Radio România Internațional

Tag: aparare

  • Retrospectiva săptămânii 30.10 – 05.11.2022

    Retrospectiva săptămânii 30.10 – 05.11.2022

    Noul ministru al Apărării şi-a început activitatea


    Social-democratul Angel Tîlvăr a fost desemnat ministru al Apărării în România de conducerea PSD (la coguvernare), după ce portofoliul a rămas vacant săptămâna trecută, în urma demisiei lui Vasile Dîncu. Angel Tîlvăr a declarat că priorităţile mandatului său sunt legate de invazia nejustificată a Rusiei în Ucraina şi de militarii români care sunt prezenţi în diferite teatre de operaţiuni externe. Despre situaţia de securitate la graniţă, Angel Tîlvăr a discutat deja cu ministrul Forţelor Armate Franceze, Sebastien Lecornu, aflat joi la Bucureşti, în contextul în care Franţa conduce grupul de luptă al NATO în România. Ei au inaugurat, la Cincu, sediul Collective Defence Battle Group şi au vizitat facilităţile Centrului Naţional de Instruire Întrunită ‘Getica’.


    Ministrul francez a discutat, de asemenea, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Nicolae Ciucă despre parteneriatul strategic bilateral, cu accent pe componenta de apărare şi situaţia de securitate din regiunea Mării Negre. Șeful statului a mulţumit Franţei pentru eforturile de constituire şi operaţionalizare a Grupului de Luptă NATO din România, ca parte a angajamentului aliat de întărire a posturii de apărare şi descurajare a Alianţei pe Flancul Estic. La rândul său, Sebastien Lecornu a apreciat profesionalismul militarilor români şi cooperarea foarte bună in timpul executării misiunilor şi activităţilor de instruire desfăşurate în context aliat sau bilateral. Amintim, că luna trecută, Franța a decis să trimită trupe şi echipamente performante suplimentare în România, iar o parte dintre ele au ajuns deja în ţară.



    Republica Moldova primeşte ajutor din partea României


    Cu preşedintele şi cu premierul s-a întâlnit, marţi, la Bucureşti, şi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru a cere ajutor autorităților române. Cu războiul la graniţe în pragul iernii și în contextul în care Chişinăul se bazează tot mai mult pe importul de energie electrică din România, aceasta a mulțumit pentru facilitarea furnizării de electricitate, gaze naturale, păcură şi lemne de foc pentru cetăţenii moldoveni. Autorităţile române au dat asigurări că vor continua să sprijine statul vecin în contextul crizei energiei și a gazelor naturale și să ajute Chişinăul în ceea ce priveşte gestionarea refugiaţilor ucraineni, având în vedere că Republica Moldova este statul cel mai afectat de migraţia cetăţenilor din Ucraina.


    Despre situaţia grea din punct de vedere al alimentării cu energie în statul vecin, Maia Sandu a declarat: TRACK Ştiu cât de greu e să oferi ajutor atunci când e greu şi în casa ta, dar astăzi trăim vremuri cu adevărat dramatice şi decisive şi avem nevoie unii de alţii. Din cauza războiului trecem printr-o criză energetică majoră şi riscăm să rămânem fără gaze şi electricitate în această iarnă. De la Chişinău, şi viceprim-ministrul Iurie Ţurcanu a transmis recunoştinţă României pentru sprijinul acordat ‘cu lemne, gaze naturale şi electricitate’. ‘Vă mulţumesc în mod deosebit pentru tot sprijinul pe care România ni-l acordă în aceste clipe, în aceste zile grele pentru ţară – a declarat Iurie Ţurcanu.



    Plan naţional anticancer


    Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer apreciază ziua în care Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului a fost promulgat drept una istorică pentru România şi o şansă în plus la viaţă pentru pacienţii cu cancer. Şeful statului, cel căruia îi aparține inițiativa, a subliniat, miercuri, la ceremonia pentru promulgarea Legii privind aprobarea Planului, că trebuie identificate soluţiile pentru a permite accesul larg al populaţiei la opţiuni terapeutice adecvate. Klaus Iohannis: TRACK “Starea de sănătate a unei naţiuni este un vector indiscutabil pentru progres şi, din această perspectivă, se impune ca politicile publice în acest domeniu să fie bine fundamentate.


    Planul prevede dreptul garantat al cetăţenilor României la servicii de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică. Aplicarea sa ar urma să ducă la reducerea mortalităţii prin cancer cu 15%, prin introducerea de programe de diagnosticare precoce la nivel naţional, decontarea testărilor genetice şi dotarea centrelor de tratament. Coordonatorul ştiinţific al Planului, profesor doctor Patriciu Achimaş-Cadariu, a punctat aspectele care trebuie avute în vedere în tratarea pacienţilor oncologici: TRACK “Contează să avem o comisie multidisciplinară în care să fie un genetician medical şi un psiholog clinician specializat pe oncologie. Şi mai departe, sigur, contează şi chirurgia, contează şi tratamentul sistemic, şi accesul la radioterapie şi contează şi timpul până când avem acces la paleaţie. Tot în această săptămână, guvernul de la Bucureşti a decis că de luna viitoare medicamente noi pentru tratarea pacienţilor cu afecţiuni oncologice vor intra pe lista moleculelor gratuite şi compensate.



    Cutremur în România


    Un cutremur cu magnitudinea 5,4 pe scara Richter s-a produs joi dimineață, în județul Buzău (sud-estul României), în zona seismică Vrancea. Seismul – cel mai puternic din ultimii doi ani și jumătate – s-a simțit puternic și în București. Autorităţile au anunţat că nimeni nu a fost rănit în urma cutremurului, nu au fost apeluri la 112 şi nici nu s-au raportat pagube materiale.


    Purtătorul de cuvânt al IGSU, Adrian Marin, a făcut câteva precizări: “Informaţii despre măsurile şi modul de comportare înainte, în timpul şi după producerea unui seism pot fi regăsite pe platforma naţională de pregătire ‘fiipregătit.ro’, pe aplicaţia de mobil DSU sau pe site-ul campaniei ‘nutremurlacutremur.ro’. Totodată, important de precizat este şi faptul că, în cazul seismelor, sistemul RO-ALERT nu va difuza notificări anterior declanşării acestora. Un cutremur mai mare, cu magnitudinea 5,8 pe Richter, a avut loc în octombrie 2018, în judeţul Buzău.





  • Cooperare militară româno-franceză

    Cooperare militară româno-franceză

    Actualele provocări de securitate din regiune şi colaborarea aliată şi bilaterală au fost temele de pe agenda convorbirilor pe care ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, le-a avut, joi, la București, cu oficialii români. În cadrul discuţiilor cu preşedintele Klaus Iohannis, au fost abordate stadiul şi perspectivele de dezvoltare ale parteneriatului strategic dintre cele două țări, cu accent pe componenta de apărare, situaţia de securitate din regiunea Mării Negre şi tendinţele de evoluţie a acesteia, precum şi stadiul implementării deciziilor aliate luate la summit-ul NATO de la Madrid şi agenda UE.



    Evoluţiile şi situaţia din regiune, în contextul agresiunii ruse în Ucraina, au fost abordate în cadrul întrevederii ministrului francez cu premierul Nicolae Ciucă, alături de o analiză a consecinţelor asupra securităţii militare, energetice, alimentare care au generat instabilitate statelor din zonă, în primul rând Republicii Moldova. Alături de omologul său român, Angel Tîlvăr, ministrul francez al Apărării a vizitat și baza militară de la Cincu din judeţul Braşov, unde grupul de luptă al NATO condus de Franța execută misiuni şi activităţi de instrucţie, alături de structuri ale armatei române. Cei doi au inaugurat sediul Grupului de Luptă pentru Apărare Colectivă, în prezent format în principal din militari francezi, dar și olandezi și belgieni.



    Cooperarea în domeniul apărării rămâne esenţială, mai ales în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei şi trebuie să oferim răspunsul la această provocare de securitate fără precedent – a declarat ministrul român al apărării. Angel Tîlvăr: “Evoluţiile în domeniul securităţii şi provocările cu care ne confruntăm cer o UE mai puternică, care să completeze eforturile NATO în vederea asigurării stabilităţii şi securităţii europene. Acesta este un obiectiv pe care şi Franţa şi România l-au susţinut în mod constant. Situaţia din Ucraina a demonstrat încă o dată importanţa complementarităţii dintre UE şi NATO, Uniunea având un rol esenţial în susţinerea şi sprijinul Ucrainei în cadrul abordării integrate.”



    La rândul său, ministrul francez a atras atenţia că bazinul Mării Negre devine un spaţiu de conflict, fiind un punct de atenţie pentru statele membre NATO şi UE. Franța a trimis un prim convoi cu tehnică militară, constând în transportoare blindate, care a intrat în urmă cu mai puţin de două săptămâni în România. Un al doilea convoi, constituit dintr-o companie de tancuri Leclerc, urmează să ajungă în ţară în cursul acestei luni. Evaluat la aproape 10 milioane de euro, tancul este considerat extrem de eficient în lupta terestră și poate lovi cu precizie ţinte de la 4.000 de metri distanţă.



    În prezent, batalionul francez din România numără deja 350 de militari, în condiţiile în care şeful Statului Major al Armatei preciza că Hexagonul va trimite în România un număr de 500 de cadre cu vehicule blindate şi dispozitive de luptă.






  • Un nou ministru al Apărării în România

    Un nou ministru al Apărării în România

    Social-democratul Angel Tîlvăr este noul ministru al Apărării din România. El a fost desemnat de conducerea PSD pentru portofoliul de la Ministerul Apărării Naţionale, după ce aceasta a rămas vacant săptămâna trecută, în urma demisiei lui Vasile Dîncu. Domeniul este de competenţa social-democraţilor, în urma împărţirii ministerelor în cadrul coaliţiei de guvernare cu PNL și UDMR. Cred că în acest moment, în situaţia complicată pe care o avem la graniţă, avem nevoie de o persoană ponderată şi cu o puternică viziune europeană, euroatlantică, a afirmat preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.



    Parlamentar din 2004, deputat și senator, Angel Tîlvăr are 60 de ani și este de profesie profesor de limbă engleză, dar, potrivit CV-ului publicat pe pagina Camerei Deputaților, este absolvent al Colegiului Naţional de Apărare şi al Academiei Naţionale de Informaţii Mihai Viteazu”. În 2014, Angel Tîlvăr a fost numit în funcția de ministru delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare. În prezent, este preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene din Senat şi şeful delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO.



    Într-o declaraţie anterioară, Angel Tîlvăr a arătat că priorităţile mandatului său sunt legate de invazia nejustificată a Rusiei în Ucraina şi de militarii români care sunt prezenţi în diferite teatre de operaţiuni din afara ţării:


    “La estul României există o situaţie de securitate cauzată de invazia unui stat suveran de către Rusia lui Putin, invazie neprovocată şi nejustificată. Aceasta este principala preocupare pe care o avem la acest moment. Pe de altă parte, aş vrea să nu uităm că există militari români care îşi desfăşoară activitatea menită să păstreze pacea în diferitele zone ale lumii. Și ei sunt la fel de importanţi pentru noi. Totodată, vorbim foarte mult de faptul că vom aloca 2,5 % din PIB pentru Apărare. Vreau să nu uităm că sunt la fel de importanţi pentru noi oamenii implicaţi în ceea ce numim arhitectura de apărare”.



    Premierul liberal Nicolae Ciucă, care a asigurat interimar portofoliul, i-a urat succes noului ministru şi a subliniat că România este un contribuitor responsabil şi activ la promovarea securităţii şi stabilităţii euroatlantice. Experienţa domniei sale ca preşedinte al delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO şi cea de reprezentant în forul legislativ pentru mai multe mandate sunt argumente solide pentru preluarea portofoliului apărării, a transmis premierul.



    Din opoziție, preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că noul ministru nu este o alegere fericită pentru acest portofoliu. În opinia sa, în actualele condiţii, cu un război la frontierele României, în fruntea Ministerului Apărării este nevoie de cineva care să inspire încredere. Amintim că pe 24 octombrie, Vasile Dîncu a demisionat din funcţia de ministru al Apărării, după nici un an de mandat, invocând imposibilitatea colaborării cu preşedintele Klaus Iohannis.






  • Reacţii la demisia ministrului apărării

    Reacţii la demisia ministrului apărării

    Luni, în ajunul marcării Zilei Armatei şi al unei reuniuni a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ministrul Apărării, social-democratul Vasile Dîncu, a demisionat. El şi-a motivat gestul prin imposibilitatea de a colabora cu preşedintele României, care este Comandantul Suprem al Armatei. Dacă n-ar fi făcut-o, azi ar fi stat la aceeaşi masă cu preşedintele, la reuniunea CSAT. Fostul ministru a explicat pe o reţea de socializare că a considerat necesară retragerea din funcţie pentru a nu prejudicia în niciun fel procesele de decizie şi programele care necesită fluiditate pe întreg lanţul de comandă şi pentru a nu bloca o serie de proiecte absolut necesare pentru funcţionarea optimă a Armatei României. Dîncu spune că nimeni nu i-a cerut să plece din funcţie, dar că de 6 luni aude pe surse că ar trebui să o facă. Situaţia sa devenise, însă, imposibilă, după o serie de declaraţii frapante prin modul cum intrau în coliziune cu poziţia oficială a Bucureştiului, a aliaţilor şi partenerilor săi, care sunt toţi alături de Ucraina. Vasile Dîncu a declarat la un post privat de televiziune că singura şansă ca războiul să ia sfârşit este negocierea cu Rusia. O negociere care, în opinia fostului responsabil de la Apărare, ar trebui să fie purtată sub auspiciile NATO şi Statelor Unite, actori internaţionali văzuţi de el ca viitori garanţi ai securităţii Ucrainei.

    Trebuie să acceptăm toţi ideea că doar Ucraina va decide când, cum şi ce negociează. Aceasta este poziţia noastră oficială, este poziţia oficială a Uniunii Europene şi probabil că unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei şi să afle aceste poziţii, a replicat, maliţios, preşedintele Klaus Iohannis. Opoziţia i-a cerut explicaţii lui Dîncu iar premierul liberal Nicolae Ciucă a declarat că va avea o discuţie lămuritoare cu el. Timpul a trecut, iar lucrurile păreau să se calmeze. Dovadă că social-democraţii par acum surprinşi si total nepregătiţi pentru noua conjunctură, care le impune să propună rapid un nume pentru portofoliul Apărării, ce le revine potrivit distribuţiei ministerelor în coaliţia PSD – PNL- UDMR. Liderul social, democrat, Marcel Ciolacu, a mărturisit că a crezut că s-a depăşit momentul şi că Vasile Dîncu a oferit explicaţiile necesare. În fond, prin declaraţiile sale, Dîncu nu a vrut să spună că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii, dezvoltase anterior subiectul Marcel Ciolacu.

    În prezent, prim-ministrul Nicolae Ciucă asigură interimatul la Apărare, care însă nu poate depăşi 45 de zile. Liberalii le-au transmis partenerilor de coaliţie să vină cât se poate de repede cu o propunere foarte serioasă, cu un profesionist pentru portofoliul Apărării. Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a reacţionat la plecarea lui Dîncu afirmând că acesta reprezenta ‘vulnerabilitatea de la Apărare’. În opinia principalului partid de opoziţie, Vasile Dîncu trebuia demis de 2 săptămâni. România, spune USR, are nevoie de un ministru al Apărării care să-şi înţeleagă rolul extrem de important în vremurile acestea tulburi.


  • Retrospectiva săptămânii 09.10 – 15.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 09.10 – 15.10.2022

    România și spațiul Schengen


    Intrarea românilor în Schengen a fost intens analizată în contextul vizitei, miercuri, în România, a premierului olandez, Mark Rutte. Obţinerea din partea Olandei a sprijinului pentru aderare a constituit, de altfel, o temă majoră de discuţie la nivel înalt. Aceasta, pentru că, din 2011, de când românii îndeplinesc toate condițiile tehnice pentru a face parte din spațiul de liberă circulație, aderării lor li s-au opus mai multe state din Uniunea Europeană. Olanda a fost constant unul dintre ele și a rămas, la ora actuală, singurul încă reticent. În cadrul vizitei de miercuri, premierul Mark Rutte a precizat că țara sa nu este contra aderării României la Schengen, dar a reiterat că acest proces trebuie să se afle în strânsă legătură cu reformarea Justiției și respectarea statului de drept. Eşecul aderării nu este o variantă luată în calcul în România, a punctat, la rândul său, preşedintele Klaus Iohannis.


    Între timp, experţi ai Comisiei Europene și-au programat, săptămâna aceasta, o vizită în România, pentru a verifica modul în care țara este pregătită să intre în Schengen. Inspectorii europeni au urmărit cum se fac controalele la graniţe, politica de azil şi de returnare a migranţilor, precum şi măsura în care personalul este instruit conform normelor spaţiului european de liberă circulaţie. Aderarea la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor şi mărfurilor va permite cetățenilor să traverseze graniţele interne ale Uniunii Europene fără să fie controlați, va facilita comerţul sau turismul şi va putea deschide și mai mult oportunităţile de afaceri.



    Bucureștiul condamnă escaladarea violențelor din Ucraina


    Rusia a escaladat, săptămâna aceasta, la un nou nivel războiul din Ucraina, ţintind cu rachete clădiri şi spaţii publice şi producând teroare şi distrugeri în oraşe din aproape toate provinciile, ca răspuns la atacarea, anterior, a podului din strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia direct de peninsula Crimeea, anexată de ruși în 2014. Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat ferm, pe Twitter, atacurile rusești. Crimele comise împotriva oamenilor nevinovaţi trebuie să înceteze – a scris şeful statului, care a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina în lupta împotriva agresiunii Moscovei. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat că personalul ambasadei române la Kiev s-a aflat în siguranță, deşi, luni, o rachetă rusească a căzut la doar 850 de metri de sediul ambasadei.



    Franța își consolidează prezența militară din România


    Transportoare blindate şi tancuri Leclerc ale Armatei Franţei vor sosi, în România, la sfârşitul lunii octombrie, pentru a completa mijloacele tehnice ale Grupului de luptă al NATO (Battle Group Forward Presence) dislocat la Cincu, în centrul țării. Anunțul a fost făcut de ministerul Apărării de la București. Grupul de luptă s-a constituit, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO. Franţa a preluat rolul de naţiune-cadru, batalionul francez dislocat în România integrând, prin rotaţie, și efective ale Belgiei şi Olandei. Grupul de luptă al NATO contribuie la creşterea cooperării militare dintre România și Franţa, şi, implicit, la consolidarea securităţii spaţiului euro-atlantic pe Flancul Estic, mai ales în actualul context al războiului din Ucraina şi al crizei din regiunea Mării Negre.



    Preşedinta Georgiei, primită la București


    Preşedintele Klaus Iohannis a primit-o la București, în cursul săptămânii, pe preşedinta Georgiei, Salome Zourabichvili. Vizita a avut loc cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale. Cu acest prilej, şefului statului român a declarat că este prioritară construirea unui cablu electric între România, Georgia şi Azerbaidjan, care să conecteze Marea Caspică, cu Marea Neagră și cu spaţiul Uniunii Europene. Acesta ar urma să fie dublat de un cablu submarin de fibră optică pentru dezvoltarea conectivităţii digitale.


    România lucrează, totodată, cu Georgia pentru operaţionalizarea coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică și pentru crearea unei linii regulate de feribot care să lege cele două ţări. România va rămâne unul dintre cei mai fermi susţinători ai aspiraţiilor Georgiei de integrare europeană şi euroatlantică – a mai asigurat-o preşedintele Klaus Iohannis pe lidera de la Tbilisi, Salome Zourabichvili. Cei doi au semnat o declaraţie comună privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Georgia.



    Românii și inflația


    Inflaţia anuală a continuat să crească în România şi, în septembrie, a ajuns la aproape 15,9%, de la uşor peste 15,3% în august. În topul scumpirilor din ultimele 12 luni continuă să conducă gazele naturale, cu peste 70%, urmate de zahăr şi ulei comestibil, cu aproape 50 de procente, şi de cartofi, cu aproximativ 43%. Potrivit Băncii Naționale a României, inflaţia va continua să crească până spre finalul acestui an, dar într-un ritm mai lent. Prognozele privind evoluţiile viitoare stau, însă, sub semnul incertitudinii, dat fiind contextul global impredictibil. BNR apreciază că o combinaţie echilibrată de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii nefavorabile.






  • Scut comun pentru cerul european?

    Scut comun pentru cerul european?

    Evocând “un plus de securitate pentru toată Europa”, la finalul lunii august, cancelarul german Olaf Scholz lansa ideea dezvoltării unui scut comun de apărare aeriană și antirachetă. Ar fi mai eficient decât dacă fiecare țară și-ar construi propriul sistem de această natură, sublinia oficialul german, în condițiile în care acestea sunt scumpe și au o complexitate ridicată.



    Ideea a avut ecou în principal în rândul țărilor din Europa de Est, îngrijorate de escaladarea războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina vecină. Iar, joi, European Sky Shield Initiative (ESSI) – a intrat într-o nouă etapă odată cu semnarea de către 14 țări ale Alianței Nord-Atlantice, între care și România, plus Finlanda, a unei scrisori de intenție în vederea punerii în practică a acestui proiect.



    Țările semnatare îşi propun ca în primă instanţă să procure sisteme de apărare cu rază medie de acţiune, cum sunt cele “Patriot”, produse de Statele Unite şi operate deja de multe ţări NATO, inclusiv România. Ulterior, ar putea fi achiziţionat şi un sistem precum cel dezvoltat de Israel și SUA “Arrow 3”, capabil să doboare rachete intercontinentale şi chiar sateliţi. Amplasarea unor astfel de baterii antirachetă în mai multe ţări ar permite o apărare a spaţiului aerian european completă şi eficientă. Iar costurile vor fi mai reduse pentru fiecare stat în parte, a spus la Bruxelles, unde s-a semnat documentul, adjunctul secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană:



    “Scopul este să le permită aliaţilor din Europa să îşi procure aceste dotări, atât de necesare, mai uşor şi mai repede, dar şi să îşi optimizeze costurile. De asemenea, va trebui ca statele să îşi coordoneze urgenţele pentru a acoperi întregul spectru al nevoilor de apărare antiaeriană şi antirachetă. Este un efort important pentru a obţine resurse suplimentare şi pentru a se asigura că aceste dotări sunt procurate şi puse în funcţiune cât mai rapid.”



    Noile dotări de apărare aeriană de care vor beneficia state membre ale Alianței Nord-Atlantice prin intermediul ESSI sunt pe deplin interoperabile şi integrate fără probleme în sistemul aliat de apărare aeriană şi antirachetă şi vor spori semnificativ capacitatea de apărare” a Alianţei”, a explicat Mircea Geoană. Semnarea scrisorii de intenţie de către România, alături de Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Norvegia, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria, va facilita iniţierea detaliilor şi a procedurilor aferente iniţiativei. Pe perioada derulării proiectului şi alte state au posibilitatea de a adera la European Sky Shield Initiative.






  • Jurnal Românesc – 13.07.2022

    Jurnal Românesc – 13.07.2022

    Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului va lansa, la 19 iulie, a treia ediţie a programului Start-Up Nation privind dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare, a anunţat ministrul de resort, Daniel Cadariu. Perioada de înscriere va fi de 30 de zile lucrătoare, până la 1 septembrie ora 20.00. În afara celor 10.000 de beneficiari prognozaţi ai pilonului de bază, Start-Up Nation va avea un alt pilon destinat în special celor din diaspora, unde se estimează că vor fi 1.000 de beneficiari, a anunţat ministrul. Cadariu a precizat că românii din diaspora care vor să participe trebuie să facă dovada rezidenţei în străinătate în ultimele 12 luni până la momentul înscrierii. Vor fi acordate granturi maxime de 100.000 de lei pentru crearea unui loc de muncă şi de 200.000 de lei pentru crearea a două locuri de muncă, iar bugetul total al programului este de 2,2 miliarde de lei. Cadariu a mai spus că 100% din fondurile alocate s-au întors la bugetul de stat, prin locurile noi de muncă şi taxele plătite de beneficiari. La prima ediţie a programului, în 2017, au fost 7.150 de beneficiari şi au fost create peste 17.500 de noi locuri de muncă. A doua ediţie, din 2018, a avut 8.100 de beneficiari şi a înlesnit crearea a peste 38.000 de locuri de muncă.



    Ministerul Apărării Naţionale a pus în dezbatere publică un prooiect de lege care aduce o serie de modificări legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în cazul instituirii stării de asediu, mobilizare sau război, măsuri care-i vizează inclusiv pe cetăţenii români din străinătate. Proiectul prevede introducerea termenului de stare de urgenţă, iar rezerviştii vor putea fi concentraţi sau mobilizaţi pe timp de pace pentru instruire timp de 15 zile calendaristice anual, precum şi pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată. Cetăţenii încorporabili sau rezerviştii cu domiciliul în străinătate vor avea obligaţia să se prezinte la centrele militare în evidenţa cărora se află în maximum 15 zile calendaristice de la data notificării. De asemenea, bărbaţii şi femeile cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar, vor putea solicita pe timp de pace să participe pe bază de voluntariat la un program de pregătire militară cu durata de până la 4 luni, în urma căruia vor fi consideraţi militari voluntari în termen. Aproximativ 8 milioane de români se află în afara granițelor țării, potrivit şefului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. Acesta apreciază că deși Ministerul de Externe raportează în jur de 5,7 milioane de români în diaspora, numărul acestora este mai mare, pentru că mulți dintre conaţionali nu au fost înregistraţi în bazele de date ale statelor gazdă.



    Mai multe organizaţii sindicale din Spania au anunţat prelungirea grevei însoţitorilor de zbor ai companiei aeriene Ryanair, în perioadele 12 – 15 iulie, 18 – 21 iulie şi 25 – 28 iulie, transmite Ministerul de Externe de la Bucureşti. Greva afectează aeroporturile din Madrid, Malaga, Barcelona, Alicante, Sevilla, Palma de Mallorca, Valencia, Girona, Santiago de Compostela şi Ibiza. În acest context, MAE român le recomandă celor care doresc să călătorească să se informeze din timp cu privire la situaţia zborurilor contractate. Români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Consulatului General al Românei la Madrid +34 917 34 40 04. Bucureştiul recomandă, totodată, consultarea paginilor de Internet ryanair.com, easyjet.com, mae.ro, madrid.mae.ro şi le reaminteşte conaţionalilor că au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.



    Pianista de jazz Ramona Horvath va susţine, la 14 iulie, concertul “Hommage a Brodway” cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. Recitalul, care va avea loc la clubul de jazz “Sunset Sunside” din Paris, va fi susţinut alături de chitaristul american Saul Rubin, de contrabasistul francez Nicolas Rageau şi bateristul italian Antoine Paganotti. Ramona Horvath a absolvit Conservatorul de Muzică din Bucureşti. A fost eleva şi mai apoi partenera de scenă a pianistului János Kőrössy, alături de care a urcat pe numeroase scene din Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania şi Portugalia. În 2008, cei doi au înregistrat albumul “Dor de Acasă”, care a primit premiul de “Cel mai bun disc de jazz al anului” în România. De câţiva ani Ramona Horvath este stabilită la Paris, unde a lansat lansat trei albume care s-au bucurat de mare succes în rândul publicului şi al criticilor.






  • Securitatea, apărarea şi energia, pe agenda Consiliului European

    Securitatea, apărarea şi energia, pe agenda Consiliului European

    La sfârşitul lunii mai s-a
    desfăşurat reuniunea extraordinară a Consiliului European, care a adoptat
    concluzii privind Ucraina, securitatea alimentară, securitatea și apărarea și
    energia. În prima zi a summitului, în timpul discuției despre Ucraina,
    liderilor UE li s-a alăturat, prin videoconferință, președintele Ucrainei. În a
    doua zi a summitului, acestora li s-a alăturat președintele Uniunii Africane,
    în timpul discuției privind securitatea alimentară.


    Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a precizat: Cu adevărat, noi vom face tot
    ce e posibil, vom lua toate măsurile necesare. Cât despre punctele discutate
    astăzi cheia este securitatea şi l-am invitat pe preşedintele Macky Sall, președintele
    Uniunii Africane, pentru a discuta cu reprezentanţii africani cum pot UE şi UA
    să coopereze cât mai eficient, pentru a face faţă acestei provocări, pe care o
    avem cu toţii, să luăm măsuri de susţinere a ţărilor africane. Ne interesează
    să avem un parteneriat mai extins care să îmbunătăţească capacităţile de
    producţie din Africa şi, totodată, să adoptăm măsuri care să preîntâmpine
    această criză foarte serioasă, ce poate avea efecte devastatoare în Africa, dar
    şi în Europa.



    Charles Michel a adăugat: Este o provocare
    pentru noi toţi. Am discutat propunerile Comisiei, pentru a ne pregăti cât mai
    bine. Avem o misiune foarte importantă. Trebuie să lucrăm în patru domenii
    cheie: diversificarea combustibililor și surselor de energie regenerabilă. Dar
    avem de lucrat şi în domeniul eficienței energetice pentru a economisi energia.
    Este, desigur, o prioritate fundamentală pentru noi toți și suntem, de
    asemenea, hotărâți să investim în infrastructură în energie şi, de asemenea, ne
    îmbunătățim pregătirea pentru posibile întreruperi majore în aprovizionare și
    am cerut să lucrăm la o comisie pentru a lucra la optimizare a funcționării energiei
    electrice europene. A fost o
    oportunitate de a ne reafirma hotărârea de a răspunde acestei provocări, în
    calitate de europeni, aceasta fiind o provocare cu care ne confruntăm dinainte
    de războiul din Ucraina, dar cu atât mai mult acum din cauza războiului în curs.
    Al treilea punct pe care am vrut să-l menționez: e mai bine să acţionăm
    eficient împreună, pentru a avea un impact direct asupra securității alimentare
    și a accesibilității prețurilor alimentelor la nivel mondial.



    Liderii UE au subliniat
    importanța punerii în aplicare cu hotărâre a Busolei strategice, a consolidării
    parteneriatelor UE, a întăririi rezilienței sale și a măririi capacității sale
    de securitate și de apărare prin sporirea și îmbunătățirea investițiilor,
    punând accentul pe deficitele strategice identificate.


    Liderii au subliniat că relația
    transatlantică și cooperarea UE-NATO sunt esențiale pentru securitatea noastră
    în ansamblu. O Uniune Europeană mai puternică și mai capabilă în domeniul
    securității și al apărării va aduce o contribuție pozitivă la securitatea
    mondială și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne baza
    apărării colective pentru membrii săi.


















  • UE intensifică acțiunile pentru consolidarea capacităților de apărare ale UE

    UE intensifică acțiunile pentru consolidarea capacităților de apărare ale UE

    Reuniți, în martie, la
    Versailles, șefii de stat sau de guvern din UE s-au angajat să consolideze capacitățile europene de apărare,
    având în vedere agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei. De asemenea, au
    invitat Comisia, în coordonare cu
    Agenția Europeană de Apărare, să prezinte, până la jumătatea lunii mai, o
    analiză a deficitelor de investiții în domeniul apărării și să propună
    eventuale inițiative suplimentare necesare pentru a consolida baza industrială
    și tehnologică de apărare europeană.     Analiza solicitată a fost
    prezentată pe 18 mai, iar măsurile și acțiunile necesare propuse se
    concentrează în special pe achiziția în comun de echipamente militare, pe
    programarea strategică a apărării pentru a stabili priorități mai clare și pe
    sprijinirea bazei industriale europene, inclusiv pe consolidarea cadrului
    european de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, Fondul european de
    apărare (FED). Inițiativele UE de promovare a cooperării în domeniul apărării
    contribuie, de asemenea, la consolidarea unei împărțiri transatlantice mai
    echitabile a sarcinilor și a unei contribuții europene mai eficiente în cadrul
    NATO.

    Înaltul Reprezentant/vicepreședintele/șeful Agenției Europene de Apărare,
    Josep Borrell:

    Pericolul este foarte evident, iar atacul nemilos al
    Rusiei împotriva Ucrainei a făcut evident pentru toți cetățenii europeni că
    războiul este la granițele noastre. Războiul este o realitate care ne afectează
    pe toți – și în special pe ucraineni, cu siguranță. Dar arată clar că războiul
    nu este ceva despre care am putea uita pentru totdeauna, din nefericire. Nimic
    comparabil cu ceea ce se întâmplă în Ucraina nu s-a întâmplat în Europa de la
    sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În ceea ce privește costurile
    umane, mii de soldați au fost uciși. În ceea ce privește numărul de mijloace
    militare implicate, sute de tancuri au fost distruse și cu consecințe globale
    ale acestui conflict. Și acest lucru este valabil și pentru răspunsul Uniunii
    Europene în ceea ce privește sprijinul politic, financiar, umanitar și militar
    pentru Ucraina. Dar pentru a sprijini Ucraina și pentru a ne sprijini pe noi
    înșine, trebuie să ne creștem capacitatea de a acționa și să ne asumăm mai
    multă responsabilitate pentru securitatea noastră. Trebuie să facem mai mult,
    iar această comunicare comună privind analiza deficiențelor în domeniul
    apărării, pe care am adoptat-o, este un apel de a consolida capacitățile de
    apărare ale statelor membre ale UE, deoarece apărarea în Uniune rămâne o
    competență a statelor membre, este o competenţă naţională. Și statele membre
    trebuie să se trezească și să-și sporească capacitățile.

    Pe termen scurt, Comisia și Înaltul
    Reprezentant/șeful Agenției Europene de Apărare vor institui rapid un Grup operativ comun pentru achiziții publice
    în domeniul apărării, care să colaboreze cu statele membre pentru a
    sprijini coordonarea și armonizarea nevoilor lor de achiziții pe termen foarte
    scurt pentru a face față noii situații în materie de securitate. Comisia este
    pregătită să angajeze 500 de milioane EUR din bugetul UE pe o perioadă de doi
    ani pentru a stimula statele membre să răspundă acestor nevoi în mod
    colaborativ. În plus, Comisia și Înaltul Reprezentant propun trecerea
    treptată la o funcție comună a UE
    de programare și de achiziții publice în domeniul apărării, care să
    permită o mai bună definire a priorităților în materie de capabilități asupra
    cărora să se concentreze.



  • România – 18 ani în NATO

    România – 18 ani în NATO

    În urmă cu 18 ani, pe 29 martie, România a aderat oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitar al Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Înființată în 1949, organizația are ca obiectiv principal punerea în aplicare a unui sistem de apărare împotriva unui atac provenit din exterior. Într-un mesaj transmis cu prilejul acestei aniversări, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa statutului de membru NATO, cu atât mai evidentă în actualul context de securitate deosebit generat de agresiunea militară ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucraineiˮ. Această agresiune a evidenţiat, o dată în plus, capacitatea Alianţei de a se adapta rapid şi de a acţiona prompt şi eficient, în baza coeziunii statelor membre şi a unităţii de decizie, a afirmat Klaus Iohannis.

    Conform preşedintelui, România a fost şi este profund angrenată în procesul de adaptare a NATO, atât prin contribuţiile naţionale substanţiale la procesele de reflecţie desfăşurate în cadru aliat, cât şi prin demersurile pe care le întreprinde constant la nivel naţional. El a reafirmat că România va acţiona pentru întărirea capacităţii sale de apărare, inclusiv prin creşterea cheltuielilor bugetare destinate Apărării de la 2 la 2,5% din PIB, prin modernizarea structurii de forţe, prin adaptarea cadrului legislativ din domeniul securităţii şi apărării şi prin alte măsuri adecvate.

    Bucureștiul va promova, în continuare, parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană, va rămâne un aliat puternic, furnizor de securitate la Marea Neagră, precum şi un susţinător decis al consolidării relaţiei transatlantice, dedicat valorilor fundamentale ale Alianţei Nord-Atlantice, a mai subliniat Klaus Iohannis. Cu ocazia acestei aniversări, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că NATO reprezintă pentru România cea mai puternică garanţie de securitate, în contextul periculos creat de agresiunea rusă în Ucrainaˮ. Aprecierile primite, de-a lungul timpului, din partea celorlalte state aliate confirmă încrederea de care România se bucură în cadrul Alianţei şi nivelul înalt de pregătire, seriozitatea şi curajul profesioniştilor militari români, a punctat Nicolae Ciucă.

    La rândul său, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a afirmat că România va produce tot mai mult armament, inclusiv, peste câţiva ani, drone şi minisubmarine. Vom avea producţii de drone în România, cu siguranţă, vom avea producţii de minisubmarine, producţii legate de armament şi în zona blindatelorˮ, a precizat ministrul Apărării, care a amintit că există, deja, unități de mentenanță pentru F16, cum este cea de la Bacău (est). El a adăugat că, probabil, anul viitor, Parlamentul va aproba creşterea cheltuielilor din PIB pentru apărare şi că există o listă de achiziţii în programarea din documentul strategic Armata României 2040.


  • 2,5% din PIB pentru apărare

    2,5% din PIB pentru apărare

    Deteriorarea situației de securitate din estul Europei, în urma invaziei ruse în Ucraina, a determinat mai multe ţări să-şi reconsidere capacitatea de a se apăra. Printre ele şi România, care vrea să îşi crească de la 2% la 2,5% din PIB bugetul armatei. Măsura ar putea să intre săptămâna aceasta în dezbaterea Parlamentului de la București. Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a scris pe pagina sa de socializare că astfel va exista siguranţa că orice guvern de acum înainte va aloca această sumă. Majorarea bugetului apărării a fost anunţată de preşedintele Klaus Iohannis, după o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El a arătat că, în actualul context de securitate, sunt necesare noi acţiuni consolidate ale României pe cel puţin două dimensiuni: creşterea capacităţii de apărare a statului român și realizarea independenţei energetice, în principal prin dezvoltarea energiilor regenerabile şi nucleare civile.

    Este important să asigurăm condiţii mai bune pentru înzestrarea forţelor noastre armate, pentru a se instrui mai bine şi a răspunde mai eficient nevoilor operaţionale ale Armatei României şi provocărilor de securitate actuale şi în perspectivă, a subliniat șeful statului.


    Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a arătat că mărirea capacităţii de apărare a României este un obiectiv complex pe termen mediu şi lung. Armata are un document strategic, un program ambiţios pentru înarmare cu ceea ce este mai modern în zona militară, în zona apărării, cu pregătirea superioară a resursei umane, pregătirea teritoriului, pregătirea populaţiei pentru apărarea patriei. 2,5% din PIB va sprijini ca aceste ţinte să fie realizate mai repede decât ne-am propus – planul mare fiind până în 2040, a subliniat Dancu. El a menționat că, prin aceasta, România realizează o parte din apărarea flancului estic și face astfel parte din planul înzestrării al NATO pentru apărarea comună. Cei care spun că nu este nevoie de apărare, că ar trebui să devenim neutri greşesc şi cea mai bună dovadă este exemplul nedorit, tragic al Ucrainei din acest moment, a atenționat ministrul Apărării.

    Săptămâna aceasta este așteptat în Parlament și pachetul legislativ privind securitatea naţională, pentru a fi adoptat în regim de urgenţă. Directorul SRI, Eduard Hellvig, a subliniat necesitatea urgentării proiectelor de lege privind sistemul naţional de apărare şi securitate pentru crearea şi perfecţionarea unor mecanisme clare, necesare pentru a gestiona o eventuală criză. Nu în ultimul rând, în atenţia parlamentarilor se află şi modificarea Legii Offshore pentru deblocarea unor proiecte energetice importante.

  • Progrese fără precedent în cooperarea UE-NATO

    Progrese fără precedent în cooperarea UE-NATO

    Cooperarea UE – NATO datează de aproximativ 20 de ani, însă un moment-cheie s-a înregistrat în iulie 2016, când părțile au adoptat declarația de la Varșovia, prin care au convenit să aprofundeze parteneriatul strategic. Urmarea a fost adoptarea unui set de 42 de propuneri la Consiliile UE și NATO din același an și 32 de propuneri suplimentare la Consiliile din 2017. Progresele urmau să fie monitorizate cu ajutorul unor rapoarte anuale, cel mai recent dintre acestea – al șaselea – fiind prezentat la începutul lui iunie.

    Una dintre principalele preocupări comune, menționate încă din Declarația de la Varșovia, o reprezintă amenințările hibride. Atât UE cât și NATO au structuri specializate pentru monitorizarea acestui tip de amenințări, care cooperează inclusiv prin schimb direct de experiență; în plus, 30 de state membre UE și aliați NATO fac parte din Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride. Tot legat de amenințări hibride, s-a consolidat cooperarea în domenii ca antiterorismul, schimbul de informații, prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă sau răspunsul la criză.

    Parteneriatul UE – NATO vizează și cooperarea operațională, inclusiv în domeniul maritim, unde principalele zone de interes sunt în prezent Marea Mediterană și Marea Egee, folosite ca rute pentru trafic și migrație.

    O amenințare care s-a amplificat în ultimul an, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus, este cea a atacurilor cibernetice. Cooperarea în acest domeniu se face prin exerciții comune, programe de pregătire și schimburi de concepte și doctrine.

    Cel de-al șaselea raport cu privire la măsurile agreate de Consiliile UE și NATO mai notează progrese în ceea ce privește consolidarea capacității de apărare și coordonarea eforturilor internaționale în contextul în care inițiativele europene în domeniul apărării încep să prindă contur. Pe viitor, urmează și organizarea în comun a unor exerciții militare și se are în vedere aprofundarea colaborării în ceea ce privește industriile de apărare și cercetarea militară. Implementarea completă a celor 74 de propuneri va mai dura, însă, dat fiind că este vorba de un proces pe termen lung.


  • Sistemul antirachetă de la Deveselu: 5 ani

    Sistemul antirachetă de la Deveselu: 5 ani

    Acum cinci ani, Alianţa Nord-Atlantică punea pe harta strategică a lumii libere Deveselu, o comună altminteri anonimă din sudul României. Aici au fost instalate componente ale scutului american antirachetă, prin care Washingtonul, primul între egali în NATO, îşi protejează aliaţii europeni. Acesta mai include o instalaţie radar terestră în Turcia, patru nave ale US Navy echipate cu arme antirachetă în Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din Germania, precum şi un al doilea interceptor terestru, construit în Polonia, similar celui din România.



    Este o zi foarte importantă pentru toţi” — jubila, în mai 2016, preşedintele din epocă şi de acum al României, Klaus Iohannis, care a participat la inaugurare alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Şeful statului a reafirmat natura strict defensivă a scutului şi rolul său în îndeplinirea principalei sarcini a NATO, aceea de a asigura apărarea colectivă a statelor membre.



    Oficialii de la Bucureşti n-au omis nici să sublinieze că scutul antirachetă nu e îndreptat împotriva Rusiei. Moscova preciza, de altfel, că nu consideră scutul o ameninţare pentru potenţialul său nuclear ofensiv, dar crede că e obligată să răspundă la acţiunile americane prin modernizarea rachetelor sale balistice.



    La rându-i, asistentul de atunci al secretarului american de stat pentru controlul armamentelor, Frank Rose, a insistat că sistemul de la Deveselu urmăreşte prioritar protecţia faţă de rachetele balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune ce ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu, unde Iranul continuă să dezvolte, să testeze şi să desfăşoare o serie întreagă de capacităţi militare ce pot lovi Europa.



    Departamentul de Stat califică instalaţiile din sudul României drept o contribuţie semnificativă la sistemul de apărare antirachetă al NATO şi o expresie a angajamentului ferm al Statelor Unite în securitatea europeană şi euroatlantică, precum şi a solidităţii Parteneriatului Strategic româno-american, încheiat acum exact un deceniu.



    Scutul de la Deveselu, precizează acum şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, este un proiect pe care l-am îngrijit de la bun început şi până la momentul în care a fost finalizat; am fost negociatorul şef al acestui acord pentru România”. El a menţionat contribuţia actualului lider de la Casa Albă, Joe Biden, pe atunci vicepreşedintele lui Barak Obama, în pregătirea acordurilor pentru instalarea scutului. Ministrul de Externe remarcă şi recenta participare, prin videoconferinţă, a preşedintelui Biden la summitul statelor central şi est-europene membre NATO, prilej cu care Statele Unite şi-au reafirmat ferm decizia de a proteja Flancul Estic al Alianţei.






  • NATO şi cheltuielile de apărare

    NATO şi cheltuielile de apărare

    În pofida crizei economice provocată de coronavirus, statele membre
    NATO au continuat să investească în apărare, se arată în Raportul anual al
    Alianţei pentru 2020, prezentat la Bruxelles de secretarul general, Jens
    Stoltenberg. El a avertizat că ameninţările de dinainte de pandemie nu au
    dispărut și că, în această perioadă, principalul obiectiv a fost şi este ca
    situația dificilă sanitară să nu se transforme într-o criză de securitate.
    Stoltenberg a enumerat agresivitatea Rusiei, influența în creștere a Chinei,
    terorismul, atacurile cibernetice sofisticate. Chiar și schimbările climatice
    au implicaţii de securitate, a atras atenția șeful Alianței. Ca atare, el a
    propus ca NATO să crească finanţarea pentru apărare şi descurajare, astfel
    încât aliaţii care oferă capabilităţi să nu mai suporte singuri toate
    costurile. Astfel, mai mulţi membri ar urma să participe la acțiunile din zona
    de est a NATO, la misiunile de poliţie aeriană, la cele maritime şi la
    exerciţii.

    Stoltenberg a explicat că noua formulă va reflecta mai bine
    principiul de apărare comună şi va face mai echitabilă împărţirea
    responsabilităţilor şi a investiţiilor. Secretarul general a insistat că o
    Europă care investeşte mai mult în apărare este în avantajul Alianței și că
    pentru Uniunea Europeană nu există alternativă de securitate la NATO. Potrivit
    raportului, Franţa, Norvegia şi Slovacia s-au alăturat în 2020 clubului ţărilor
    aliate care alocă cel puţin 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Acesta
    numără acum 11 state, restul de opt fiind: SUA, Grecia, Estonia, Marea
    Britanie, Polonia, Letonia, Lituania și România.

    În ceea ce ne privește,
    documentul constată că România a cheltuit anul trecut peste 4,3 miliarde de
    euro pentru apărare, din care aproape un sfert pe echipamente. Cifrele detaliate
    mai arată că peste jumătate din bugetul pentru apărare al României a fost
    cheltuit cu personalul. Despre importanța relaţiei transatlantice a vorbit, cu
    doar câteva zile în urmă, și secretarul general adjunct al NATO, românul Mircea
    Geoană: America de Nord şi Europa ‘au nevoie mai mult decât oricând una de
    cealaltă’ pentru a putea răspunde actualelor provocări, cum sunt atacurile
    informatice, schimbarea climei şi competiţia marilor puteri, a subliniat
    Geoană. El a salutat contribuţiile Canadei şi Marii Britanii ce cuprind comanda
    unor unităţi multinaţionale în zona estică a Alianţei, desfăşurarea de nave şi
    aeronave pentru menţinerea siguranţei spaţiului aerian şi maritim aliat şi un
    rol conducător în digitalizare, inovaţie şi adoptarea noilor tehnologii. Miniştrii
    de externe din cele 30 de ţări membre NATO urmează să se reunească săptămâna
    viitoare la Bruxelles, cu prezenţă fizică, potrivit mai multor surse, o
    premieră de la începutul pandemiei. Este așteptat inclusiv noul secretarul de
    stat american, Antony Blinken.

  • Bugetul de stat, adoptat

    Bugetul de stat, adoptat

    Parlamentul de la București a adoptat, marți, bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe acest an așa cum au fost propuse de Guvern. Este primul buget de stat al României care
    nu a fost modificat în Parlament, coaliția reușind să respingă toate
    amendamentele opoziției. Reprezentanţii PNL, USR PLUS
    şi UDMR au caracterizat bugetul pe 2021 drept unul echilibrat, bazat pe
    sustenabilitate, responsabilitate politică şi creştere economică. Premierul
    Florin Cîţu a precizat că odată cu acest buget va începe reconstrucţia
    României, iar acest lucru nu se poate face decât prin reforma aparatului
    administrativ şi prin investiţii.

    Florin Cîţu: Reformă şi investiţii
    – sunt cele două lucruri pe care am axat acest buget. Investiţii-record,
    jumătate din fonduri europene, şi reformă, pe care mulţi politicieni au tot
    aruncat-o în spaţiul public, dar cam toţi au fugit de ea, şi este momentul să o
    facem    .


    Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, spune că bugetul este unul
    al relansării, robust, echilibrat și realist. La rândul său, vicepremierul Dan Barna consideră că votul
    de marţi din Parlament confirmă că România are ‘cel mai ambiţios buget de
    investiţii’ pe care l-a avut vreodată. Tot
    din Coaliție, UDMR a atras atenţia că este nevoie de bugete multianuale pentru
    asigurarea creşterii economice şi a predictibilităţii pentru investitori.

    Vicepremierul Kelemen Hunor: Am reuşit să venim cu un buget foarte
    bine gândit, foarte bine făcut, în aşa fel încât în 2021 nu numai că reducem
    deficitul la 7,1, dar reuşim să facem investiţii în toate domeniile importante
    – de la infrastructură mare până la sănătate, de la educaţie până la mediu şi
    dezvoltare locală. Vor fi investiţii care vor schimba România în anii care
    urmează    .


    Opoziţia, care a depus peste 3.400 de amendamente, susţine că la
    baza acestui proiect de buget stă principiul austerităţii. Social-democraţii
    acuză coaliţia de guvernare că a instaurat dictatura bugetară şi a impus
    controlul absolut asupra bugetului, contrar
    prevederilor constituţionale şi cutumelor democratice.

    Lucian Romaşcanu,
    liderul senatorilor PSD:     Antieconomic, antisocial, ilegitim şi
    antinaţional. Nu reprezintă sub nicio formă voinţa celor care ne-au trimis pe
    noi în Parlament, iar lucrul cel mai grav este că pentru prima oară în 30 de
    ani acest buget trece fără niciun amendament    .


    Și reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor,
    ultranaţionalist, au criticat bugetul. Deputatul Mircea Chelaru:     Este
    bugetul coaliţiei de guvernare, nu este bugetul românilor. Este un buget, aşa
    cum e şi bugetul asigurărilor sociale, respingător, pentru că s-a respins tot. Este
    un buget care s-a construit pe excluziunea politică    .

    Bugetul României pe 2021 este fundamentat pe
    o creştere economică de 4,3% şi un deficit bugetar de 7,1%, cu venituri în
    creştere până la 365 de miliarde de lei (circa 75 mld euro) şi cheltuieli de
    445 de miliarde de lei (circa 90 mld euro).