Am discutat la Bruxelles cu Dumitru Fornea, membru din România al Comitetului Economic şi Social European, despre migraţie, azil şi refugiaţi.
Discuţia a avut loc în marja Forumului European al Migraţiei, organizat de Comisia Europeană şi Comitetul Economic şi Social European (CESE) şi pe fondul recentei adoptări a Pactului pentru Migraţie şi Azil al Uniunii Europene.
La Bruxelles a avut loc Forumul European al Migraţiei 2024, organizat de Comisia Europeană şi Comitetul Economic şi Social European (CESE).
Profesorul Cristian Pîrvulescu, Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), este şi membru din România al CESE. Profesorul Pîrvulescu este preşedintele Grupului Permanent Imigraţie şi Ingtegrare al CESE.
Am discutat cu profesorul Cristian Pîrvulescu despre ce s-a întâmplat în 24 noiembrie, noul mandat Trump, războiul din Ucraina, despre noul Pact pentru Migraţie şi Azil al UE, despre migraţie şi azil în UE.
Uniunea Europeană are un Pact pentru Migraţie şi Azil. Am discutat despre acest subiect cu vicepreşedintele Comitetului Economic şi Social European (CESE) Laurenţiu Plosceanu.
Am vorbit de asemenea despre necesitatea şi limitele migraţiei pentru muncă, dar şi despre refugiaţi şi solicitanţii de azil. Nu în ultimul rând, dl. Plosceanu a făcut un bilanţ al anului 2024 la CESE şi ne-a vorbit despre priorităţile pentru 2025.
Parlamentul European a adoptat recent un set de legi care ar urma să consolideze granițele blocului comunitar. După opt ani de negocieri dificile cu cele 27 de țări membre, a fost adoptată o reformă amplă a procedurii de azil în spațiul comunitar. Pactul privind Migrația și Azilul, format din opt legi, prevede în principal reducerea numărului de solicitanți de azil, grăbirea procesării cererilor de azil și relocarea procedurilor la granițele externe ale Uniunii.
Solicitanții de azil și refugiații ar urma să fie identificați clar în termen de șapte zile de la sosirea lor pe cale terestră, maritimă sau aeriană și înregistrați în baza de date biometrică extinsă „Eurodac”. Migranții din țări cu cotă de recunoaștere de sub 20% ar urma să fie ținuți la granițele externe ale Uniunii Europene pentru o perioadă de până la 12 săptămâni. În aceste tabere de detenție, care ar urma să fie construite în Grecia, Italia, Malta, Spania, Croația și Cipru, ar urma să se decidă cine va fi retrimis înapoi în țara de origine fără alte verificări. Capacitatea de găzduire a acestor centre ar urma să fie de 30.000 de locuri.
Pe de altă parte, migranții din state cu cote de recunoaștere mai mari ar urma să intre în procedura normală de azil. Aceasta poate dura conform legilor în vigoare până la trei ani, dar ar urma să fie scurtată conform noului pact al migrației.
Între statele membre ar urma să existe o „solidaritate obligatorie”. Țări ca Ungaria, care nu vor să primească niciun solicitant de azil, ar urma să plătească despăgubiri sau să trimită personal sau dotări în țările de la granițele externe, unde se gestionează situația migranților. Suma stabilită ar urma să fie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant nepreluat. Acest sistem de despăgubiri nu este inclus obligatoriu în noua lege, ci ar urma să fie negociat de la caz la caz de statele membre.
La o dezbatere organizată de Parlamentul European, Theresa Reintke, europarlamentar din partea Alianței Libere Europene, a arătat că subiectul migrației la nivelului Uniunii Europene rămâne unul controversat, însă aceasta e o problemă care trebuie soluționată.
„Cred că migrația este un subiect în care putem vedea clar că dezbaterea populistă toxică nu ne va ajuta să găsim soluții. Suntem un continent îmbătrânit. Vom avea nevoie de migrațiune, dacă vrem să ne susținem spitalele, dacă vrem să avem succes economic. Dar trebuie să vorbim despre cum putem gestiona migrația.
Trebuie să creăm căi legale. Și da, trebuie să avem un sistem de azil rezistent, astfel încât să ne asigurăm că haosul de la frontierele noastre externe se încheie. Dar pentru asta, trebuie să avem politici care să îndeplinească atât standardele umanitare, cât și să fie implementate în realitate. Și cred că mai avem multe de făcut în această direcție ca Uniune Europeană. În ciuda diferențelor noastre, cred că un lucru trebuie să fie clar, anume că trebuie să punem capăt morții în Marea Mediterană. Deci, haideți să luptăm în această legislatură pentru a crea o misiune de căutare și salvare la nivelul Uniunii Europene pentru Marea Mediterană.”
Potrivit Eurostat, în 2023, au fost înregistrate 1,14 milioane de cereri de azil, cifră care a crescut constant în ultimii ani. În plus, din 2022 au fost primiți în UE aproximativ patru milioane de refugiați de război din Ucraina.
Uniunea Europeană a adoptat un sistem comun de gestionare a migrației și azilului, iar ţările membre trebuie să își elaboreze planurile naționale de punere în aplicare a măsurilor până la sfârșitul acestui an, prezentând modul în care vor transforma legislația în acțiune.
Planul comun prevede mai multe puncte importante printre care:
– Un sistem comun de informații privind migrația și azilul (Eurodac), pentru a sprijini și a le permite țărilor UE să pună în aplicare noile reguli de solidaritate și responsabilitate.
– Un nou sistem de gestionare a migrației la frontierele externe ale Uniunii: pentru a gestiona sosirea neregulamentară a migranţilor din afara UE și pentru a stabili proceduri rapide și eficiente de azil și returnare, precum și garanții puternice.
– Standarde de trai adecvate pentru solicitanții de azil, precum accesul mai devreme la piața muncii, îngrijirea fizică și mintală pentru cei cărora li s-a acordat protecție internațională și mai multă protecție pentru familii, copii și solicitanții vulnerabili.
– Proceduri de azil echitabile, eficiente și convergente, adică un proces simplificat de evaluare și luare a deciziilor pentru cererile individuale de azil în întreaga Europă și drepturi și garanții consolidate pentru solicitanți și cei cărora li s-a acordat protecție internațională.
– Proceduri de returnare eficiente și echitabile: politica de migrație a Uniunii Europene poate fi durabilă numai dacă cei care nu au dreptul de a rămâne în comunitate sunt returnați efectiv.
– Un sistem echitabil și eficient: stabilirea unei partajări efective și stabile a responsabilităților în întreaga Uniune. Pentru prima dată, Uniunea are un mecanism de solidaritate permanent, obligatoriu din punct de vedere juridic, dar flexibil, pentru a se asigura că nicio țară nu este lăsată singură atunci când este sub presiune.
– Pregătire, planificare pentru situații de urgență și răspuns la criză: creșterea rezistenței la evoluția situațiilor migratorii și reducerea riscurilor de situații de criză.
– Noi garanții pentru solicitanții de azil și persoanele vulnerabile: monitorizarea sporită a drepturilor fundamentale, asigurarea unor proceduri eficiente și protejarea demnității umane.
Pactul privind migrația și azilul îşi propune să creeze condiţiile pentru ca Uniunea Europeană să gestioneze migrația într-un mod echitabil și durabil, asigurând solidaritatea între țări şi protejând drepturile fundamentale ale persoanelor care sosesc în Uniune, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
La începutul acestui an, Statele membre și-au confirmat angajamentul de a îmbunătăți sistemul european de azil și migrație, reprezentanții lor (Coreper – „Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană”) au aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns între președinția Consiliului și Parlamentul European la 20 decembrie 2023, referitor la un pact format din cinci acte legislative cheie care vor reforma sistemul de azil și migrație al UE.
Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.
Eurodeputații au adoptat, miercuri, noua legislație pentru migrație și azil. Rezultat al unui compromis dificil pe un subiect care alimentează, de mai mulţi ani, tensiunile şi diviziunile între cele 27 de state membre ale blocului comunitar, această reformă înăspreşte controalele asupra sosirilor la frontierele blocului comunitar şi stabileşte un sistem de solidaritate între statele membre. Este cu atât mai important cu cât migraţia s-a accentuat în ultimii ani, în special cea dinspre nordul Africii.
De amintit faptul că Uniunea Europeană se confruntă cu o creştere a cererilor de azil, care au ajuns la 1,14 milioane în anul trecut, cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit Agenţiei Europene pentru Azil. Datele Frontex arată că intrările ilegale în uniune sunt, de asemenea, în creştere, ajungând la 380.000. Pactul privind Migraţia şi Azilul este prima legislaţie care impune o abordare unitară la nivelul tuturor statelor membre.
„Am promis un sistem care să fie corect cu cei eligibili pentru protecţie, ferm cu cei care nu sunt eligibili şi puternic în faţa traficului de migranţiˮ, a afirmat preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.
Aceasta a adăugat că legislaţia va asigura că niciun stat membru nu va duce singur presiunea migraţiei, indiferent dacă este pe graniţa Mediteranei sau pe alte rute terestre. Regulamentul aduce proceduri mai simple şi mai rapide pentru selectarea celor care au dreptul la azil şi, în acelaşi timp, pentru întoarcerea celor care nu se califică, între trei şi şapte zile, în funcţie de intrarea ilegală sau legală a acestora.
Un alt element nou este scanarea tuturor migranţilor şi includerea într-o bază de date comună la nivel european, în vederea limitării intrărilor persoanelor care pot reprezenta riscuri la adresa securităţii comunitare. Astfel, vor fi colectate amprente şi imagini faciale de la toate persoanele cu vârsta de peste şase ani şi vor fi înregistrate într-o bază europeană. Migranţii vor fi supuşi unor analize medicale.
Nu în ultimul rând, este instituit un mecanism al solidarităţii, prin care statele asaltate de azilanţi vor fi ajutate de celelalte state membre prin relocări sau prin finanţare.
Totodată, conform noului regulament, statele membre sunt obligate să asigure solicitanţilor de azil anumite standarde de primire echivalente în privinţa condiţiilor de locuit, educaţiei şi asistenţei medicale. Solicitanţii de azil acceptaţi vor putea începe să lucreze cel târziu la şase luni după depunerea cererii.
Cei care au criticat regulamentul au fost parlamentarii de dreapta şi stânga politică extremă, dar şi din restul grupurilor. Potrivit acestora, Pactul nu impune un control şi o limitare suficientă a migraţiei, atentează la drepturile azilanţilor şi instituie un regim asemănător detenţiei la graniţele Uniunii. Reforma va trebui să fie validată oficial de statele membre, probabil la sfârşitul lunii. Obiectivul negociatorilor este adoptarea finală înainte de alegerile europene din iunie.
Problematica migrației este complexă. Trebuie să se țină seama atât de siguranța persoanelor care solicită protecție internațională sau caută o viață mai bună, cât și de preocupările țărilor care se tem că presiunile exercitate de migrație le vor depăși capacitățile.
În anul 2020, preşedinta Comisiei Europene anunţa un nou Pact privind Migraţia şi Azilul. De atunci, Comisia a lansat mai multe Planuri de Acţiune pentru gestionarea migraţiei – unul pentru ruta vest-mediteraneeană și cea atlantică, unul pentru Balcanii de Vest şi altul pentru zona central-mediteraneeană. Acum, Executivul european a propus şi un plan de acţiune şi pentru ruta Mediteranei de Est.
Planul Comisiei propune măsuri care acoperă patru domenii principale.
Primul se referă la prevenirea plecărilor neregulamentare, combaterea introducerii ilegale de migranți și asigurarea unor căi de migrație legală. Acestea se vor realiza prin întărirea cooperării cu țările de origine și de tranzit din Asia și Africa; se vor crea oportunități pentru migrația legală, de exemplu pentru atragerea de talente; refugiații care au nevoie de protecție internațională vor fi relocaţi ; va fi întărită colaborarea între Europol, Frontex și Eurojust.
Al doilea domeniu este gestionarea mai bună a frontierelor, inclusiv în țările de origine și de tranzit. Vor fi întărite frontierele externe ale Uniunii, Turcia va fi ajutată să-şi controleze mai bine graniţa de est şi va fi intensificată colaborarea cu partenerii din vecinătatea sudică.
Al treilea domeniu ţine de întărirea colaborării cu țările de origine și de tranzit în materie de returnare și readmisie a migranţilor. Uniunea va continua colaborarea cu Turcia, va intensifica returnările de migranţi şi va coordona acțiunile diplomatice cu țările de origine și de tranzit, în special din Asia de Sud și din Africa.
Al patrulea domeniu ţine de o gestionare mai eficientă a procesului migrației. Statele membre vor fi sprijinite să asigure capacităţi adecvate de primire, vor fi alocate resurse naționale suficiente pentru gestionarea migrației; vor fi accelerate transferurile în cadrul mecanismului de solidaritate voluntară; Turcia va fi sprijinită în vederea consolidării sistemelor sale de azil și de primire.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lăudat progresul României în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi azilului, în cadrul discuţiilor purtate la Luxemburg, la secţiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, organizat de Preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene.
Sunt optimistă, pentru că România şi Bulgaria demonstrează de fiecare dată şi cu fiecare proiect că sunt pregătite – a declarat oficialul european.
Potrivit unui comunicat al ministerului de Interne de la București, delegaţiile României şi Bulgariei și-au prezentat măsurile adoptate în vederea consolidării controlului frontierelor şi întăririi securităţii UE. Iar un punct central al intervenţiei delegaţiei României l-a constituit prezentarea rezultatelor excelente ale Proiectului-pilot agreat de România cu Comisia Europeană în luna martie 2023, care a fost deja implementat la frontiera cu Serbia în ultimele 6 luni, menționează comunicatul.
Oficialul european s-a arătat impresionat de succesul proiectului, subliniind că, prin rezultatele excelente ale măsurilor puse în aplicare de România, acesta este un model pentru toate statele membre. Mai mult, spune comisarul, rezultatele bune obţinute de România şi Bulgaria în gestionarea proiectelor-pilot privind migraţia – sunt un argument în plus în favoarea aderării la Spaţiul european de liberă circulaţie.
La rândul său, preşedinţia spaniolă a Consiliului a reconfirmat că finalizarea procesului de aderare este o prioritate a sa, pentru care va continua să lucreze şi speră că aceasta va fi un succes.
Mai trebuie menționat că mai multe state membre au recunoscut progresele celor două țări și au susținut, la Luxemburg, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Austria și Olanda, care au blocat la sfârșitul anului trecut aderarea celor două țări, nu au prezentat în cadrul Consiliului niciun argument pentru blocarea intrării în Spațiul de liberă circulație şi nici ce ar putea face pentru a accede la acesta.
Consiliul pentru afaceri interne nu implică un vot sau o promisiune pentru aderarea României şi Bulgariei, însă faptul că din nou toate statele membre au discutat subiectul nu este de trecut cu vederea. Toate acestea în condițiile în care în cadrul Consiliului a fost parafată, practic, reluarea controalelor la câteva dintre cele mai importante frontiere ale continentului, în actualul context european marcat de migraţie şi ameninţări teroriste. Astfel, miniştrii comunitari de interne au admis, în cadrul reuniunii, că statele membre trebuie să-i verifice mai bine pe migranţii şi pe solicitanţii de azil şi să-i expulzeze mai repede pe cei consideraţi un risc pentru securitate.
În context, zece țări au introdus controalele temporare la frontierele lor, unele pe toată graniţa, altele doar pentru o parte. Motivul principal îl reprezintă conflictul dintre Israel şi Palestina, cel care ar putea creşte riscul violenţei în interiorul Europei, aşa cum s-a întâmplat în cazul atacului din Belgia.
Cetăţenii ucraineni refugiaţi în România vor beneficia de asistenţă umanitară din partea statului român până în martie 2024, a stabilit guvernul de la Bucureşti printr-o ordonanţă de urgenţă. Proiectul de ordonanţă aprobat de Executiv prevede prelungirea perioadei de acordare a acestui ajutor de la sfârşitul anului 2023 până la 31 martie 2024. Cuantumul, condiţiile şi mecanismul de acordare a sumelor forfetare au rămas nemodificate, iar finanţarea se va face din fonduri europene.
Potrivit administraţiei de la Bucureşti, Comisia Europeană a lansat în luna iunie un apel de proiecte pentru România, Bulgaria, Cehia, Polonia şi Slovacia, cu o finanţare din Facilitatea tematică a Fondului Azil, Migraţie şi Integrare 2021-2027. Bugetul total alocat de Bruxelles acestui apel este de 50 de milioane de euro, iar data limită este 13 octombrie.
Totodată, Comisia condiţionează depunerea apelurilor de existenţa unui cadru legislativ naţional clar definit, referitor la modalitatea de acordare a sumelor forfetare şi pentru anul 2024. În aceste condiţii, transmite guvernul român, era necesar ca România să aibă creat cadrul normativ, la nivel primar, care să permită acordarea de sprijin sub forma sumelor forfetare pentru acoperirea costurilor de cazare, pentru cetăţenii străini şi apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.
Numărul cererilor de prelungire a dreptului de şedere a cetăţenilor străini pe teritoriul României s-a majorat ca urmare a creşterii solicitării de forţă de muncă, a declarat inspectorul principal de poliţie Marian State, de la Serviciul Imigrări al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş. Principalele domenii în care lucrează solicitanţii sunt în hoteluri şi restaurante, curierat şi construcţii. De la începutul anului au fost înregistrate 640 de astfel de solicitări de la cetăţeni ai Uniunii Europene, majoritatea din Italia, Germania şi Franţa.
Marian State a arătat că majoritatea celor care vin din spaţiul intracomunitar european sunt pensionari care au plecat la un moment dat din ţară şi au renunţat la cetăţenia română, iar acum vor să şi-o redobândească sau în urma căsătoriilor. Pe lângă aceştia sunt şi circa 2.000 de studenţi. În primele nouă luni ale acestui an, la Serviciul de Imigrări Timiş, în vestul României, au fost emise circa 4.500 de permise de şedere pentru diferite scopuri şi 1.280 de avize de angajare în muncă.
Cei mai mulţi solicitanţi de permise de şedere provin din Nepal (915), Sri Lanka (595), Serbia (391), Republica Moldova (373) şi India (235). 529 de cereri au fost însă respinse şi în 96 de cazuri au fost emise decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de pe teritoriul României în 15 sau 30 de zile pentru cazuri de şedere şi refuzarea prelungirii dreptului de şedere ca urmare a anulării acestuia sau la cerere.
Totodată, 80 de străini au fost depistaţi în situaţii ilegale şi le-au fost aplicate amenzi de peste 89.000 de lei. Nu în ultimul rând, au fost emise 484 decizii de returnare sub escortă ca urmare a finalizării procedurii de azil şi a riscului sustragerii.
Deficitul de forţă de muncă în România ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, comparativ cu un nivel estimat de 145.000 de persoane în 2022, a afirmat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al Camerei de Comerţ Americane în România. Milcev a spus că acesta o cifră extrem de conservatoare şi că se poate ajunge uşor la 500.000 sau chiar 600.000 persoane lipsă în piaţa muncii.
“Deficitul de forţă de muncă în România este mare şi afectează în mod semnificativ capacitatea economiei naţionale de a creşte pe viitor”, a apreciat oficialul AmCham. El a prezentat datele unei analize privind impactul economic al deficitului de forţă de muncă în România, realizate de PwC.
Conform raportului, impactul economic al deficitului de forţă de muncă, pentru anul 2022, definit precum pierderea de productivitate, este estimat la 4,4 miliarde euro sau echivalentul a 10% din creşterea PIB-ului de anul trecut. Această sumă, spune Alex Milcev, se va dubla până în 2026 şi va ajunge la 9,5 miliarde euro, în lipsa unor măsuri. El a subliniat, însă, că un remediu rapid ar fi acela de atrage mai multă forţă de muncă din străinătate, în special din afara Uniunii Europene.
Comisia
Europeană a prezentat un plan de acţiune pentru gestionarea sosirilor
migranţilor ilegali pe ruta Balcanilor Occidentali, care anul acesta au ajuns
la niveluri record. Executivul european încearcă, astfel, să atenueze temerile
unor state membre ale UE şi să grăbească negocierea Pactului european pentru
Migraţie şi Azil.
Ruta Balcanilor Occidentali a devenit unul dintre punctele
majore de presiune migratorie, cu o creştere de 168% a numărului migranţilor
veniţi pe această rută, potrivit datelor Frontex. Situaţia preocupă în mod
special ţările central-europene, precum Austria sau Republica Cehă, care şi-au
consolidat controalele la frontiere. În total, în primele 10 luni ale acestui
an au fost detectate peste 280.000 de intrări clandestine în UE, dintre care
peste 120.000 au fost pe ruta Balcanilor Occidentali.
Planul Comisiei cuprinde acţiuni
operative, structurate pe cinci piloni: întărirea managementului de frontieră,
proceduri de azil accelerate şi sprijinirea capacităţilor de primire, lupta
împotriva traficului de migranţi, consolidarea cooperării privind readmisia şi
returnările şi alinierea politicilor de vize. Statele Balcanilor Occidentali sunt
chemate să-şi alinieze politica de vize celei practicate de UE întrucât sunt
numeroase cazuri de migranţi care sosesc în ţările balcanice unde nu au nevoie
de viză de intrare şi de acolo pornesc clandestin spre vestul Europei.
Pe de
altă parte, responsabilii europeni sunt convinşi că numai o înţelegere de tipul
Pactului european pentru Migraţie şi Azil, prezentat în septembrie 2020, ar putea
rezolva provocările create de valul migrator.
Statele membre au, însă, rezerve
faţă de mecanismele de redistribuire a refugiaţilor şi din acest motiv iniţiativa
nu a fost adoptată nici până astăzi. Această propunere a Comisiei nu prevede
explicit cote obligatorii de refugiaţi ca în 2016, dar instituie un mecanism de
‘solidaritate obligatorie’ prin care Comisia Europeană să poată stabili, totuşi,
cote pentru statele membre ale UE în funcţie de populaţia şi de nivelul lor de
dezvoltare economică. Aceste ţări ar avea ca alternativă la relocări alte
contribuţii, precum finanţarea şi repatrierea migranţilor fără drept de azil
sau construcţia de tabere de refugiaţi.
Guvernul României a salutat Planul de
Acţiune pentru Balcanii de Vest al Comisiei Europene şi îşi exprimă încrederea
că măsurile şi instrumente propuse sunt de natură să răspundă inclusiv
preocupărilor exprimate recent de Austria cu privire la evoluţiile din acest an
pe ruta Balcanilor de Vest.
Amintim că Viena e reticentă în legătură cu
primirea, după 11 ani de aşteptare, a României şi Bulgariei în spaţiul
Schengen, pe considerente care ţin de gestionarea fluxurilor migratorii. România
reiterează întreaga sa disponibilitate de a contribui activ şi consistent la
implementarea măsurilor şi acţiunilor propuse de Comisia Europeană în deplin
spirit european de solidaritate şi responsabilitate, în colaborare strânsă cu
restul partenerilor europeni.
La două săptămâni după criza franco-italiană în jurul navei umanitare Ocean Viking, miniştrii europeni de Interne, reuniţi la Bruxelles, au aprobat un plan de acţiune menit să evite producerea unei situaţii similare. Tensiunile franco-italiene au readus în discuţie chestiunea extrem de sensibilă privind solidaritatea între ţările Uniunii Europene legată de migraţie.
Conform legislaţiei comunitare, ţara membră unde un migrant soseşte prima dată este responsabilă pentru găzduirea persoanei respective şi procesarea cererii de azil, o regulă care de multe ori creează fricţiuni între statele membre. Ca răspuns la atitudinea considerată inacceptabilă a Romei, ministrul de Interne francez Gerald Darmanin a anunţat suspendarea primirii în Franţa a 3.500 de solicitanţi de azil aflaţi în prezent în Italia.
Reacţia Parisului a fost calificată ca nejustificată de către premierul italian Giorgia Meloni, care a amintit că ţara sa a primit deja peste 90.000 de migranţi în acest an, comparativ cu 67.000 anul trecut. Aceste relocări au fost prevăzute în cadrul unui mecanism temporar de solidaritate european convenit în luna iunie, pe care chiar Franţa l-a iniţiat în perioada în care asigura preşedinţia semestrială a Consiliului.
Pentru a încerca să relanseze acest mecanism, Comisia Europeană a prezentat un plan de acţiune pentru Mediterana Centrală. Planul vizează mai ales consolidarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit, în special Tunisia, Libia şi Egipt, pentru a împiedica plecările şi a intensifica returnările de migranţi ilegali. De asemenea, planul îşi propune să amelioreze cooperarea între statele membre în operaţiunile de salvare pe mare, precum şi colaborarea cu ONG-urile care operează nave umanitare. Italia, Grecia, Malta şi Cipru denunţă organizaţiile umanitare ale căror nave private acţionează în totală autonomie în raport cu autorităţile de stat abilitate. În schimb, Germania refuză să impună limite de acţiune acestor nave care efectuează operaţiuni de salvare pe mare.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a făcut apel la statele membre să facă progrese în privinţa negocierilor asupra unei reforme a migraţiei şi a azilului în Uniunea Europeană, care stagnează de peste doi ani.
Un număr de 3.520 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România de la începerea conflictului din Ucraina şi până în prezent, a informat, miercuri, Ministerul Afacerilor Interne.
În prezent, gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 73,2%, se arată într-un comunicat al MAI.
Conform MAI, în ultimele 24 de ore, 28.888 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară, iar 25.506 au părăsit teritoriul României.
Partenerlli a Românillei apreciadză unanim turlia tru cari autorităţili di Bucureşti kivernisescu criza arifugaţlor ucraineni. Aproapea 300 di ñilli di oamiñi cari fudziră ditu calea a polimlui nkisitu di Rusia intrară până tora tru România, iar pe teritoriul a văsiliillei ari cama di 80.000 di cetăţeni viniţ ditu Ucraina, ditu cari 30.000 sunt minori. Ti mira a arifugaţlor zburără, luni, Bucureşti, şeflli a diplomaţilor ditu România şi Canada, Bogdan Aurescu şi Mélanie Joly. Aesta haristusi a partillei română tră eforturile di viglleari tuti persoanele ananghisiti s’fuga ditu Ucraina di itia agresiunillei militare ruse, inclusiv pe aţelli 600 di cetăţeni canadieni cari tranzitară teritoriul românesc tru siguranţă.
România va s’da ma largu agiutoru arifugaţlor ucraineni şi cetăţenilor altor state cari yinu ditu Ucraina şi tranziteadză văsiliea, diadi asiguripseri Bogdan Aurescu: “Himu diadunu cu populu ucrainean, cari rezistă cu eroismu. Tru idyiulu kiro, România da agiutoru susţănut arifugaţlor ucraineni, cum şi cetăţenilor statelor terţe şi membrilor misiunilor diplomatiţi, tru vidiala tră evacuari tru siguranţă ditu Ucraina şi tră tranzitarea României. Dimi, piste 70 di state şi două organizaţii internaţionale caftara agiutoru tră cetăţenii a lor, tră misiunile diplomatice xeane, iar România feaţi tutu ţi putu s’facă aţea turlie ca intrarea tru România şi tranzitul alustor, ankisitra cătă văsiliili di origine să s’facă tru siguranţă”.
Guvernul di Bucureşti aprobă un nou mănuclliu di apofasi tră arifugaţ. Tuţ cilimeanilli ucraineni aflaţ pi teritoriul a Româniillei, inclusiv atelli cari nu caftă protecţie uidisitu cu nomlu a azilului, va s’aibă ndreptu la educaţie tru unităţle di nviţământu ditu văsilie tru idyili condiţii cu preşcolarllii şi elevllii români. Elli va s’aibă şi ndreptulu ti cazare gratuită tru internatele şcolare, ndreptu di alocaţie di hrană cum şi ndrept ta s’lă si da rechizite, strañe, ncălţăminte şi manuale. Apofasile adoptate di executiv mutrescu şi persoanele tu ilikie I cu dizabilităţi cari agiumsiră tru România nsuţăte i niansuţăte şi cari pot s’caftă agiutoru serviciilor sociale. Nu dip utu soni, cetăţenii ucraineni cari vor s’lucreadză aoa va s’poată s’facă aestu lucru.
Pachetul aprobat luni di executiv pruveadi şi soluţii tră facilitarea accesului cetăţenilor ucraineni pe pazarea a luicurlui ditu România, aţea turlie că aeşţă s’aibă unu amintaticu ditu lucărlu a loru. Cetăţenii ditu Ucraina va s’aibă posibilitatea să s’angajeadză fără s’aibă ananghi di ună viză di şidaere tru scop di lucru. Executivul aprobă şi unu şingiru di facilităţi tră asociaţiile neguvernamentale cari agiută dzăţli di ñilli di arifugaţi ucraineni. Fu ndreaptă şi posibilitatea ta s’da donaţii tru păradz pritu unu cont dişcllis di Inspectoratul General tră Situaţii di Urgenţă, donaţii cari va s’diducă integral ditu impozit.
Autor: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
Partenerii
României apreciază unanim modul în care autorităţile de la Bucureşti
gestionează criza refugiaţilor ucraineni. Aproape 300 de mii de oameni care au
fugit din calea războiului pornit de Rusia au intrat până acum în România, iar
pe teritoriul ţării se află mai bine de 80.000 de cetăţeni veniţi din Ucraina, dintre
care 30.000 sunt minori. Despre soarta refugiaţilor au discutat, luni, la
Bucureşti, şefii diplomaţilor din România şi Canada, Bogdan Aurescu şi Mélanie
Joly. Aceasta a mulţumit părţii române pentru eforturile de a proteja toate
persoanele nevoite să părăsească Ucraina din cauza agresiunii militare ruse,
inclusiv pe cei 600 de cetăţeni canadieni care au tranzitat teritoriul românesc
în siguranţă.
România va acorda în continuare sprijin refugiaţilor ucraineni şi
cetăţenilor altor state care vin din Ucraina şi tranzitează ţara, a dat
asigurări Bogdan Aurescu: Suntem alături de poporul ucrainean, care
rezistă cu eroism. În acelaşi timp, România acordă sprijin susţinut
refugiaţilor ucraineni, precum şi cetăţenilor statelor terţe şi membrilor
misiunilor diplomatice, în vederea evacuării în siguranţă din Ucraina şi pentru
tranzitarea României. De altfel, peste 70 de state şi două organizaţii
internaţionale au cerut sprijin pentru cetăţenii lor, pentru misiunile
diplomatice străine, iar România a făcut tot ceea ce a putut să facă pentru ca
intrarea în România şi tranzitul acestora, plecarea spre ţările de origine să
se facă în siguranţă.
Guvernul de la Bucureşti a aprobat un nou set de
măsuri pentru refugiaţi. Toţi copiii ucraineni aflaţi pe teritoriul României,
inclusiv cei care nu solicită protecţie potrivit legii azilului, vor beneficia
de drept la educaţie în unităţile de învăţământ din ţară în acelaşi condiţii cu
preşcolarii şi elevii români. Ei vor avea şi dreptul la cazare gratuită în
internatele şcolare, drept de alocaţie de hrană precum şi drept de a primi
rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte şi manuale. Măsurile adoptate de executiv
vizează şi persoanele vârstnice sau cu dizabilităţi care au ajuns în România
însoţite sau neînsoţite şi care pot solicita sprijin serviciilor sociale. Nu în
ultimul rând, cetăţenii ucraineni care vor să muncească aici o vor putea face.
Pachetul aprobat luni de executiv cuprinde şi soluţii pentru facilitarea
accesului cetăţenilor ucraineni pe piaţa muncii din România, astfel încât
aceştia să aibă asigurată o sursă de venit din muncă. Cetăţenii din Ucraina vor
avea posibilitatea să se angajeze fără a avea nevoie de o viză de şedere în
scop de muncă. Executivul a aprobat şi o serie de facilităţi pentru asociaţiile
neguvernamentale care sprijină zecile de mii refugiaţii ucraineni. A fost
creată posibilitatea de a oferi donaţii în bani printr-un cont deschis de
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, donaţii care se vor deduce
integral din impozit.