Klaus Iohannis, der ein Deutscher sei, wäre ein neuer antisemitischer Akt des Staatsoberhauptes. Als Antwort darauf hat Klaus Iohannis kräftig das Gebrauchen von heiklen Themen mit einem politischen Ziel verurteilt und hob hervor, die Bezugnahmen auf Antisemitismus und Nazismus in einem politischen Konflikt seien verantwortungslos und beweisen Mangel an Bildung, Kultur, Diplomatie und Geschichte.



    Brüssel: Die Europäische Kommission hat festgestellt, dass Rumänien keine Maßnahmen für das Erzielen des mittelfristigen Haushaltszieles getroffen habe. Gleichzeitig empfehlt sie Bukarest, dass im kommenden Jahr das öffentliche Defizit wenigstens um 1% des BIP reduziert wird. In Juni war die Empfehlung für 2018 und 2019, das Defizit um 0,8% aus dem BIP nach unten zu korrigieren. Die Europäische Kommission macht darauf aufmerksam, dass das öffentliche Defizit Rumäniens von 0,5% aus dem BIP im Jahre 2015 auf 2,9% im Jahre 2016 gestiegen ist. Die Prognose sagt ein Defizit von 3,3% im Jahr voraus.



    Bukarest: Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat am Mittwoch den Vorschlag des Justizministers Tudorel Toader abgelehnt, Adina Florea zum Oberstaatsanwalt der Nationalen Anti-Korruptions-Direktion zu ernennen. Minister Toader hat den Vorschlag Mitte Oktober dem Staatsoberhaupt übermittelt. Zuvor hatte Adina Florea eine negative Stellungnahme des Obersten Rates der Justizbehörde erhalten, die schätzte, dass sie eine geringe Stressresistenz und eine geringe Analyse- und Synthesekapazität habe. Die Stellungnahme des Obersten Rates der Justizbehörde war beratend. Wir erinnern daran, dass die Position des Generalstaatsanwalts der DNA im Juli frei wurde, nachdem Laura Codruta Kovesi vom Präsidenten Klaus Iohannis entlassen wurde, der eine Entscheidung des Verfassungsgerichts umsetzte.



    Bukarest: Ich denke, es ist an der Zeit, den Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum zu beschleunigen, sagte der Präsident des Europäischen Parlaments Antonio Tajani am Ende des Treffens der Konferenz der Präsidenten der Gemeinschaftsgesetzgebung mit der rumänischen Regierung in Bukarest, die im Hinblick auf die Übernahme der EU-Ratspräsidentschaft durch Rumänien organisiert wurde. Premierministerin Viorica Dăncilă versicherte, dass Bukarest bereit sei, die EU-Ratspräsidentschaft zu übernehmen. Die letzte Form des Programms soll in kurzer Zeit vom rumänischen Parlament genehmigt werden. Die rumänische Seite hat die vier großen Themen der Amtszeit vorgestellt: ein kohesives Europa, ein Europa mit einer globalen wichtigen Rolle, ein Europa der Sicherheit, sowie ein Europa der Werte. Staatspräsident Klaus Iohannis wies darauf hin, dass Rumänien konstruktiv und einvernehmlich zur Förderung der gemeinsamen europäischen Agenda beitragen will.



    Bukarest: Am Mittwoch Abend hat auf der Bühne des internationalen Festivals RadiRo das Nationale Rundfunkorchester unter der Leitung des Dirigenten Frédéric Chaslin gespielt. Solist war der Klavierspieler David Fray. Auf dem Programm stand auch ein Jazzkonzert der Sängerin Aura Urziceanu und des Big Bands geleitet von Ionel Tudor.

  • 19.11.2018 (mise à jour)

    19.11.2018 (mise à jour)

    Remaniement gouvernemental — Le Comité exécutif national du Parti social -démocrate, principale force de la coalition au pouvoir à Bucarest, a voté lundi le remaniement de plusieurs de ses ministres au sein du cabinet Viorica Dancila. Ainsi, , Ilan Laufer, ancien ministre pour le milieu des affaires, évincé lors d’un remaniement précédent, rejoindra-t-il l’équipe gouvernementale à la tête du ministère du Développement et en tant que vice-premier aussi. Gabriel Leş prendra les rênes du ministère de la Défense, faisant suite à la démission de ce matin de Mihai Fifor, l’ancien titulaire. Marius Budăi, anciennement président de la Commission budget – finances de la Chambre des députés, prendra le portefeuille du ministère du Travail, remplaçant Lia Olguţa Vasilescu, pressentie aux Transports. Enfin, les ministres actuels de l’Economie, de la Culture, des Communications, ainsi que la détentrice du portefeuille du ministère pour la Jeunesse et les Sports seront écartés eux aussi. Autre démission actée par le comité exécutif national du Parti social – démocrate est celle de Gabriel Firea, maire de Bucarest, qui a jeté l’éponge quittant ses fonctions de vice-président du parti et présidente par intérim de la filiale locale de Bucarest. Le comité a, en outre, voté la dissolution de la direction du parti au département d’Ilfov, dirigée par la même Gabriela Firea.



    Procureur général — La section des procureurs du Conseil Supérieur de la Magistrature a donné un avis négatif à la demande de révocation de ses fonctions du procureur général de la Roumanie, Augustin Lazar, une initiative du ministre de la Justice, Tudorel Toader. Rappelons-le, le procureur général avait déposé une plainte auprès du ministère de la Justice contre le rapport sur son activité. Il a également déposé auprès de la Cour d’appel du département d’Alba (centre) une demande de suspension de la procédure de révocation, demande sur laquelle la Cour devrait se pencher mardi. Pour sa part, le président roumain, Klaus Iohannis a fait savoir qu’il n’allait pas se prononcer au sujet de la révocation de M Lazar avant que la contestation déposée par celui-ci ne soit solutionnée. Notons que le 24 octobre dernier, le ministre de la Justice, Tudorel Toader, avait déclenché la procédure de révocation de ses fonctions du procureur général, Augustin Lazar, l’accusant principalement de ne pas avoir rempli ses obligations légales. M Lazar affirme de son côté que toutes ses décisions avaient été prises dans le respect des principes et des valeurs constitutionnels. Rappelons aussi que la semaine dernière, la Commission Européenne a rendu public son rapport MCV pour la Roumanie, qui recommande entre autres la suspension immédiate de toutes les procédures de nomination et de révocation des procureurs en chef.



    Visite — La commissaire européenne à la Justice, Věra Jourova, se trouve ces lundi et mardi en visite officielle à Bucarest. Elle doit rencontrer mardi le président roumain, Klaus Iohannis, le ministre de la Justice, Tudorel Toader, ainsi que d’autres hauts dignitaires. Les discussions viseront les priorités du domaine de la Justice dans le contexte de la future présidence roumain du Conseil de l’UE et les évolutions du système judiciaire en Roumanie. Toujours dans la perspective du futur mandat roumain à la tête du Conseil de l’UE, au premier semestre de 2019, Bucarest va accueillir cette semaine la conférence des présidents du Parlement européen avec le gouvernement roumain. Y participeront la première ministre roumaine, des membres de l’Exécutif de Bucarest, le président et le secrétaire général du Parlement européen, respectivement Antonio Tajani et Klaus Welle, ainsi que les leaders des groupes politiques européens. Les discussions seront ciblées sur le futur budget de l’Union, sur le Brexit et sur l’évolution de la politique de sécurité, a précisé la cheffe de l’Exécutif de Bucarest.



    Bruxelles — La Commission européenne a exprimé lundi sa confiance dans le professionnalisme de la future présidence roumaine du Conseil de l’UE, tout en rappelant l’appel du président de l’Exécutif européen, Jean-Claude Juncker, au consensus politique national nécessaire en Roumanie avant et pendant ce mandat. Cette déclaration a été faite lors du point de presse quotidien de lExécutif européen, par le porte-parole Margaritis Schinas. La Roumanie succédera à l’Autriche à la tête du Conseil de l’UE, à partir du 1er janvier 2019.



    RadiRo — Poursuite, à Bucarest, du festival international des orchestres de radio, RadiRo, organisé par Radio Roumanie. La 4e édition de cet événement inclut, en première, des récitals de jazz aussi. Tous les concerts sont transmis en direct par Radio Roumanie, enregistrés et diffusés par la suite par la télévision publique roumaine. Les stations membres de lUnion Européenne des Radios diffuseront à leur tour les concerts du Festival international des orchestres de radio « RadiRo ».



    Météo — Dans le prochain intervalle de 24 heures, le ciel sera couvert. De faibles pluies tomberont sur la plupart des régions, tandis qu’en haute montagne on attend la neige et des giboulées. Les températures maximales iront de 0° à 8°. En raison des conditions hivernales, sur plusieurs aéroports à travers le pays certains vols ont été retardés. Les ports de Constanţa Nord, Constanţa Sud, Midia et Mangalia ont dû être fermés, tout comme la navigation sur le Danube, à la Barre de Sulina.





  • Nachrichten 19.11.12018

    Nachrichten 19.11.12018

    Bukarest: Die mitregierenden
    Sozialdemokraten haben am Montag im Rahmen einer Sitzung des
    Exekutiv-Kommittees auf Landesebene die Neubesetzung einiger Ministerposten
    beschlossen. Laut dem Exekutivkomitee werde der ehemalige Minister für Geschäftsumfeld
    Ilan Laufer als Vizepremier und Entwicklungsminister wieder aufgenommen. An der
    Spitze des Verteidigungsministeriums soll eneut Gabriel Leş sein, nachdem Mihai Fifor zurückgetreten ist. Der
    Vorsitzende des Ausschusses der Abgeordnetenkammer für Haushalt, Finanzen und
    Banken Marius Budăi könnte zum Arbeitsminister ernannt werden. Er wird Lia
    Olguţa Vasilescu ersetzen, die das Verkehrsministerium leiten soll. Ersetzt werden
    auch der Wirtschafts-, der Kultur-, der Kommunikationsminister sowie der
    Minister für Sport und Jugend. Indes trat die Oberbürgermeisterin von Bukarest
    Gabriela Firea als Interims-Vorsitzende der Bukarester PSD-Filiale zurück. Das
    sei eine Protestaktion, so Firea, weil in der Filiale seit zwei Jahren keine
    Wahlen stattgefunden hätten. Auch habe die Partei sie nicht unterstüzt, das
    Programm der Sozialdemokraten für die Hauptstadt umzusetzen. Firea hatte in den
    vergagenen Wochen den PSD-Vorsitzenden Liviu Dragnea auf’s Schärfste
    kritisiert.

    Brüssel: Die Europäische Kommission hat am Montag ihr Vertrauen in der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft ausgedrückt und hob erneut den Appell des Vorsitzenden Jean-Claude Juncker an Rumänien hervor, ein politisches nationales Konsensus in Rumänien sowohl vor der Übernahme der Ratspräsidentschaft als auch während der Präsidentschaft zu sichern, so der Sprecher Margaritis Schinas auf der gewöhnlichen Pressekonferenz. Rumänien wird am 1. Januar 2019 von Österreich die EU-Ratspräsidentschaft übernehmen.



    Bukarest: Der Oberste Richterrat hat eine negative Stellungnahme zur beantragten Abberufung des rumänischen Generalstaatsanwalts Augustin Lazăr angenommen. Der sozialdemokratische Justizminister Tudorel Toader hatte den Antrag gestellt. Die Stellungnahme der für Staatsanwälte zuständigen Kammer des Richterrates hat eine beratende Rolle. Zuvor hatte der Generalstaatsanwalt eine Beschwerde an das Ministerium gerichtet, in der er den Bericht über seine Führungstätigkeit beanstandet. Ferner hatte Augustin Lazăr beim Berufungsgericht in Alba Iulia einen Antrag auf die Einstellung des Verfahrens zu seiner Abberufung gestellt, über den am morgigen Dienstag entschieden wird. Rumäniens Präsident Klaus Iohannis wollte derweil noch keine Entscheidung über die Abberufung des Generalstaatsanwalts treffen, solange dessen Anträge und Klagen noch nicht bearbeitet seien. Justizminister Toader hatte Ende Oktober die Entlassung Lazărs beantragt und sich dabei auf die Nichterfüllung gesetzlicher Pflichten des Generalstaatsanwalts berufen. Dieser wies die Anschuldigungen von sich. Unterdessen hat die Europäische Kommission einen kritischen Bericht im Rahmen des Kooperations- und Überprüfungsmechanismus für das rumänische Justizwesen veröffentlicht. Zu den Empfehlungen zählt auch die sofortige Einstellung der Verfahren zur Ernennung und Abberufung der leitenden Staatsanwälte.



    Bukarest: Die EU-Justizkommissarin Věra Jourova ​unternimmt am Montag und Dienstag einen offiziellen Bukarestbesuch. Am Dienstag wird die EU-Kommissarin mit dem rumänischen Staatschef Klaus Iohannis, dem Justizminister Tudorel Toader, sowie mit anderen Würdenträgern zusammenkommen. Zweck des Besuches ist die Prioritäten im Bereich Justiz im Hintergrund der zukünftigen EU-Ratspräsidentschaft und die Entwicklungen im rumänischen Justizsystem zu analysieren. In Bukarest beginnt am Mittwoch die Konferenz der Präsidenten im Europäischen Parlament mit der rumänischen Regierung. Es beteiligen sich daran die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă, Mitglieder der rumänischen Regierung, der Präsident des Europäischen Parlaments Antonio Tajani, der Generalsekretär des EU-Parlaments Klaus Welle, sowie die Leiter der neun politischen europäischen Gruppen. Viorica Dăncilă erklärte, angegangen werden Probleme des zukünftigen EU-Haushalts, des Brexits und die Entwicklung der Sicherheitspolitik.



    Bukarest: Mit dieser vierten Ausgabe des Festivals RadiRo markiert Radio Rumänien den 90. Jahrestag des öffentlich-rechtlichen Rundfunks am 1. November und den 100. Jahrestag der Großen Vereinigung am 1. Dezember. Alle Konzerte des Festivals werden von Radio Rumänien live übertragen, und von allen Radio-Mitgliedern der Europäischen Rundfunkunion ausgestrahlt. Bis Sonntag, den 25. November finden beim RadiRO acht klassische Konzerte und zum ersten Mal in der Geschichte der Fetsspiele vier Jazz-Konzerte statt.

  • 17.11.2018

    17.11.2018

    Visite – Le président de la Cour des comptes européenne, Klaus-Heiner Lehne, effectuera une visite officielle en Roumanie, les 19 et 20 novembre. La visite aura lieu dans le contexte de la future présidence roumaine du Conseil de l’UE, au premier semestre de 2019. Klaus-Heiner Lehne aura plusieurs entrevues, y compris avec le président roumain, Klaus Iohannis, la première ministre Viorica Dăncilă, les présidents des deux Chambres du Parlement, avec le ministre des Finances Eugen Teodorovici, ainsi qu’avec le ministre délégué aux Affaires européennes, George Ciamba.


    Plusieurs officiels européens de haut rang, dont le président du Parlement européen, Antonio Tajani, se rendront à Bucarest la semaine prochaine. Les discussions viseront des sujets liés à l’avenir de l’Europe communautaire et à la bonne gestion, durant le mandat de la Roumanie à la tête du Conseil de l’UE, de certains dossiers importants, tels le cadre financier pluriannuel, le Brexit et l’après Brexit, l’évolution de la politique sécuritaire. La première ministre roumaine a réaffirmé que la Roumanie était préparée à reprendre et à exercer avec succès le mandat à la tête du Conseil de l’UE. Le plan d’actions a été finalisé, les mécanismes de travail ont été créés et les modalités concrètes pour le déroulement des activités ont été établies, a encore précisé la cheffe du cabinet de Bucarest.



    Gaudeamus — La Foire internationale du Livre, Gaudeamus — Livre d’apprentissage, se poursuit jusqu’à dimanche à Bucarest. L’édition de cette année est consacrée au Centenaire de la Grande Union de 1918, ainsi qu’aux 90 années d’existence de la station publique de radio. Sont programmés au total 900 événements, dont présentation d’une collection de 600 volumes dédiés au Centenaire de la Grande Union, lancements de livres, débats, projections de films, lectures publiques. Le public a aussi l’occasion de rencontrer quelques-uns des écrivains, des critiques littéraires et des historiens roumains les plus appréciés du moment. Les 300 maisons d’édition qui participent à cet événement organisé par la Radiodiffusion roumaine offrent des réductions de prix substantielles.



    Centenaire — Les représentants de la communauté roumaine vivant en Hongrie marquent aujourd’hui le Centenaire de la Grande Union de 1918, dans la localité de Gyula. L’événement réunit officiels, personnalités de marque de la culture, enseignants dans les grands centres universitaires de Roumanie, parlementaires roumains et autorités locales. Une festivité est également prévue, pendant laquelle les membres représentatifs de la communauté roumaine de Hongrie, y compris les directeurs des écoles où l’on enseigne en roumain, seront primés par l’Institut Eudoxiu Hurmuzachi” pour les Roumains de l’étranger. La cérémonie de remise des prix sera suivie par la projection d’un film sur la Grande Union et par le vernissage d’une exposition.



    Entrepreneuriat — Les entrepreneurs roumains souhaitant s’inscrire au programme Start-up Nation, dont le but est de stimuler la création de petites et moyennes entreprises grâce à des financements non remboursables, auront à leur disposition une application, à partir du 1er décembre. L’annonce a été faite par le ministre chargé du milieu des affaires, du commerce et de l’entrepreneuriat, Ştefan Radu Oprea, qui a également précisé avoir prévu un mois pour le dépôt des projets. Le programme Start-up Nation a eu du succès l’année dernière, 30.000 projets ayant été déposés, a ajouté le ministre. Toujours en 2017, dans le cadre de ce même programme ont été signés plus de 8.000 contrats. 7.200 d’entre eux sont à présent des projets actifs, qui ont généré plus de 21.000 nouveaux emplois.



    Notation financière — L’Agence d’évaluation financière Fitch a confirmé à BBB moins avec perspective stable, la note de la Roumanie pour ses dettes sur le long terme en devise étrangère. La politique fiscale expansionniste démarrée en 2017 a affaibli les finances publiques de la Roumanie, affirment les experts de l’agence. Selon eux, sur les neuf premiers mois de l’année en cours, les revenus représentent seulement 69% des objectifs annuels révisés et le déficit budgétaire est supérieur de 1% à celui enregistré dans l’intervalle janvier — septembre 2017. L’Agence d’évaluation financière Fitch s’attend pourtant à ce que le gouvernement de Bucarest atteigne la cible de déficit pour 2018, fixée à 2,96%, afin d’éviter la procédure de déficit excessif. Fitch table sur une croissance de l’économie roumaine de 3,5% en 2018, 3,2% en 2019 et de 3% en 2020, ce qui reflète d’ailleurs le ralentissement de l’économie européenne, le durcissement de la politique monétaire et la diminution des stimulants fiscaux.



    Météo — Il fait froid et le ciel est variable. Des giboulées sont signalées sur la plupart des régions du pays, tandis qu’en haute montagne il neige. Les températures maximales de la journée iront de 0°à 8°. Il faisait 2°, à midi dans la capitale, Bucarest.

  • November 16, 2018 UPDATE

    November 16, 2018 UPDATE

    APPOINTMENT – Romanias President, Klaus Iohannis on Friday signed the decree to appoint Ecaterina Andronescu education minister. Ecaterina Andronescu replaces Valentin Popa who stepped down in late September. This is for the fourth time that Ecaterina Andronescu holds the education portfolio. On Wednesday, the new minister delegate for European Affairs, George Ciamba was sworn in, before the Romanian President. He replaced Victor Negrescu, who tendered his resignation. George Ciamba is a career diplomat and has been working at the Romanian Foreign Ministry since 1990.



    VISIT – European Parliament President Antonio Tajani and leaders of political parties and other EU high-ranking officials will visit Bucharest next week, Prime Minister Viorica Dancila has announced. The visit is aimed at discussing aspects of high interest for the future of the European Union and the management of important programmes, such as the multi-annual financial framework, Brexit, the future of the EU post-Brexit and the security policy, ahead of Romania’s taking over the EU Council presidency on January 1, 2019. Prime Minister Dancila said Romania is ready to take over and carry out successfully the EU Council presidency, saying that the events timetable is finalised and all working mechanisms have been created.



    MOLDOVA – The Romanian-Moldovan inter-government committee will convene twice a year, Moldovan Prime Minister Pavel Filip announced during the 11th meeting of the committee hosted by Chisinau. Prime Minister Filip said close cooperation involves concrete projects and that economic relations between the two states are on an upward trend, with many joint projects with high priority for the Republic of Moldova. These include cooperation with a view to boosting energy security, interconnecting electricity grids as well as social projects, such as refurbishing kindergartens using funds from the Romanian state. On the other hand, the European Commission has approved the four large infrastructure projects submitted for funding under the 2014-2020 Romania-Moldova Joint Operational Programme, with a total worth of 40.5 million euros, of which the EU will cover 24.3 million.



    JUSTICE– The Romanian Ministry of Justice on Friday launched the program “Justice worth 53 million Euros, of which 45 million Euros worth of non-reimbursable financial assistance from Norway. The program will be implemented in the 2018-2024 time frame. It includes several projects in such domains as correctional services, the efficiency and efficacy of the judicial system, the consolidation of the rule of law, domestic violence and violence based on gender difference. Justice minister Tudorel Toader has underlined the importance of the programs for the judicial system, mentioning that the 2014 – 2021 exercise enjoys a double level of allocation as compared to the previous one. Norways ambassador to Bucharest, Lise Kleven Grevstad has underlined that the launch of the program is a reference point of the cooperation between Norway and Romania in the field of justice.



    PROTEST – The metro employees in Bucharest will go on an all out strike as from November 21, between 4 AM and 4 PM, for an indefinite period of time. The announcement was made by the metro trade union leader, Ion Rădoi. We recall that on Thursday the subway employees went on a token strike, with train traffic being halted between 4 AM and 4 PM. Trade union representatives demand a 42% pay rise, whereas the Metrorex management granted a capped increase of 18%. Some 700,000 people travel by metro in Romanias capital city every day.



    MILITARY – After nearly 2 and a half years of training and a wide-ranging exercise held in Cincu shooting range, Brasov County, central Romania, the first NATO Multinational South-East Brigade has been declared combat ready. Attending the 2018 Scorpions Fury exercise were 1,800 military backed by 250 pieces of military equipment. The exercise involved real-life firing drills to prove the increase of interoperability.



    GAUDEAMUS FAIR – The 25th edition of the Gaudeamus International Educational Book Fair organized by Radio Romania continues until Sunday. This years edition is devoted to the Great Union Centennial and marks 90 years since the public radio was founded. Over 300 publishers are attending and organizers have prepared over 900 events, including book launches, screenings, debates and lectures.



    RADIRO – Starting November 18 Bucharest plays host to one of the most important music events of the year: the International Radio Orchestras Festival – RaDiRo. The festival marks 90 years since the public radio was founded and 100 years since the Great Union. The Radio Concert Hall and the Auditorium Hall of the Fine Arts Museum will host 8 symphonic concerts and 4 jazz concerts. This year’s guests include pianist Mihai Ritivoiu and cellist Andrei Ionita, alongside the famous vocalist Aura Urziceanu. Europe’s oldest radio orchestra, MDR Leipzig Radio Symphony Orchestra from Germany, will return to Romania this year along with the BBC Philharmonic Orchestra of Great Britain, Svizzera italiana – Lugano of Switzerland and RTE National Symphony Orchestra from Ireland. All concerts are broadcast live on Radio Romania and the Romanian Television Corporation, as well as members of the European Radio Broadcasting Union.

  • November 16, 2018

    November 16, 2018

    VISIT – European Parliament President Antonio Tajani and leaders of
    political parties and other EU high-ranking officials will visit Bucharest next
    week, Prime Minister Viorica Dancila has announced. The visit is aimed at
    discussing aspects of high interest for the future of the European Union and
    the management of important programmes, such as the multiannual financial
    framework, Brexit, the future of the EU post-Brexit and the security policy,
    ahead of Romania taking over the EU Council presidency on January 1, 2019.
    Prime Minister Dancila said Romania is ready to take over and carry out
    successfully the EU Council presidency, saying that the events timetable is finalized
    and all working mechanisms have been created.




    MOLDOVA – The Romanian-Moldovan inter-government committee will
    convene twice a year, Moldovan Prime Minister Pavel Filip announced during the
    11th meeting of the committee hosted by Chisinau. Prime Minister
    Filip said close cooperation involves concrete projects and that economic
    relations between the two states are on an upward trend, with many joint
    projects with high priority for the Republic of Moldova. These include
    cooperation with a view to boosting energy security, interconnecting
    electricity grids as well as social projects, such as refurbishing
    kindergartens using funds from the Romanian state. On the other hand, the
    European Commission has approved the four large infrastructure projects
    submitted for funding under the 2014-2020 Romania-Moldova Joint Operational
    Programme, with a total worth of 40.5 million euros, of which the EU will cover
    24.3 million.




    MILITARY – After nearly 2 and a half years of training and a
    wide-ranging exercise held in Cincu shooting range, Brasov County, central
    Romania, the first NATO Multinational South-East Brigade has been declared
    combat ready. Attending the 2018 Scorpions Fury exercise were 1,800 military
    backed by 250 pieces of military equipment. The exercise involved real-life
    firing drills to prove the increase of interoperability.




    BLACK FRIDAY – The number of online purchases as part of the Black
    Friday winter holidays sales campaign went up by 56% as compared to last year,
    according to data made public by PayU, the biggest online payments company in
    Romania. The best-sold categories were computers, cell phones and clothing and
    included buyers from Great Britain and Hungary. The average value of a basket
    was 189 euros. The largest retailer in Romania kicked off its Black Friday
    program at 7 AM, with nearly 43 million euros reported in sales two hours
    later. The total number of products sold stood at 460,000.




    RADIRO – Starting November 18
    Bucharest plays host to one of the most important music events of the year: the
    International Radio Orchestras Festival – RaDiRo. The festival marks 90 years
    since the public radio was founded and 100 years since the Great Union. The
    Radio Concert Hall and the Auditorium Hall of the Fine Arts Museum will host 8
    symphonic concerts and 4 jazz concerts. This year’s guests include pianist
    Mihai Ritivoiu and cellist Andrei Ionita, alongside the famous vocalist Aura
    Urziceanu. Europe’s oldest radio
    orchestra, MDR Leipzig Radio Symphony Orchestra from Germany, will return to
    Romania this year along with the BBC Philharmonic Orchestra of Great Britain,
    Svizzera italiana – Lugano of Switzerland and RTE National Symphony Orchestra
    from Ireland. All concerts are broadcast live on Radio Romania and the Romanian
    Television Corporation, as well as members of the European Radio Broadcasting
    Union.




    GAUDEAMUS FAIR – The 25th edition of the Gaudeamus
    International Educational Book Fair organized by Radio Romania continues until
    Sunday. This year’s edition is devoted to the Great Union Centennial and marks
    90 years since the public radio was founded. Over 300 publishers are attending
    and organizers have prepared over 900 events, including book launches,
    screenings, debates and lectures.




    FOOTBALL – Romania’s under-21 team drew 3-all on Thursday at home
    against Belgium in a friendly game. Both teams have already secured
    qualification to the European Under-21 Championship to take place in June 2019
    in Italy and San Marino. This is Romania’s second qualification to a European
    Under-21 championship after the one in 1998 held in Bucharest. On Saturday,
    Romania’s senior team will take on Lithuania at home in Group 4 of League C in
    Nations League. Romania will next play Montenegro on Tuesday away from home.
    With one win and three draws, Romania has 6 points. Serbia tops the group
    tables with 8 points, followed by Montenegro with 7 points.


    (Translated by V. Palcu)

  • Efectul Brexit: atitudinea favorabilă a europenilor faţă de UE este la un nivel record

    Efectul Brexit: atitudinea favorabilă a europenilor faţă de UE este la un nivel record

    Cu şapte luni înaintea alegerilor europene, există o apreciere crescândă
    a Uniunii Europene de către cetăţenii ei şi o mai bună conştientizare a
    viitoarelor alegeri.




    Ultimul sondaj
    Eurobarometru     comandat de Parlamentul European arată că, la nivel european,
    există un grad de apreciere faţă de apartenenţa la UE de 68%, comparativ cu 67%
    în aprilie 2018    . Acesta este procentul celor care cred că ţara lor a beneficiat
    de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană, procent aflat la un nivel record
    din 1983 încoace. Dintre români, 64% consideră că ţara lor a avut de beneficiat
    de pe urma apartenenţei la UE. 62% dintre europeni, un record pentru ultimii 25
    de ani, respectiv 49% dintre români văd ca pe un lucru bun apartenenţa la
    Uniune a ţării lor.


    Concluzia este
    că, la nivel european, a crescut semnificativ sprijinul faţă de UE după
    referendumul din Marea Britanie     din 2016, fapt ce sugerează atât îngrijorarea
    crescândă a europenilor în legătură cu impactul Brexit-ului, cât şi o creştere
    a nivelului de conștientizare a beneficiilor apartenenţei la UE, datorită
    negocierilor dificile pentru ieșirea Marii Britanii din UE.


    Bogdan Bârla, Press
    officer – Biroul de Legatură al Parlamentului European în România: În cazul organizării unui referendum similar
    în ţara lor, un referendum privind apartenenţa la UE, 66% dintre europeni,
    respectiv 65% dintre români, ar vota pentru ca ţara lor să rămână membră. 17%
    dintre europeni şi 15% dintre români ar vota pentru ieşirea din UE, în timp ce
    17% dintre europeni şi 20% dintre români declară că nu ştiu cum ar vota. Datele aceluiaşi sondaj ne mai arată că 49%
    dintre europeni, respectiv 51% dintre români, se declară satisfăcuţi de modul
    în care democraţia funcţionează în Uniunea Europeană. Referitor la imaginea
    Parlamentului European, 43% dintre români, comparativ cu 32% dintre europeni,
    au o imagine pozitivă despre Parlamentul European, 17% dintre români,
    comparativ cu 21%, procentul la nivel european, au o imagine negativă, în timp
    ce 36% dintre români şi, respectiv, 43% dintre europeni au o imagine neutră
    despre Parlamentul European. 48% dintre cetăţenii europeni, comparativ cu un
    procent mult mai mare, de 63% dintre români, şi-ar dori ca Parlamentul European
    să aibă un rol mult mai important în activitatea Uniunii Europene.



    Preşedintele Parlamentului
    European, Antonio Tajani, a comentat astfel rezultatele sondajului: Pe măsură
    ce se finalizează detaliile acordului de retragere a Marii Britanii din UE,
    aceste rezultate evidenţiază o creştere a gradului în care beneficiile Uniunii
    Europene sunt apreciate pe continent    .

    Iar Guy Verhofstadt, coordonatorul
    Parlamentului European pentru Brexit, a adăugat: Faptul că 51% dintre
    britanicii intervievaţi îşi doresc să rămână în UE ne aduce aminte în mod
    foarte clar de diviziunile profunde generate de decizia privind Brexit-ul. Este necesar, a atenţionat Verhofstadt, ca
    noi să găsim o soluţie pentru o relaţie viitoare pe termen lung strânsă şi durabilă,
    sub forma unui acord de asociere cuprinzător.




  • Câştigătorul Premiului Saharov, acordat de Parlamentul European

    Câştigătorul Premiului Saharov, acordat de Parlamentul European

    Cineastul ucrainean Oleg Sentsov – aflat în închisoare în Rusia, unde execută o pedeapsă de 20 de ani, pentru terorism şi trafic de arme, în urma unui proces considerat de natură stalinistă – a fost distins de Parlamentul European cu Premiul Saharov pentru libertatea de gândire.

    Regizorul Oleg Sentsov a intrat în vizorul autorităţilor ruse, după ce s-a declarat deschis împotriva anexării abuzive de către Rusia a provinciei ucrainene Crimeea, în 2014. Ucraineanul a fost considerat de justiţia rusă vinovat de plănuirea unor atentate teroriste în Crimeea, însă Ucraina şi Occidentul îl consideră deţinut politic. Comunitatea internaţională a condamnat imediat sentinţa, pronunţată în urmă cu 3 ani. Uniunea Europeană consideră şi acum că procesul a încalcat dreptul internaţional şi bazele elementare ale justiţiei.

    Sentsov este deţinut, în prezent, într-o închisoare rusă, în apropierea Cercului Polar. În luna mai, el a intrat în greva foamei, pe care a ţinut-o timp de 140 de zile. A renunţat recent, fiind foarte slăbit. În plus, fusese ameninţat că, dacă nu încetează greva foamei, va fi alimentat cu forţa. Mai mulţi politicieni europeni, oameni de cultură, cineaşti şi organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au cerut, în repetate rânduri, Kremlinului să îl elibereze pe Sentsov, fără să primească însă vreun răspuns. Ruşii spun că Sentsov însuşi ar trebui să îi ceară lui Putin să îl graţieze, ca solicitarea să fie luată în considerare. Cineastul ucreainean a refuzat să facă, până acum, acest lucru.

    Anunţul privind acordarea premiului a fost făcut, în plenul Parlamentului European, de preşedintele Antonio Tajani: Conferinţa preşedinţilor grupurilor politice a decis să-i atribuie premiul Saharov 2018 lui Oleg Sentsov. Premiul îi este acordat pentru curajul şi hotărârea sa. Cineastul ucrainean Oleg Sentsov a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea prizonierilor politici în Rusia şi în lume. Prin decernarea acestui premiu, Parlamentul European îşi exprimă solidaritatea cu el şi cu cauza sa. În consecinţă, cerem ca Oleg Sentsov, arestat în 2014 şi condamnat la 20 de ani de închisoare, să fie imediat eliberat. Eliberarea sa se impune de urgenţă, date fiind condiţiile inumane în care este încarcerat şi starea sa precară de sănătate, după o lungă perioadă de grevă a foamei. Riscul pe care şi l-a asumat de a-și pune viața în pericol ne încredinţează că este de datoria noastră să apăram drepturile omului peste tot în lume și în orice situație.

    Ceremonia de acordare a premiului, în valoare de 50 de mii de euro, va avea loc în decembrie, la Strasbourg, însă nu se ştie dacă laureatul va putea participa.

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire – numit după cunoscutul fizician și disident sovietic, Andrei Saharov – este acordat în fiecare an, de Parlamentul European. A fost înființat în 1988, pentru a onora persoane și organizații care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.


  • Preşedintele României, în Parlamentul European

    Preşedintele României, în Parlamentul European

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a pledat marţi, în plenul Parlamentului European, la o dezbatere privind viitorul Europei, pentru consolidarea proiectului european. El a declarat că unul dintre cele mai importante proiecte pentru România este summitul UE care va avea loc anul viitor la Sibiu, subliniind că ţara noastră intenţionează să aibă un mandat de succes la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.



    Iohannis a arătat că în ultimul deceniu UE a fost marcată de provocări multiple – de la criza financiară şi economică, criza migraţiei, atacurile teroriste până la ascensiunea mişcărilor populiste. Şeful statului român a subliniat că valorile europene trebuie mereu redescoperite, reapreciate şi repuse în valoare.



    Preşedintele a susţinut că noua etapă în care va intra Uniunea Europeana începând cu anul 2019 şi pe care România, în calitatea sa de deţinătoare a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre şi cu instituţiile europene va fi una fructuoasă.







    România va avea de gestionat dosare extrem de grele pe perioada preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, unul dintre acestea fiind cel referitor la Brexit, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. Un alt dosar menţionat de Klaus Iohannis a fost cel privind cadrul financiar multianual post-2020. Migraţia este tema unui alt dosar care urmează să fie gestionat de viitoarea preşedinţie a Consiliului UE.



    Klaus Iohannis a declarat în plenul PE că în România există o dezbatere politică, însă nu a dorit să dea alte detalii, precizând că este hotărât să rămână implicat în a le garanta românilor păstrarea valorilor democratice, regulilor şi principiilor unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte, a luptei împotriva corupţiei. El a susţinut că în Europa există mai multe probleme, iar una dintre ele este conexiunea dintre cetăţeni şi politicieni, arătând că de multe ori aceasta este slabă.





    Preşedintele a mai declarat, în plenul Parlamentului European, că aderarea României la zona euro cât mai curând posibil este un obiectiv naţional fundamental. El a subliniat şi importanţa aderării României la spaţiul de liberă circulaţie. Potrivit lui Iohannis, provocările generate de migraţie, dar şi cele legate de securitate sunt aspecte de maxim interes pentru toţi europenii.





    Klaus Iohannis a menţionat că Uniunea Europeană se află în prezent într-un moment de redresare economică, arătând că siguranţa economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor. El a pledat pentru o piaţă internă “funcţională, competitivă şi incluzivă”.



    Românii sunt conectaţi activ la valorile civice şi au dovedit acest lucru când a fost nevoie să apere statul de drept şi democraţia, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, în plenul Parlamentului European. Şeful statului a mai arătat că tânăra generaţie crede în Europa şi se implică în dezbateri privind viitorul UE de o manieră pozitivă şi optimistă.




    Preşedintele



    În context, el a precizat că economia datelor este viitorul, iar sectoarele româneşti de IT&C şi creativ au una dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul naţional din întreaga Uniune. De asemenea, acesta a arătat că România susţine activ o Uniune Europeană care investeşte în siguranţa cetăţenilor săi.




    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că este dreptul Parlamentului European să dezbată o rezoluţie cu privire la situaţia statului de drept în România, programată în noiembrie 2018, însă a subliniat că este extrem de neobişnuit ca aceste discuţii să aibă loc doar cu o lună înainte de preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE. Iohannis a declarat, la conferinţa comună cu preşedintele PE, Antonio Tajani, că va colabora instituţional cu Guvernul pentru pregătirea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, punctând că acest fapt nu înseamnă că va avea standarde mai scăzute în ceea ce priveşte reforma justiţiei.



  • Au fost anunţaţi finaliştii Premiului Saharov

    Au fost anunţaţi finaliştii Premiului Saharov

    Parlamentul European a anunțat numele celor 3 finaliști pentru ediția din acest an a Premiului Saharov pentru libertate de gândire. Distincția se acordă din 1988 și onorează persoanele sau organizațiile care fac eforturi pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

    Finaliștii din acest an ai Premiului Saharov pentru libertate de gândire au fost selectați în urma unui vot al comisiilor pentru afaceri externe și dezvoltare din legislativul comunitar.

    Lista este deschisă de regizorul ucrainean, Oleg Sențov, aflat acum în deţenţie în Rusia. În vârstă de 42 de ani, Oleg Senţov s-a opus anexării peninsulei Crimeea de către Moscova. A fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru complotarea unor acte de terorism la finalul unui proces calificat drept stalinist de organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, Amnesty International. Este în greva foamei din luna mai pentru a cere eliberarea tuturor prizonierilor politici ucraineni închiși în Rusia.

    Cel de-al doilea finalist este reprezentat de grupul celor 11 ONG-uri care protejează drepturile omului și salvează viața migranților în Marea Mediterană. Din 2015, aceste organizaţii non-guvernamentale au lansat operațiuni de căutare și salvare în Mediterana. Printre aceste ONG-uri se numără Medici fără Frontiere, Boat Refugee Foundation, Salvaţi Copiii și SOS Mediterranée.

    În fine, cel de-al treilea finalist este Nasser Zefzafi, activist politic din Maroc. El luptă împotriva corupției, asupririi și abuzului de putere. A fost arestat în mai anul trecut și condamnat la 20 de ani de închisoare pentru conspirație împotriva securității statului.

    Acordarea Premiului Saharov pentru libertatea de gândire este un moment important pentru noi. Lăsăm deoparte orice dispută politică și ne unim eforturile pentru a susține una din marile priorități ale legislativului comunitar: promovarea drepturilor omului. Încă din momentul în care a fost atribuit pentru prima dată, premiul a adus un omagiu curajului cu care unii oamenii sau organizații și-au dedicat viața ori activitatea pentru a promova drepturile omului și libertățile fundamentale. Premiul Saharov este cea mai importantă distincție pe care Uniunea Europeană o conferă activiștilor pentru drepturile omului, spunea președintele Parlamentului european, Antonio Tajani, anul trecut când premiul a fost câștigat de opoziția democratică din Venezuela.


    Laureatul din acest an va fi anunţat pe 25 octombrie. Premiul va fi acordat apoi în cadrul unei ceremonii organizate pe 12 decembrie la Strasbourg.

    Mai trebuie spus că distincția a fost câștigată de-a lungul timpului de activista pakistaneză, Malala Yousafzaï, împușcată în cap de talibani pentru că a apărat dreptul fetelor la educație, sau de Nelson Mandela, fostul președinte al Africii de Sud, devenit simbol al luptei împotriva discriminării rasiale. Iar una dintre câștigătoarele de acum doi ani este Nadia Murad, nimeni alta decât laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace. Nadia are 25 de ani și face parte dintr-o comunitate etnică și religioasă, yazidită, din Irak. S-a numărat printer miile de fete răpite de militanții grupării radicale Statul Islamic și forțate să îndure sclavia sexuală.


  • Starea Uniunii, în dezbaterea Parlamentului European

    Starea Uniunii, în dezbaterea Parlamentului European

    Discursul
    privind starea Uniunii, susţinut de preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, la Strasbourg, în plenul Parlamentul
    European, a reprezentat o trecere în revistă a principalelor dosare de pe agenda
    instituţiilor europene: migranţi, terorism, apărare, acorduri comerciale,
    Brexit, plan de investiţii, securitate socială, schimbări climatice.

    Departe de
    fi un triumfalist, discursul, rostit în franceză, engleză şi cu termeni din
    germană, a punctat atât realizări, dar şi obiective de îndeplinit pentru
    executivul comunitar. În discursul care a durat aproape o oră, Jean-Claude
    Juncker a afirmat că Europa a depăşit criza financiară globală, declanşată în
    urmă cu un deceniu, prin înfiinţarea unui fond european de investiţii
    strategice de 350 de miliarde de euro, ceea ce a dus la 21 de trimestre consecutive de creştere
    economică şi la 12 milioane de noi locuri de muncă apărute începând din anul
    2014. El a amintit Grecia care a făcut eforturi herculiene, cu
    costuri sociale mari, dar care a încheiat cu bine programul de asistenţă
    financiară internaţională, sprijinit şi de Uniunea Europeană. Un alt reper
    important este şomajul în rândul tinerilor, de 14,8%, destul de ridicat, dar
    care se află, totodată, la cel mai scăzut nivel din anul 2000.

    În acest
    context, Jean-Claude Juncker a pledat pentru o Europă unită: Lumea de astăzi are nevoie de o Europă puternică şi unită, o Europă
    care lucrează în favoarea păcii, a acordurilor comerciale şi a relaţiilor
    monetare stabile, chiar şi atunci când unii sunt predispuşi unor războaie
    comerciale şi monetare.

    Președintele
    Juncker a prezentat iniţiativele Comisiei Europene în domenii precum migrația,
    protejarea frontierelor externe, securitatea internă, garantarea unor alegerile
    europene libere    , acordurile comerciale, parteneriatul Uniunii Europene cu
    Africa și Uniunea Europeană ca actor global: Timpul
    pentru suveranitatea europeană a venit. Este timpul pentru ca Europa să îşi
    destinul propriile sale mâini. Este timpul ca Europa să dezvolte ceea ce am numit
    Weltpolitik Fähigkeit, ceea ce înseamnă capacitatea sa politică
    mondială, capacitatea de a juca un rol, în calitate de Uniune, în modelarea
    afacerilor globale. Europa trebuie să devină un actor suveran în relaţiile internationale.

    Preşedintele
    Comisiei Europene a cerut Uniunii Europene să acţioneze în mod unitar pe scena
    mondială, să apere valorile democratice şi să refuze naţionalismul nociv. În
    ceea ce priveşte politica externă, Jean-Claude Juncker a evocat iniţiativa
    Comisiei ca deciziile să fie luate în urma unui vot cu majoritate calificată,
    nu ca urmare a unui vot în unanimitate aşa cum se întâmplă în prezent când
    unele decizii ale Consiliului European au fost luate după multe negocieri sau
    chiar amânate din cauza lipsei unanimităţii.

    Pe de altă parte, preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat că doreşte ca instituţia pe
    care o conduce să fie în centrul democraţiei şi, de aceea, trebuie să aibă
    dreptul la iniţiativă legislativă. Suntem singurul parlament din lume care nu
    poate iniţia legislaţie     a conchis Antonio Tajani.


    Discursul
    preşedintelui Comisiei Europene a atras şi critici, în special din partea
    grupurilor parlamentare mici, dar a beneficiat şi de susţinerea celor mai mari
    grupuri politice din Parlamentul European.


  • Linia feroviara transalpina Lyon -Torino

    Linia feroviara transalpina Lyon -Torino

    Un tunel de 57 de km, sub Alpi, va face legătura între Franța și Italia. Mai lung decat cel de sub canalul Mânecii, acesta va lega orașele Lyon și Torino. Proiectul, care are trei componente (franceza, europeana si italiana) a generat critici din partea organizațiilor ecologiste. În final, el va contribui la conectarea în rețea a 5000 km de linii feroviare existente între marile orase europene, dar si conectarea a 250 de milioane de europeni. Transalpina Lyon-Torino va însemna și circa 40 de milioane de tone de marfă cărate in plus pe an, dar si peste 5 milioane de calatori transportati, pe an, la viteze de peste 200 km/h. Valoarea totala estimata a proiectului a depășit 26 miliarde de euro. Franța și Italia își împart 60% din investitii, restul fiind finanțare a UE. Trenul de mare viteză va reduce durata unei calatorii între Lyon și Torino de la 3 ore și 45 de minute la doar 1 ora si 45 de minute.



    Recent, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani a fost în sud-estul Franței, unde a vizitat șantierul de construcții. El a afirmat că va lupta ca acest proiect de infrastructură să fie realizat pentru că beneficiile sunt importante. Antonio Tajani : Europa a făcut deja investiţii, repet, personal, în 2008, când eram vicepreşedinte al Comisiei Europene, am semnat un contract de finanţare pentru lucrări transfrontaliere în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro. Italia trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile, Franţa trebuie să şi le îndeplinească pe ale sale pentru ca proiectul să înregistreze progrese. Politicile care nu susţin dezvoltarea infrastructurii dăunează în egală măsură Italiei, Franţei şi Europei. Când îţi iei un angajament, îl respecţi, cu atât mai mult când vorbim despre un angajament care generează locuri de muncă, reduce emisiile de dioxid de carbon cu 20%, diminuează riscurile pentru cetăţenii care călătoresc între Italia şi Franţa. Numărul autocamioanelor de mare tonaj pentru transportul internațional de mărfuri se va micşora, dar şi riscurile pentru călători. Aminitiți-vă de accidentul rutier din Bologna. Avem nevoie de o infrastructură mai modernă, mai competitivă şi de o alternativă la transportul rutier, care e transportul feroviar.



    Deși cea mai mare parte a tunelului se află pe teritoriul Franței și lucrările sunt aproape terminate aici, în Italia sunt probleme. Guvernul de la Roma este divizat în legătură cu acest proiect, deoarece Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem) cere oprirea acestuia, în timp ce Liga (extrema-dreaptă) a lui Matteo Salvini pledează pentru continuarea lui. Vicepremierul italian Luigi Di Maio, şeful Mişcării Cinci Stele, afirmă că problema liniei feroviare Lyon-Torino va fi rediscutată în întregime, în timp ce Matteo Salvini spune că trebuie făcută o analiză a costurilor şi a beneficiilor. În context, președintele Parlamentului European a apreciat că speră ca Executivul italian să aibă curajul să meargă mai departe cu acest proiect. Dacă nu continuă, se vor pierde bani, oportunități de angajare și Italia s-ar izola de restul Europei, deși are nevoie de infrastructură pentru a fi mai competitivă, a mai spus Antonio Tajani.



  • Parlamentul European face bilanțul activității din primele 7 luni din an

    Parlamentul European face bilanțul activității din primele 7 luni din an

    Este vacanță în această lună la Parlamentul European, o perioadă bună pentru a face bilanțul primei jumătăți din an.

    Parlamentul European a avut în prima jumătate a anului o agendă încărcată. Cap de afiș au ținut pregătirile pentru alegerile legislative europene din mai anul viitor, dar și subiectul extrem fierbinte legat de ieșirea Marii Britanii din Uniune în luna martie.

    Și cum o dată cu Brexitul, Londra nu va mai avea reprezentanți în legislativul comunitar, europarlamentarii au decis în luna iunie o reducere a numărului de locuri din Parlamentul European de la 751 la 705. 27 dintre cele 73 de locuri ale Regatului Unit vor fi redistribuite către alte țări, iar alte 46 vor fi păstrate pentru viitoarele extinderi ale Uniunii. La redistribuire are de câștigat și România, care va primi un post în plus și va ajunge, după scrutinul de anul viitor , să aibă 33 de reprezentanți în legislativul european.

    Buna desfășurare a scrutinului din mai anul viitor a fost și motivul pentru care fondatorul rețelei Facebook, Mark Zuckerberg, a fost chemat la sediul din Bruxelles al Parlamentului European. Întâlnirea a avut loc în plin scandal legat de folosirea ilegală a datelor a nu mai puţin de 87 de milioane de utilizatori ai reţelei de către firma Cambridge Analytica, specializată în strategie politică.

    S-a vorbit despre informaţii false, despre ingerinţe în alegeri și despre utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal, iar fondatorul Facebook a recunoscut că rețeaua nu şi-a îndeplinit responsabilităţile. Scuzele prezentate de fondatorul Facebook au fost primite cu rezervă de mulți europarlamentari. Mai conciliant, președintele parlamentului comunitar, italianul Antonio Tajani, i-a mulţumit lui Zuckerberg pentru pentru prezenţa sa la Bruxelles, cu un an înainte de alegerile legislative europene.


    Ne dorim ca fiecare vot să fie exprimat în deplină libertate. Trebuie să protejăm datele personale ale cetăţenilor, astfel încât aceste informații să nu mai poată fi folosite pentru a influența rezultatul unui proces democratic, cum sunt alegerile. Datele personale au devenit o resursă de o valoare inestimabilă, a spus Antonio Tajani.

    În privința pregătirilor pentru Brexit, parlamentarii europeni au solicitat în repetate rânduri garanții ferme privind respectarea drepturile cetățenilor europeni, dar și a obligațiilor financiare, care să fie transpuse într-un acord de retragere.

    Un alt subiect fierbinte a fost migrația. Deputații europeni au pledat pentru proceduri comune în toate statele membre.

    Un alt moment important în activitatea din prima jumătate a anului a fost și adoptarea unei reforme privind detașarea lucrătorilor, asigurând egalitatea de remunerare pentru muncă egală.

    Parlamentul a făcut pași importanți și în crearea unei lumi mai durabile prin adoptarea, la 18 aprilie, a pachetului privind economia circulară, care stabilește noi obiective obligatorii din punct de vedere juridic și termene limită fixe pentru reciclarea deșeurilor și reducerea depozitării gunoiului.