Radio România Internațional

Tag: autostrazi

  • Bani pentru modernizarea infrastructurii de transport

    Bani pentru modernizarea infrastructurii de transport

    Peste 12 miliarde de lei, circa 2,4 miliarde de euro, au fost alocate de Guvernul României pentru reabilitarea infrastructurii de transport a ţării. Executivul de la Bucureşti s-a reunit ieri într-o şedinţă în cadrul căreia a aprobat, printre altele, două investiţii majore în sectoarele feroviar şi rutier.

    Primul proiect este cel al reabilitării liniei de cale ferată care leagă Focşani, municipiul de reşedinţă al judeţului Vrancea, aflat în sud-estul ţării, de Roman, oraş din judeţul Neamţ, situat în nord-est. Traseul, de aproape 150 de kilometri, face parte din Coridorului 9 Pan-European care are o lungime de 3.400 km şi care leagă capitala Finlandei, Helsinki, aflată la Marea Baltică, de oraşul grecesc Alexandroupoli, port la Marea Egee în sudul Europei. Proiectul, inclus în Master Planul General de Transport al României, a primit puţin peste 11 miliarde de lei (circa 2,2 miliarde de euro). Executivul a indicat că banii provin din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027 şi Mecanismul pentru Interconectarea Europei, de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate, precum şi din alte surse legal constituite. Lucrările, a căror durată de execuţie este de 36 luni, vizează creşterea siguranţei în zona intersecţiei liniilor de cale ferată cu reţeaua rutieră, îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor de transport, construcţia de pasaje şi modernizarea trecerilor la nivel, obiective care, potrivit guvernanţilor, au un rol important în dezvoltarea durabilă a localităţilor aflate pe traseu prin reducerea emisiilor poluante, a timpilor de călătorie, dar şi prin creşterea numărului de călători şi a cantităţilor de mărfuri transportate.

    Al doilea proiect care a primit finanţare din partea administraţiei de la Bucureşti urmăreşte reabilitarea unui sector cuprins între kilometri 44 şi 86 ai Autostrăzii A1 Bucureşti-Piteşti, cea mai tranzitată a ţării. Lucrările vor viza reabilitarea suprafeţei de rulare şi a podeţelor de pe cei 42 de kilometri ai sectorului şi, conform Ministerului Transporturilor, vor duce la creşterea gradului de siguranţă a traficului, reducerea timpilor de parcurs, reducerea costului pentru prevenirea poluării mediului şi sporirea duratei de exploatare. Pentru realizarea acestui proiect, Guvernul a alocat 1,1 miliarde de lei (aproximativ 221 de milioane de euro) de la bugetul de stat, iar durata de execuţie este de 48 de luni. România are o infrastructură de transport învechită şi care s-a constituit într-un veritabil sac fără fund în ultimele decenii. Din cei peste 22.000 de kilometri de cale ferată care străbat ţara, doar puţin peste 8.500 sunt electrificați. Pe parte rutieră, România are aproape 90.000 de kilometri de drumuri publice, însă mai puţin de jumătate sunt modernizate. În ceea ce priveşte autostrăzile, România a depăşit anul trecut borna de 1.000 de kilometri, sub Ungaria şi Croaţia, peste Bulgaria, Serbia şi Slovenia, dar în condiţiile în care ţara noastră are o suprafaţă şi o populaţie net superioare statelor amintite.

     

     

  • Investiţii nete în creştere în România

    Investiţii nete în creştere în România

    Investiţiile nete
    realizate în economia românească au crescut semnificativ în primele nouă luni
    ale anului trecut, ajungând la 118 miliarde de lei (echivalentul a circa 23,6
    milarde de euro). E cu 14% mai mult față de perioada ianuarie-septembrie 2022 -
    relevă datele furnizate, în primele zile ale acestui an, de Institutului
    Național de Statistică. Cele mai multe dintre investiții aparțin sectorului
    majoritar privat, aproape 98 de miliarde de lei.


    Potrivit INS, banii investiți
    în lucrări de construcții noi și achiziționarea de utilaje, inclusiv mijloace
    de transport, au însumat peste 74 de miliarde de lei, reprezentând 62% din
    totalul investițiilor în economia națională. În primele nouă luni ale anului
    trecut, numărul autorizațiilor de construire a scăzut, însă, cu aproximativ
    8.000, la 26.000, cele mai multe eliberate pentru mediul rural, iar numărul
    locuințelor finalizate s-a redus la aproximativ 50.000, cu aproape 3.000 mai
    puține față de perioada ianuarie-septembrie 2022. România, un șantier -
    titrează, totuși, presa economică de la București, care trece în revistă marile
    lucrări de infrastructură energetică sau de transport finanțate de stat, precum
    și pe acelea lansate de consiliile județene ori de administrațiile locale.


    În ceea ce privește rețeaua rutieră, de
    pildă, anul acesta, în premieră, vor fi trei autostrăzi integral în execuţie,
    în acelaşi timp: Autostrada Moldovei, cu 13 loturi, Autostrada
    Bucureştiului (de fapt, o centrură ocolitoare a Capitalei), cu patru loturi, şi
    Autostrada Bucureşti-Nădlac, cu trei loturi – anunță, într-o postare pe
    Internet, responsabilii din ministerul Transporturilor. În plus, vor începe
    lucrările la Autostrada Unirii și se va circula pe primul drum expres
    construit în România, Craiova-Piteşti, care totalizează 120 de kilometri.
    Sursele citate mai precizează că, în prezent, sunt încheiate contracte de
    execuţie pentru 760 de kilometri de drumuri de mare viteză, licitaţii în curs
    pentru încă 120 de kilometri şi e în plan și lansarea licitaţiilor pentru alți
    mai bine de 750.


    Anul 2024 trebuie să continue în aceeaşi direcţie -
    susține premierul Marcel Ciolacu. Șeful social-democrat al Guvernului PSD-PNL
    promite că echipa sa executivă va continua să îndeplinească jaloanele din
    Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce-i va permite României să
    atingă o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană.
    Anul acesta va fi anul investiţiilor – mai afirmă premierul, amintind că
    acestui sector i-a fost alocat în bugetul de stat o sumă record, de 120 de
    miliarde de lei, adică peste 7 procente din Produsul Intern Brut. Opoziția
    parlamentară crede, în schimb, că guvernanții sunt excesiv de optimiști în ceea
    ce privește capacitatea Fiscului de a colecta bani la buget, ceea ce va afecta,
    inevitabil, și sectorul investițiilor.



  • Singirlu de autostrăzi s’lărdzeaşti

    Singirlu de autostrăzi s’lărdzeaşti

    Di aproapea dauă dekenii, tru cathi campanie electorală, partidele cu ambiţii guvernamentale tăxescu, fără excepţie, că, atumţea cându va ş-bitisească mandatlu, România va s’hibă străbătută di un şingiru di autostrădz ca tru Occident. Iara la bitisita-a mandatlui năpoi facu idyili tăxeri. România, spuni presa, ncllidi nica un an oarfănu tru inaugurări ti infrastructura di transport.


    Gioi, tru ţentrul a văsiliillei, fură daţ tră ufiliseari, nu fără niheamă vazi, 13 di kilometri ditu Autostrada A1, parte a Coridorului IV pan-european. Aeşti s’adavgă la aţelli 40 di kilometri a Drumului Expres Craiova-Piteşti, inauguraţ tru veara aluştui an. Suntu tronsoane ditu autostrada di pi Valea Oltului, cotată ca nai ma importantu proiectu de infrastructură rutieră şi, tutunăoară, prota cali di mari viteză cari va s’treacă pisti Carpaţii, di va u legâ Muntenia de Transilvania.


    Experţălli spun, ama, că tăş tru 2028 tută autostrada di pi Valea Oltului va s’poată s’hibă dişcllisă. Aesta va s’includă 70 di kilometri tru ună zonă di munte, iara lucrărli va s’ahurhească anlu ţi yini. Cara scenariul optimist va s’hibă tiñisitu, tru şasi ani va s’poată surdituă pi călliuri rapide di Constanţa, nai ma mari căsăbă-portu românesc la Amarea Lae, până la sinurlu cu Ungaria, tru ascăpitată. Nu suntu pi lucru, ama aproapea 150 di kilometri tra s’aibă autostradă completă ditu un capu tru alantu a văsiliillei, dimi trei loturi pi Centura Bucureştiului, patru loturi anamisa di Piteşti şi Sibiu şi nica un lot, ñic, ama cu tuneluri laborioase, anamisa di Lugoj şi Deva.


    Decidenţălli ditu ministerlu a Transporturilor spunu că s-feaţi ună jgllioată multu mari şi tră yinmitorlu şingiru cari duţi cătă nord-estul a văsiliillei. Fură simnati contractele de execuţie a secţiunillei Focşani-Bacău, 96 di kilometri pe Autostrada Moldovei, iara constructor easti nai ma vărtosu drumar ditu România, ună firmă tamam ditu judeţul Bacău, tră cari ministrul Sorin Grindeanu nu are că maş zboară di alăvdari.


    Tu ţi mutreaşti Autostrada cunuscută cu numa a Unirillei, ţi va s’nkisească ditu ţentrul a văsiliillei, di la Târgu Mureş, până la Iaşi, tru est, şi deapoa la Ungheni, la sinurlu cu Republica Moldova, tut specialiştilli spun că un vade realistu de finalizare easti anlu 2030. Elli cundilleadză că easti zborlu ti aproapea 300 di kilometri, care va s’ţallie munţăllii anamisa di Transilvania şi Moldova. Neise, ună altă ligătură babageană anamisa di provinţiili istoriţi româneşti, apuntea pisti Dunăre di Brăila, amplasată la limita anamisa di Dobrogea, Muntenia şi Moldova, va s’hibă practicabilă tăş di primveara ţi yini.


    Ministrul Grindeanu pricănoaşti că lucrărli lipsea s’hibă bitisiti nai ma amănatu pi 20 di andreu, aşi cum ş-avea loată borgea constructorlu italian, maş că călliurli di ligătură suntu hăzări maş pi giumitati, iara apuntea niţi barim nu fu asfaltată.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Reţeaua de autostrăzi se extinde

    Reţeaua de autostrăzi se extinde

    De aproape două decenii, în fiecare campanie
    electorală, partidele cu ambiţii guvernamentale promit, fără excepţie, că,
    atunci când îşi vor încheia mandatul, România va fi străbătută de o reţea de
    autostrăzi ca-n Occident. Iar la sfârşitul mandatului promisiunile se reiau la
    indigo. România, remarcă presa, încheie încă un an sărac în inaugurări pentru
    infrastructura de transport.

    Joi, în centrul ţării, au fost daţi în
    folosinţă, nu fără oarecare pompă, 13 kilometri din Autostrada A1, parte a
    Coridorului IV pan-european. Aceştia se adaugă celor 40 de kilometri ai
    Drumului Expres Craiova-Piteşti, inauguraţi în vara acestui an. Sunt
    tronsoane din autostrada de pe Valea Oltului, cotată drept cel mai important
    proiect de infrastructură rutieră şi, totodată, prima şosea de mare viteză care
    va trece Carpaţii, legând Muntenia de Transilvania.

    Experţii
    spun, însă, că de-abia în 2028 întreaga autostradă de pe Valea Oltului va putea
    fi deschisă. Aceasta va include 70 de kilometri într-o zonă de munte, iar
    lucrările vor începe la anul. Dacă scenariul optimist va fi respectat, în şase
    ani se va putea circula pe drumuri rapide de la Constanţa, cel mai
    mare oraş-port românesc la Marea Neagră, până la frontiera cu Ungaria, în vest.
    Lipsesc, însă, circa 150 de kilometri pentru a avea autostradă completă de la un
    capăt la altul al ţării, adică trei loturi pe Centura Bucureştiului, patru
    loturi între Piteşti şi Sibiu şi încă un lot, mic, dar cu tuneluri
    laborioase, între Lugoj şi Deva.

    Decidenţii din ministerul
    Transporturilor susţin că s-a făcut un pas foarte important şi pentru viitoarea
    reţea care duce spre nord-estul ţării. S-au semnat contractele de execuţie ale
    secţiunii Focşani-Bacău, 96 de kilometri pe Autostrada Moldovei, iar constructor
    este cel mai puternic drumar din România, o firmă chiar din judeţul Bacău,
    pentru care ministrul Sorin Grindeanu n-are decât cuvinte de laudă.

    Cât
    priveşte Autostrada cunoscută drept a Unirii, ce va merge din centrul ţării, de
    la Târgu Mureş, până la Iaşi, în est, şi apoi la Ungheni, la frontiera cu
    Republica Moldova, tot specialiştii spun că un termen realist de finalizare
    este anul 2030. Ei subliniază că e vorba de şosea cu o lungime de circa 300 de
    kilometri, care va tăia munţii între Transilvania şi Moldova. În sfârşit, o
    altă conexiune majoră între provinciile istorice româneşti, podul peste Dunăre
    de la Brăila, amplasat la limita dintre Dobrogea, Muntenia şi Moldova,
    va deveni practicabil abia în primăvara viitoare.

    Ministrul Grindeanu
    recunoaşte că lucrările trebuiau încheiate cel mai târziu pe 20 decembrie, aşa
    cum se angajase constructorul italian, doar că drumurile de legătură sunt gata
    doar pe jumătate, iar podul nici măcar nu a fost asfaltat.


  • Siguranța rutieră și necesitatea autostrăzilor

    Siguranța rutieră și necesitatea autostrăzilor

    Fie că ne place sau nu să călătorim
    des prin țară, fie că meseria ne obligă sau nu la deplasări pe șoselele
    României. Situația precară a infrastructurii rutiere e arhicunoscută: multe
    drumuri naționale sau județene care traversează sate și șosele cu gropi și
    parapete degradate sau inexistente. Din păcate, aceste defecte rutiere fac
    victime umane: în 2019, au murit peste 1800 de persoane în circa 32.000 de
    accidente auto, iar 729 dintre acestea erau pietoni. Dar cifrele acestea nu
    spun nimic despre tragediile iscate în mii de familii care se trezesc că cei
    dragi fie au murit, fie au rămas infirmi pe viață din cauza accidentelor.

    Pe
    aceștia îi reprezintă Oana Baciu, președinta Asociației Naționale pentru
    Sprijinirea Victimelor și Prevenirea Accidentelor Rutiere: În ultimii zece ani a
    avut loc o scădere a numărului de accidente și prin campanile de prevenție, și
    prin cele pe care le fac strategic Inspectoratele de Poliție. Ideea este că din
    2008 – anul celui mai dezastruos record: peste 3.000 de morți în accidente auto
    -, azi vorbim de o medie de 1800 de persoane decedate anual la nivel național.
    Deci, numărul victimelor a scăzut, dar de câțiva ani, ne-am blocat la cifra
    asta și nu reușim să mai facem niciun pas înainte. Din păcate, ocupăm un loc
    trist la nivel european: primul loc la persoane decedate și vătămate din toată
    UE.




    Dar cum anume ne periclitează viața un
    drum prost, nereparat, îngust sau amplasat unde nu trebuie? O face aproape
    inevitabil, continuă Oana Baciu. Ești constrâns de situație, de foarte multe ori,
    mai ales dacă ești șofer de meserie, să ajungi într-un timp limitat la o
    anumită destinație. Sau pur și simplu vrei să parcurgi o distanță într-un timp
    decent. Dacă circuli pe un drum îngust, nu poți depăși deloc sau n-o poți face
    în siguranță, atunci ești obligat să faci diverse manevre pentru a ajunge la
    destinație într-un timp util. În felul ăsta te expui și ești total responsabil,
    dacă provoci un accident cu sau fără victime. La fel ești direct responsabil și
    dacă provoci un accident pentru că ai încercat să eviți o groapă de pe șosea. E
    dificil de a demonstra că vina cade și asupra instituției care trebuia să
    gestioneze mai bine acea bucată de șosea. De aceea, de ani de zile ne luptăm cu
    oamenii să-i facem să înțeleagă că nu ne ajută infrastructura și să învețe să
    se protejeze. Pentru șoferi, din cauza drumurilor înguste și prost luminate,
    devine o misiune imposibilă, uneori, să evite orice obstacol.




    De-a lungul anilor au existat doar câteva cazuri de
    cetățeni care au dat în judecată instituții ale statului pentru că proasta
    întreținere a drumurilor pe care trebuiau să le gestioneze a dus la accidente.
    Dar marea majoritatea a victimelor nici nu-și cunosc drepturile, nici n-au
    posibilitatea de a se gândi măcar la un proces. Oana Baciu, președinta Asociației Naționale pentru Sprijinirea Victimelor și Prevenirea
    Accidentelor Rutiere: Cea mai mare problemă pe care o întâmpinăm
    în lupta pentru dreptate este frica oamenilor. Le este și frică să lupte pentru
    dreptatea lor, li se pare întotdeauna că e în zadar. Un astfel de proces este
    foarte greu de înțeles de către oameni și ca să-l inițiezi ai nevoie de
    mijloace financiare substanțiale pentru asistență juridică. Iar cei care-și
    permit să facă asta, se înhamă la un drum lung și greu, anevoios, iar din câte
    știu, nu sunt multe procese la nivel național prin care să fie trase la
    răspundere autoritățile pentru accidente cauzate de starea precară a
    drumurilor.




    Drumuri mai sigure ar fi autostrăzile, deoarece ele
    ocolesc localitățile și contribuie la decongestionarea traficului. Dar România a devenit celebră prin lipsa autostrăzilor. La sfârșitul anului trecut,
    doar 4,8% din drumurile naționale erau autostrăzi și însumau 866 de kilometri
    în condițiile în care România este al nouălea stat după
    suprafața teritoriului din UE, cu 238.397 de km pătrați. Ce pot face, în aceste
    condiții, oamenii obișnuiți? Pot încerca, de pildă, să-și construiască propria
    autostradă, cum a făcut antreprenorul Ștefan Mandachi în 2019. Atunci pe 15
    martie, el a inițiat și o grevă neobișnuită: 15 minute de pauză începută la ora
    15:00. Multe activități au fost oprite, mai ales mersul cu mașina, pentru ca
    oamenii să protesteze din cauza lipsei autostrăzilor în Moldova, dar și a
    precarității drumurilor naționale în general.

    Suceveanul Ștefan Mandachi
    construise deja un metru simbolic de autostradă în comuna Cumpărătura din
    Moldova lui natală, lipsită de orice fel de autostradă fie lungă, fie scurtă.
    În ciuda succesului acestui demers de conștientizare a importanței
    autostrăzilor, azi, un an și ceva mai târziu, Moldova tot n-are autostradă,
    nici măcar în stare de proiect. Dar Ștefan Mandachi nu a stat degeaba. El și-a
    continuat acțiunea civică printr-un film documentar, intitulat 30 de ani și 15
    minute.

    Ștefan Mandachi. Acest film este tot un
    protest. Eu protestez pentru faptul că nu există autostrăzi în Moldova. Suceava
    este total deconectată, de pildă, de capitala Ardealului de la Cluj și de
    capitala României care este Bucureștiul. Eu ca să mă deplasez între Suceava și
    Cluj, Suceava și București sau Suceava și Timișoara, în interes de afaceri, am
    ajuns să folosesc un avion sportiv și fac o oră și jumătate până la Cluj în loc
    de șase ore cu mașina sau opt ore, dacă merg la București tot cu mașina. Noi,
    oamenii de afaceri, suntem obligați de circumstanțe să căutăm noi modalități de
    transport pentru că timpul este foarte prețios. În plus, în România, căile
    rutiere sunt mult mai periculoase decât cele aeriene.



    Documentarul
    30 de ani și 15 zile se axează mai mult pe dramele câtorva familii care au
    fost afectate de accidente, așa cum s-a întâmplat de altfel și cu familia lui
    Ștefan Mandachi.: Eu am fost la un pas de moarte de multe ori
    când am circulat pe drumurile noastre din România. Și familia mea a făcut
    accidente, mama mea a fost implicată într-un accident, la fel și fratele meu.
    Toți oamenii din jurul meu au avut contact într-un fel sau altul cu victime ale
    accidentelor auto sau au avut de suferit din cauza lipsei drumurilor moderne
    din România. Aș vrea să trăiesc într-o Românie care are o infrastructură
    normală.

    Nu vrem OZN-uri, nu vrem autostrăzi suspendate, vrem niște drumuri
    decente în care să nu ne mai fie pusă viața în pericol zi de zi.(…)8:40 Am
    făcut foarte multe drumuri încă de mic, alături de părinți. Drumul către mare,
    de la Suceava la Constanța, l-am făcut de nenumărate ori și am fost martor
    ocular la foarte multe accidente. Și am vrut să apar și eu cu povestea mea în
    film alături de poveștile victimelor și ale părinților care au rămas fără
    copii. Am vrut să ne punem în aceeași oală și să configurăm împreună o poveste.


    O poveste care, crede Oana Baciu,
    prezentă și ea în filmul lui Ștefan Mandachi, trebuie spusă neîncetat pentru
    sensibilizarea autorităților, dar și pentru ca oamenii să-și afle puterea
    propriei voci atunci când luptă pentru drepturile lor.

  • Starea infrastructurii şi siguranţa rutieră

    Starea infrastructurii şi siguranţa rutieră

    Tragedia de
    sâmbătă din judeţul Ialomiţa, din sudul României,în urma căreia 10 persoane au murit după
    ce un tir a intrat pe contrasens şi s-a ciocnit cu un microbuz, atrage din nou
    atenţia asupra problemelor de siguranţă rutieră. De altfel, România este pe
    primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese în accidente rutiere! Ancheta
    în cazul tragediei din Ialomiţa este în desfăşurare: potrivit unor surse, tirul
    ar fi avut viteză legală, iar şoferul ar fi respectat pauzele de odihnă. Există,
    totuşi, posibilitatea ca acesta să fi aţipit la volan sau să fi folosit
    telefonul mobil în timp ce conducea. Deja, de sâmbătă, folosirea mobilului la
    volan va fi pedepsită cu amenzi usturătoare şi chiar cu suspendarea permisului
    de conducere. Au fost, totodată, anunţate
    controale în trafic pentru verificarea tahografelor care înregistrează timpii
    de condus şi de odihnă a transportatorilor.
    Ministrul Transporturilor, Răzvan
    Cuc, a precizat că va propune şi introducerea unor dispozitive pentru scanarea
    retinei, care au drept scop identificarea oboselii, dar şi pentru avertizare în
    cazul depăşirii benzii de circulaţie.

    Potrivit vicepreşedintelui Uniunii
    Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, Constantin Isac, sunt, însă
    necesare şi alte măsuri de prevenire ce nu ţin doar de respectarea regulilor
    pentru şoferii profesionişti. Constantin Isac: Deosebit de critice
    sunt centura Bucureştiului şi centurile tuturor oraşelor mari – mă refer, în
    special, la toate facilităţile pe care trebuie să le asigure o parcare,
    însemnând toaletă, spaţii de igienă, neapărat pază … Nu numai şoferii sunt de
    vină sau infrastructura, ci şi modul în care se face controlul în trafic.

    Consultantul
    în probleme de siguranţă rutieră şi fost director adjunct al Poliţiei Rutiere,
    Costin Tătuc, completează tabloul nevoilor: Ar trebui, poate, să
    apară şi nişte amenajări rutiere care să permită separarea surselor de trafic,
    şi mă refer aici la drumurile destinate vehiculelor lente, care ar trebui să
    fie undeva paralele cu aceste drumuri naţionale – un fel de drumuri colectoare.
    Cea mai bună soluţie este evitarea acestor localităţi prin construcţia de
    autostrăzi.

    Autostrăzile reprezintă unul din punctele slabe ale României. La
    30 de ani de la Revoluţia anticomunistă şi la peste 12 de când ţara este membră
    a blocului comunitar, nici măcar o singură autostradă nu traversează munții
    Carpaţi. La sfârșitul lui 2018, România avea doar aproximativ 800 kilometri de
    autostradă, din care circa 100 moşteniţi din perioada dictatorului Nicolae
    Ceauşescu. Cele câteva sectoare de autostradă construite până acum fac mai
    degrabă legătura cu străinătatea, decât să le permită locuitorilor din centrul
    ţării, de pildă, să ajungă mai repede la București sau să le simplifice drumul
    spre vacanța pe litoralul la Marea Neagră. Cu toate acestea, lucrurile se mișcă
    foarte greu. Pe lângă indolenţa celor care s-au perindat, de-a lungul anilor,
    la Putere, birocraţia a fost una din piedici, dar şi alegerea unor
    constructori, inclusiv străini, al căror scop principal a fost să-şi umfle
    conturile.

  • Investiţii în dezvoltare

    Investiţii în dezvoltare

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat peste o sută de proiecte finanţate prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, în valoare de aproximativ 2
    miliarde de lei (circa 425 milioane de euro). Premierul Viorica Dăncilă a
    anunţat că proiectele susţin investiţiile comunităţilor locale şi se vor derula
    în toate regiunile, iar implementarea lor ar urma să înceapă chiar de luna
    viitoare.


    Viorica Dăncilă: Este vorba de lucrări de infrastructură,
    drumuri locale, modernizări şi reabilitare străzi, şcoli şi grădiniţe, dar şi
    spitale, construcţia de reţea de distribuţie şi alimentare cu gaze naturale sau
    reţea de canalizare. Toate proiectele aprobate au documentaţia completă.


    Premierul a mai spus că şi proiectele de infrastructură aflate în derulare
    înregistrează progrese, fie că este vorba de Autostrada Sibiu-Piteşti, Centura
    Bucureşti Sud, despre care guvernanţii cred că va fluidiza traficul din
    Capitală, sau drumul expres Craiova-Piteşti.


    Cât priveşte autostrada
    Sibiu – Piteşti, care va traversa munţii și va lega sudul de centrul României,
    deocamdată a fost semnat contractul pentru primul lot, de circa 13 kilometri,
    care va fi realizat în 4 ani, fiind singurul tronson din autostradă care are
    constructor desemnat. Autostrada Sibiu – Piteşti va avea o lungime de 123
    kilometri şi va fi împărţită în cinci loturi. Este unul dintre proiectele
    majore de infrastructură rutieră ce va asigura conexiunea cu Coridorul 4
    paneuropean, care traversează ţara de la vest la est.


    Autostrada Ploieşti-Braşov,
    declarată obiectiv strategic de interes naţional, are o valoare totală de 1,36
    miliarde de euro şi prevede o durată de proiectare şi execuţie de patru ani. Potrivit
    premierului, acesta este un prim pachet de proiecte finanţate din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.
    Guvernul va continua analiza pentru a fi aprobate şi alte proiecte până la
    nivelul plafonului de contractare de 10 miliarde de lei (circa 2,1 miliarde de
    euro) pentru acest an – a mai anunţat Viorica Dăncilă.


    Amintim că Fondul de Dezvoltare și Investiții este
    destinat finanțării proiectelor de dezvoltare care cuprind investiții sau
    lucrări de întreținere și reparații curente ale primăriilor, asociațiilor de
    dezvoltare intercomunitară în domenii prioritare precum sănătate, educație, apă
    și canalizare, rețea de energie electrică și rețea de gaze, înfrastructura de
    transport, salubrizare, rețea de iluminat public, precum și în alte domenii.
    Fondul se utilizează și pentru proiecte de investiții ale universităților:
    construcția și modernizarea infrastructurii didactice, de cercetare, a
    spațiilor de masă și cazare pentru studenți și a centrelor de conferință.

  • Economia şi mediul de afaceri

    Economia şi mediul de afaceri

    Prezent la şedinţa plenară a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, preşedintele
    Klaus Iohannis a solicitat Guvernului de la Bucureşti să ia măsuri de
    consolidare rapidă a finanţelor publice şi a colectării veniturilor bugetare,
    în contextul în care, subliniază şeful statului, ‘vulnerabilităţile se
    adâncesc’. Preşedintele spune că social-democraţii, principala componentă a
    coaliţiei la putere, au neglijat investiţiile în favoarea unei politici a
    efectelor pe termen scurt şi că acest lucru îi va costa pe toţi în viitor.


    Preşedintele
    a arătat că, în ultima perioadă, mediul de afaceri a fost bulversat prin măsuri
    hazardate şi intempestive. Investitorii şi angajatorii privaţi resimt acut
    nevoia de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii, a mai spus şeful
    statului, care a explicat că nu se referă doar la autostrăzi, ci la tot ce
    înseamnă un standard de viaţă modern pentru cetăţeni: spitale, şcoli, căi
    ferate, aeroporturi, infrastructură energetică şi de utilităţi publice,
    infrastructură digitală.


    La nivelul economiei se resimte acumularea de deficite
    şi dezechilibre, indiferent că ne referim la piaţa muncii, la buget, la
    deficitul comercial sau deficitul contului curent – a adăugat şeful statului.
    De exemplu, spune el, deficitul comercial şi cel de cont curent plasează
    România pe contrasensul evoluţiilor regionale, de vreme ce ţările din regiune
    înregistrează excedente. Simţim cu toţii efectele volatilităţii şi ale
    incertitudinii în cursul de schimb şi în creşterea preţurilor, ajungând astfel
    la cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană. În plus, apetitul tot mai
    crescut al Guvernului pentru împrumuturi ne-a condus la cel mai ridicat cost al
    finanţării guvernamentale din Uniunea Europeană – a adăugat Klaus Iohannis.


    În
    schimb, la o dezbatere privind investiţiile din acest an, premierul Viorica
    Dăncilă a anunţat că, potrivit datelor statistice, România a înregistrat a doua
    cea mai mare creştere economică din UE pe primul trimestru, la care au
    contribuit aproape toate ramurile economiei. Şefa guvernului a mai precizat că,
    pentru anul 2019, creşterea economică este estimată la 5,5% din PIB, în
    condiţiile unui an agricol normal şi al redresării sectorului serviciilor şi
    investiţiilor.


    Viorica Dăncilă a declarat că guvernul acordă o atenţie sporită
    investiţiilor legate de proiectele de dezvoltare a României atât la nivel
    naţional, cât şi la nivel regional şi local. Potrivit oficialului, investiţiile
    au un rol esenţial în dezvoltarea unei ţări prin beneficiile şi rezultatele pe
    piaţa muncii, prin efectele lor de multiplicare în economie şi prin
    facilităţile pe care le aduc zonelor în care sunt realizate. Guvernul are în
    vedere, potrivit premierului, mai multe programe de stimulare a investiţiilor
    care să asigure o dezvoltare armonioasă a regiunilor ţării şi de care să
    beneficieze cât mai mulţi români.

  • Fonduri europene pentru România

    Fonduri europene pentru România

    Comisia Europeană a adoptat un program de
    investiţii de patru miliarde de euro pentru 25 de proiecte de infrastructură de
    mare anvergură din zece state membre. Proiectele acoperă mai multe domenii
    importante precum sănătate, transporturi, cercetare, mediu şi energie. Între
    acestea, patru proiecte majore din România, care au în vedere îmbunătăţirea
    transportului în Bucureşti, protecţia mediului şi o mai bună gospodărire a
    apelor, vor beneficia de finanţare europeană de aproape două miliarde de euro.


    Astfel,
    fonduri în valoare de un miliard de euro vor contribui la modernizarea centurii
    rutiere a Bucureştiului, prin extinderea mai multor segmente ale acesteia. Alte 97 de milioane de euro vor finanţa
    lucrări în cadrul magistralei 2 de metrou, incluzând linii noi şi material
    rulant. De asemenea, 603 milioane de euro vor sprijini protecţia şi
    reabilitarea zonei foarte frecventate de turişti a litoralului Mării Negre din
    judeţul Constanţa. Proiectul include lucrări de
    consolidare a falezelor, reumplerea plajelor cu nisip, măsuri de conservare a
    biodiversităţii, precum şi echipamente de monitorizare.


    De asemenea, Uniunea
    Europeană va investi peste 135 de milioane de euro în sisteme mai bune de apă
    potabilă şi de ape reziduale în judeţul Timiş. 15.000 de
    locuitori vor fi racordaţi la reţeaua de apă potabilă şi aproape 380.000 de
    oameni vor beneficia de apă potabilă de o calitate mai bună.


    Comisarul european
    pentru politica regională, Corina Creţu, declară că un impediment în calea
    atragerii mai multor fonduri europene pentru proiecte din România a fost cel
    legat de schimbarea priorităţilor şi de lipsa de coordonare. Oficialul european
    a salutat, însă, faptul că în perioada 2007-2013, România a înregistrat o bună
    absorbţie de fonduri, iar unele întârzieri au fost recuperate.


    Corina Creţu: Sunt
    mulţumită de modul în care au fost folosiţi banii europeni, de pildă în
    domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. Sunt mulţumită de faptul că s-a
    evitat dezangajarea de fonduri, prin schimbarea Programului Operaţional
    Regional, care a permis achiziţionarea de ambulanţe în toate judeţele ţării.
    Singurul meu regret este că la finalul mandatului meu nu ştim care va fi soarta
    celor trei spitale regionale şi nu avem alte proiecte de infrastructură
    rutieră; vorbim de ţara care înregistrează cele mai multe cazuri de mortalitate
    pe autostrăzi.


    Comisarul european şi-a exprimat speranţa ca la nivelul
    Comisiei să se primească spre analiză cât mai repede proiectele vitale pentru
    România, printre care cele pentru spitalele regionale şi proiectele mai multor autostrăzi.
    Potrivit CE, în perioada 2014 – 2020,
    peste 250 de proiecte majore au primit finanţare din partea Uniunii Europene.
    Contribuţia UE la aceste proiecte se ridică la 31 de miliarde de euro, care
    reprezintă jumătate din valoarea lor totală.





  • Industria auto, un pilon al economiei româneşti

    Industria auto, un pilon al economiei româneşti


    Industria auto este unul dintre pilonii pe care se bazează dezvoltarea economiei româneşti, iar acest sector a fost motorul ieşirii României din recesiune după criza economică, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, la Forumul Industriei Auto 2019 de la Craiova. Premierul a adăugat că sectorul auto înseamnă, nu doar în România, ci în întreaga Europă, produse cu valoare adăugată mare în exporturi, factor esenţial pentru competitivitatea economiei, dar înseamnă, totodată, şi locuri de muncă stabile şi o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Guvernul va continua să susţină cu noi proiecte dezvoltarea industriei auto din ţară, a dat asigurări premierul român. Oficialul a recunoscut că cea mai arzătoare problemă pentru industria auto este lipsa autostrăzilor şi a spus că a fost modificată legislaţia pentru a reduce termenele de realizare şi pentru a dezvolta infrastructura, inclusiv prin intermediul parteneriatului public-privat.



    Viorica Dăncilă: “Cele mai multe dificultăţi proveneau din legislaţia stufoasă cu proceduri greoaie care generau întârzieri nepermise ale unor proiecte aşteptate şi de cetăţeni, şi de mediul de afaceri. Guvernul a acţionat asupra cauzelor şi a modificat Legea achiziţiilor publice şi Legea parteneriatului public privat, astfel încât să deblocăm proiecte importante”. Premierul a anunţat că unul din subiectele discutate cu oficialii companiei americane Ford a vizat soluţiile identificate de guvern pentru accelerarea unor investiţii majore în domeniul infrastructurii. Potrivit oficialului, noile proiecte de investiţii ale companiei americane sunt un semnal de încredere în economia românească şi o premisă de dezvoltare pentru întreaga regiune.



    Viorica Dăncilă: “Faptul că în ultimii ani industria auto din România a beneficiat de o creştere constantă, iar anul trecut, ţara noastră a înregistrat o producţie record de autoturisme, dovedeşte că suntem pe drumul cel bun şi că România oferă un climat benefic pentru mediul de afaceri”. Premierul a mai declarat că Guvernul României este ferm angajat în continuarea şi dezvoltarea politicilor şi proiectelor de susţinere a industriei şi componentelor auto. Totodată, executivul urmăreşte acordarea de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat şi încurajarea achiziţionării de autoturisme noi, nepoluante.



    La Forumul Auto de la Craiova, constructorul american Ford a anunţat că va investi încă 200 de milioane de euro în fabrica din oraş cu scopul de a creşte producţia la 250.000 de maşini anual. Potrivit acestuia, Ford a transformat uzina din România într-una dintre cele mai moderne din Europa şi a devenit al doilea mare exportator din ţară. La rândul său, preşedintele Ford România, Ian Pearson, a declarat că de când a fost preluată fabrica de la Craiova, au fost investiţi aproximativ 1,3 miliarde de euro. Totodată, compania va mai angaja până la sfârşitul anului 1.700 de persoane, ajungând, în total, la 6.200 de angajaţi.


  • Protestul #șîeu a scos în stradă mii de români

    Protestul #șîeu a scos în stradă mii de români

    Companii private, instutuții, primării, personalități și simpli cetățeni s-au alăturat astăzi protestului inițiat de suceveanul Ștefan Mandachi. La ora 15.00, timp de 15 minute, mii de persoane și-au suspendat activitatea la locul de muncă sau au protestat în stradă. La aceeași oră, Mandachi a inaugurat primul metru de autostradă, realizat din fonduri proprii, în localitatea Cumpărătura, judeţul Suceava.



    La Iași, circa 1.000 de persoane au protestat în centrul orașului sub sloganul “Moldova vrea autostradă”. Sute de persoane au ieșit în stradă și în București, traficul fiind blocat în Piața Victoriei de zeci de pietoni, dar și de șoferi care au decis să staționeze timp de 15 minute. Circulația a fost oprită și în zona Pipera unde au sediul zeci de companii private. Circa 100 de persoane, conform estimărilor presei, au protestat în Piața Universității din București. Manifestanții, în majoritate studenți, au ieșit în zona cunoscută de bucureșteni ca “La statui” unde au format o “autostradă umană” și au intonat imnul național. Alte proteste au avut loc la Sibiu, Cluj- Napoca, Galați și în alte mari orașe din țară.



    Și Reprezentanța Comisiei Europene în România s-a alăturat protestului. Pauză de cafea pentru autostrăzi! În perioada 2014-2020, 6.3 miliarde de euro* au fost puse la dispoziția României pentru proiecte de infrastructură. Cu toate acestea, proiectele care se derulează sunt din perioada financiară 2007-2013, care nu au fost finalizate la timp”, a transmis instituția pe pagina de Facebook.



    De la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de susținere pentru manifestanți: “În legătură cu protestul de astăzi de la ora 15.00, vreau să știe protestatarii că sunt alături de ei. Șî eu.”



    În schimb, din partea coaliției de guvernare PSD-ALDE a venit un mesaj chiar din partea liderului social-democraților, Liviu Dragnea, care a criticat în termeni duri protestul #șîeu și pe inițiatorul acestuia. “Ca să țipe unii acum că nu fac autostrăzi. Și niște șmecheri să urle că au făcut un metru de autostradă, când astăzi încep lucrările la Autostrada Moldova. Ei fac circ, noi facem autostrăzi. Ei țipă, noi dezvoltăm România. Acel om de afaceri care am înțeles că a cheltuit 100.000 euro pentru acest circ. Dacă tot avea banii ăștia, putea să îi doneze. Legea aprobată în Parlament e Târgu Mureș-Iași. Ce căuta spre București? Totul este circ”, a spus președintele PSD, aflat la Conferința de alegeri a PSD Dâmbovița.

  • Măsuri pentru infrastructura de transport

    Măsuri pentru infrastructura de transport

    “România vrea autostrăzi” – sub acest slogan, născut din exasperare, pe 15 martie, la ora 15, timp de 15 minute, românii au fost chemaţi să se alăture protestului iniţiat de un om de afaceri din Suceava. Supărat pe lipsa de inițiativă a autorităților și pe dezinteresul față de construcția de autostrăzi, Ștefan Mandachi a contractat o firmă de specialitate care, la începutul lunii martie, a construit, simbolic, un metru de autostradă, primul şi singurul din cea mai săracă regiune românească – Moldova, din estul ţării. A chemat, acum, la protest, lui alăturându-i-se de la simpli cetăţeni, oameni de afaceri, consilieri judeţeni şi primari, până la cofetării, mercerii, școli, asociații, sindicate sau ONG-uri.



    “Vrem autostradă pentru a livra mai repede. Pentru că parcul auto se deteriorează rapid pe drumurile proaste și cresc costurile cu întreținerea lui. Pentru că transportul dintr-o parte în alta a țării durează enorm și asta duce la scumpirea produselor. Pentru că pur și simplu costul cu forța de muncă este mai mare. Pentru că riscul de accidente este mai mare pe drumurile care trec prin fiecare localitate, pentru că Moldova a fost neglijată total la acest capitol” – se arată într-un mesaj de susţinere a protestului.



    Situaţia infrastructurii rutiere lasă, însă, de dorit nu doar în Moldova, ci în întreaga ţară. La sfârșitul lui 2018, la aproape trei decenii de la prăbuşirea comunismului şi la peste 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România avea doar aproximativ 800 kilometri de autostradă, din care circa 100 oricum moşteniţi din perioada dictatorului Nicolae Ceauşescu.



    Actualul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, declară că înțelege demersul oricărui român, pentru că – recunoaşte el – într-adevăr, răbdarea are o limită. Lucrul acesta nu poate decât să ne impulsioneze ca să accelerăm proiectele, să modificăm legislația, să facem proceduri mai simplificate – mai spune Cuc, pe lângă indolenţa celor care s-au perindat, de-a lungul anilor, la putere, birocraţia fiind una din piedicile care au contribuit la actuala stare de fapt.



    Nici pe calea ferată nu se circulă mai bine. Cineva spune că a călători cu trenul în România este ca atunci când ai fi obligat să te uiți încontinuu la cel mai trist film făcut vreodată. Întârzieri constante ale curselor, viteze de rulare a garniturilor care – în secolul luminii – sunt comparabile cu cele ale melcului, vagoane care, unele, parcă ar fi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cârpeli ale liniilor ferate adică lucrări de modernizare a infrastructurii care trebuie refăcute după doar câţiva ani – toate acestea sunt parte din peisajul cotidian.



    Or, în astfel de condiţii, acelaşi ministru Răzvan Cuc promite că, în bugetul pe acest an, există suficiente fonduri atât pentru întreţinerea căii ferate, cât şi pentru cea a vagoanelor.

  • Fonduri europene pentru proiecte în jud. Alba

    Fonduri europene pentru proiecte în jud. Alba

    De la 1 ianuarie 2007 până în prezent, România a reuşit să
    acceseze peste 30 miliarde de euro fonduri europene nete    . Adică diferenţa dintre
    ce am primit şi ce am cotizat. Grosul acestor bani s-a dus pe proiecte
    structurale şi pe subvenţii agricole    . Fireşte că repartiţia încasărilor nu este
    uniformă pe toată suprafaţa ţării. Unii au atras mai mult, alţii mai puţin.


    De pildă, Consiliul Judeţean Alba a reuşit să acceseze, cu
    finanţare deja deschisă ori în curs de deschidere, cca 70 de milioane de Euro
    din fonduri europene    . Iar asta doar în actualul exerciţiu financiar, 2014-2020.


    Principala preocupare a Consiliului sunt cei 1000 km de drumuri
    judeţene, aflate în directa sa administrare.


    Banii pentru aceste lucrări vin atât de la bugetul naţional, cât
    şi din surse europene. Preşedintele CJ Alba, Ioan Dumitrel, ne-a declarat că
    sunt prevăzute lucrări de modernizare cu finanţare UE pe DJ
    Aiud-Gârbova-Gârboviţa şi un altul, spre comuna Întregalde, care va fi
    legat la viitorul drum judeţean Aiud-Abrud    .


    Despre acest drum vorbeşte preşedintele Ioan Dumitrel: Judeţul Alba este traversat de porţiuni de autostrăzi. Ne-am
    dori să existe către Apuseni, în zona Câmpeni, Abrud, Arieşeni, dar asta, să
    fim realişti, nu va fi posibil. Ce putem face noi? Existând porţiuni deja
    funcţionale din autostrada Sebeş-Cluj, am obţinut un punctaj mai bun la
    proiectul unui drum pe care l-am propus pentru finanţare pe Programul
    Operaţional Regional, pe traseul Aiud-Rîmeţi-Ponor-Mogoş-Bucium- Abrud, care
    face legătura cu autostrada – exact condiţia pusă de finanţator. Ca atare, am
    depus proiectul, în valoare de 40 milioane Euro. Drumul va deschide o zonă
    foarte frumoasă a judeţului, care, altfel, s-ar putea depopula. Aşa se va
    dezvolta turismul, apar şi investiţiile. Fără această şansă, a fondurilor
    europene, era imposibil de construit aşa ceva. Va fi un drum judeţean cu două
    benzi, lat de 6 metri, cel mai frumos şi mai spectaculos din judeţul Alba.



    Mai trebuie spus că în zona Apusenilor arhitectura tradiţională
    e bine conservată, iar poluarea aproape necunoscută. De aceea, au apărut mulţi
    investitori care modernizează vechile case moţeşti, pe care le transformă în
    pensiuni sau în case de vacanţă.


    O altă investiţie cu bani europeni a CJ Alba are ca scop
    modernizarea Spitalului Judeţean din Alba Iulia, pentru care sunt pregătite
    proiecte în valoare de 6 milioane de Euro.




  • Proiecte de infrastructură rutieră

    Proiecte de infrastructură rutieră

    Licitaţia
    pentru realizarea Autostrăzii Ploieşti – Braşov, ce va străpunge Carpaţii
    Meridionali de la sud la nord, va fi lansată luni. Anunţul a fost făcut de
    premierul Viorica Dăncilă, care a estimat că un acord pentru realizarea acestui
    proiect în parteneriat public – privat va fi semnat până la sfârşitul anului.
    Viorica Dăncilă: Un proiect aşteptat de mult timp şi pentru care Guvernul a făcut
    eforturi în ultimele luni. În termen de 30 de zile investitori români şi
    străini pot depune ofertele, iar tipul licitaţiei va fi selecţia competitivă.
    Vor urma negocieri cu investitorii selectaţi astfel încât în luna decembrie
    estimăm semnarea acordului de parteneriat-public privat pentru realizarea
    acestei autostrăzi    .

    Nu a fost avansată o sumă estimativă pentru
    construirea autostrăzii Ploieşti-Braşov. Aceste municipii sunt legate, în
    prezent, de un drum european care trece prin cele mai populare staţiuni montane
    din România, iar traficul infernal, în special în week-end şi în vacanţe, l-a
    plasat în topul celor mai aglomerate drumuri din partea sud-estică a continentului.
    A stârnit nedumerire soluţia de finanţare, respectiv parteneriatul public -
    privat, aleasă şi în cazul autostrăzii
    Moldova, care va lega zona centrală de nord-estul teritoriului, soluţie
    criticată de opoziţie. În ton cu comisarul european pentru dezvoltare
    regională, Corina Creţu, liderul PNL, Ludovic Orban, a solicitat Executivului să
    ceară Comisiei Europene finanţare din fonduri nerambursabile pentru Autostrada
    Moldova. Ludovic Orban: De fapt, odată cu decizia guvernului PSD de
    a finanţa această Autostradă Moldova prin parteneriat public – privat, Guvernul
    a transmis mesajul că nu reprezintă o prioritate realizarea acestui tronson şi
    că nu are de gând, de fapt, să realizeze acest tronson vital de autostradă. Este
    clar prin comunicarea limpede a comisarului european, Corina Creţu, că acest
    tronson de autostradă se poate construi din fonduri europene nerambursabile, în
    cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mediu    .

    Corina
    Creţu a criticat vehement Guvernul de la Bucureşti pentru lipsa de proiecte în
    domeniul infrastructurii, capitol la care România ar putea primi fonduri
    europene. Ea a spus că în domeniul transporturilor s-au pierdut deja două
    miliarde de euro şi se fac eforturi pentru a se evita dezangajări din fondurile
    alocate perioadei 2014-2020. Autorităţile
    au anunţat că vor da în folosinţă în acest an circa 100 de km de
    autostradă, în nord-vestul şi vestul ţării. România
    are mai puţin de 750 de kilometri de autostradă, din care circa 100 sunt moşteniţi
    de la regimul comunist. Presa prezenta o statistică amară conform căreia, dacă toate
    promisiunile făcute de miniştrii Transporturilor care s-au succedat în ultimi
    cinci ani ar fi devenit realitate, ţara ar fi fost brăzdată, acum, de 8.000 de
    kilometri de autostradă.

  • Finanţare europeană pentru segmentul de autostradă Târg Mureş-Câmpia Turzii

    Finanţare europeană pentru segmentul de autostradă Târg Mureş-Câmpia Turzii

    În urmă cu două săptămâni comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a anunțat că a fost aprobată o finanţare de peste 246 milioane de euro pentru construcţia secțiunii de autostradă ce leagă localitățile Târgu Mureş, Ogra și Câmpia Turzii.



    Oficialul european a arătat că este vorba despre un proiect de mare importanţă, situat pe un coridor european strategic, care va contribui la crearea unei reţele de transport mai rapide şi mai sigure în România. De asemenea, realizarea proiectului va face regiunea mai atractivă atât pentru investitori, cât și pentru turism şi va înlesni dezvoltarea economică, a mai arătat Corina Crețu.



    Anunțul a fost primit cu bucurie și la București, premierul Viorica Dăncilă subliniind în cadrul ședinței de guvern importanţa autostrăzii Târgu Mureş — Câmpia Turzii: Vreau să subliniez importanţa acestui proiect, având în vedere că este parte a coridorului 9 – Rin-Dunăre, care leagă Strasbourg de Constanţa, în cadrul reţelei de transport paneuropean”.



    Sectorul de autostradă Tîrgu Mureș — Ogra — Câmpia Turzii face parte din proiectul autostrăzii A3 Brașov –Borș, așa-numita Autostradă Transilvania, care în varianta inițială trebuia construită de către compania Bechtel.



    După 12 ani de la semnarea contractului şi mai mult de un milliard de euro cheltuiţi, firma americană a realizat doar tronsonul Câmpia Turzii – Gilău , adică doar 53 de km din cei 415 cât ar urma să aibă autostrada, ceea ce a dus, în final la rezilierea contractului.



    Ulterior, Compania de Autostrăzi nu a mai făcut niciun demers pentru continuarea proiectului pe Secţiunea Braşov-Tîrgu Mureş , care măsoară 161 km concentrându-se în schimb pe secţiunea Tîrgu Mureş – Gilău , în lungime de 108,5 km.



    Acest tronson a foast împărţit în două secţiuni, Târgu Mureş – Ogra – Câmpia Turzii şi Câmpia Turzii – Gilău. La rândul său, secţiunea Târgu Mureş – Ogra a fost împărţită în două loturi, care urmează a fi realizate de constructori diferiți, iar secțiunea Ogra –Câmpia Turzii a fost împărțită în 3 loturi care, de asemenea, vor fi executate de firme diferite. Construcția celor 5 loturi de autostradă va fi finanțată din Fondul de coeziune al CE cu peste peste 246 milioane de euro.



    Proiectul are în vedere construcţia unei porțiuni de 51,8 km de autostradă, cu două benzi pe sens de circulație, între Târgu Mureş și Câmpia Turzii, precum şi a unei secțiuni de 4,7 km în apropierea oraşului Târgu Mureş. Proiectul urmează a fi finalizat până în luna octombrie 2019. De la această dată, două orașe importante din Transilvania, Târgu Mureș și Cluj-Napoca, ar urma să fie legate printr-o autostradă sau, mai exact printr-o secțiune a autostrăzii Transilvania.