Radio România Internațional

Tag: aparare

  • A treia rectificare bugetară a anului

    A treia rectificare bugetară a anului

    Executivul de la București a adoptat, luni, a treia rectificare bugetară din acest an, necesară, potrivit premierului Ludovic Orban, pentru a face faţă cheltuielilor provocate de pandemia de COVID-19, pentru plata pensiilor şi echilibrarea bugetelor locale. Au apărut noi şi noi provocări şi cheltuieli – a explicat premierul – în condiţiile în care pandemia, dar şi o serie de iniţiative legislative au sporit presiunea cu cheltuielile sociale. Contrar estimărilor din vară, deficitul bugetar va ajunge la finalului anului la 9,1% din PIB, iar economia va înregistra o scădere de 4,2%.

    Este ultima rectificare adoptată în acest an de Executiv, care duce deficitul bugetar la peste 96 de miliarde de lei (peste19,5 miliarde de euro). Bani suplimentari vor fi alocați Ministerului Muncii, pentru plata pensiilor, a şomajului tehnic şi a programului flexibil de muncă. Şi ministerul Sănătății va primi mai mulți bani pentru lupta anti-COVID. Din cei aproximativ un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro), se vor aloca fonduri și pentru plata stimulentului de risc pentru ambulanțieri, care nu fuseseră cuprinși în actul normativ inițial, prin care se acordau aceste beneficii medicilor ce se confruntă cu epidemia de COVID-19.

    În plus, ministrul Finanțelor, Florin Cîţu, a anunțat că a fost suplimentată contribuţia României la efortul financiar european de producere a unui vaccin împotriva SARS-CoV-2.Bani în plus vor fi acordaţi și pentru investiţii. Florin Cîţu a precizat că această rectificare bugetară asigură continuarea investiţiilor, care vor fi de 55 de miliarde de lei (circa 11 miliarde de euro), în creştere faţă de bugetul iniţial. Educația și Agricultura au primit, de asemenea, bani suplimentari la ultima redistribuire de fonduri din acest an. Ministerul Agriculturii va primi bani în plus pentru a-i despăgubi pe fermierii afectaţi de secetă. La rândul lor, Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Interne vor pierde bani la această rectificare bugetară.

    Cele mai mari tăieri sunt, însă, la Ministerul Apărării, aproximativ 2 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro). Alte instituții care mai suferă tăieri bugetare sunt Administrația prezidențială și Camera Deputaților. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar pentru acest an va fi în jurul valorii de 9,8 la sută din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea Ministerului Finanţelor. În opinia instituţiei cu privire la cea de-a treia rectificare a bugetului făcută de Guvern, poziţia finanţelor publice de la sfărșitul acestui an este importantă, întrucât reprezintă punctul de pornire al construcţiei bugetare pentru anul 2021. Consiliul Fiscal recomandă atât o restructurare a cheltuielilor, cât şi a veniturilor bugetare, între altele, prin lărgirea bazei de impozitare, îmbunătăţirea colectării taxelor şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

  • Cum va arăta armata României în 2040

    Cum va arăta armata României în 2040

    Documentele pentru aplicarea strategiei
    naţionale de apărare a României pentru următorii patru ani au fost aprobate,
    marți, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, convocat de șeful statului,
    Klaus Iohannis. Documentele includ Planul de implementare a acesteia, Analiza
    strategică a Apărării, Carta Albă a Apărării.


    La finalul şedinţei, care s-a desfășurat
    în sistem videoconferinţă, a fost analizată şi aprobată evaluarea privind
    riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale în
    anul viitor. O prioritate a planului de implementare a strategiei naţionale de
    apărare a ţării vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea
    legislaţiei şi continuând cu domenii dinamice şi cu un grad ridicat de
    volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul
    crizelor sau securitatea şi apărarea cibernetică. Astfel, va fi asigurată
    eficientizarea şi modernizarea instituţiilor publice, pentru ca acestea să
    răspundă mai bine sarcinilor ce le revin şi, de asemenea, să fie mai aproape de
    nevoile cetăţenilor.


    În același timp, analiza strategică a apărării stabilește
    o nouă concepţie de organizare, încadrare, dotare şi instruire a Armatei
    României. Obiectivul îl reprezintă
    crearea condiţiilor de îndeplinire a misiunilor constituţionale, cu
    scopul determinării structurii şi a direcţiilor de dezvoltare a capabilităţilor
    până în anul 2040. Documentul prevede trei etape: finalizarea
    Programului de modernizare Armata 2026, implementarea noilor tehnologii şi
    reorganizarea Armatei României pentru acţiune multi-domeniu 2032, respectiv,
    finalizarea Programului Armata 2040.


    Potrivit unui comunicat al
    Administrației prezidențiale, procesele de planificare strategică iniţiate acum
    vor influenţa securitatea şi apărarea regională în următoarele decenii -
    consolidarea capabilităţilor militare ale Federaţiei Ruse în regiunea Mării
    Negre, desfăşurarea procesului de reflecţie strategică la nivelul NATO,
    aprobarea unei noi strategii şi adaptarea posturii Alianţei, iniţierea
    procesului de relocare a unor forţe SUA în Europa, toate suprapuse peste
    efectele generate de pandemia de COVID-19.


    Pentru realizarea noii structuri de
    forţe, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde,
    astfel încât Armata 2040 va fi o structură de forţe flexibilă, cu un spectru
    larg de capabilităţi specifice secolului XXI. În ceea ce privește Carta Albă a
    Apărării, acesta este un document care permite implementarea obiectivelor de
    apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securităţii
    cetăţenilor şi apărarea teritoriului. Carta Albă a Apărării este concepută în
    baza a cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie; o resursă
    umană înalt educată şi foarte bine instruită; o puternică industrie de apărare
    autohtonă; dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi
    inovaţie; rezilienţa.

  • Exerciţiu militar NATO în România

    Exerciţiu militar NATO în România

    În România s-a deschis, luni, Exerciţiul Multinaţional Saber Guardian 2019. Acesta are ca principal obiectiv evidenţierea coeziunii, unităţii şi solidarităţii statelor partenere şi aliate în vederea apărării împotriva oricărei agresiuni, în special prin posibilitatea de mobilizare rapidă şi concentrare a forţelor în timp scurt, oriunde în Europa. Activităţile de instruire în comun din România includ exerciţii tactice de stat major şi cu trageri de luptă, forţări ale cursurilor de apă, deplasarea tactică a unităţilor.



    Şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, a oferit detalii pentru postul public: Cele mai spectaculoase sunt evenimentele în care au loc tragerile de luptă şi de asemenea sunt evenimentele în care vom executa misiuni de trecere a cursurilor de apă. Acestea sunt activităţi cât se poate de complexe şi necesită o artă a coordonării şi planificării întrebuinţării forţelor pentru ca o astfel de operaţie să se desfăşoare cu succes. Executarea tragerilor cu rachetele Patriot în Capul Midia. De asemenea, celelalte exerciţii cu trageri de luptă, care vor avea loc în poligoanele Cincu, Babadag, Smârdan. De asemenea, un alt moment foarte important va fi acela al proiectării forţelor prin paraşutare şi discutăm nu de un exerciţiu de paraşutare de câteva zeci sau sute de paraşutişti, ci discutăm de o operaţie de asalt aerian de peste o mie de oameni”.



    Pentru eficientizarea activităţilor de instruire în context internaţional, Saber Guardian este conexat cu o serie de exerciţii naţionale şi multinaţionale, astfel că numărul total de militari participanţi se va ridica la aproximativ 13.500. Sunt reprezentate 14 ţări aliate şi partenere – Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Germania, Marea Britanie, R. Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Turcia, Ucraina, şi SUA. 7.600 de militari aparţin Armatei României. Saber Guardian s-a organizat anual din 2013 până în 2017, fiind găzduit, prin rotaţie, de Bulgaria, România şi Ucraina.



    El este inclus în Programul exerciţiilor întrunite ale Comandamentului Forţelor Armate ale SUA din Europa, în vederea creşterii interoperabilităţii la nivel întrunit şi multinaţional cu forţele naţiunilor aliate şi partenere.

  • Securitate la Marea Neagră

    Securitate la Marea Neagră

    O
    conferinţă pe tema provocărilor de securitate pe flancul estic al Alianţei Nord
    – Atlantice, organizată la Bucureşti, a evidenţiat, o dată în plus, nevoia
    întăririi capacităţilor NATO la Marea Baltică şi la Marea Neagră.


    Preşedintele
    român Klaus Iohannis a pledat în favoarea unei prezenţe aliate unitare,
    consolidate şi coerente pe întregul flanc estic    . Liderul de la Bucureşti
    amintea că zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi
    de tensiuni latente, context care obligă, în opinia sa, NATO la o astfel de
    prezenţă, necesară pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare.


    Klaus Iohannis: Securitatea în regiunea Mării Negre şi pe flancul estic se reflectă
    direct asupra securităţii euroatlantice. Orice deficienţă, orice
    vulnerabilitate la Marea Neagră devine una a Alianţei, ca întreg, şi invită pur
    şi simplu la acţiuni ostile. Este pregătită Alianţa să facă faţă acestor
    provocări? A demonstrat până acum că da, dovezile concrete sunt măsurile
    adoptate şi implementate începând din 2014, continuând cu cele din 2016, la
    summitul de la Varşovia, şi apoi la summiturile de la Bruxelles, din 2017 şi
    2018. Dar nu este suficient; pentru regiunea Mării Negre se impune pe mai
    departe o abordare articulată şi coordonată în termeni politici, operaţionali
    şi privind capabilităţile pentru a restabili echilibrul şi a descuraja
    acţiunile ostile.


    Rezultatele măsurilor destinate regiunii Mării Negre
    adoptate la ultimele Summituri NATO sunt vizibile,     a spus preşedintele: în
    domeniul terestru – prin structurile aliate deplin operaţionale de la Craiova
    şi Bucureşti, din sudul României, iar în domeniile maritim şi aerian – prin
    activităţile pe care forţele armate române şi cele aliate le desfăşoară
    împreună. Toate aceste decizii demonstrează înţelegerea clară, la nivel aliat, a
    realităţii strategice că regiunea Mării Negre este vitală pentru tot spaţiul
    euroatlantic.


    O abordare strategică – a insistat preşedintele român – presupune,
    în plan operativ, monitorizarea permanentă a evoluţiilor regionale, consolidarea
    posturii NATO şi consolidarea capacităţilor de apărare şi creşterea rezilienţei
    partenerilor Alianţei, Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.


    La conferinţă a participat
    Peter Doran, expert american în
    apărarea transatlantică şi securitatea energetică    . El conduceCentrul pentru Analiza Politicilor Europene.


    Peter Doran: Organizaţia noastră îşi dedică activitatea unei înţelegeri mai bune a
    modului în care pot fi strânse legăturile Statelor Unite ale Americii cu
    aliaţii săi, mai ales aici, în regiunea Mării Negre. Mă pot gândi imediat la
    trei exemple unde putem face acest lucru: unul este cooperarea în domeniul
    securităţii şi al apărării, al doilea este energia, iar al treilea este ceea ce
    reprezintă o legătură indestructibilă, şi anume libertatea. Acestea sunt
    legăturile care aduc România şi Statele Unite mai aproape.


    Pentru SUA,
    România nu este o ţară îndepărtată din estul Europei. Avem o alianţă care nu
    poate fi distrusă; şi dacă securitatea şi prosperitatea României sunt
    ameninţate, aceasta reprezintă o provocare şi pentru Statele Unite ale Americii,
    a subliniat Peter Doran.

  • Noi provocări pentru NATO

    Noi provocări pentru NATO

    La 70 de ani de la înfiinţare, prin capacitatea sa extraordinară de adaptare de-a lungul timpului la mediul internaţional de securitate, Alianţa Nord-Atlantică rămâne cel mai important garant al securităţii statelor membre în faţa potenţialelor pericole ce pot apărea în interiorul şi în afara spaţiului euro-atlantic. În prezent, Alianţa este implicată cu circa 20.000 de militari în operaţiuni şi misiuni pe glob, terestre, aeriene şi maritime. NATO conduce operaţiunile din Afganistan, Kosovo şi Mediterana. Se implică în misiuni de poliţie aeriană în Estul spaţiului euro-atlantic, în misiuni de antrenament în Irak şi sprijină Uniunea Africană, conform site-ului organizaţiei.



    Alianţa Nord-Atlantică reuneşte 29 de state, printre care se numără, de 15 ani, şi România. Într-un gest fără precedent în istoria organizaţiei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a adresat Congresului SUA, demersul fiind menit să reducă tensiunile provocate de criticile preşedintelui Donald Trump. Faptul că aliaţii din NATO au crescut contribuţiile financiare pentru Apărare este apreciat de liderul de la Casa Albă, dar acesta ar vrea sporirea sumelor alocate de ţările europene, pentru că, spune el, contribuiţia financiară a SUA pentru apărarea Europei este încă disproporţionat de mare.



    Invitat la Radio România, preşedintele board-ului consultativ al secretarului general al NATO şi fost secretar general adjunct al Alianţei pentru riscuri emergente, Sorin Ducaru explică:



    Acest aspect al debalansării investiţiilor în Apărare între partenerul american şi ceilalţi aliaţi este cunoscut de mai multă vreme şi a fost evocat şi de foştii preşedinţi şi secretari ai Apărării. Adevărul este că dacă în timpul Războiului Rece aliaţii cheltuiau spre 3% din PIB pentru Apărare, în ultimii ani, în special din 2014, toată lumea a realizat că această vacanţă s-a încheiat, şi în contextul unui peisaj complex de ameninţări strategice este nesustenabil să nu investim în ceea ce este fundamental, inclusiv pentru prosperitatea şi pacea de care ne bucurăm, anume în securitate.



    Pe acest fond se manifestă în acest moment un interes nu numai în creştere a volumului investiţiilor în Apărare, dar şi în ceea ce priveşte calitatea lor. Sigur, contează aspectele de hard-power şi este important că NATO a venit cu aceste planuri şi de prezenţă înaintată în zona flancului estic, contează, însă, şi investiţia în noile tehnologii, deoarece confruntarea se poartă cu instrumente interesante, în spaţiul cibernetic, cu tactici şi tehnologii folosind drone, vehicule de tip aerian sau terestre sau chiar submarine care sunt teleghidate sau trimise la ţintă.”



    La a 70-a aniversare, NATO şi-a afişat unitatea, în pofida disputelor dintre Statele Unite şi aliaţi-cheie precum Germania şi Turcia, cărora Administraţia americană le reproşează cooperarea cu Rusia în domeniul energetic, respectiv militar. În acelaşi timp, la reuniunea de la Washington a miniştrilor de externe din ţările NATO, secretarul de stat Mike Pompeo le-a cerut omologilor săi să se adapteze la confruntarea unei varietăţi mari de pericole emergente, printre care ameninţarea în creştere a Rusiei — fapt care obligă Alianţa să se adapteze, competiţia stretegică cu China, migraţia scăpată de sub control sau atacurile cibernetice.



    Nu vom acţiona în oglindă cu acţiunile Rusiei, vom acţiona cu măsură şi coordonat şi nu avem nicio intenţie de a amplasa în Europa rachete nucleare bazate la sol. Vom discuta mai mult despre ce putem face pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre”, a mai spus Pompeo. “Forţa NATO este aceea că în ciuda diferenţelor dintre noi am fost întotdeauna capabili să ne unim în jurul misiunii noastre principale, aceea de a ne apăra unul pe celălalt, de a ne proteja unul pe celălalt şi de a menţine popoarele noastre în siguranţă. Am depăşit dezacordurile dintre noi în trecut şi trebuie să le depăşim şi acum, pentru că avem nevoie de alianţa noastră încă şi mai mult în viitor”, a declarat şi secretarul general al NATO.



    Potrivit lui Jens Stoltenberg, Rusia a desfăşurat noi rachete în Europa, ele sunt mobile, dificil de detectat, capabile să fie înarmate nuclear. Nu există noi rachete americane în Europa, dar există noi rachete ruseşti. Avem nevoie de o strategie pentru a controla incertitudinea, avem o strategie, ea este NATO”, a spus secretarul general al Alianţei. Jens Stoltenberg a anunţat că miniştrii de externe din statele membre au aprobat un pachet de măsuri menit să sporească prezenţa Alianţei în Marea Neagră.



    El a precizat că s-a decis şi intensificarea sprijinului acordat de NATO Georgiei şi Ucrainei, Alianţa urmând să participe la instruirea forţelor navale şi a gărzilor de coastă ale celor două ţări, să participe la exerciţii militare, dar şi la intensificarea schimbului de informaţii. Anterior, ambasadoarea Statelor Unite la NATO a explicat că Alianţa vizează prin aceste măsuri să contracareze influenţa Rusiei în Marea Neagră.

  • România şi NATO

    România şi NATO

    La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, statul depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului românesc la sediul Alianţei, iar de atunci România sărbătoreşte Ziua NATO, în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie.



    Prezentă la ceremonia militară organizată cu acest prilej de Ministerul Apărării Naţionale de la Bucureşti, premierul Viorica Dăncilă a subliniat rolul determinant pe care l-a avut consensul naţional manifestat la toate nivelurile pentru înscrierea ţării pe drumul către Alianţa Nord-Atlantică.



    La 15 ani de la aderare, România este pregătită să răspundă noilor provocări de securitate şi va continua să participe activ la asigurarea stabilităţii în spaţiul euroatlantic, dă asigurări premierul Viorica Dăncilă: “Rămânem un participant important la operaţiunile NATO pentru menţinerea păcii şi stabilităţii în diferite zone de conflict. Cu această ocazie, elogiez profesionalismul şi calitatea umană a miltarilor români desfăşuraţi în teatre de operaţii, care s-au implicat cu trup şi suflet în apărarea şi imbunătăţirea vieţii populaţiilor locale, câştigându-le respectul şi prietenia.”



    Deciziile adoptate la summit-urile NATO au ţinut cont de vocea României, ducând la o prezenţă avansată în zona Mării Negre, pe linie terestră, aeriană şi maritimă, care a sporit securitatea întregii Alianţe, a mai declarat şeful executivului de la Bucureşti. Premierul Dăncilă a subliniat, în acelaşi timp, că România este beneficiarul direct al consolidării posturii NATO de apărare şi descurajare pe flancul estic.



    Armata României a contribuit substanţial la operaţiile şi misiunile NATO încă din perioada de pre-aderare, a amintit Şeful Statului Major al Apărării, gen. Nicolae Ionel Ciucă: “În prezent, aproximativ 1000 de militari participă la eforturile operaţionale aliate în Afganistan, Irak şi Balcani, iar eforturile şi angajamentele Armatei române în materie de securitate euroatlantică sunt apreciate peste tot în lume şi consolidează statutul internaţional al României de aliat şi partener de încredere.”



    Este al treilea an în care România acordă 2% din PIB pentru Apărare, iar decidenţii spun că programele militare de înzestrare a Armatei cu echipamente moderne vor continua, pentru a răspunde standardelor NATO şi provocărilor de securitate din zonele unde militarii români participă la misiuni aliate. Misiuni în care, de-a lungul timpului, 29 de militari români şi-au pierdut viaţa şi 180 au fost răniţi.

  • România, de 15 ani în NATO

    România, de 15 ani în NATO

    Captivi, timp de aproape jumătate de secol, în lagărul sovietic, românii şi-au putut valida vocaţia occidentală abia în primii ani 2000, la sfârşitul tranziţiei post-comuniste. România fost admisă în Uniunea Europeană în 2007, la trei ani după ce devenise şi membră a NATO, în martie 2004 – data celei mai masive extinderi spre Est a Alianţei Nord-Atlantice. Numărul statelor membre a crescut atunci de la 19 la 26. Anterior, la summitul NATO din noiembrie 2002, de la Praga, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia primiseră invitaţia oficială să adere la cea mai de succes alianţă politico-millitară din istorie.



    Era finalul unui drum pe care Bucureştiul pornise încă din octombrie 1990, când a stabilit relaţii diplomatice cu NATO şi continuase cu cererea de admitere, avansată trei ani mai târziu. Sfâşiate, pe plan intern, de dispute adesea feroce, clasa politică românească şi opinia publică, în ansamblu, au acţionat, atunci, într-un remarcabil consens. De dreapta sau de stânga, la putere sau în opoziţie, toate partidele importante au subscris fără ezitare la obiectivul integrării europene şi euroatalantice, singura garanţie a prosperităţii şi securităţii pentru România. Detaliu relevant, şef al statului în momentul admiterii era fostul ministru comunist Ion Iliescu, care-şi făcuse studiile la Moscova şi fusese frecvent acuzat de rusofilie.



    În 1994, România a devenit prima ţarã care a decis să participe la programul Parteneriat pentru Pace, cu un rol important în procesul de pregătire pentru aderarea la Alianţã. A urmat duşul rece al summitului de la Madrid, din 1999, când, din Estul ex-comunist, au fost invitate să adere doar Cehia, Polonia şi Ungaria. Analiştii politici şi militari au apreciat, însă, că România a ratat cu puţin admiterea şi că va fi în fruntea listei viitorului val de admitere. Importanţa sa geostrategică, potenţialul militar însemnat şi o opinie publică profund pro-occidentală erau cele mai convingătoare argumente.



    Apartenenţa la NATO e dublată şi de un parteneriat strategic privilegiat care leagă Bucureştiul de Washington. România găzduieşte baze militare americane şi componente ale scutului antirachetă, iar soldaţii săi participă frecvent la manevre şi misiuni internaţionale alături de camarazii lor americani.



    Actualul ministru al Apărării, Gabriel Leş, subliniază că România este mult mai bine pregătită din punct de vedere militar faţă de acum 15 ani. Aproape o mie de militari se află în misiuni externe, iar numărul acestora a fost, în anii trecuţi, semnificativ mai mare, de peste 2.500. Ministrul a amintit că 29 de militari români şi-au pierdut viata şi 180 au fost răniţi în teatrele de operaţii externe. El a adăugat că, în cazul unei situaţii reale de război, Armata are suficiente stocuri de armament şi muniţie pentru a rezista până la intervenţia partenerilor din NATO.

  • Buget 2019

    Buget 2019

    Criticat de opoziţia politică de dreapta pentru o
    întârziere în opinia ei nepermisă, Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti a dat, joi, publicităţii
    proiectul Bugetului de stat pe anul în curs. Potrivit Ministerului Finanţelor
    Publice, Bugetul este construit pe un Produs Intern Brut care depăşeşte
    pentru prima dată 1.000 de miliarde de lei (circa 212 miliarde de euro), pe o creştere
    economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar
    estimat la 2,55% din PIB. Veniturile proiectate pentru 2019 sunt estimate la peste
    341 de miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor
    autorităţilor, cele mai mari sunt prevăzute să provină din contribuţiile la
    asigurări sociale, TVA, accize, precum şi din impozitul pe salarii şi venit. Cât
    despre cheltuieli, acestea sunt estimate la peste 367 de miliarde lei, adică
    35,9% din PIB. Cele mai mari ponderi le au cheltuielile cu asistenţa socială,
    de personal şi cu investiţiile.

    Rata şomajului va scădea uşor în acest an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea
    ce înseamnă că, la sfârşitul lui 2019, numărul şomerilor din România va fi de
    287 de mii. Câştigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei (circa 656 euro),
    în 2019, de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariaţi este estimat
    să crească la puţin peste 6,6 milioane de persoane. Principalele obiective ale
    bugetului pe acest an sunt susţinerea investiţiilor publice, Educaţiei şi Sănătăţii. Cheltuielile cu investiţiile reprezintă
    4,57% din Produsul Intern Brut şi vizează, între altele, Programul Naţional de
    Dezvoltare Locală, investiţii ale operatorilor din industria de apărare, în
    infrastructura de transport sau în domeniul apelor. Suma prevăzută pentru
    Sănătate a fost majorată cu aproximativ 12% faţă de 2018, pentru aparatură în
    spitale, în special pentru achiziţia de incubatoare, ecografe, echipamente de
    screening, RMN şi radioterapie.

    În Educaţie, mărirea cu 47% a bugetului are
    drept scop acoperirea creşterilor salariale. Bani sunt destinaţi şi investiţiilor
    şi proiectelor în vederea modernizării procesului de predare-învăţare cu
    ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării. În Buget mai este
    prevăzută o nouă majorare cu 15% a pensiilor din toamna acestui an. Totodată, Apărarea
    primeşte 2% din Produsul Intern Brut, ca urmare a angajamentelor asumate faţă
    de NATO. Ca de fiecare dată, la publicarea proiectului de buget, există şi
    nemulţumiţi. Deşi au fost alocaţi mai mulţi bani pentru administraţia locală,
    primăriile ar urma să preia de la bugetul central o mare parte din cheltuielile
    sociale. Or, primarii au precizat că aceasta ar genera diminuări semnificative
    ale bugetelor majoritatăţii primăriilor. Ministerele pentru Mediul de Afaceri,
    Comunicaţii şi Energie primesc, şi ele, sume mai mici faţă de 2018.

  • Apărarea Uniunii Europene, în dezbatere la București

    Apărarea Uniunii Europene, în dezbatere la București

    Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, se află în aceste zile la București pentru a prezida reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene și reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe (Gymnich).



    Joi, la finalul reuniunii informale a miniştrilor apărării europeni, organizată de Preşedinţia română a Consiliului UE, Federica Mogherini a declarat că implemntarea deciziilor legate de apărarea UE progresează:


    “Ştiţi că de câţiva ani am stabilit un format complet nou de cooperare în domeniul apărării. Pentru mine este un motiv de mândrie, pentru că acesta este un domeniu unde cooperarea europeană a stagnat sau a fost amânată timp de decenii, iar acum câţiva ani am reuşit să avansăm în această chestiune istorică. Miniştrii au estimat astăzi că nivelul de implementare al tuturor diferitelor decizii luate cu privire la apărarea europeană progresează”, a spus Mogherini ]n cadrul unei conferințe de presă.



    Înaltul oficial european a subliniat importanța cooperării Uniunii cu NATO: Parteneriatul dintre Uniunea Europeană şi NATO este esenţial, el fiind consolidat în ultimii ani, iar întărirea apărării europene şi în acelaşi timp a cooperării UE-NATO este un motiv de mândrie.”



    Iohannis: Apărarea în regiunea Mării Negre trebuie să rămână o prioritate



    Prezent în capitala României, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, s-a întânit, joi cu președintele României, Klaus Iohannis. Cei doi oficiali au discutat despre rolul României în misiunile internaționale ale organiației nord-atlantice, despre modernizarea forțelor armate ale țării noastre, dar și despre întărirea securității în zona Mării Negre.



    România menţine o contribuţie substanţială la operaţiile şi misiunile aliate, şi aici exemplul cel mai elocvent este, sigur, prezenţa noastră în Afganistan. În Afganistan suntem foarte prezenţi, militarii noştri sunt foarte respectaţi şi fac o treabă excelentă acolo. Toate aceste eforturi confirmă importanţa pe care o acordăm solidarităţii aliate şi unei abordări cuprinzătoare a riscurilor”, a spus șeful statului român în conferința comună de presă.



    Klaus Iohannis a subliniat importanța întăririi flancului de est al NATO: În acelaşi timp, suntem deplin conştienţi că aceste contribuţii sunt absolut necesare în actualul context, un context marcat de încălcări ale dreptului internaţional şi de utilizarea forţei militare, inclusiv în vecinătatea noastră. Procesul de adaptare a NATO la aceste noi realităţi este în desfăşurare şi trebuie să continue. O postură de descurajare şi apărare credibilă şi eficientă este esenţială pentru a răspunde ameninţărilor complexe.


    Obiectivul este asigurarea implementării depline a măsurilor convenite, prin efort colectiv, sigur, şi de o manieră coerentă şi susţinută. Apărarea pe flancul estic şi în regiunea Mării Negre, care ne interesează extrem de mult, trebuie să rămână o prioritate, cu atât mai mult cu cât situaţia de securitate din zona noastră reprezintă o sursă de preocupare majoră pentru NATO.”



    Stoltenberg: UE nu poate înlocui NATO



    Secretarul Gerneral al NATO a mulțumit pentru “angajamentul puternic” al țării noastre și a subliniat importanța investițiilor în Apărare:


    Trebuie să ne fie clar că UE nu are cum să înlocuiască NATO. Unitatea Europeană nu se poate substitui unităţii transatlantice. NATO rămâne piatra de temelie a securităţii europene. (…)Trebuie să investim, într-adevăr, în Apărare, pentru a creşte securitatea într-o lume mai periculoasă. Aşadar, salut planurile României de a cheltui 2% din PIB şi de a-şi moderniza forţele armate în următorul deceniu. Capabilităţile moderne şi contribuţiile dumneavoastră la misiunile şi operaţiile noastre fac NATO mai puternică şi fac România mai sigură.”, a spus Jens Stoltenberg.

  • 20,130 miliarde de euro, suma totală alocată României în noua PAC

    20,130 miliarde de euro, suma totală alocată României în noua PAC

    Pachetul
    destinat Politicii Agricole Comune     a fost adoptat în noul Cadru financiar
    multianual pentru perioada 2021-2027 și este caracterizat printr-un context
    bugetar dificil    , legat, în primul rând, de deficitul bugetar lăsat de Brexit,
    Marea Britanie fiind un contribuabil important la bugetul Uniunii Europene,
    precum și de noile priorități ale comunității, cum ar fi migrația, securitatea
    și apărarea.


    Propunerea făcută de Comisie este, până la urmă, una
    de compromis, în care deficitul bugetar este acoperit, în egală măsură, prin
    reduceri, dar și prin propuneri de venituri suplimentare la bugetul comunitar.
    Comisia a propus o contribuție a Statelor Membre (SM) în raport de Produsul
    Intern Brut (PIB), de 1,14%    . Dacă SM vor dori să contribuie mai mult, atunci
    acest buget ar avea șanse să crească.


    Pe total, reducerea reprezintă 5%, iar efortul cel
    mai mare este pentru a păstra cea mai importantă componentă a PAC, și anume
    sprijinul veniturilor fermierilor, aceasta (n.r., reducerea) este de aproape
    4%.


    PAC a avut în timp o evoluție descendentă în
    ponderea bugetului european, pe când alte programe au început să crească, în
    special pentru partea de cercetare.


    Mihail Dumitru, director general-adjunct DG Agri, a
    spus: Pentru
    România, ca și pentru celelalte SM, există efecte ale acestei reduceri
    bugetare. România face parte dintre statele în care nivelul plăților la hectar
    încă este sub media europeană și, datorită propunerii de continuare a
    convergenței externe, adică de egalizare a acestor plăți, România nu pierde pe
    partea de plăți directe, pe partea de pilon I, ci mai există o pierdere care se
    compensează prin contribuție națională suplimentară pe partea de dezvoltare
    rurală.     În
    total, bugetul PAC alocat României în următoarea perioadă este de 20,130
    miliarde euro.



    În elaborarea acestui pachet s-a pornit de la mai
    multe aspecte importante, și anume: cererea, din toate părțile societății, din
    partea beneficiarilor, a SM, a administrației, de a simplifica și a moderniza
    această politică.


    Apoi, obiectivul Comisiei a fost reechilibrarea
    responsabilităților între ce se decide la Bruxelles și ce se decide în SM, de a
    crește gradul de subsidiaritate și de a da mai multă libertate SM în a decide
    elementele de detaliu ale PAC, precum și orientarea spre o mai bună targhetare
    a sprijinului, care să se bazeze pe rezultate.


  • Scenarii privind viitorul politicii de coeziune

    Scenarii privind viitorul politicii de coeziune

    Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget pentru
    perioada 2020-2027. Pînă în prezent statele membre participau la bugetul comun
    cu 1% din PIB    , propunerea pentru exercițiul financiar viitor fiind de 1,11 %
    din PIB    . În timp ce pentru politica de coeziune și cea agricola, propunerea de
    buget prevede o scădere cu 5%, principalele provocări sunt reprezentate de
    migrație, apărare, securitate.


    În acest context in sesiunea plenară de la sfârșitul
    lunii mai, de la Strasbourg, Parlamentul European va vota o rezoluție în care iși va menține
    propunerea inițială de a cere 1,3% din PIB     pentru bugetul viitor. Cu detalii
    Marian Jean Marinescu, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul
    European: Urmează să vedem regulamentul Politicii de Coeziune, să
    vedem ce înseamnă, ca volum, sumele alocate pentru regiunile mai puțin
    dezvoltate, și sumele care vor fi alocate pentru regiunile în tranziție sau
    dezvoltate.



    Politica de coeziune aduce sume importante în Romania, și
    poate contribui atât la dezvoltarea infrastructurii cât și a economiei. Acum,
    depinde foarte mult de ce va decide Romania in ceea ce privește direcțiile de
    finanțare. Eu cred că trebuie să ne concentrăm foarte mult pe investiții în
    economie, în creștere economică durabilă și în crearea de locuri de muncă. Vă
    dau un exemplu, pentru regiunea Oltenia ar putea fi un sector foarte important înființarea
    de mici întreprinderi pentru procesarea produselor agroalimentare, ceea ce ar
    aduce mari avantaje din punct de vedere economic, din punct de vedere locuri de
    muncă și în același timp, ar crea o piață stabilă, sustenabilă, pentru
    producătorii agricoli care ar avea o piață unde să își vândă produsele pentru a
    fi procesate, plus ar diminua importul de alimente, care în acest moment este
    într-un procent foarte mare.


  • România achiziţionează sistemul Patriot

    România achiziţionează sistemul Patriot

    Primul dintre acestea, pentru care a fost primit acordul din partea administraţiei americane, este în valoare de aproximativ 765 de milioane de dolari şi va fi contractat până la sfârşitul anului. Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a subliniat că achiziţia va asigura întărirea securităţii naţionale şi regionale şi va contribui la consolidarea Parteneriatului strategic bilateral: “Parteneriatul strategic România-SUA, lansat la 11 iulie 1997, a reprezentat şi reprezintă un reper esenţial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de sprijin a eforturilor interne în domeniul apărării. Totodată, această achiziţie va genera intensificarea cooperării militare dintre România şi SUA, transferul de tehnologii şi informaţii sensibile, creşterea nivelului încrederii între cei doi aliaţi.”



    Senatorul PNL, de opoziţie, Iancu Caracotă afirmă, şi el, că prezenţa acestui tip de rachete pe teritoriul României aduce un plus de securitate. Mai mult, această achiziţie demonstrează faptul că ţara este percepută ca un aliat serios în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Iancu Caracotă: “Îmi pare bine că, pentru prima oară în ultimii ani, în acest context, industria românească de apărare devine un partener important pentru producătorul sistemelor Patriot. Am aflat că Raytheon va semna un memorandum de înţelegere cu Aerostar Bacău, pentru a permite industriei româneşti de apărare să contribuie la producerea şi mentenanţa fiecărui sistem Patriot livrat în România.”



    Din partea Puterii politice de la Bucureşti, senatorul PSD Adrian Ţuţuianu subliniază, la rândul său, că este nevoie de un sistem de rachete antiaeriene modern, în condiţiile în care armata României dispune, în prezent, de rachete sol-aer cu rază mică şi medie de acţiune, depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnologic: “Soluţia pe care au adoptat-o militarii corespunde cel mai bine intereselor de securitate ale României, asigură interoperabilitatea cu structurile NATO, asigură un grad sporit de protecţie pentru cetăţenii României, în contextul în care situaţia de securitate din regiune s-a schimbat, începând cu anul 2014, în mod fundamental”.



    Şi senatorul Uniunii Salvaţi România, de opoziţie, Nicu Fălcoi, precizează că formaţiunea sa a susţinut şi va susţine în continuare alocarea a două procente din Produsul Intern Brut pentru Apărare. Nicu Fălcoi: “Numai că aceşti bani nu trebuie cheltuiţi în orice condiţii, ci cu un câştig cât mai mare pentru România. Ştiu că prin această achiziţie România intră într-un club select de ţări, în care nu este deloc uşor să pătrunzi şi că posibilităţile noastre de apărare antiaeriană vor creşte exponenţial.”



    Sistemul Patriot este considerat cel mai avansat din lume, fiind dotat cu rachete de ultimă generaţie şi cu un radar complex care poate detecta şi reacţiona la ameninţare în doar câteva secunde.

  • Pas istoric către o “Uniune a apărării” în Europa

    Pas istoric către o “Uniune a apărării” în Europa

    Miniștrii apărării și cei de externe din cele 23 de state membre UE, printre care şi România, au semnat luni, 13 noiembrie a.c., o notificare a intenției lor de a institui Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), ce permite statelor o mai strânsă cooperare cu privire la operațiunile de securitate și construirea capacității militare, transmite agenţia germană de presă dpa.


    Șefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, a salutat decizia ca fiind un moment istoric în apărarea europeană”. Este începutul unei activități comune — 23 de state membre care se angajează atât în privinţa capabilităților, cât și în cea a etapelor operaționale. Este un lucru mare”, a spus Mogherini.


    Statele semnatare îşi vor putea dezvolta capacități militare, vor putea investi în proiecte comune și vor putea spori disponibilitatea trupelor proprii.



    Decizia de a lansa PESCO, primită pozitiv şi de către secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, semnalează mișcarea Europei către autosuficiență în domeniul apărării.



    Statele membre semnatare sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia.



    Alte state membre, precum Irlanda, Portugalia și Malta, s-ar putea alătura într-o etapă ulterioară. Danemarca şi Marea Britanie, care se bucură de un statut special, nu vor participa. Ca membru UE, Marea Britanie s-a poziţionat constant împotriva unui asftel de proiect, avertizând că ar putea duce la înfiinţarea unei armate europene.


    Totuşi, dacă există o criză în vecinătatea noastră, trebuie să putem acționa”, afirmă ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, susţinând că este important ca Europa să înceapă să stea pe propriile picioare în privinţa securităţii și apărării.


    Potrivit Reuters, propunerile referitoare la PESCO includ un comandament medical european și o rețea de centre logistice în Europa, crearea unui centru european de reacție la crize și pregătiri comune ale ofițerilor militari.


    Decizia finală de lansare a cadrului de cooperare în domeniul apărării este așteptată luna viitoare.

  • Teme europene pe agenda României

    Teme europene pe agenda României

    Preşedintele Klaus Iohannis a venit de la Consiliul European de vară, de săptămâna trecută, de la Bruxelles, cu ceea ce presa numeşte deja temele pentru acasă ale viitorului Guvern de la Bucureşti. Noul Executiv, a anunţat şeful statului, va trebui să obţină un acord pentru relocarea, după Brexit, din Marea Britanie în România a Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA). Nu va fi nici pe departe o formalitate, fiindcă pentru găzduirea Agenţiei mai concurează Franţa, Suedia, Danemarca, Ungaria şi Bulgaria – ţări care, deja, şi-au înaintat propriile oferte. În plus, Londra însăşi doreşte să rămână gazda Agenţiei, chiar şi după ieşirea din blocul comunitar.



    Miza nu e doar de prestigiu, ci şi pragmatică. EMA este un organism descentralizat al Uniunii Europene. Principala sa responsabilitate este protecţia şi promovarea sănătăţii publice, prin evaluarea şi supravegherea medicamentelor destinate uzului uman şi veterinar. Astfel, Agenţia evaluează ştiinţific cererile de autorizaţie europeană de punere pe piaţă a tuturor produselor destinate tratamentului pentru HIV/SIDA, cancer, diabet şi boli neurodegenerative, precum şi celor destinate tratării bolilor rare. În plus, monitorizează permanent siguranţa medicamentelor prin intermediul unei aşa-numite reţele de farmacovigilenţă şi ia măsurile care se impun în cazul în care rapoartele indică reacţii adverse majore. În sfârşit, EMA are rolul de a stimula inovarea şi cercetarea în sectorul farmaceutic şi oferă companiilor consiliere ştiinţifică şi asistenţă pentru conceperea de noi produse.



    La Consiliu, notează trimisa la Bruxelles a Radio România, s-a decis şi lansarea procesului de cooperare structurată permanentă, în cadrul căruia vor fi lansate misiuni şi operaţiuni militare europene şi vor fi create capacităţi de apărare. Cadrul este flexibil şi permite participarea tuturor statelor interesate, aşa cum e şi România, iar în următoarele trei luni acestea trebuie să stabilească împreună criterii şi angajamente de participare. Astfel încât, a spus preşedintele Iohannis, noul Guvern va trebui să se ocupe şi de revigorarea industriei naţionale de armament, fiindcă va putea folosi resurse puse la dispoziţie prin noul Fond European de Apărare.



    Şeful statului a precizat că din acest fond pot obţine finanţare şi întreprinderile mici şi mijlocii, iar Bucureştiul este aşteptat cu o listă de proiecte de dezvoltare a capacităţilor destinate apărării europene. În numele României, preşedintele Iohannis a pledat, de altfel, pentru o colaborare strânsă între toate statele membre ale Uniunii în dosarele care privesc securitatea. El s-a pronunţat, pe de altă parte, împotriva a ceea ce a numit paralelismul cu NATO şi pentru crearea unor structuri comunitare complementare celor ale Alianţei Nord-Atlantice.

  • Liderii europeni şi lupta împotriva terorismului

    Liderii europeni şi lupta împotriva terorismului

    Liderii statelor din blocul comunitar s-au reunit la Bruxelles, pentru tradiţionalul Consiliu European de vară. Tema principală a zilei de joi a fost lupta împotriva terorismului, fenomen ce a căpătat, în anii din urmă, o amploare fără precedent pe Bătrânul Continent. Consiliul European şi-a impus să coopereze mai strâns cu industria on-line, făcând un apel, prin preşedintele său, Donald Tusk, la companiile care deţin reţele de socializare să acţioneze pentru prevenirea răspândirii incitărilor la terorism. Tusk a explicat că este vorba despre crearea de noi instrumente pentru detectarea şi îndepărtarea automată de pe internet a conţinutului care promovează terorismul. El a precizat că, în cazul în care marii actori din mediul virtual continuă să nu-şi asume responsabilităţi în lupta împotriva terorismului, Uniunea este pregătită să adopte o legislaţie dură în domeniu.



    Pentru că, a atras atenţia Consiliul, accesul efectiv la dovezile electronice este esenţial pentru combaterea terorismului. De asemenea, Consiliul vrea un schimb de informaţii rapid şi cu ţinte bine definite între forţele de ordine europene, dar şi cu parteneri din afara Uniunii. Pe de altă parte, potrivit corespondentului Radio România, cei prezenţi la summit s-au înţeles asupra unui mecanism permanent de cooperare europeană pentru apărare, care presupune o mai mare integrare a statelor membre.



    În plus, Consiliul a invitat, din nou, Banca Europeană de Investiţii să găsească modalităţi prin care să sprijine cercetarea pentru apărare şi dezvoltarea de activităţi în domeniu. Aceasta, în condiţiile în care Consiliul cere şi statelor membre să iniţieze proiecte de capabilităţi care să fie finanţate din Fondul European pentru Apărare şi pentru Programul European de Dezvoltare a Industriei de Apărare.



    Prezent la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a explicat că România este foarte interesată de aşa-numita colaborare structurată pe securitate şi apărare externă. Klaus Iohannis: “România este foarte interesată, fiindcă dorim să existe o colaborare strânsă între toate statele membre ale Uniunii şi noi o să ne aducem contributia aici. Dar, evident, cu aceeaşi menţiune pe care am făcut-o şi cu altă ocazie: nu vrem să dezvoltăm un paralelism cu NATO şi vrem să dezvoltăm structuri care, pe de o parte, satisfac nevoile Uniunii, pe de altă parte, se completează şi nu fac concurenta structurilor Alianţei”.



    Până vor fi puse la punct detaliile după acest acord de principiu al liderilor europeni, mesajul Consiliului este că toate statele membre sunt invitate să participe la mecanismul comun de apărare.