Radio România Internațional

Tag: Antonio Tajani

  • Prima sesiune plenară din 2018 a Parlamentului European

    Prima sesiune plenară din 2018 a Parlamentului European

    Parlamentul European
    se va reuni săptămâna viitoare în prima sesiune planară din acest an. Pe agenda
    primei zile figurează subiecte legate de energie, precum promovarea utilizării
    energiei din surse regenerabile, eficienţa energetică şi Uniunea energetică.
    Tot pe agenda zilei de luni figurează dosarul implementării strategiilor
    macro-regionale ale Uniunii Europene şi cel al conservării resurselor piscicole
    şi protejării ecosistemelor marine.


    Fiind
    prima reuniune a europarlamentarilor de după vacanţa de Crăciun şi de Anul Nou,
    în programul zilei de marţi figurează şi prezentarea concluziilor celui mai
    recent Consiliu European organizat la jumătatea lunii trecute, mai precis în
    zilele de 14 şi 15 decembrie. În aceeaşi zi vor fi prezentate declaraţiile
    Consiliului şi Comisiei Europene la finalul preşedinţiei semestriale a
    Estoniei, urmate de luări de cuvânt ale europarlamentarilor.


    Subiectul cel
    mai important de pe ordinea de zi a primei sesiuni plenare din acest an a
    Parlamentului European va fi prezentarea programului Bulgariei care, în primul semestru al acestui an, va
    deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. La o recentă întâlnire cu oficialităţile din Bulgaria, preşedintele Parlamentului European,
    Antonio Tajani, enunţa câteva priorităţi ale preşedinţiei Bulgariei: Obiectivul nostru comun
    este de a da răspunsuri concrete unei jumătăţi de miliard de cetăţeni europeni.
    Ne confruntăm cu probleme importante: apărarea frontierelor externe, problema
    imigraţiei, lupta împotriva terorismului şi creşterea economică.



    Începând de astăzi şi până la 25
    ianuarie, toţi miniştrii cabinetului de la Sofia au prevăzute întâlniri cu eurodeputaţii în cadrul reuniunilor comisiilor de specialitate ale
    Parlamentului European. Din punct de vedere geografic, Bulgaria va trebui să fie preocupată de procesul de integrare a statelor din Balcanii de Vest, dar şi de gestionarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Turcia. În
    ceea ce priveşte apărarea frontierelor externe ale
    Uniunii, Bulgaria, ca şi România, o face din afara spaţiului Schengen, un dosar care,
    privit din partea celorlalte state membre, nu pare a fi o prioritate, ci se află mai degrabă în faza unor
    declaraţii formale, de sprijin.
    Înaintea preluării preşedinţiei
    semestriale, o poziţie nuanţată a avut-o preşedintele
    Bulgariei, Rumen Radev, care a subliniat că ţara sa nu
    acceptă adăugarea de: noi criterii
    nescrise, inclusiv cele politice, dat fiind că Bulgaria a îndeplinit în
    2011 toate cerinţele pentru
    aderarea la spaţiul Schengen.

  • Discuţii europene pe tema drepturilor omului

    Discuţii europene pe tema drepturilor omului

    ​În ultima perioadă, drepturile omului par a fi vorbe goale, ceva despre care doar vorbim în împrejurări speciale şi care este recunoscut ca aparţinând dar anumitor grupuri. De la tribuna conferinţei din Tallinn, mai mulţi vorbitori s-au întrebat dacă nu cumva drepturile omului au devenit un set irelevant de valori sau dacă drepturile noastre au devenit atât de evidente încât nici nu ne mai gândim la ele.

    Uniunea Europeană se confruntă în această perioadă cu o problemă foarte importantă: cum să combine diferitele spaţii şi obiceiuri culturale astfel încât drepturile omului să fie respectate atât pentru majoritatea populaţiei, cât şi pentru migranţi, dar să fie menţinut, în acelaşi timp, un nivel de securitate care să permită manifestarea acestor drepturi.

    La conferinţa organizată de Institutul Estonian al Drepturilor Omului au participat anul acesta peste 400 de activişti, diplomaţi, politicieni, analişti şi experţi din Europa şi din lume, care au dezbătut subiecte importante legate de drepturile omlui. Au fost abordate, din perspectiva acestor drepturi, terorismul, dezvoltarea tehnologică, securitatea, cooperarea culturală şi internaţională.

    Dezvoltarea tehnologică generează noi oportunităţi beneficie, dar ultimii ani au demonstrat că progresul tehnologic poate avea şi aspecte negative. Creşterea populismului, pirateria pe internet, ştirile false, infracţiunile cibernetice, grupurile teroriste care folosesc reţelele de socializare pentru a recruta noi adepţi – sunt doar câteva dintre noile ameninţări la adresa drepturilor fundamentale ale omului cu care ne confruntăm în acest secol.

    Şi deşi trăim într-un secol în care comunicarea se poate face cu foarte mare viteză, libertatea de exprimare este în continuare unul dintre drepturile cele mai încălcate din lume.

    Parlamentul European a decernat, săptămâna trecută, prestigiosul Premiu Saharov pentru libertatea de gândire opoziţiei venezuelene. Această ţară este afectată de o criză politică şi economică puternică, în urma încercării preşedintelui Nicolas Maduro de a-şi consolida puterea şi de a elimina autoritatea Adunării Naţionale, controlată de opoziţie, prin crearea unei adunări rivale pentru rescrierea Constituţiei ţării.

    La ceremonia de acordare a distincţiei, desfăşurată la Strasbourg, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus că drepturile omului sunt călcate în picioare în mod arbitrar şi anti-democratic în Venezuela: În acest an, premiul Saharov a fost decernat opoziției democratice din Venezuela, dar pe lângă aceasta premiul este pentru toţi venezuelenii din lume. Parlamentul European este dispus să ajute cu o misiune de observatori electorali, alături de alți actori internaționali. Aceasta este dorința noastră și sperăm că premiul Saharov va contribui la acest deziderat.

    Premierul Saharov pentru libertatea de gândire, este acordat anual, din 1988, de Parlamentul European, celor care au o contribuţie excepţională în lupta pentru drepturile omului în întreaga lume.

    Prima persoană care a primit acest premiu, în valoare de 50.000 de euro, a fost sud-africanul Nelson Mandela, iar printre laureaţii din ultimii ani s-au numărat persoane care au supravieţuit sclaviei sexuale a grupării jihadiste Statul Islamic.


  • January 18, 2017

    January 18, 2017

    FOREIGN POLICY – The fundamental pillars of Romanias foreign policy continue to be the strengthening of the Partnership with the US and the consolidation of the EU and NATO, Romanias President Klaus Iohannis has today said at a meeting with the foreign ambassadors accredited to Bucharest. He has added that Bucharest should further be a pillar of stability and predictability in the region. The Romanian President has also said that Romania should increase defence expenditure of up to 2% of the GDP, according to the commitments it has made. In another move, Klaus Iohannis has reiterated Romanias support for the Republic of Moldovas European path. He stood for a Brexit which should defend the interests of the Romanians living in Great Britain. Other priorities of the Romanian foreign policy will be the fight against terrorism and illegal migration.



    IMF – A delegation of the International Monetary Fund, led by the head of the mission for Romania, Reza Baqir, has today started a one week visit to Romania, to establish contact with the new government in Bucharest. The members of the mission are due to meet high representatives of the Finance Ministry and of the National Bank of Romania, the prime minister and other ministries who hold economy-related portfolios. The agenda of the talks will also cover issues related to the construction of the state budget for 2017. Currently, Romania doesnt have a financing agreement underway with the IMF.



    BORDER POLICE – Romanian border police officers have rescued 52 people, among whom a nine months pregnant woman and an injured man, in the Aegean Sea, as part of a FRONTEX mission. According to a communiqué issued by the General Border Police Inspectorate, those rescued were Syrian, Malian and Nigerian nationals, onboard a drifting vessel. They have been brought to safety and handed over to the Greek authorities. The Romanian policemen, currently on a mission in Greece, as part of Joint Operation “EPN Poseidon Sea, coordinated by the FRONTEX Agency also rescued on January 12, jointly with Greek policemen, 47 foreign citizens, who reached the Greek territorial waters onboard a small vessel.



    EUROPEAN PARLIAMENT – Italian conservative Antonio Tajani (63), the candidate of the European Peoples Party, has been elected president of the European Parliament for a mandate of two and a half years. He defeated his compatriot, Socialist Gianni Pitella. Tajani was the spokesperson for the Italian prime minister, Silvio Berlusconi, and European Commissioner for Industry in the 2010 – 2014 period. He will take over the mandate from the German Socialist-Democrat Martin Schulz, who has withdrawn from the position to be able to return to the German political scene.



    TENNIS – Romanian woman tennis player Sorana Cîrstea has today qualified, in Melbourne, in the third round of the Australian Open, the first Grand Slam tournament of the year, after defeating tenth seeded Carla Suarez Navarro of Spain. Cîrstea remains the only Romanian tennis player in the competition, after Irina Begu has sustained defeat earlier today. In the doubles, the pair made up of Romanian Monica Niculescu and American Abigail Spears got eliminated in the first round by the pair Lucic-Baroni (Croatia)/Andrea Petkovic (Germany). Two other Romanians will also play in the doubles, Irina Begu alongside Lara Arruabarrena of Spain, against the pair Louisa Chirico (the US/Elise Mertens (Belgium), and Raluca Olaru, alongside the Ukrainian Olga Savciuk, who will play in the first round against the pair Naomi Osaka (Japan) and Monica Puig (Puerto Rico). In the mens competition, Romanian tennis players Horia Tecău and Florin Mergea, playing in different pairs, on Wednesday qualified for Melbourne in the second round of the mens doubles event. (Translated by D. Vijeu)

  • A la Une de la presse roumaine du 11.09.2013

    A la Une de la presse roumaine du 11.09.2013

    Malgré une actualité interne assez tourmentée, la plupart des principaux journaux roumains nignorent pas cet anniversaire : les 12 ans depuis “le jour qui a changé le monde, le 11 septembre 2001. Dans le même temps, la presse écrite bucarestoise ajoute de nouvelles dimensions au débat sur lexploitation aurifère controversée de Rosia Montana, en publiant les propos du commissaire aux Industries et à lEntrepreneuriat, Antonio Tajani, qui parle dun véritable “massacre industriel” en Europe, mais aussi en proposant des méthodes non-polluantes des exploitations de lor. Enfin, le dernier classement mondial des universités est amplement décortiqué, avec en ligne de mire les places que décrochent les établissements roumains.