Radio România Internațional

Tag: aparare

  • Legea industriei naţionale de apărare a fost promulgată

    Legea industriei naţionale de apărare a fost promulgată

    Preşedintele român Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind industria naţională de apărare. Actul normativ fusese adoptat, luna trecută, de Senat, în calitate de cameră decizională. Legea reglementează organizarea sectorului pe domenii de activitate strategice, restructurarea şi regruparea de capacităţi, stimularea investiţiilor, creşterea competitivităţii şi diversificarea produselor specifice domeniului, precum şi participarea la activităţile industriei europene de apărare.



    Preşedintele Klaus Iohannis a explicat că nu îşi face griji în privinţa modului în care preşedintele ales al SUA, Donald Trump, se raportează la NATO, el fiind de părere că relaţia României cu SUA va continua în termeni buni. “Relaţiile vor fi parţial redefinite, vor fi parţial schimbate, dar asta nu înseamnă neapărat că vor fi mai proaste, pot fi mai bune. După părerea mea, SUA vor juca în continuare acelaşi rol pe care l-au jucat şi până acum, rolul de cel mai mare membru al NATO şi cu cea mai mare implicare în foarte multe zone, şi conflictuale, şi neconflictuale” — a adăugat Iohannis referindu-se la declaraţiile lui Donald Trump din campania electorală. Atunci, Trump a sugerat că el nu ar apăra automat ţările baltice în cazul unui atac, ci ar analiza mai întâi contribuţiile lor la NATO.



    Preşedintele român a explicat că, la nivelul NATO, este necesar ca ţările membre să aloce 2% din PIB, aşa cum a cerut şi Donald Trump, şi că atitudinea acestuia ar putea “să îi trezească pe unii”. Iohannis a amintit că, în ianuarie 2015, a propus partidelor să crească alocarea bugetară la 2% din PIB pentru apărare. Potrivit lui, exact acelaşi lucru l-a spus şi Trump, că toată lumea ar trebui să-şi aducă cheltuiala de apărare la cota stabilită împreună.



    În prezent, numai cinci ţări membre UE respectă obiectivul NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare, în timp ce alte 10 şi-au fixat foi de drum clare pentru a ajunge la acest nivel. Acest lucru înseamnă că numai jumătate dintre statele membre alocă suficiente fonduri pentru antrenament şi echipamente. Cheltuielile de apărare ale României au crescut cu jumătate de miliard de dolari în 2016 prin comparație cu anul 2009, iar România se situează pe locul al treilea în topul cheltuielilor destinate echipării forțelor militare dintre statele membre NATO, în urma unui raport publicat de Alianța Nord-Atlantică.



    Totodată, cheltuielile pentru apărare ale României raportate la Produsul Intern Brut indică un procent estimat de 1.48%. România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de militari. Mai mult, în 2009, România aloca 2.2 miliarde de dolari pentru bugetul Apărării, în vreme ce în 2016 suma prognozată este cu 500 de milioane mai mare decât acum șapte ani, iar această sumă o plasează peste state precum Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau Ungaria.

  • Jurnal românesc – 15.11.2016

    Jurnal românesc – 15.11.2016

    Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, şi al Apărării, Mihnea Motoc, au participat, luni, la Bruxelles, la prima reuniune româno-franceză în format 2+2 pe teme strategice împreună cu omologii de la Paris, Jean-Marc Ayrault, respectiv Jean-Yves Le Drian. Potrivit MAE român, decizia organizării reuniunii ministeriale în acest format a fost luată în septembrie, cu ocazia vizitei de stat în România a preşedintelui francez François Hollande. Aceasta are drept scop intensificarea dialogului strategic bilateral, având în vedere multiplele dosare în care cele două state au poziţii comune şi potenţial de cooperare sporită. MAE de la Bucureşti precizează că discuţiile au reliefat interesul părţilor de a aprofunda cooperarea în plan european şi în cadrul NATO. Ministrul Lazăr Comănescu şi-a exprimat satisfacţia pentru rezultatele obţinute în aplicarea Foii de Parcurs a Parteneriatului Strategic dintre România şi Franţa şi a exprimat intenţia fermă a ţării noastre de a păstra un ritm susţinut în implementarea proiectelor prevăzute în document.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, l-a primit, luni, pe ambasadorul Croaţiei în România, Davor Vidis. Discuţiile au evidenţiat interesul Croaţiei pentru experienţa pe care România o are în domeniul asigurării drepturilor minorităţilor naţionale şi în implementarea programelor pentru diaspora. Maria Ligor şi Davor Vidis şi-au exprimat satisfacţia cu privire la proiectele bilaterale privind educaţia în limba maternă, precum înfiinţarea Şcolii de la Susnjevica, în care este studiat dialectul istroromân, şi reţeaua şcolară în limba croată din judeţul Caraş-Severin. Cei doi au vorbit despre aprofundarea cooperării în domeniu, prin organizarea unor reuniuni la nivel de experţi care să discute despre noi proiecte bilaterale în domeniul accesului minorităţilor etnice înrudite din cele două state la educaţie, mass-media şi serviciu religios în limba maternă.



    Preşedintele Klaus Iohannis a luat act de votul exprimat de cetăţenii Republicii Moldova în turul al doilea, de duminică, al alegerilor prezidenţiale şi consideră că este necesar ca noul şef al statului vecin să îşi îndeplinească mandatul cu înţelepciune şi echilibru. Klaus Iohannis apreciază că singurul drum care poate oferi prosperitate pe termen lung Republicii Moldova este cel al asigurării stabilităţii politice interne şi al implicării responsabile a tuturor factorilor politici şi instituţionali în continuarea şi consolidarea procesului de reforme destinate modernizării statului şi susţinerii parcursului european, în beneficiul direct al moldovenilor. Şi Guvernul român îşi exprimă speranţa că instituţiile fundamentale din Republica Moldova vor colabora pentru asigurarea stabilităţii politice a ţării, pentru continuarea agendei de reforme şi a procesului de modernizare, menite să suţină parcursul european al Republicii Moldova. Scrutinul prezidenţial a fost câştigat de socialistul Igor Dodon.



    Mii de persoane au protestat, luni, la Chişinău şi în România faţă de neregulile înregistrate în timpul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Printre neregulile semnalate de observatori se numără votul organizat în localităţile din apropierea Transnistriei, unde alegători ai lui Igor Dodon au fost duşi cu autobuzele, şi faptul că nu au ajuns buletinele de vot pentru alegători din diaspora aflaţi în ţări în care contracandidata pro-europeană a lui Igor Dodon, Maia Sandu, a fost preferată.

  • România şi NATO

    România şi NATO

    România speră ca
    NATO să îşi întărească prezenţa pe flancul estic şi în zona Mării Negre – a
    declarat premierul Dacian Cioloş, după întrevederea de marţi, de la Bruxelles,
    cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

    Bucureştiul
    va avea iniţiativa de a întări cooperarea cu ţările vecine membre ale NATO -
    Bulgaria şi Turcia, sperând ca această colaborare zonală să se transforme într-una
    internaţională, concretizată prin prezenţa şi a altor membri ai NATO, prin
    rotaţie.

    În plus, premierul Cioloş a exprimat intenţia fermă a Guvernului român
    de a aloca încă de anul viitor 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare,
    pentru că, dacă România cere protecţie, atunci trebuie să fie capabilă să şi
    ofere protecţie atunci când NATO îi va solicita aceasta. O recomandare în acest
    sens a venit, de altfel, din partea secretarului general Jens Stoltenberg,
    potrivit căruia majorarea bugetului destinat apărării se impune în contextul în
    care provocările în materie de securitate sunt tot mai mari în această lume în
    schimbare.

    Anul trecut, pe 1 decembrie, la
    Bucureşti a fost activat Comandamentul Diviziei Multinaţionale de
    Sud-Est. Activarea acestei structuri a NATO de comandă şi control a survenit
    celei din septembrie, tot de la Bucureşti, a Unităţii de Integrare a Forţelor
    NATO.

    Anul acesta, în luna mai,
    scutul american antirachetă de la Deveselu, din sudul României, va fi
    inaugurat, moment la care secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a
    fost invitat să participe.

    Premierul Dacian Cioloş: Am
    reiterat invitaţia către domnul secretar general de a vizita din nou România şi
    sperăm ca în luna mai, la inaugurarea scutului de apărare antirachetă de la
    Deveselu, să fie prezent şi domnia sa.

    Referindu-se la criza migraţiei,
    Dacian Cioloş a exprimat disponibilitatea României de a participa la acţiunile
    NATO de sprijinire a Uniunii Europene în a controla fluxurile de refugiaţi din
    Marea Egee.

    De asemenea, şeful Executivului de la Bucureşti i-a precizat
    secretarului general al NATO că România este implicată în mod activ în
    spijinirea Republicii Moldova, inclusiv în relaţia cu NATO. Această politică de
    sprijinire a ţării vecine, majoritar românofone, nu este împotriva Rusiei, ci
    face parte din strategia României legată de politica de vecinătate – a punctat
    premierul Cioloş. NATO nu caută un conflict cu Rusia, ci, dimpotrivă, lucrează
    pentru a restaura previzibilitatea în relaţiile şi activităţile cu ea – a spus
    şi Jens Stoltenberg. În viziunea NATO, nu există nicio contradicţie între o apărare puternică şi dialogul cu Rusia, cu atât
    mai mult în actualul context internaţional extrem de dificil.

  • Securitatea euro-atlantică

    Securitatea euro-atlantică

    Cinci sunt provocările armatei
    americane: agresiunea Rusiei în Europa, poziţia Chinei în Asia Pacific, Coreea de Nord, Iranul şi
    acţiunile teroriste ale organizaţiei Statul Islamic. Cu alte cuvinte, actualul
    context de securitate mondială este dramatic diferit de cel de acum 25 de ani,
    necesitând un nou mod de gândire şi de acţiune – după cum a declarat, recent,
    secretarul Apărării de la Washington, Ashton Carter.

    Reflecţie a unui mediu
    strategic diferit, Statele Unite ar putea aloca 582,7 miliarde de dolari pentru
    apărare pe anul viitor. Europei Centrale şi de Est, în special Estoniei şi
    României, Statele Unite ar putea să le rezerve, în cadrul Iniţiativei pentru
    Reasigurare Europeană, un buget de 4 ori mai mare, de până la 3,4 miliarde de
    dolari, în faţa ‘agresiunii ruse’.Faptul că
    NATO, în general, şi SUA în particular sunt atente la acţiunile Moscovei din
    Orientul Mijlociu nu diminuează cu nimic atenţia acordată Ucrainei. Or,
    anexarea, acum doi ani, a Peninsulei Crimeea şi sprijinul Rusiei pentru rebelii
    pro-ruşi din estul Ucrainei au condus, deja, la o creştere substanţială a
    prezenţei americane şi Aliate în Europa de Est. Se preconizează chiar că
    Pentagonul va trimite între 3.000 şi 5.000 de militari suplimentari.

    Revista
    militară Stars and Stripes, care citează un oficial american de la
    Apărare, arată că pe bătrânul continent vor fi, totodată, depozitate vehicule
    grele şi armament.

    La Bucureşti, Executivul
    a salutat intenţia SUA de a finanţa
    suplimentar prezenţa americană în Europa. Iar ministerul de Externe consideră că
    mărirea de 4 ori a bugetului destinat apărării în Europa este o confirmare a
    angajamentului puternic faţă descurajarea factorilor de risc şi o dovadă a
    asigurării unei prezenţe militare americane robuste pe bătrânul continent.

    Demersul american a fost salutat, chiar în Statele Unite, şi de şeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, care alături de ambasadorul României
    în SUA, George Cristian Maior, s-au întâlnit cu James Townsend, adjunct al
    asistentului secretarului apărării pentru NATO şi Europa şi cu Charles Kupchan, Senior Director pentru
    Afaceri Europene în cadrul Consiliului Naţional american de Securitate.

    Nivelul
    excelent al relaţiilor româno-americano-aliate şi relevanţa acestora pentru
    stabilitatea regională se exprimă prin activarea, anul
    trecut, la
    Bucureşti, a Comandamentului
    Diviziei Multinaţionale de Sud-Est şi a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO. Totodată, în decembrie a fost declarată
    capabilitatea tehnică a scutului american antirachetă de la
    Deveselu, din sudul României, principalele sale componente fiind finalizate.

    Potrivit consilierului Dan Mihalache,
    Bucureştiul se aşteaptă ca summit-ul NATO de la Varşovia, din acest an, să dea un semnal
    puternic în privinţa interesului Alianţei pentru zona central şi est europeană,
    dar şi pentru Marea Neagră. Deja, anunţul SUA de mărire considerabilă a
    bugetului apărării consacrat Europei atestă acest interes!

  • Strategia de apărare a României

    Strategia de apărare a României

    Discutată recent în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi
    unul din subiectele abordate la consultările pe care preşedintele Klaus
    Iohannis le-a avut cu partidele parlamentare, Strategia Naţională de Securitate
    pentru perioada
    2015 – 2019, elaborată şi prezentată de Administraţia Prezidenţială, va
    reprezenta baza tuturor strategiilor sectoriale pentru instituţiile cu responsabilităţi
    în domeniul apărării şi securităţii. Printre valorile şi principiile pe care se
    bazează proiectul se numără statul de drept, demnitatatea umană, drepturile şi
    libertăţile cetăţeneşti, separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi respectul
    faţă de prevederile constituţionale.

    Obiectivele Strategiei vizează buna
    funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept, asigurarea eficienţei
    sistemelor naţionale de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză,
    consolidarea securităţii infrastructurilor energetice de transport şi
    cibernetice, precum şi conturarea unui profil de ţară corespunzător nivelului
    de ambiţie asumat la nivel politic. Alături de acestea, consolidarea prezenţei
    României în NATO şi în UE, a Parteneriatului Strategic cu SUA, asigurarea
    securităţii în regiunea Mării Negre şi aprofundarea cooperării cu statele
    vecine şi cu cele din flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice sunt, de
    asemenea, obiective care se regăsesc în noua Strategie Naţională de Securitate.

    Consilierul prezidenţial, general Ion Oprişor, despre direcţiile de acţiune ale
    acestui document: Vorbim de un concept de strategie
    naţională extinsă. Mă refer la dimensiunea de ordine publică, dimensiunea
    diplomatică, dimensiunea privind economia şi energia, activitatea de
    informaţii, contrainformaţii şi de securitate, dimensiunea privind sănătatea,
    demografia, cultura, starea socială a populaţiei.

    Criticat din opozişie de
    preşedintele Senatului, liberalul Călin Popescu Tăriceanu, potrivit căruia,
    documentul amintit urmăreşte golirea de conţinut a activităţii Guvernului şi
    instituirea republicii prezidenţiale, Stategia a primit deja avizul din partea
    Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi a comisiilor parlamentare de
    specialitate, fiind prezentat recent de şeful statului şi Corpului Diplomatic
    din statele membre ale NATO şi ale UE acreditat la Bucureşti.

    Potrivit şeful
    statului, acest document oferă viziunea unei Românii puternice în Europa şi în
    lume, aceasta însemnând cel puţin trei lucruri: un stat care îşi apără
    cetăţenii, oriunde s-ar afla ei, o ţară care îşi apără valorile, interesele,
    simbolurile, dar şi bunurile naţionale şi resursele naturale, care ştie să-şi
    protejeze patrimoniul, domeniile de excelenţă, care pune prioritate pe educaţie
    şi pe sănătate şi, în al treilea rând, un stat care contribuie la menţinerea
    securităţii colective alături de partenerii lui şi la promovarea democraţiei şi
    libertăţii.

  • Ecuaţie strategică în estul Europei

    Ecuaţie strategică în estul Europei

    Proiectat să testeze capacitatea Comandamentului
    Aliat Întrunit de la Napoli de a conduce o operaţiune de apărare colectivă a
    NATO, exerciţiul TRIDENT JOUST 15 aduce împreună, în poligonul Cincu din
    judeţul Braşov (centrul României), 1000 de militari din 25 de ţări membre ale
    Alianţei. În perioada 17-28 iunie, pentru prima dată, structuri ale unui
    Comandament Aliat Întrunit sunt dislocate în România şi, tot în premieră, va fi
    exersat transferul comenzii şi controlului Forţei de Răspuns a NATO – de care,
    în acest an, este responsabil Comandamentul Aliat Întrunit de la Napoli – spre
    o locaţie temporară.

    Astfel, acest comandament se va muta temporar în România
    pe durata exerciţiului, iar Grupul de Sprijin Logistic Întrunit,
    cu sediul tot la Napoli, îşi mută comandamentul în Bulgaria pentru a exersa
    capacitatea de sprijin a acestui exerciţiu. Desfăşurarea exerciţiului a fost
    anunţată, luna trecută, de amiralul Mark Ferguson, comandantul Comandamentului Aliat Întrunit de la
    Napoli, împreună cu ministrul român al apărării naţionale, Mircea Duşa. T

    RIDENT
    JOUST este parte componentă a unei serii de exerciţii de natură defensivă ale
    Alianţei Nord-Atlantice, activităţile concentrându-se pe creşterea
    interoperabilităţii, a capacităţii operaţionale şi a celei de reacţie în rândul
    statelor aliate şi partenere. Seria, intitulată ALLIED SHIELD, mai include
    exerciţiul NOBLE JUMP – prima dislocare pentru antrenament a unităţilor cu
    nivel de reacţie ridicat din cadrul Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte
    Ridicat, BALTOPS – un exerciţiu naval aliat ce se va desfăşura în Marea Baltică
    şi SABER STRIKE – un exerciţiu al forţelor terestre desfăşurat în statele
    baltice.

    În total, aproximativ 14 de mii de militari vor participa la această
    serie de exerciţii care au loc în luna iunie pe teritoriul Alianţei şi care,
    potrivit amiralului Ferguson, demonstrează că NATO se transformă şi se
    adaptează pentru a răspunde noilor provocări de securitate cu care se confruntă
    Alianţa, aşa cum au fost ele identificate la Summit-ul din Ţara Galilor.
    Misiunea Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli este să pregătească, să
    planifice şi să desfăşoare operaţii militare pentru a menţine pacea,
    securitatea şi integritatea teritorială a statelor membre ale Alianţei.

    Pe de
    altă parte, până pe 26 iunie, militari români participă şi la un exerciţiu multinaţional al Forţelor pentru
    operaţii speciale, denumit ROUSOFEX 15. Circa 1.500 de militari, cu peste 100
    de mijloace de luptă, din Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova,
    Polonia, România, Statele Unite ale Americii şi Turcia iau parte la acest
    exerciţiu tactic desfăşurat în câteva garnizoane şi poligoane din estul
    României.

  • România şi strategia sa de apărare

    România şi strategia sa de apărare

    ‘O Românie puternică în Europa şi în lume’. Astfel se intitulează
    Strategia Naţională de Apărare a României, pe care Consiliul Suprem de Apărare
    a Ţării a decis să o promoveze către Parlament spre a fi adoptată. La finalul
    şedinţei de marţi, a CSAT, preşedintele Klaus Iohannis a detaliat:

    Viziunea mea este a unei Românii puternice în Europa şi în lume, asta însemnând
    pentru mine cel puţin trei lucruri: un stat care îşi apără cetăţenii, oriunde
    s-ar afla ei; o ţară care îşi apără valorile, interesele, simbolurile, dar şi
    bunurile naţionale şi resursele naturale, care ştie să-şi protejeze
    patrimoniul, domeniile de excelenţă, care pune prioritate pe educaţie şi pe sănătate
    şi, în al treilea rând, un stat care contribuie la menţinerea securităţii
    colective alături de partenerii ei şi la promovarea democraţiei şi libertăţii.
    Toate acestea presupun din partea noastră continuitate în angajamente şi
    predictibilitate în acţiuni. Continuitatea şi predictibilitatea ne fac o ţară
    credibilă şi o resursă de încredere într-o regiune foarte complicată.

    Potrivit preşedintelui Iohannis, una dintre principalele noutăţi ale Strategiei
    Naţionale de Apărare a României o reprezintă conceptul de securitate extinsă.
    Şeful ţării a explicat: Securitatea naţională nu este privită
    doar prin perspectiva apărării, ci prin evaluarea aspectelor care ţin de ordine
    publică, economie, infrastructură, educaţie, sănătate, mediu, cultură, fiindcă
    toate acestea au un impact asupra securităţii naţionale.

    În această amplă
    construcţie, parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la
    Uniunea Europeană sunt reafirmate ca piloni ai politicii externe şi de
    securitate. De altfel, semn al implicării sale în construcţia europeană,
    Bucureştiul doreşte ca la Consiliul European de luna aceasta să pledeze
    pentru iniţierea procesului de redactare a unei noi strategii comunitare de
    securitate. Totodată, la nivel naţional, vor continua procesul de restructurare
    şi modernizare a armatei în 2015, dar şi programul de înzestrare a acesteia până
    în 2027.

    Că România acordă o atenţie specială Strategiei sale Naţionale de Apărare o confirmă consultările pe care
    preşedintele Klaus Iohannis le-a avut, cu numai o zi înaintea şedinţei
    Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu reprezentanţii partidelor
    parlamentare. Început încă din luna februarie a acestui an, procesul de
    consultări a inclus, anterior, discuţii şi dezbateri şi cu societatea civilă şi
    mediul universitar. O strategie eficientă – s-a spus la Bucureşti – trebuie să
    pornească de la întărirea proceselor democratice şi a celor din domeniul
    securităţii la nivel naţional şi să continue cu respectarea angajamentelor
    strategice asumate în cadrul NATO şi UE.

  • Bucureştiul şi strategia NATO

    Bucureştiul şi strategia NATO

    Nu departe de peninsula
    ucraineană Crimeea, anexată anul trecut de Moscova, forţele aeriene române şi
    portugheze participă la misiuni comune de patrulare, inclusiv deasupra Mării
    Negre. Spaţiul aerian românesc e străbătut, deja, de patru avioane lusitane de
    luptă F-16, în misiuni desfăşurate sub coordonarea Comandamentului Aerian al
    NATO, cu baza la Ramstein, în Germania. Oficialii Alianţei au precizat că
    participarea militarilor portughezi la aceste misiuni face parte din măsurile
    NATO de garantare a securităţii statelor din flancul estic, tocmai pe fondul
    tensiunilor cu Rusia.

    În Statele Unite, amiralul
    James Winnefeld, adjunct al şefului marilor state majore reunite ale armatei
    americane, a anunţat drept iminentă intrarea în funcţiune a scutului anti-rachetă,
    menit să protejeze şi flancul sudic al Alianţei.

    Şi ministrul român al
    Apărării, Mircea Duşa, a precizat că instalaţiile scutului anti-rachetă
    amplasate la Deveselu, în sudul României, vor deveni funcţionale, la termen, în
    toamna acestui an. Simultan cu evoluţiile strict militare, Occidentul îşi
    continuă demersurile diplomatice pentru detensionarea situaţiei din regiune.
    NATO a cerut din nou Rusiei să-şi retragă toate trupele şi armamentul greu din
    estul Ucrainei.

    La întâlnirea de la Bruxelles dintre secretarul general al
    Alianţei, Jens Stoltenberg, şi şeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov,
    cel dintâi a solicitat şi o mai mare transparenţă a numeroaselor manevre pe
    care le execută anul acesta trupele ruse.
    Anterior, NATO anunţase că la Bruxelles au fost deschise linii telefonice
    pentru comunicarea cu Rusia în cazul unor situaţii de urgenţă. Este, spun
    analiştii, un pas spre reîncălzirea unor relaţii fost îngheţate anul trecut, în
    contextul crizei ucrainene.

    La Bruxelles a fost şi şeful Statului Major al
    Armatei Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), generalul Igor
    Gorgan, care a participat la reuniunile Comitetului Militar al Uniunii Europene
    şi Comitetului Militar al NATO şi a avut întrevederi cu omologii săi român,
    Nicolae Ciucă, şi ucrainean, Viktor Mujenko. Enclavă între România şi Ucraina
    şi confruntată, la rându-i, în Transnistria, cu virulenţa separatismului
    pro-rus, Republica Moldova caută în Occident garanţii de securitate.

    La
    discuţiile, de marţi, de la Bucureşti, cu omologul său de la Chişinău, Viorel
    Cibotaru, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a reiterat disponibilitatea României
    de a acorda asistenţă tehnico-materială pentru consolidarea
    capacitătii de apărare a Republicii Moldova. România înţelege, astfel, să fie
    nu doar beneficiar, ci şi furnizor de securitate pentru un stat vecin, de care
    e legată prin mii de fire şi pentru a cărei apropiere de Occident a acţionat
    mereu.

  • Politica de apărare

    Politica de apărare

    Era inevitabil ca redeşteptatul apetit teritorial al Rusiei şi agresivitatea cu care Kremlinul îşi urmează pornirile expansioniste să influenţeze şi agenda sistemului defensiv românesc.



    Anul trecut, pe fondul crizei ucrainene, activitatea ministerului Apărarii a fost marcată, în primul rând, de schimbarea mediului de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre şi de creşterea instabilităţii din vecinătatea sudică a NATO – a spus ministrul Mircea Duşa, la şedinţa de bilanţ pe 2014. Exerciţiile de pregătire şi instruire a militarilor organizate la nivel naţional au crescut cu 25% faţă de anul anterior, iar cele efectuate la nivel bilateral şi multilateral, în cadrul NATO, cu 133%.



    În 2014, armata română, împreună cu partenerii americani, a participat la cel mai complex exerciţiu din ultimii cinci ani. După mult timp, s-au executat, din nou, trageri cu muniţie reală, cu bombe şi rachete de aviaţie şi cu rachete antitanc. În total, circa 1.200 de militari români au participat la operaţii şi misiuni în afara teritoriului naţional. 2014, a mai spus ministrul, poate fi considerat şi anul revigorării parteneriatului strategic româno-francez şi al consolidării unei relaţii speciale cu Germania, prin derularea unor consultări permanente.



    Parte a arhitecturii de securitate a lumii libere, România şi-a reiterat disponibilitatea de a pune la dispoziţia Alianţei un comandament multinaţional de divizie şi de a găzdui o structură multinaţională de integrare a forţelor, care vor deveni operaţionale în anii următori.



    Prezent, în premieră, la şedinţa de bilanţ a MApN, noul preşedinte Klaus Iohannis a subliniat că respectarea acestui angajament este vitală, mai ales în actualul context de securitate: Într-o perspectivă pe termen scurt, este obligatoriu să ne îndeplinim obiectivele asumate în comun, la ultimul summit al Alianţei Nord-Atlantice, în special operaţionalizarea celor două noi comandamente, precum şi să finalizăm, conform calendarului agreat cu partenerul strategic american, operaţionalizarea bazei de la Deveselu — a spus preşedintele. El a pledat şi pentru o prezenţă mai activă la dezvoltarea politicii comune de securitate şi apărare a Uniunii Europene, în condiţiile în care va începe, în curând, procesul de revizuire a Strategiei comunitare de securitate.



    Comandant suprem al forţelor armate, graţie prerogativelor sale prezidenţiale, Iohannis a mai anunţat că va prezenta Parlamentului o nouă Strategie Naţională de Apărare. Documentul va evalua mediul internaţional şi va prezenta direcţiile de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale pe termen lung. În ianuarie, tot din iniţiativa preşedintelui, a fost încheiat un acord politic cu partidele parlamentare, pentru asigurarea, din 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Apărare.

  • Decizii ale Consiliului Superior de Apărare a Ţării

    Decizii ale Consiliului Superior de Apărare a Ţării

    Contextul de securitate din regiune şi capacitatea României de a face faţă provocărilor au fost principalele aspecte analizate, marţi, la reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării — prima din mandatul preşedintelui Klaus Iohannis. Membrii CSAT au evaluat, în principal, conflictul din Ucraina vecină şi efectele lui în regiune şi au reconfirmat angajamentele asumate de România în cadrul parteneriatelor strategice.



    Pe de altă parte, au fost remarcate progresele înregistrate de statele din Balcanii de Vest în ceea ce priveşte parcursul european şi s-a ajuns la concluzia că această regiune trebuie inclusă într-o viziune de ansamblu asupra Europei de Sud-Est, care să întărească rolul strategic al României în zonă. Tot în CSAT s-a mai stabilit că decizia de creştere a bugetului alocat Apărării la nivelul de 2% din PIB până în anul 2017 va asigura revigorarea programelor majore privind înzestrarea armatei şi va reprezenta o oportunitate certă pentru industria de apărare.



    Reuniunea CSAT s-a desfăşurat în timp ce la Bucureşti se afla directorul FBI, James Comey. Lupta anti-corupţie şi securitatea cibernetică sunt principalele priorităţi ale colaborării între SRI şi FBI, cele două instituţii având un parteneriat concretizat în ultimii ani prin schimburi de pregătire a specialiştilor, dar şi prin operaţiuni comune.



    Directorul SRI, Eduard Hellvig, a explicat că, în contextul crizelor din regiune, consolidarea statului de drept este cu atât mai importantă, la fel combaterea activităţilor care slăbesc statul din interior, în special corupţia: Spaţiul cibernetic devine tot mai important pe zi ce trece din punctul de vedere al securităţii, fie că vorbim de infracţiuni derulate on-line, fie că vorbim despre cyber-terorism, fie că avem în vedere spionajul cibernetic. Pentru a putea face faţă avansului accelerat al tehnologiilor de comunicaţii va trebui să ne asigurăm că avem resursele umane, tehnice şi nu în ultimul rând legale pentru a ne putea îndeplini misiunea.”



    Lupta împotriva ameninţărilor nu se mai poate desfăşura doar în interiorul unei ţări, ci se extinde peste graniţe, a apreciat directorul FBI: Lucrăm împreună cu colegii din România ca să aducem în faţa justiţiei infractori importanţi în domeniul cibernetic care au fraudat mii de persoane în toată lumea. Colaborăm şi în anchete de contrainformaţii în străinătate şi avem un schimb constant de informaţii de date utile în lupta anti-teroristă, anti-corupţie şi împotriva crimei organizate transnaţionale.”



    Din 2013, FBI oferă unor ofiţeri români stagii de pregătire pentru negociere în situaţii de criză, pentru activităţi de păstrare a ordinii publice, pentru dezamorsarea de dispozitive explozive improvizate, dar şi pentru oprirea traficului cu materiale nucleare şi radiologice.

  • Acord politic privind finanţarea armatei

    Acord politic privind finanţarea armatei

    Ales în noiembrie, noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, începe să aplice modelul consensual pe care l-a promis în campania electorală. După cei zece ani în care predecesorul său, Traian Băsescu, a condus România fără să-şi ascundă nici simpatiile, nici idiosincraziile politice, fostul lider liberal Iohannis se proiectează, echidistant faţă de partide, deasupra luptelor cu miză mică din Parlament.



    Luni, el a obţinut acordul tuturor formaţiunile politice reprezentate în Legislativ pentru asigurarea, în fiecare an, începând din 2017 şi până în 2027, a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare. În calitate de comandant suprem al forţelor armate, preşedintele afirmă că majorarea bugetului Apărării e necesară, fiindcă România trebuie să rămână în gardă, pe fondul crizei din Ucraina vecină.



    Membru al Uniunii Europene şi NATO, Bucureştiul nu trebuie să se bazeze doar pe aliaţi pentru asigurarea propriei securităţi, mai spune Klaus Iohannis: “Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă.”



    Vioară-ntâi a coaliţiei guvernamentale instalate acum aproape trei ani, în cadrul căreia gestionează şi portofoliul Apărării, PSD a subscris fără ezitare la iniţiativa prezidenţială. Premierul social-democrat Victor Ponta: “Ne dorim ca ceea ce am început în 2012, adică în fiecare an mai mulţi bani pentru sistemul de apărare, să fie un proces de durată şi asumat de toate forţele politice, indiferent de momentul în care se află la guvernare sau în opoziţie.”



    Previzibil, şi sucesoarea lui Iohannis la cârma opoziţiei liberale, Alina Gorghiu, a aplaudat acordul politic propus de şeful statului: “Avem garanţia, că, de data aceasta, la iniţiativa preşedintelui României, acest acord va deveni realitate şi România va trece de la entuziasmul de a fi ţară NATO la responsabilitatea pe care o presupune acest angajament.”



    Acordul a fost îmbrăţişat, deopotrivă, de UNPR şi PC, parteneri juniori la co-guvernare, precum şi, din afara coaliţiei, de UDMR, PP-DD şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Moment rarisim în politica românească a ultimilor ani, acordul privind finanţarea armatei poate fi, spun analiştii, începutul unei noi maniere de a gestiona dosarele majore ale administraţiei de la Bucureşti.

  • La Bucureşti, despre apărarea europeană

    România este un jucător strategic foarte important, mai ales în situaţia actuală de securitate din zonă, a declarat, marţi, la Bucureşti, directorul executiv al Agenţiei Europene de Apărare (EDA), Claude-France Arnould.



    Este prima vizită în România a unui înalt oficial european pe dimensiunea de securitate şi apărare după o perioadă lungă de timp, a subliniat ministrul apărării, Mircea Duşa.



    In actualul context geopolitic şi al crizei din Ucraina, cei doi au discutat, între altele, despre sprijinul EDA acordat statelor UE, inclusiv România, pentru modernizarea industriei de apărare. Arnould a spus ca Agenţia îşi doreşte să se bazeze pe o industrie de apărare puternică în care să fie implicate toate ţările membre, motiv pentru care EDA menţine şi dezvoltă toate programele de cercetare şi dezvoltare tehnologică.



    Pe de alta parte, ea a reamintit necesitatea reluării trendului ascendent al cheltuielilor de apărare în ţările europene.



    Ministrul Duşa l-a informat pe oficialul european ca România a elaborat un buget de apărare care să ajungă la 2% din PIB până în 2016. El a anunţat că încă din semestrul 2 al acestui an MApN va beneficia de o rectificare bugetară pozitivă, astfel încât să poată continua şi derula programele de înzestrare şi modernizare a Armatei Române. Duşa a reafirmat că Bucureştiul doreşte includerea industriei naţionale de apărare în programele europene desfăşurate sub egida EDA. Mircea Duşa: Europa va trebui să-şi consolideze industria de apărare, iar dorinţa noastră este ca în realizarea capabilităţilor militare europene să fie incluse şi întreprinderile care au profil pentru industria de apărare în aceste program”.



    Chestiunea majorării bugetelor militare ale ţărilor europene a fost abordată, tot marţi, de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în timpul unei conferinţe la Bruxelles. El şi-a exprimat speranţa că, la summitul Alianţei din septembrie, liderii ţărilor NATO vor adopta o declaraţie în care se va reafirma pe de o parte angajamentul american faţă de securitatea Europei, iar de cealaltă parte angajamentul european faţă de o împărţire justă a costurilor şi responsabilităţilor.



    Conform datelor NATO, în ultimii cinci ani Rusia şi-a suplimentat cu 50% cheltuielile militare, în timp ce statele NATO le-au diminuat cu 20%. Anul trecut, numai Statele Unite, Marea Britanie, Grecia şi Estonia au alocat apărării cel puţin 2% din PIB, aşa cum solicită Alianţa. România, Polonia, Lituania şi Letonia au anunţat însă că vor spori bugetele apărării.