Tag: Bacalaureat

  • Regizorii de film Cristian Mungiu şi Bogdan Mirică

    Regizorii de film Cristian Mungiu şi Bogdan Mirică


    Şi anul acesta filmul românesc a fost bine
    reprezentat la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes. Cinci filme
    româneşti au fost selectate pentru a participa la cea de-a şaptezecea ediţie:
    lungmetrajul Sieranevada, regizat de Cristi Puiu, scurtmetrajul 4:15 P.M.
    Sfârşitul lumii, scris şi regizat de Cătălin Rotaru şi Gabi Virginia Şarga
    (ambii la debut ca regizori), scurtmetrajul de şcoală Toate fluviile curg în
    mare, produs de UNATC, în regia lui Alexandru Badea (partcipant în secţiunea
    Cinefondation) precum şi cele două producţii câştigătoare: Bacalaureat
    (premiul pentru regie acordat lui Cristian Mungiu) şi Câini, regizat de
    Bogdan Mirică, laureat cu premiul criticii FIPRESCI în cadrul secţiunii Un
    Certain Regard.


    Cristian Mungiu are deja un palmares bogat la
    Cannes. Din cele patru lungmetraje semnate până acum de el, trei
    au fost premiate pe croazetă. 4 luni, 3 săptămâni şi două zile a obţinut, în
    2007, trofeul Palme d’Or, După dealuri a fost recompensat cu alte
    două distincţii în 2012: pentru scenariu şi pentru interpretare acordat
    protagonistelor Cristina Flutur şi Cosmina Stratan. Iar în 2016, Cristian
    Mungiu a împărţit premiul pentru regie cu francezul
    Olivier Assayas, acesta din urmă fiind recompensat pentru filmul Personal
    Shopper. O recunoaştere bine
    meritată, dar şi onorantă, consideră Cristian Mungiu, mai ales că este
    acompaniată şi de aprecierea publiculului. Îndeosebi a publicului din
    străinătate, chiar a diasporei româneşti, căci sunt multe situaţiile în
    care, de fapt, noi suntem mai populari şi mai respectaţi în alte ţări decât
    suntem în România, adaugă regizorul român, referindu-se şi la colegii săi
    de breaslă.

    De altfel, preferinţele publicului joacă un rol şi în alegerea
    subiectelor pentru filmele sale, ne spune Cristian Mungiu: E
    o intersecţie între lucrurile care mă preocupă pe mine personal şi care mă
    emoţionează pe mine şi cele despre care cred că au un impact şi asupra
    publicului. Din această însumare de preocupări încerc să construiesc un film
    care să nu fie un curs de învăţământ socio-politic sau vreun comentariu social,
    ci doar un produs cinematografic cu acţiune, cu întâmplări… De pildă, prin 4
    luni, 3 săptămâni şi două zile, nu mi-am propus să fac un film care condamnă
    comunismul şi nu mi-am propus să revizitez acea perioadă pentru a face o
    cronică a anilor târzii ai comunismului. Am prezentat doar o întâmplare
    personală pe care o ştiam eu din vremea aceea. Cel mai important este ca
    oamenii să simtă că se uită la un film. Dacă, în plus faţă de emoţiile stârnite
    de orice produs artistic, filmul ăla îţi pune şi nişte întrebări, cu atât mai
    bine.



    Cel mai recent film al lui
    Cristian Mungiu, Bacalaureat, nu doar pune întrebări, dar reia una din
    dilemele cele mai dureroase ale românilor şi, în acelaşi timp, atinge unul din
    punctele sensibile ale societăţii: corupţia. Mai mult chiar. Face un arc peste
    timp către primul film al lui Mungiu, Occident, din 2002, o comedie despre dilema tinerilor de atunci
    de a pleca sau a rămâne în ţară. Bacalaureat, ultimul film, vorbeşte despre
    cei care au ales să rămână, dar care se confruntă cu aceeaşi dilemă în ceea
    ce-i priveşte pe copiii lor. Se poate vorbi despre un ciclu deschis de
    Occident şi închis de Bacalaureat?

    Cristian Mungiu: Eu
    m-aş bucura dacă acest ciclu s-ar închide. Din păcate, cred că acest ciclu va
    rămâne deschis şi că-l vom pasa copiilor noştri. Nu mă aşteptam ca după 15 ani
    de la Occident să fim în acest punct. Nu mă aşteptam să reiau această temă,
    speram ca lucrurile să progreseze în alt mod. Acum, însă, am revizitat tema din
    altă perspectivă, din aceea a unui părinte cu mult mai multe griji decât aveam
    acum 15 ani. Atunci noi credeam că vom putea schimba lumea de aici, inclusiv
    pentru cei care vor avea copii. Astăzi, când mă gândesc ce sfaturi ar trebui să
    dea părinţii copiilor lor, îmi dau seama că progresul nu e cel pe care-l
    doream. Şi e dificil să dai vreun sfat sau să iei vreo decizie. Aşa că am
    revizitat această temă care preocupă pe mulţi dintre părinţii care se află la
    vârsta la care mă găsesc şi eu.



    Bogdan Mirică, al cărui prim
    lung-metraj Câini a fost desemnat de juriul
    FIPRESCI cea mai bună peliculă la secţiunea Un certain regard, a
    debutat ca regizor al scurt-metrajului Junkie în 2010. După propria mărturisire,
    a descoperit cinematograful pe la 30 de ani când a început să scrie scenarii.
    Este firească, aşadar, întrebarea: ce contează mai mult într-un film -
    naraţiunea, firul epic al scenariului – sau inovarea pur cinematografică?

    Bogdan Mirică: În cazul filmului meu, intenţionat am lăsat
    naraţiunea în planul doi, pentru că nu este foarte greu să scrii o poveste
    coerentă de la început la sfârşit. Dar eu am vrut să experimentez în ceea ce
    priveşte senzaţiile. Adică am vrut să propun un film care să te lovească în
    plex, dar nu neapărat prin poveste, ci prin tot, prin atmosferă. Am vrut să
    aibă un impact care să nu fie exclusiv susţinut de naraţiune. Când spun că
    naraţiunea e în planul doi, nu înseamnă că naraţiunea e şleampătă, ci că are
    nişte elipse, nişte bucăţi care nu sunt duse până la capăt, dar care pot fi
    completate de spectator, dacă este atent.



    Scenarist al propriilor filme,
    Bogdan Mirică recunoaşte că începutul unui nou film pleacă de la un amalgam de
    senzaţii înainte de a primi o formă concretă, pe hârtie, mai întâi. Aşa s-a
    întâmplat şi în cazul filmului Câini.

    Scriu pornind de la
    un sentiment, de la o emoţie care e destul de neclară în mine şi încet, încet,
    lucrurile se decantează şi încep să creez o poveste în jurul acelei emoţii. În
    cazul de faţă, era vorba de nişte amintiri de pe vremea când eram copil. Mi-am
    petrecut nişte veri la bunica mea, la ţară. Acolo am văzut, uneori, nişte
    conflicte între localnici, unele dintre ele destul de agresive. Peste ani,
    mi-am dat seama că ce mă înfricoşase foarte tare, copil fiind, nu era
    manifestarea violenţei, cât caracterul arbitrar al violenţei. Filmul meu
    porneşte de la o realitate românească, dar nu m-a preocupat prea mult
    reconstituirea realităţii. Filmul meu nu e realist, personajele vorbesc aproape
    în parabole, timpul din film e unul care anumită licenţă poetică. Chiar mi s-a
    spus că e o atmosferă aproape cehoviană. Dar asta m-a interesat acum să fac.
    Dacă pe parcurs o să simt că artificiile astea artistice sunt doar balast şi că
    trebuie să mă apropii mai mult de realitate, poate că o să fac şi asta.




    Indiferent
    ce film va alege să regizeze în viitor Bogdan Mirică, începuturile sale au fost
    promiţătoare.

  • Cristian Mungiu mit dem Regiepreis in Cannes geehrt

    Cristian Mungiu mit dem Regiepreis in Cannes geehrt

    Cristian Mungiu ist schon ein gro‎ßer Name im europäischen Kino. In den letzten zehn Jahren wurde er international vielfach ausgezeichnet. Am Sonntag wurde er für seinen Film Bacalaureat“ mit dem Regiepreis der 69. Internationalen Filmfestspiele in Cannes geehrt. Die Auszeichnung teilte er sich mit dem Franzosen Olivier Assayas. 2007 hatte der rumänische Filmemacher mit dem Abtreibungsdrama 4 Monate, 3 Wochen und 2 Tage“ die Goldene Palme erhalten. 2012 wurde er für das Drehbuch des Films Jenseits der Hügel“ ausgezeichnet. In seinem neuen Film nimmt Mungiu die Kompromisse und die Korruption in der rumänischen Gesellschaft unter die Lupe. Es ist immer schwer, die richtige Entscheidung zu treffen“, sagte der rumänische Regisseur bei der Preisverleihung.



    Der andere Gewinner für beste Regie, der Franzose Olivier Assayas, lobte auch den Rumänen und meinte, es sei die schönste Auszeichnung, die er mit einem Regisseur, den er bewundert, teilt. Bacalaureat“ (internationaler Titel: Graduation“ — Abitur“) erzählt die Geschichte von Romeo, einem Arzt in einer Kleinstadt in Siebenbürgen. Als Vater ist er bereit, alles zu machen, damit seine Tochter eine britische Universität besuchen kann. Um das zu schaffen, muss seine Tochter Eliza eine gute Abitur-Note schaffen. Über seinen neuen Spielfilm sagte Mungiu in einem Interview mit Radio Rumänien, er stelle eine zeitgenössische Geschichte in unserer Gesellschaft dar. Cristian Mungiu:



    Es handelt sich um die Perspektive eines Elternteils, aber der Film zeigt auch die Blickpunkte anderer Menschen. Es handelt sich gleicherma‎ßen um eine persönliche Geschichte und um ein Klischee in Bezug auf die rumänische Gesellschaft. Der Streifen erzählt die Geschichte eines Arztes in einer rumänischen Kleinstadt, der infolge eines negativen Geschehnisses, das seiner Tochter vor der Abiturprüfung passiert, ihre Zukunft gefährdet sieht. Unter diesen Umständen versucht er, alles für sein Kind zu tun. Die Handlung dreht sich ab jenem Zeitpunkt um die Frage ›Was bedeutet alles?‹ und um die Folgen der Entscheidungen, die er in einer solchen Situation trifft.“




    Adrian Titieni und Maria Drăguş verkörpern die Hauptfiguren, in anderen Rollen sind Lia Bugnar, Mălina Manovici, Vlad Ivanov, Rareş Andrici zu sehen. Das Drehbuch wurde ebenfalls vom Regisseur Cristian Mungiu geschrieben. Die rumänischen Filme wurden auch dieses Jahr in Cannes gefeiert. Der Filmemacher Bogdan Mirică ist für sein Spielfilm-Debüt Hunde“ mit dem Preis des Internationalen Filmkritiker-Verbandes FIPRESCI in der Sektion Un Certain Regard“ ausgezeichnet worden. Auch die Produktion des Filmemachers Cristi Puiu, Sieranevada“, wurde von der Kritik gelobt. 2005 gewann Puiu mit dem Streifen Der Tod des Herrn Lăzărescu“ den Preis der Sektion Un Certain Regard“. Im Streifen Sieranevada“ steht eine Gedenkveranstaltung mit autobiographischen Anspielungen im Vordergrund.

  • Regizorul Cristian Mungiu, laureat la Cannes

    Regizorul Cristian Mungiu, laureat la Cannes

    Cristian Mungiu este, deja, un nume mare în cinematografie, cel mai premiat dintre regizorii unei generaţii care, în ultimul deceniu, a ridicat la excepţional calitatea filmului românesc. Duminică, Mungiu a primit premiul pentru regie la Cannes, graţie peliculei “Bacalaureat”, împreună cu francezul Olivier Assayas, recompensat pentru “Personal Shopper”.



    Cristian Mungiu a fost laureat Palme d’Or în 2007, pentru drama “4 luni, 3 săptămâni, 2 zile”, iar în 2012 i-a fost acordat premiul pentru scenariul peliculei După dealuri”. În noul său film, Mungiu explorează cu acuitate compromisurile şi corupţia din societatea românească, nota AFP. “Întotdeauna este greu să iei o decizie corectă”, a afirmat regizorul salutând decizia juriului.



    Celălalt laureat al premiului pentru regie, francezul Olivier Assayas, îi aducea un elogiu românului, declarând că este cel mai frumos premiu, pe care îl împarte cu un cineast pe care îl admiră. “Bacalaureat” prezintă povestea lui Romeo, medic într-un mic sat din Transilvania şi un tată gata să facă orice pentru ca fiica lui să poată intra la o universitate britanică. Este aproape de realizarea proiectului, Eliza trebuind doar să ia la bacalaureat o notă bună pentru a reuşi. Despre lungmetrajul său, regizorul spunea, într-un interviu la Radio România, că reprezintă o poveste contemporană, din societatea noastră.



    Cristian Mungiu: “Este perspectiva unui părinte, dar sunt punctele de vedere ale multor oameni în acest film şi cumva cred că este, dacă vreţi, deopotrivă o poveste personală, dar şi un fel de clişeu, aşa, fotografic referitor la societatea noastră de astăzi. Filmul zice povestea unui medic de provincie dintr-un oraş mic care trebuie să rezolve un incident practic care se întâmplă cu fiica lui, înaintea examenului de bacalaureat şi care implică nişte decizii destul de importante pentru discursul general pe care trebuie să îl ţină el în viaţă pentru mai departe”.



    În rolurile principale sunt distribuiţi actorii Adrian Titieni şi Maria Drăguş, care îi au alături pe Lia Bugnar, Mălina Manovici, Vlad Ivanov, Rareş Andrici. Scenariul îi aparţie tot lui Cristian Mungiu. A fost o ediţie a Cannes-ului bună pentru cinematografia românească în general. Filmul “Câini”, scris şi regizat de Bogdan Mirică, a obţinut premiul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film. Thrillerul debutantului Mirică a avut premiera mondială în cadrul secţiunii Un certain regard.



    La Cannes a revenit, anul acesta, un alt nume greu al filmului românesc, Cristi Puiu, câştigător al secţiunii amintite în 2005, cu pelicula “Moartea domnului Lăzărescu”. Intrat în competiţia oficială, noul său film, “Sieranevada”, a fost foarte bine primit de critici. Este povestea unei comemorări sau, după cum afirma însuşi regizorul, “restituirea imperfectă a unui praznic oarecare, istoria în rezumat a smintirii noastre ireversibile”.

  • Cristian Mungiu, premiul pentru regie ex-aequo la Cannes

    Cristian Mungiu, premiul pentru regie ex-aequo la Cannes

    Regizorul român Cristian Mungiu și francezul Olivier Assayas au câștigat, ex-aequo, premiul pentru regie la Festivalul de film de la Cannes 2016, în cadrul ceremoniei desfășurate duminică seara pe Croazetă. În Bacalaureat, Cristian Mungiu sondează cu acuitate compromisurile și corupția în societatea românească, prin prisma poveștii unui tată gata să facă orice pentru ca fiica sa să poată intra la facultate, în timp ce Personal Shopper, de Olivier Assayas, povestește istoria unei tinere femei care speră să intre în contact cu fratele său geamăn dispărut.



    România a mai fost reprezentată anul acesta în competiția oficială pentru Palme d’Or de filmul “Sieranevada”, a lui Cristi Puiu.



    Pe de altă parte, filmul Câini, al regizorului român Bogdan Mirică, a fost desemnat sâmbătă de Federația Internațională a Criticilor de Film (FIPRESCI) drept cea mai bună peliculă la secțiunea Un certain regard a Festivalului de Film de la Cannes.

  • Nachrichten 22.05.2016

    Nachrichten 22.05.2016

    BUKAREST: Ministerpräsident Cioloş ist am Sonntag zu einem viertägigen Besuch in die USA geflogen. Dabei soll er allen voran mit US-Vizepräsident Joseph Biden zusammentreffen. Als erstes ist allerdings ein Zwischenstopp in Detroit vorgesehen, wo der Regierungschef am Montag mit Vertretern des Automobilriesen Ford sprechen wird. Ford und andere US-Firmen sollen ermutigt werden, ihre Investitionen in Rumänien fortzusetzen. Laut einer Mitteilung der Regierung soll Cioloş ferner mit weiteren hohen Amtsträgern der USA, Geschäftsleuten, sowie mit Mitgliedern der rumänischen Gemeinde um Washington zusammenkommen. Das erklärte Ziel des Besuchs sei die Hervorhebung der erfolgreichen strategischen Partnerschaft mit den USA, heißt es in der Mitteilung noch. Allerdings habe die USA-Reise von Ministerpräsident Cioloş auch eine ökonomische Dimension.



    CANNES: Der rumänische Regisseur Bogdan Mirică ist gleich bei seinem Spielfilm-Debüt ausgezeichnet worden. Am Samstagabend erhielt er in Cannes für seinen Film Hunde“ den Preis des Internationalen Filmkritiker-Verbandes FIPRESCI in der Sektion Un Certain Regard. Die Goldene Palme in der Hauptsektion gewann am späten Sonntagabend der britische Filmemacher Ken Loach für seinen Film I, Daniel Blake. Zwei rumänische Filme wurden zuvor mit Chancen auf den Gewinn des Hauptpreises der Filmfestspiele gehandelt, berichtete die AFP. Das sind Bacalaureat“ des bereits 2007 in Cannes mit dem Hauptpreis ausgezeichneten Cristian Mungiu und Sieranevada“ von Cristi Puiu. In Bacalaureat“ geht es um Kompromisse in einer korrupten rumänischen Gesellschaft und in Sieranevada“ steht eine Gedenkveranstaltung mit autobiographischen Anspielungen im Vordergrund. Beide Werke wurden von der Kritik gelobt.



    SPORT: Bei den French Open ist Rumäniens einziger Vertreter bei den Herren in der ersten Runde ausgeschieden. Qualifikant Adrian Ungur (204. ATP) unterlag dem Niederländer Igor Sijsling (123. ATP) mit 1:6, 2:6 und 6:7. Die Weltranglistensechste Simona Halep trifft in Runde eins auf die Japanerin Nao Hibino (die Nummer 70 der Welt), die ursprünglich für Sonntag angesetzte Partie musste wegen Regenfällen auf Montag verschoben werden. Irina Begu (28. WTA) kämpft gegen Bethanie Mattek-Sands ( 88. WTA), Monica Niculescu (35. WTA) spielt gegen die Französin Pauline Parmentier, während Alexandra Dulgheru (129. WTA) auf die Belgierin Yanina Wickmayer (52. WTA) trifft. Bei den Männern steht Adrian Ungur im Hauptfeld.

  • Nachrichten 13.05.2016

    Nachrichten 13.05.2016

    BUKAREST: Staatspräsident Klaus Iohannis und Ministerpräsident Dacian Ciolos haben am Freitag beschlossen, dass das Gesetz über öffentliche Beschaffungen im Gesundheitswesen schnellstens geändert werden sollte. Damit soll eine effizientere Kontrolle der Produkte, die von Krankenhäusern gekauft werden, gewährleistet werden. Die Standardisierung der Beschaffungen wird dazu führen, dass die Kliniken und Krankenhäuser über normkonformen Produkten verfügen, die das Leben der Patienten nicht gefährden, steht in einer Mitteilung des Präsidialamtes. Die Staatsanwaltschaft vom Obersten Gericht hatte ein Strafverfahren gegen das Unternehmen HexiPharma eingeleitet, das in den Skandal der verdünnten Desinfektionsmittel verwickelt ist. Dies wurde am Freitag von Gerichtsquellen bekanntgegeben. Eine journalistische Ermittlung brachte ans Licht, dass die in Krankenhäusern eingesetzten Antiseptika eine bis zu zehn mal niedrigere Konzentration hätten, als es die Normen vorschreiben. Infolgedessen ließen die Bukarester Behörden in Dutzenden Krankenhäusern Kontrollen durchführen, die die unzulängliche Qualität der Antiseptika belegten. Gesundheitsminister Patriciu Achimaş Cadariu ist vor dem Hintergrund dieses Skandals zurückgetreten.



    BUKAREST: Der Vorsitzende der Abgeordnetenkammer Valeriu Zgonea hat sich am Freitag mit dem US-Botschafter in Bukarest, Hans Klemm, getroffen. Auf der Gesprächsagenda standen die bilaterale Strategische Partnerschaft und die Korruptionsbekämpfung. Das Treffen fand einen Tag nach der Einweihung der amerikanischen Raketenabwehranlage im südrumänischen Deveselu. An der Zeremonie hatte sich auch Botschafter Klemm beteiligt.



    BUKAREST: Der rumänische Ministerpräsident, Dacian Ciolos, unternimmt in der Zeit 22.-25. Mai einen Arbeitsbesuch in den Vereinigten Staaten. Auf dem Besuchsprogramm steht ein Treffen mit US-Vizepräsident Joe Biden, hieß es in einem Communique der rumänischen Regierung. Ferner wird Ministerpräsident Ciolos in den USA mit Vertretern der US-Verwaltung, mit Geschäftsleuten und mit Mitgliedern der rumänischen Gemeinde in der Umgebung von Washington zusammenkommen. Ziel des Besuches ist, den Erfolg der strategischen Partnerschaft zwischen Rumänien und den USA hervorzuheben und die wirtschaftlichen Beziehungen zwischen den zwei Ländern zu erweitern, hieß es noch im Communique der rumänischen Exekutive.



    BUKAREST: Rumänien hat in den ersten drei Monaten des Jahres 2016 ein Wirtschaftswachstum von 4,3% gegenüber dem Vergleichszeitraum 2015 erreicht, gab am Freitag das Nationale Institut für Statistik bekannt. Im Vergleich zum letzten Quartal 2015 ist das BIP um 1,6% gestiegen. In der EU-Wirtschaftsprognose Frühling 2016 schätzt die Europäische Kommission für Rumänien ein Wirtschaftswachstum von 4,2% ein, das von einer robusten Inlands-Nachfrage unterstützt wird. 2017 sollte dann das Wachstum der rumänischen Wirtschaft auf 3,7% zurückgehen.



    BUKAREST: Staatspräsident Klaus Iohannis und Ministerpräsident Dacian Ciolos haben am Freitag eine Beratungsrunde zur Vorbereitung des NATO-Gipfels in Warschau abgehalten. Die Beratungen finden einen Tag nach dem Rumänienbesuch des NATO-Generalsekretärs Jens Stoltenberg statt, der am Donnerstag bei der Einweihung des Raketenabwehrsystems im sudrumänischen Deveselu anwesend war. Bei der feierlichen Einweihung am Donnerstag sagte Staatspräsident Iohannis, Rumänien erwarte eine stärkere militärische Präsenz in der Region und eine permanente Anwesenheit der NATO im Schwarzmeerraum. Der NATO-Gipfel, der am 8. und 9. Juli in Warschau stattfindet, ist das erste Treffen der NATO-Chefs nach dem Gipfeltreffen in Wales vor etwa zwei Jahren.



    CANNES: Die rumänische Filmkunst steht bei den internationalen Filmfestspielen in Cannes erneut im Rampenlicht. Das französische Fachmagazin Télérama bezeichnete die siebte Kunst als Joker für die Rumänen, die an der Croisette geschätzt und ausgezeichnet werden“. Die Tageszeitung Le Monde lobt den neuen Film von Cristi Puiu, Sieranevada“, den sie als häusliches Balett und Sinfonie der Bewegung beschreibt. Der Streifen wurde bereits zum Auftakt der Hauptsektion am Donnerstag aufgeführt. Auch der bereits 2007 mit der Goldenen Palme ausgezeichnete Cristian Mungiu wurde mit seinem Werk Bacaulareat“ für den Hauptwettbewerb ausgewählt.



    SPORT: Tennisprofi Irina Begu ist am Freitag ins Halbfinale des WTA-Turniers in Rom eingezogen. In der Runde der letzten Acht bezwang sie die Japanerin Misaki Doi mit 6:2 und 7:6 in einer Stunde und 48 Minuten. Vergangene Woche hatte Begu, die derzeit die Nummer 35. der Welt ist, das Viertelfinale in Madrid erreicht, wo sie an Landsfrau Simona Halep scheiterte. Ihre Gegnerin im Halbfinale von Rom ist die US-Amerikanerin und Weltranglistenerste Serena Williams.

  • Nachrichten 12.05.2016

    Nachrichten 12.05.2016

    Bukarest: Rumäniens Ministerpräsident Dacian Cioloş hat das US-Raketenabwehrsystem im südrumänischen Deveselu als wesentlichen Teil der bilateralen strategischen Partnerschaft zwischen Rumänien und den USA bezeichnet. Der Schild stelle zudem einen bedeutenden Anreiz für die Entwicklung der bilateralen Beziehungen in weiteren Bereichen dar, sagte der Regierungschef anlässlich der Einweihung der US-amerikanischen Militäranlage am Donnerstag. NATO-Generalsekräter Jens Stoltenberg erklärte im Gegenzug, dass das Raketenabwehrsystem in Deveselu ein Beispiel für erfolgreiche Teamarbeit auf transatlantischer Ebene sei. Stoltenberg dankte zudem Rumänien für seine Bereitschaft, das Raketenabwehrsystem auf seinem Gebiet zu beherbergen. An der offiziellen Einweihung beteiligten sich ferner der rumänische Verteidigungsminister Mihnea Motoc, Außenminister Lazăr Comănescu und der US-Botschafter in Bukarest Hans Klemm. Dieses Thema behandeln wir ausführlich später im Funkjournal.



    Bukarest: Der Internationale Währungsfonds schätzt das Wirtschaftswachstum Rumäniens 2016 auf 4%. 2017 soll die Wirtschaft Rumäniens um 3,6% wachsen. In der rumänischen Wirtschaft zeichne sich ein positiver Trend aab, der auf die jüngsten Lohnerhöhungen im öffentlichen Sektor und die Reduzierung der Mehrwertsteuer zurückzuführen sei. Diese Maßnahmen hätten den privaten Verbrauch angekurbelt, so IWF. Die Fortsetzung der Reformen sei jedoch ausschlaggebend, damit die Konjunkturdaten positiv bleiben, warnen die internationalen Finanzexperten.



    Cannes: Der rumänische Film Sieranevada ist beim Internationalen Filmfestival in Cannes zum Auftakt der Hauptsektion aufgeführt worden. Das Werk von Cristi Puiu schildert die Geschichte eines erfolgreichen Neurologen, der vierzig Tage nach dem Tod seines Vaters an dessen Gedenkfeier teilnimmt. Die Feier verläuft aber nicht wie erhofft und die Geschichte dreht sich um Diskussionen und Streitereien unter den Familienmitgliedern. Der rumänische Regisseur tritt somit zum ersten Mal im Rennen um die Goldene Palme an. 2005 erhielt er auf den Internationalen Filmfestspielen in Cannes den Hauptpreis der Sektion Un Certain Regard mit dem Krankenhausdrama Der Tod des Herrn Lăzărescu. Im Hauptwettbewerb tritt auch der rumänische Filmemacher Cristian Mungiu mit seinem Werk Bacalaureat (Abitur) an. Mungiu hatte 2007 mit seinem Abtreibungsdrama 4 Monate, 3 Woschen und 2 Tage den Hauptpreis Palme dOr erhalten. Im Wettbewerb des 69. Internationalen Filmfestivals laufen drei weitere rumänische Produktionen: Câini, (Hunde) von Bogdan Mirică in der Sektion Un Certain Regard, 4:15 p.m. Ende der Welt der Regisseure Cătălin Rotaru und Gabi Virginia Şargă in der den Kurzfilmen gewidmeten Sektion und Alle Flüsse fließen ins Meer, von Alexandru Badea in der Sektion Cinéfondation.



    Sport: Beim WTA Turnier in Rom ist die einzige im Einzelturnier verbliebene Spielerin aus Rumänien eine Runde weiter: Irina Begu (35 WTA) bezwang am Donnerstag im Achtelfinale die Russin Daria Kasatkina in zwei Sätzen, mit 6:1 und 6:4. Begu rückte auch im Doppelturnier vor, an der Seite von Landsfrau Monica Niculescu bezwang sie das Paar Yung Jan Chen aus Taiwan und Anna Lena Groenfeld aus Deutschland, das knappe Endergebnis lautete 2:6, 7:6 und 10:8.

  • Filme româneşti în competiţie la Cannes

    Filme româneşti în competiţie la Cannes

    Pe fondul unor măsuri
    excepţionale de securitate, în contextul în care Franţa a fost ţinta atacurilor
    teroriste ale extremiştilor musulmani, debutează
    celebrul Festivalul internaţional de film de la Cannes, care are loc în
    perioada 11-22 mai. Starea de urgenţă se aplică în
    continuare în Franţa, la şase luni după atentatele de la Paris. Zeci de mii de
    cinefili şi profeşionişti din lumea întreagă sunt aşteptaţi la Cannes, unde
    populaţia aproape se triplează, ajungând la peste 200 de mii de oameni.

    Cinci filme româneşti sunt prezente la ediţia
    din acest an a grandiosului eveniment. După ce, în 2005 a primit, la Cannes, marele premiu al secţiunii Un Certain Regard, pentru Moartea
    domnului Lăzărescu, Cristi Puiu revine pe Croazetă cu Sieranevada,
    lungmetraj care se luptă pentru Palme
    d’Or. Coproducţia România-Bosnia-Macedonia-Croaţia-Franţa cu tente
    autobiografice este povestea unei comemorări. Sieranevada este restituirea imperfecă a unui praznic oarecare. Este
    istoria în rezumat a smintirii noastre ireversibile, rezumă subiectul, chiar regizorul. Pelicula a fost filmată
    pe parcursul a 42 de zile, şi a avut un buget generos pentru un film românesc,
    de 1.400.000 de euro.

    În
    competiţia oficială din acest an este înscris şi Bacalaureat, al treilea lungmetraj al lui Cristian Mungiu. Filmul spune povestea unui doctor dintr-un mic
    oraş de provincie care trebuie să decidă care e cea mai bună cale de urmat
    pentru copilul lui în contextul societăţii româneşti de astăzi. După ce a
    primit în 2007 Palme d’Or pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile,
    Mungiu s-a întors la Cannes cu După dealuri, în 2012. Atunci,
    filmul său a primit două premii: cel pentru scenariu şi cel pentru interpretare
    (Cristina Flutur şi Cosmina Stratan).

    Cel de-al treilea film românesc
    prezent în acest an la Cannes este Câini,
    debutul în lungmetraj al regizorului Bogdan Mirică, un
    thriller a cărui acţiune care are loc într-un sat izolat. Filmul are
    premiera mondială în secţiunea Un Certain
    Regard, dar intră şi în competiţia pentru Camera d’Or, trofeul acordat celui mai bun debut din selecţia
    oficială.

    În cursa pentru Palme d’Or a fost selecţionat şi scurtmetrajul românesc 4:15 P.M.
    Sfârşitul lumii, scris şi regizat de Cătălin Rotaru şi Gabi Virginia Şarga
    (ambii la debut ca regizori). Filmul spune povestea unei întâlniri tulburatoare
    dintre un curier si un autostopist. Când ultimul îl avertizează că sfârşitul
    lumii este aproape, curierul îl consideră nebun, fără să ştie că această
    întâlnire îi va schimba total viaţa. Pelicula s-a filmat în doar patru zile,
    fiind un proiect 100% independent.

    În selecţia Cinéfondation de anul acesta a fost inclus şi scurtmetrajul de
    şcoală Toate fluviile curg în mare, în regia lui Alexandru Badea, produs de
    UNATC, despre un băiat care face faţă cu greu morţii mamei sale.

  • Filme româneşti la Cannes

    Filme româneşti la Cannes

    Producţiile
    cinematografice româneşti au reuşit, în ultimii ani, să atragă atenţia criticii
    internaţionale, dovadă fiind numeroasele distincţii obţinute la festivaluri de
    marcă precum cele de la Cannes sau Berlin.

    Un anunţ important vine din partea
    Centrului Naţional al Cinematografiei, care a precizat că, pentru prima dată în
    istoria de şapte decenii a Festivalului de Film de la Cannes, în competiţia
    principală au fost selecţionate două filme româneşti. Astfel, în cursa pentru
    prestigiosul trofeu Palme d’Or au intrat lungmetrajele Bacalaureat de
    Cristian Mungiu şi Sierra Nevada de Cristi Puiu. Sunt doi regizori
    tineri care şi-au demonstrat originalitatea şi s-au impus în competiţiile
    internaţionale, bucurându-se de aprecierea atât a criticilor, cât şi a publicului.

    Să ne amintim că regizorul Cristi Puiu are în palmares, alături de alte
    distincţii, premiul Un Certain Regard, obţinut la Cannes în 2006 pentru
    pelicula Moartea domnului Lăzărescu. In 2010,
    el şi-a adjudecat acelaşi premiu, cu filmul Aurora.

    Cât despre
    Cristian Mungiu, acesta este la a treia participare în competiţia oficială de
    la Cannes, după ce alte două filme ale sale au fost recompensate cu Palme d’Or,
    în 2007, pentru 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile şi premiile pentru
    scenariu şi interpretare feminină în 2012, pentru După dealuri. Deşi
    premiat la Cannes, pentru Cristian Mungiu emoţiile participării la festival
    sunt mari: Avem emoţii pentru că, în
    primul rând, atenţia care se dă acolo filmului e colosală. Proiecţia aia,
    primă, vine cu o aşteptare uriaşă, cu o încărcătură a tuturor celor din sală, a
    presei şi lucrurile astea contează foarte mult. Filmul a început bine, a fost
    vândut încă de anul trecut, dinainte să filmez, pe bază de scenariu, în mai
    mult de 40 de ţări şi vreau să fie o premieră deschisă şi pentru spectatori
    .

    Filmul Bacalaureat, cunoscut în perioada de
    pregătire sub numele de ‘Fotografii de familie’, spune povestea unui doctor
    dintr-un oraşel de provincie care trebuie să decidă care e cea mai bună cale de
    urmat pentru copilul lui, după cum spune chiar regizorul: Este
    o poveste cotemporană. Este un film despre un părinte şi despre grijile lui, un
    părinte care se întreabă, în condiţiile României de astăzi, ce este mai bine
    să-i spui copilului. Este deopotrivă o poveste personalăl, dar şi un fel de
    clişeu, aşa, fotografic, referitor la societatea noastră de astăzi.

    La
    festivalul de la Cannes, cinematografia românească mai este reprezentată de
    trei filme. In competiţia oficială de scurtmetraje a fost selectat şi filmul
    independent 4:15 P.M. sfârşitul lumii, scris şi regizat
    de Cătălin Rotaru şi Gabi Virginia Şarga, ambii regizori debutanţi. Pe de altă
    parte, lungmetrajul Câini, regizat de Bogdan Mirică, va avea premiera mondială în selecţia oficială
    Un Certain Regard, în timp ce la selecţia Cinéfondation va rula
    scurtmetrajul Toate fluviile curg în mare în regia lui Alexandru Badea.

  • Jurnal românesc – 8.04.2016

    Jurnal românesc – 8.04.2016

    România rămâne stabilă din
    punct de vedere financiar, dar riscurile care ar putea conduce la deteriorarea
    acestei situaţii au crescut faţă de anul precedent, arată un raport asupra stabilităţii
    financiare prezentat de Banca Naţională.
    Instituţia atrage atentia că, pentru prima dată, România se confruntă cu
    un risc sistemic sever şi
    acesta se referă la cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul
    financiar-bancar. Potrivit BNR, în
    ultimele şase luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îsi propun
    să reglementeze domeniul financiar-bancar, prin interventia retroactivă în
    contractele încheiate între bănci şi clienti. Alte riscuri semnalate în raport se
    referă la posibila modificare a încrederii investitorilor în pieţele emergente
    şi la criza refugiaţilor.






    România
    nu a renunţat niciodată la recuperarea tezaurului de la Moscova, unde a fost
    trimis în perioada Primului Război Mondial. Afirmaţia a fost făcută în cadrul
    simpozionului de istorie şi civilizaţie bancară Cristian Popişteanu de
    guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cel care a amintit că se împlineşte un secol de la trimiterea tezaurului
    la Moscova. El a adăugat că se vor face toate demersurile pentru ca valorile
    înstrăinate să revină acasă. In prezent, rezerva de aur a ţării, aflată în
    administrarea BNR, este de 103,7 tone de aur, cu circa 12 tone mai mare decât
    cantitatea de aur din tezaurul deţinut de BNR în 1916 şi trimis la Moscova.




    România şi
    Bulgaria au semnat, la Sofia, un memorandum de înţelegere interparlamentară
    menit să consolideze cooperarea la acest nivel dintre cele două ţări. Din
    partea României documentul a fost semnat de preşedintele Camerei Deputaţilor,
    Valeriu Zgonea, care a precizat că cele două state vor coopera, astfel, mai
    bine în principalele probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană şi NATO,
    cum ar fi crearea de locurilor de muncă sau criza refugiaţilor. Valeriu Zgonea
    a fost primit, la Sofia, de preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, şi de
    premierul Boiko Borisov.Pe de
    altă parte, operatorii de gaze din România şi Bulgaria,
    Transgaz România, respectiv Bulgartransgas SA, au semnat cu compania austriacă
    Habau PPS Pipeline Systems SRL un acord pentru construirea tronsonului
    subacvatic pe sub fluviul Dunărea al interconectorului de gaze dintre cele două
    ţări. Valoarea construcţiei este de 8,9 milioane de euro.Termenul
    reglementat pentru executarea contractului este de 119 zile.




    Sesiunea specială a examenului de
    Bacalaureat de anul acesta se va desfăşura, în mai, la Braşov, a anunţat
    Ministerul Educaţiei, într-un comunicat. Ministrul Adrian Curaj a aprobat
    calendarul sesiunii speciale a examenului de Bacalaureat pentru absolvenţii de
    liceu participanţi la loturile naţionale care se pregătesc pentru competiţiile
    internaţionale sportive sau pe discipline, precum şi pentru absolvenţii de
    liceu care susţin admiterea în universităţile din străinătate în aceeaşi
    perioadă cu examenul naţional de Bacalaureat. Înscrierea candidaţilor va avea
    loc în zilele de 14 şi 15 mai. Probele de evaluare a competenţelor se vor
    desfăşura astfel: pe 16 – 17 mai va avea loc evaluarea competenţelor
    lingvistice de comunicare orală în limba română/ limba maternă, pe 18 şi 19 mai
    – Evaluarea competenţelor
    digitale, pe 20 şi 21 mai – Evaluarea
    competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

  • Jurnal românesc – 2.09.2015

    Jurnal românesc – 2.09.2015

    Senatul
    de la Bucuresti a adoptat, marţi, în prima zi a sesiunii parlamentare ordinare,
    noul Cod fiscal. Iniţial votat în unanimitate de senatori şi deputati, Codul
    fusese trimis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis,
    care îl calificase drept nesustenabil. Săptămâna trecută, liderii politici au
    decis prin consens că actul normativ va fi adoptat în forma iniţială, dar unele
    măsuri vor fi aplicate etapizat. Prima măsură prevăzută în noul Cod Fiscal
    vizează scăderea în două etape a TVA: 20% din ianuarie anul viitor şi 19% din
    2017. Suprataxa la carburanţi şi taxa pe stâlp sunt menţinute încă un an,
    excepţie făcând construcţiile speciale din agricultură, pentru care taxa va fi
    scoasă de anul viitor. Joi, actul normativ va fi dezbătut şi votat şi în Camera
    Deputaţilor.


    Sprijinirea capitalului românesc în Uniunea Europeană şi în afara
    acesteia trebuie să fie prioritatea diplomaţiei economice de la Bucureşti – au
    apreciat participanţii la reuniunea anuală a diplomaţiei româneşti.
    Preşedintele Camerei de Comerţ a României, Mihai Daraban, a afirmat că
    diplomaţii români trebuie să colaboreze strâns cu oamenii de afaceri din ţară,
    pentru a le promova eficient interesele. La rândul lor, membrii corpului
    diplomatic au susţinut că oamenii de afaceri români trebuie să aibă curajul de
    a pătrunde şi pe pieţe din afara UE, care sunt foarte profitabile şi unde pot
    să promoveze interesele economice ale întregii Uniuni. Manifestare
    tradiţională, reuniunea adună la Bucureşti, la începutul fiecărei toamne, şefii
    misiunilor diplomatice românesti. Participă, de asemenea, diplomaţi români cu
    funcţii importante în cadrul organizaţiilor internaţionale, precum Sorin
    Ducaru, asistentul secretarului general al NATO, şi Cornel Feruţă, coordonator
    şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.


    Având în vedere situaţia creată de prezenţa mare a migranţilor în
    preajma Gării Internaţionale Keleti din Budapesta, Compania CFR Călători le
    recomandă pasagerilor din România care doresc să ajungă la Viena sau către alte
    destinaţii din Europa să aleagă trenul InterRegio Dacia, care le va
    permite să călătorească fără a schimba garnitura în capitala Ungariei. Detalii,
    pe site-ul companiei sau la numărul de telefon pentru informaţii din traficul
    feroviar internaţional din Gara de Nord Bucureşti: 021.314.55.28.


    România are un grad de reciclare foarte mic al deşeurilor, de 3%,
    în timp ce media Uniunii Europene este de 36% – afirmă preşedintele Comisiei de
    Mediu din Parlamentul European, Giovanni La Via. Ministrul mediului, Graţiela
    Gavrilescu, a declarat că în Europa se vehiculează tot mai des conceptul de
    societate europeană de reciclare şi conceptul de deşeu zero, iar România
    trebuie să adere la aceste principii. Aplicarea lor – susţine ministrul
    mediului – ar putea introduce în lanţul de producţie, doar la nivelul Uniunii
    Europene, deşeuri de aproximativ 600 de miliarde de euro anual şi ar crea două
    milioane de locuri de muncă noi.



    Ministerul Educaţiei de la Bucuresti a anunţat,
    marţi, că puţin peste 24% dintre cei circa 55.000 de candidaţi au promovat examenul de
    Bacalaureat în sesiunea de toamnă. Majoritatea sunt candidaţi proveniţi din
    promoţia curentă, iar restul din promoţiile anterioare. Comparativ cu rata de
    promovare înregistrată înainte de contestaţii în aceeaşi sesiune a anului
    trecut, se constată o creştere de 1,83% – mai precizează ministerul.În sesiunea de vară, rata de promovare a fost de circa 66% dintre
    candidaţii înscrişi. Atunci au fost 42 de licee la care toţi elevii au promovat
    Bacalaureatul, dar şi 55 la care niciun elev nu a reuşit să treacă examenul.
    Potrivit ministerului Educaţiei, din cauza rezultatelor slabe, acestea din urma
    riscă să fie închise.

  • Jurnal românesc – 8.07.2015

    Jurnal românesc – 8.07.2015

    România este cel mai redutabil susţinător al Rep. Moldova în
    procesul de integrare în UE, iar cele două tari se vor afla într-o bună zi nu
    doar în Uniune, ci şi în comuniune, a afirmat presedintele roman Klaus Iohannis,
    marti, la Suceava, la ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris
    Causa omologului său de la Chişinău, pro-occidentalul Nicolae Timofti.Şeful statului român a salutat opţiunea proeuropeană exprimată de
    cetăţenii moldoveni la recentele alegeri localeşi a arătat că
    Rep.Moldova trebuie să facă eforturi susţinute pentru a împlini procesul de
    reformare a statului. La rândul său, preşedintele Timofti a apreciat că
    dialogul politic cu România este în continuare consistent şi constructiv şi a
    explicat că discuţiile cu omologul său român au vizat atât problemele de
    securitate regională, cât şi numeroasele proiecte comune.Titlul
    de Doctor Honoris Causa al Universităţii Ştefan cel Mare din
    Suceava i-a fost acordat lui Timofti pentru merite deosebite în promovarea
    parcursului de integrare europeană a Rep. Moldova, pentru aprofundarea
    relaţiilor cu România, precum şi pentru atenţia pe care o acordă educaţiei şi
    formării tinerei generaţii.






    Produsul Intern Brut al Romaniei
    a crescut, în primul trimestru din 2015, cu 4,1% faţă de perioada similară din
    2014, iar faţă de trimestrul IV din 2014, economia a avut o creştere de 1,5%,
    potrivit celei de-a doua variante provizorii publicate de Institutul Naţional
    de Statistică (INS). Comparativ cu prima varianta provizorie publicată de INS,
    dinamica PIB a rămas nemodificată. Economia României a crescut, anul trecut, cu
    2,8% faţă de 2013. Pentru acest an, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în
    sus, la 3,3%, prognoza privind creşterea economică a tarii. Potrivit FMI,
    economia României va creşte cu 2,7% în acest an. De asemenea, Banca Mondială a
    revizuit în creştere, de la 2,9 la 3%, estimările privind avansul economiei
    româneşti în acest an.






    În Romania, peste 66% dintre
    absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul, sesiunea de vară. Rata de promovare
    este cu şapte procente mai mare decât anul trecut şi cu 12% peste nivelul din
    2013. Pe de altă parte,400 de elevi au fost
    eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă, informează Ministerul Educaţiei.






    Legea salarizării în sistemul bugetar este
    una dintre priorităţile Guvernului de la Bucureşti
    în perioada următoare, iar săptămâna viitoare vor începe în acest sens
    consultări cu partenerii sociali, a declarat
    ministrul muncii, Rovana Plumb, preşedinte interimar al PSD (la
    guvernare) . În opinia sa, noua lege ar putea fi aplicată din luna
    decembrie a acestui an şi va fi axată pe un raport de 1 la 18 între salariul
    minim şi salariul maxim. Ea ar urma să conţină cinci trepte principale de
    salarizare, dar şi un set de principii şi criterii stabilite în urma
    discuţiilor cu instituţiile internaţionale şi cu partenerii sociali. Salariul
    minim va fi de 1.200 de lei ( 268 euro) începând cu 1 ianuarie 2016.






    În acest sezon estival sunt
    aşteptaţi peste 5.000 de turisti israelieni în statiunile româneşti de la Marea
    Neagră, după ce zborurile charter Tel Aviv – Constanţa au fost reluate,
    existand două asemenea curse pe săptămână. Israelienii îşi pot petrece vacanţa
    la malul Mării Negre şi pot merge într-o excursie de o zi în Delta Dunării.
    Printre altele, ei pot participa la degustări de vinuri şi vor face croaziere
    pe mare. Romania este una dinte cele mai ieftine destinatii turistice din
    Europa, dar nu din acest motiv israelienii aleg litoralul românesc. Conform Asociaţiei
    Naţionale a Agenţiilor de Turism, aproximativ 10% din populatia Israelului este
    de origine română, iar din acest motiv estimează că zborurile vor fi la
    capacitate maximă toată vara. Ei vor fi cazaţi la patru hoteluri de pe litoral,
    preţul de persoană pe noapte fiind în medie de 100 de euro.

  • Retrospectiva săptămânii 28.06 – 4.07.2015

    Retrospectiva săptămânii 28.06 – 4.07.2015

    Centru NATO la Bucureşti



    NATO este puternică cu România,
    iar România este puternică în NATO – a afirmat, joi, secretarul general al
    Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a precizat că Alianţa se va
    dezvolta, în continuare, împreună cu Uniunea Europeană.Oficialul
    NATO a inaugurat, la Bucureşti, sediul primului dintre cele două centre aliate
    de comandă şi control care vor opera în România. Potrivit
    preşedintelui român, Klaus Iohannis, unitatea va fi activată oficial în cursul
    lunii septembrie.Structura va găzdui
    42 de ofiţeri ai NATO şi va fi condusă de un comandant român. Până la sfârşitul anului vor fi
    operaţionale centre de acest gen şi în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi
    Lituania. Crearea acestor comandamente face parte din consolidarea flancului
    estic al Alianţei, pe fondul acţiunilor agresive ale Rusiei. Sunt măsuri de apărare,
    nu de confruntare – a arătat, la Bucureşti, Jens
    Stoltenberg, care a precizat că NATO va face tot ce este necesar pentru
    a menţine siguranţa şi pentru a apăra toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări.
    În cadrul vizitei la Bucureşti, pe lângă convorbiri cu şeful statului, Klaus
    Iohannis, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice s-a întâlnit cu şeful
    interimar al Guvernului, Gabriel Oprea, cu miniştrii Apărarii, Mircea Duşa, şi
    de Externe, Bogdan Aurescu.



    Un nou şef la SIE



    Mihai Răzvan Ungureanu este, din nou, directorul spionilor
    români, care erau conduşi interimar încă din iarnă, când fostul şef al
    Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, îşi dăduse demisia pentru
    a se lansa în cursa pentru preşedinţia ţării. Istoric şi diplomat, MRU – cum i se mai spune – a deţinut
    funcţiile de ministru de externe al României între anii 2004 şi 2007, de director al SIE între 2007
    şi 2012, dar şi de prim-ministru, în 2012, dar numai pentru aproximativ trei
    luni. Toate demnităţile, exercitate în timp ce şef al statului era Traian
    Băsescu, i-au atras lui Mihai Răzvan Ungureanu
    antipatia social-democraţilor, care au văzut în liberalul de 47 de ani un
    apropiat al adversarului lor politic numărul 1. De aceea, nominalizarea lui,
    din nou, de către actualul preşedinte Klaus Iohannis, în fruntea Serviciului de
    Informaţii Externe a avut în PSD efect de bumerang. Formaţiunea a decis să
    boicoteze votul de învestitură din Parlament, secondată de reprezentanţii Alianţei
    Liberalilor şi Democraţilor (ALDE). MRU a fost, totuşi, validat în funcţia de
    director al SIE cu 278 de voturi pentru şi 6 împotrivă. Românii aşteaptă ca instituţiile din zona de siguranţă să colaboreze
    pentru combaterea corupţiei, consolidarea statului de drept şi a democraţiei -
    a declarat Mihai Răzvan Ungureanu, în favoarea căruia au votat PNL,
    UDMR, parlamentarii minorităţilor naţionale, dar şi -
    spre stupoarea PSD-ului – UNPR, mică formaţiune aflată la guvernare, alături de
    social-democraţi.



    România şi
    criza economico-financiară din Grecia



    În aşteptarea referendumului de duminică din
    Grecia, preşedintele României a pledat
    pentru căutarea, în continuare, de căi care să atenueze criza
    economico-financiară din această ţară, precum şi pentru găsirea de soluţii de
    ieşire din criză. Klaus Iohannis a declarat că, în caz contrar, situaţia
    dificilă în care va intra Grecia va afecta România, Uniunea Europeană şi NATO.
    Cât despre guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu,
    acesta a reluat apelul la înţelepciune şi calm şi i-a îndemnat pe deponenţii la
    băncile din România cu capital elen să nu acţioneze emoţional şi să nu-şi
    retragă depozitele. El a explicat că toate băncile în cauză sunt sigure, bine
    capitalizate şi se supun reglementărilor BNR, nu deciziilor Greciei. Iar, în
    caz de panică, Banca Naţională este pregătită să intervină cu toate
    instrumentele pe care le are la îndemână. Pe de altă parte, chiar dacă
    situaţiile nu suportă comparaţie – România stând pe un sol financiar-bancar
    ferm – criza greacă îndeamnă, totuşi, la o meditaţie serioasă asupra relaţiilor
    ţării cu FMI sau Uniunea Europeană, care, în viziunea guvernatorului Mugur
    Isărescu, e bine să continue sub diverse forme.



    Măriri, scumpiri şi … o ieftinire



    Preţul gazelor naturale pentru populaţie a
    crescut, în România, de la 1 iulie, cu aproximativ 11%, ajungând la 60 de lei
    pe megawatt oră. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat
    majorarea, în urma hotărârii de guvern de miercuri şi în conformitate cu noul
    calendar de liberalizare a preţului la gaze negociat cu Comisia Europeană. Conducerea
    ANRE a precizat că în acest an nu vor mai fi scumpiri la gazele naturale
    furnizate clienţilor casnici, pentru că nu vor fi costuri suplimentare pentru
    asigurarea consumului în sezonul rece comparativ cu anii anteriori. Pe de altă
    parte, de la 1 iulie, salariul minim brut pe economie este, în România, de
    1.050 de lei (233 de euro). Şi tot din prima zi a acestei luni a intrat în
    vigoare şi ieftinirea
    medicamentelor compensate, promisă în martie.



    Bacalaureat 2015‏


    Aproape
    169 de mii de tineri români s-au înscris, anul acesta, în sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat, cu peste 7.000 mai mulţi decât
    anul trecut. Primele rezultate vor fi afişate pe 6 iulie, iar cele
    finale, după contestaţii, pe 10 iulie. În premieră, de anul acesta, fără a se
    schimba în vreun fel modul de organizare a examenelor, lucrările scrise la
    Bacalaureat sunt corectate în alte judeţe decât în cele în care sunt susţinute.
    Sunt voci care consideră că, astfel, este eliminată posibilitatea favorizării
    unora dintre elevi. Există, însă, şi contestatari care cred că măsura este o
    pierdere de timp şi de bani. În plus, corpul profesoral, bănuit de numeroase
    nereguli în anii trecuţi, inclusiv de luare de mită, ar fi incriminat şi mai
    mult.

  • Bacalaureat 2015

    Bacalaureat 2015

    Aproape 169 de mii de tineri români s-au înscris la sesiunea iunie-iulie 2015 a examenului de Bacalaureat. Sunt cu peste 7.000 mai mulţi decât în aceeaşi sesiune a anului trecut. Dintre înscrişi, circa 144 de mii de candidaţi (77%) provin din promoţia curentă, iar aproape 25 de mii (23%) – din seriile anterioare. Examenele au început pe 8 iunie cu evaluarea orală, pe parcursul a trei zile, a competenţelor lingvistice de comunicare în limba română. Aceasta a fost urmată de evaluarea competenţelor digitale, precum şi a celor într-o limbă de circulaţie internaţională.



    Probele scrise au debutat pe 29 iunie cu testarea cunoştinţelor la limba şi literatura română. Primele rezultate vor fi afişate pe 6 iulie, iar cele finale, după contestaţii, pe 10 iulie. În premieră, de anul acesta, fără a se schimba în vreun fel modul de organizare a examenelor, lucrările scrise la Bacalaureat vor fi corectate în alte judeţe decât în cele în care sunt susţinute. Ministrul educaţiei, Sorin Câmpeanu, explica, într-o conferinţă de presă, că această posibilitate figurează în Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului încă din 2011.



    Sorin Câmpeanu: “Elevul nu poate fi interesat, nu este interesat de locul în care se corectează lucrările. Profesorul nu este şi nu poate fi interesat decât de numărul de lucrări pe care trebuie să le corecteze, nu de unde provin aceste lucrări, ale cui sunt. Sistemul este, deja, obişnuit, pentru că dintotdeauna contestaţiile la lucrările scrise la Bacalaureat s-au judecat în alte judeţe. Este doar un plus de activitate pentru comisii pe care ni-l asumăm. Am încredere că rezultatele vor fi bune şi este păcat ca nişte rezultate să facă obiectul unor suspiciuni de cele mai multe ori nedrepte.



    Sunt voci care consideră că, prin corectarea lucrărilor în alte judeţe, va fi eliminată posibilitatea favorizării unora dintre elevi. Există, însă, şi contestatari care cred că măsura este o pierdere de timp şi de bani. Mai mult decât atât! Corpul profesoral, bănuit de numeroase nereguli în anii trecuţi, inclusiv de luare de mită, ar fi incriminat şi mai mult. Între timp, de la începutul săptămânii trecute, la minister se lucrează la o nouă Lege a Educaţiei, care va pune accent pe reînfiinţarea şcolilor tehnice, a şcolilor profesionale şi a şcolilor postliceale cu profil tehnic.



    Potrivit secretarului de stat din Ministerul Educaţiei, Vasile Şalaru, pentru elaborarea noii legi, cei de la minister intenţionează să se consulte cu sindicaliştii, cu inspectorii şcolari şi cu populaţia prin intermediul unui referendum, care să aibă loc odată cu alegerile locale de anul viitor.

  • Jurnal românesc – 18.08.2014

    Jurnal românesc – 18.08.2014

    La Eforie Nord s-a deschis, duminică, a doua ediţie a Diaspora Estival” — un program destinat românilor din afara graniţelor ţării. Evenimentul, organizat de Ministerul de Externe de la Bucureşti, se va desfăşura până pe 24 august. Participă 200 de reprezentanţi ai mediului asociativ românesc din întreaga lume, ai Guvernului şi Parlamentului. Diaspora Estival” include ateliere de lucru pe teme de interes pentru comunităţile româneşti din străinătate. În premieră, va avea loc un seminar de formare în domeniul managementului de proiect şi accesării fondurilor europene, transfrontaliere, publice şi nerambursabile.



    Peste 30 de scriitori şi artişti plastici sârbi şi ai diasporei din Banatul istoric participă, de sâmbătă, timp de cinci zile, la Baziaş, la Zilele Schimbării la Faţă a Sârbilor din România”, unul dintre cele mai importante şi prestigioase evenimente spirituale şi artistice în întreaga diasporă sârbă. Unul asemănător mai are loc doar în rândul diasporei din Chicago. Organizată în fiecare an de Uniunea Sârbilor din România, manifestarea a ajuns la cea de-a 28-a ediţie. Ea este susţinută de Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi de Consulatul General al Serbiei.



    Ministerul român de Externe a salutat aniversarea a 95 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Canada, prin deschiderea pe 16 august 1919, a Consulatului General al României la Montréal. Potrivit MAE, Canada este un aliat important al României în NATO şi un partener apropiat în cadrul organizaţiilor internaţionale. O veritabilă punte între cele două state o constituie şi comunitatea de români din Canada, estimată la aproximativ 200.000 de membri, care include un important nucleu de doctoranzi, profesori şi cercetători.



    În România au avut loc, la acest sfârşit de săptămână, manifestări religioase şi culturale prilejuite de împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a lui Constantin Brâncoveanu, Domnitor al Ţării Româneşti, şi a fiilor acestuia. Duminică, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a resfinţit fresca brâncovenească de la Biserica Sfântul Gheorghe din Complexul Istoric de la Mogoşoaia, iar sâmbătă a resfinţit Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ultimul lăcaş de cult ctitorit de Domnitor. Constantin Brâncoveanu, una dintre cele mai strălucite figuri politice şi culturale din istoria medievală romanească, a fost martirizat de otomani, în 1714, la Constantinopol.



    Peste 63.000 de absolvenţi de liceu susţin, de luni, a doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2014. Examenele debutează cu proba orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare în limba română sau în limba maternă, pentru elevii minorităţilor naţionale. Vor urma examenele, tot orale, la o limbă de circulaţie internaţională şi de testare a cunoştinţelor digitale, precum şi cele scrise la limba şi literatura română, respectiv maternă, la materia obligatorie şi la alegere a profilului. În prima sesiune, din iunie-iulie, peste 59% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat bacalaureatul, cu 3% mai mulţi decât anul trecut.



    România participă la a doua ediţie a Jocurilor Olimpice de Tineret de la Nanjing (China) cu 41 de sportivi înscrişi la jumătate din sporturile în concurs. Este vorba de atletism, baschet, box, haltere, canotaj, kaiac-canoe, judo, înot, gimnastică artistică şi ritmică, scrimă, taekwondo, tenis de masă şi tenis. Jocurile Olimpice de Tineret, rezervate tinerilor între 14 şi 18 ani, s-au deschis sâmbătă seară. La evenimentul sportiv care se va desfăşura până pe 28 august participă peste 3.500 de sportivi din 204 ţări.