Tag: Augustin Lazar

  • Bilanţ 2016 la DNA

    Bilanţ 2016 la DNA

    Procurorii anticorupţie din România au obţinut anul trecut în instanţă peste 870 de condamnări, printre care opt parlamentari, un ministru, un europarlamentar, preşedinţi de consilii judeţene şi zeci de primari, iar rata achitărilor s-a menţinut sub media europeană de 10%, a precizat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, la şedinţa de bilanţ pe 2016. Ea a arătat că anul trecut a fost unul extrem de dificil pentru instituţia pe care o conduce, marcat de provocări legislative şi atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor anticorupţie.



    Şefa DNA a subliniat că, în ciuda investigaţiilor penale derulate de instituţiile judiciare, e nevoie de măsuri clare de prevenire şi de mecanisme de control, fiindcă, în caz contrar, cetăţenii se vor confrunta în continuare cu fenomenul corupţiei. În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, Laura Codruţa Kovesi a spus că în urma deciziei Curţii Constituţionale din vara trecută, instanţele au aplicat diferit această decizie interpretativă. Astfel, peste 70 de persoane au fost condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea, iar 15 dintre ele au fost achitate.



    Laura Codruţa Kövesi: “Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituţională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracţiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituţională, aşa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituţională, în măsura în care prin sintagmă “în mod defectuos” se înţelege “cu încălcarea legii”.”



    Abuzul în serviciu a făcut obiectul multor discuţii în spaţiul public în ultima perioadă, iar Kovesi a arătat că mai mult de un sfert din cei trimişi în judecată în 2016 au fost acuzaţi de această infracţiune.



    La eveniment a participat şi procurorul general Augustin Lazăr, care a spus că orice incident procesual al procurorilor anticorupţie este valorificat în media şi folosit împotriva anchetatorilor şi chiar împotriva justiţiei. În opinia sa, o rată a achitărilor de circa 10% este una rezonabilă, în contextul în care DNA îşi desfăşoară activitatea sub presiune şi în condiţii ostile.



    Augustin Lazăr: “Inculpaţii îşi folosesc adeseori puterea, influenţa şi presiunea, arsenalul impresionat, juridic şi mediatic, de care dispun pentru intimidarea martorilor, pentru exploatarea oricăror neconcordanţe apărute în unele rechizitorii.”



    În total, peste 226 de milioane de euro trebuie să ajungă la bugetul de stat, după ce judecătorii au decis confiscarea acestei sume în decizii definitive în dosarele instrumentate de procurorii anticorupţie. Preşedintele Klaus Iohannis, prezent şi el la la bilanţul DNA, a sfătuit instituţiile cu atribuţii în domeniul recuperării prejudiciilor să aibă o activitate susţinută, deoarece cetăţenii au mari aşteptări în acest domeniu.

  • Reacții după publicarea raportului MCV

    Reacții după publicarea raportului MCV

    Comisia Europeană a publicat, miercuri, cel mai recent raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind România. Documentul Comisiei prezintă realizările recente în lupta împotriva corupției, dar și amenințările asupra independenței justiției în România. Raportul actual a fost și prilej de bilanț la 10 ani de când țara noastră este membră a Uniunii Europene parte din MCV.


    “În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a Uniunii Europene și a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendința pozitivă constatată în ultimii trei ani de a lupta împotriva corupției și de a apăra independența sistemului judiciar a continuat și în ultimul an”, a transmis prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, citat de Agerpres.



    Iohannis: “Nu este bine să legăm raportul MCV de Schengen sau fondurile europene”



    Prezent la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg, președintele Klaus Iohannis a spus despre raportul MCV că este, în mod surprinzător, foarte pozitiv. Șeful statului a mai menționat că documentul Comisiei Europene “12 zone în care trebuie sa lucrăm mai mult pentru a asigura progresul și, pentru prima data, acest nou raport arată că nu este bine să legăm raportul MCV de alte subiecte ca Schengen sau fondurile europene.” Într-un comunicat remis presi, președintele mai menționează: “ Raportul confirmă faptul că Guvernul instalat în anul 2015 a contribuit major la îndeplinirea obiectivelor MCV şi a avut un aport decisiv pentru acest raport favorabil. Raportul MCV confirmă că România a menţinut un parcurs sustenabil în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor mecanismului, astfel că pentru prima dată este menţionată modalitatea de finalizare a mecanismului.”



    “Monitorizarea MCV, o cască de protecție”



    Iată că monitorizarea se dovedește a fi o cască de protecție când circuli de șantier, pentru situații de imprevizibilitate. Și după 10 ani, iată că se poate întâmpla ceva la care nu ne-am fi așteptat: modificări radicale ale unor texte de lege. Noi ne dorim să avem evoluții ireversibile. […] Este de menționat că România a înregistrat progrese majore în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință cuprinse în MCV, însă Raportul reține faptul că atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și de către politicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție”, a declarat procuruorul general al României, Augustin Lazăr.



    Și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a reac’ionat, miercuri, după publicarea documentului Comisiei Europene, cerând ieșirea României din cadrul MCV: “Raportul MCV arată progrese ireversibile în lupta anticorupție. Voi propune, într-o discuție cu premierul Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea, ca România să transmită Comisiei Europene că nu mai vrea să coopereze în cadrul MCV care e unul discriminator”