Radio România Internațional

Tag: Bacalaureat

  • Elevii nu vor reveni în școli

    Elevii nu vor reveni în școli

    Pandemia de COVID-19 a determinat autoritățile din România să decidă închiderea temporară a grădinițelor, școlilor și universităților pe 11 martie, pentru a limita răspândirea coronavirusului. În condițiile în care starea de urgență a fost prelungită, și revenirea elevilor și studenților în unitățile de învățămînt a fost amânată. In situații excepționale, autoritatile iau masuri excepționale.



    Luni, șeful statului, Klaus Iohannis, a anunțat că școlile, grădiniţele şi universităţile rămân închise și se vor redeschide în septembrie, când începe noul an şcolar, iar până atunci vor continua formele de învăţământ la distanţă.



    Ministerul Educației a precizat că pentru elevii şi cadrele didactice care nu au acces la tehnologie, unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor oferi sprijin și vor transmite elevilor resurse educaţionale şi sarcini de lucru. Ministrul de resort, Monica Anisie, a anunțat că mediile elevilor vor fi încheiate cu minimum două calificative sau note, nu se vor mai susţine teze, iar materia neparcursă în acest an şcolar va fi recuperată. Ea a menționat faptul că Ministerul Educaţiei va elabora ghiduri metodologice pentru fiecare disciplină, astfel încât unele conţinuturi care erau prevăzute pentru această perioadă să fie abordate în anul şcolar următor.



    Totuși, revin la şcoală, pe data de 2 iunie, elevii din anii terminali, însă doar pentru două săptămâni de pregătire. Revenirea în unităţile de învăţământ va fi una prudentă şi controlată pentru a preveni răspândirea îmbolnăvirilor cu Covid 19. Monica Anisie a mai anunțat că Evaluarea naţională şi Bacalaureatul se vor susţine în conformitate noua programă pe care Ministerul Educaţiei a transmis-o:



    “Evaluarea naţională se va susţine începând cu data de 15 iunie, iar la examenul de bacalaureat, noutatea va fi că va începe cu probele scrise în data de 22 iunie şi va continua cu probele pentru competenţe. Calendarul va fi comunicat ulterior. Pentru cei care susţin examenele de certificare pentru învătământul profesional şi profesional dual, dar şi postliceal vor fi realizate aceste examene, numai pe bază de proiect, iar proba practică va fi echivalată.”



    Pe de altă parte, înscrierile la clasa pregătitoare şi la grădiniţă pentru viitorul an şcolar se vor putea face online, a mai spus ministrul Educaţiei. Pentru clasa pregătitoare, evaluarea psihosomatică a copiilor va fi înlocuită cu o declaraţie pe proprie răspundere a părinţilor sau a tutorilor legali şi o recomandare eliberată de grădiniţa pe care o frecventat-o. In ceea ce privește învăţământul superior, studenţii îşi vor continua învăţarea asistată de tehnologie, iar examenele se pot susţine şi online.



    Fiecare instituţie de învăţământ superior va comunica planurile stabilite privind susţinerea examenelor. Măsurile luate de Ministerul Educaţiei au fost aplicate şi în state europene precum Italia, Letonia, Portugalia, Ungaria.

  • Anul şcolar se reia online

    Anul şcolar se reia online

    După vacanța de Paște, elevii români au revenit,
    de miercuri, la școala online, modalitatea de a continua cursurile în timpul
    pandemiei de coronavirus, care a dus la închiderea temporară a unităților de
    învățământ pe 11 martie. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat, la un
    post privat de televiziune, că școlile s-ar putea redeschide la sfârşitul lunii
    mai sau la începutul lunii iunie.


    Trebuie să avem foarte mare grijă în ceea ce
    privește copiii, a atras atenția ministrul Sănătății, care a menționat
    stabilirea unor protocoale pentru revenirea în şcoli.


    La rândul său, premierul
    Ludovic Orban a dat asigurări că autorităţile nu au avut ‘niciun moment’ în
    evaluare îngheţarea anului şcolar, adăugând că obiectivul Guvernului este acela
    de a asigura toate condiţiile posibile pentru ca elevii şi studenţii să încheie
    anul şcolar, iar examenele naţionale să fie susţinute, în condiţiile care vor
    fi permise de contextul epidemiologic. Oricum, potrivit anunţului făcut de
    Ministerul Educaţiei la începutul lunii, structura anului şcolar nu a fost
    modificată până acum. Astfel, acesta ar urma să se încheie pe 12 iunie.


    Secretarul de stat în
    Ministerul Educaţiei, Luminiţa Barcari, a îndemnat cadrele didactice, la postul
    public de radio, să facă, în continuare, eforturi pentru a-i ţine pe elevi
    conectaţi la şcoală:


    Trebuie să stăm acasă,
    să avem răbdare, să încercăm să lucrăm cât mai multe online, bineînţeles să
    respectăm şi timpii de lucru, adică să nu obosim elevii, să ţinem cont de
    vârsta lor, că unii se vaită că lucrează prea mult alţii, spun că nu prea
    lucrează, deci să găsim un echilibru în toate. Indiferent de perioada când se
    va hotărî reînceperea cursurilor, acest an şcolar va fi finalizat cu
    certitudine. Avem variante de lucru pentru toate examenele naţionale.


    Ministerul Educaţiei a publicat programele din care
    au fost eliminate materiile din semestrul al doilea pentru cei care vor susţine
    examenul de bacalaureat sau cel de evaluare naţională. Măsura a fost luată în
    acord și cu reprezentanţii elevilor, studenţilor, părinţilor, cadrelor
    didactice şi cu cei ai Consiliului Naţional al Rectorilor.


    Secretarul de stat
    în Ministerul Educaţiei, Luminiţa Barcari, a mai anunțat că instituția a pus la
    dispoziţia elevilor, săptămânal, câte cinci teste de antrenament la fiecare
    disciplină de examen pentru pregătirea în această perioadă de suspendare a
    cursurilor.


    Formulate în concordanţă cu noile programe, aceste teste sunt
    postate pe site-ul Ministerului Educaţiei. Luminița Barcari a amintit și de
    programul Teleşcoală,
    realizat în colaborare cu postul public de televiziune, astfel încât elevii din
    clasele terminale să primească sprijin din partea profesorilor voluntari în
    vederea pregătirii pentru examenele pe care urmează să le susțină.



  • Cum se va încheia anul şcolar?

    Cum se va încheia anul şcolar?

    Pandemia de coronavirus a dus la închiderea temporară,
    începând cu 11 martie, a unităților de invățământ din România, unde a fost
    instituită, până la jumătatea lunii aprilie, stare de urgență, măsură anunțată
    de autorități pentru a limita răspândirea noului virus. Dascăli, părinți și
    elevi deopotrivă și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu soarta anului
    școlar, întrucât nu se anunțase o dată la care elevii și studenții se pot
    reîntoarce în bănci. Pentru că se vehiculase chiar ideea înghețării anului
    școlar, ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a subliniat că acest lucru nu se va întâmpla,
    ci dimpotrivă, ministerul lucrează
    pentru ca toată activitatea care presupune reluarea cursurilor şi toate
    calendarele care trebuie realizate să fie puse în practică după reînceperea
    activității în unitățile de învățământ.


    Cursurile se vor relua după încetarea
    stării de urgenţă, care se va prelungi cu o lună, până la jumătatea lunii mai, şi
    asigurarea tuturor măsurilor pentru ca elevii şi cadrele didactice să fie în
    siguranţă, a mai declarat, marţi, ministrul Educaţiei. Monica Anisie a adăugat
    că data exactă la care se vor relua cursurile se va stabili în funcţie de
    evoluţia pandemiei de coronavirus, precum şi de măsurile comunicate de
    Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. Deocamdată, scenariul
    de lucru prevede reluarea cursurilor în învăţământul preuniversitar şi
    universitar în decursul lunii iunie.

    Ministrul Educației a menționat şi un posibil
    calendar al examenelor naţionale: Probele scrise ale evaluării naţionale şi examenului de bacalaureat ar putea fi organizate în luna iulie. Programa
    de examen pentru evaluarea naţională şi examenul de bacalaureat nu vor cuprinde
    materia aferentă semestrului al doilea. Am anulat simulările
    examenelor naţionale, evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, dar
    şi olimpiadele şi concursurile şcolare. Sesiunea specială a evaluării naţionale
    şi a examenului de bacalaureat pentru olimpici va fi, de asemenea, anulată.
    Situaţia şcolară a elevilor se va încheia cu minimum două note, la care se
    adaugă nota din teză, acolo unde este cazul.

    Calendarele pentru înscrierea în clasa
    pregătitoare, grădiniţă şi cel de mobilitate a personalului didactic vor fi
    decalate, a mai anunțat ministerul Educației, care a adăugat că datele vor fi făcute cunoscute imediat ce va fi
    stabilită data reînceperii cursurilor. În ceea ce privește învăţământul
    superior, activităţile se desfăşoară în mediul online, iar cele care impun
    interacţiunea ‘faţă în faţă’ vor fi recuperate intensiv, după încetarea stării
    de urgenţă. De altfel, la cursuri online participă, în această perioadă, și
    elevii, dar nu toți. Potrivit unei consultări făcute de Consiliul Naţional al
    Elevilor, 36% dintre elevii din România spun că şcolile lor nu ţin
    cursuri online, iar acolo unde se organizează astfel de ore prezenţa este,
    în general, mică. Potrivit raportului, principalele materii la care se
    organizează cursuri online sunt limba şi literatura română, matematica şi
    limbile străine.

  • Raportul Comisiei Europene privind educaţia

    Raportul Comisiei Europene privind educaţia

    Sistemul de învățământ românesc râmâne în continuare lipsit de
    performanță, ratând țintele pe care şi le-a propus pentru o școală de calitate
    stabilite pentru 2020, arată Monitorul Educaţiei şi Formării publicat de Comisia
    Europeană în această toamnă. Cu un sistem şcolar învechit, în care
    elevii nu au nici plăcerea şi nici motivaţia de a învăţa, cu profesori
    slab remuneraţi, cu menţinerea decalajului dintre mediul rural şi urban,
    România nu a făcut progrese semnificative, în ultimii ani, în domeniul educaţiei. Dacă ne referim la
    alocările din Produsul Intern Brut pentru educaţie, cu toate că sunt în creştere,
    ele continuă să fie cu mult sub media UE – 3,7% în 2016 faţă de media UE de 4,7%
    din PIB. In perioada 2014-1017, proporţia tinerilor care abandonează şcoală la
    terminarea clasei a VIII-a, în regmentul de vârstă 18-24 de ani, a fost de
    18,1%, faţă de o medie europeană de 10,6%, apropiată de ţinta de 10% pentru 2020. Dar există şi
    un abandon şcolar care nu este cuprins în statistici – tineri care se înscriu
    la liceu, dar renunţă pe parcurs.


    Specialiştii în educaţie susţin
    însă că aceste obiective s-au stabilit în anii 2008-2009 pe baza situaţiei de
    la momentul respectiv şi a unor prognoze cu privire la modul în care sistemul
    nostru de educaţie ar putea să progreseze şi că nu toate ţările au pornit din acelaşi punct, în anul în care şi-au stabilit obiectivele. Referitor
    la rata de părăsire timpurie a şcolii, Ciprian Fartuşnic, directorul
    Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, a declarat: În momentul de faţă,
    noi, la acest indicator stăm destul de
    rău, pentru că în anul 2009, am stabilit la nivelul ţării noastre ca acest indicator să aibă o ţintă de
    11,3%. Practic, până în 2020 vrem să atingem această valoare. Proiecţia s-a
    bazat pe un scenariu moderat, pentru că, la momentul respectiv, chiar
    puteam să ajungem fără probleme la
    această ţintă. Numai că a venit criza economică, lucrurile n-au mai evoluat asa
    cum ne-am dorit şi, în momentul de faţă, suntem destul de departe de această ţintă.
    Procentul este undeva la 18%. În prezent, un tânăr din cinci, în România, nu
    reuşeste să termine 10 clase


    În ceea ce priveşte învăţământul universitar
    din România, media celor cu studii superioare continuă să fie departe de media
    europeană, cu unele excepţii, după cum ne
    spune Ciprian Fartuşnic: Un pic mai bine stăm la
    indicatorul referitor la rata participării la învăţământul terţiar, la
    universitate. Si aici există o anumită grupă de vârstă, care este luată în
    calcul, cea de 30-34 de ani, unde suntem foarte aproape de ţinta pe care ne-am
    propus-o pentru anul 2020 şi suntem unul dintre statele care a înregistrat un progres semnificativ în
    această arie faţă de anul 2010. In momentul de faţă, învăţământul terţiar este singurul care are
    un nivel de finanţare, cel puţin procentual din bugetul total alocal educaţiei,
    care se apropie de alocarea realizată de alte state membre ale UE. In schimb,
    ponderea cheltuielilor din totalul cheltuielilor pentru educaţie în
    învăţământul preşcolar, primar şi secundar este mult, mult mai mică şi cred că
    principalul mesaj al Monitorului este reconsiderarea unor măsuri curente şi
    nevoia de a iniţia noi programe de sprijin pentru baza sistemului de educaţie
    reprezentată de aceste niveluri. Pentru că, în momentul de faţă, riscăm să avem
    o polarizare: copii care reuşesc şi
    care ajung să-şi finalizeze şi învăţământul superior şi chiar să meargă mai
    departe la mastere sau doctorate şi foarte mulţi copii (unul din cinci) care
    nu reuşesc să finalizeze
    învăţământul de bază


    Chiar dacă în România, doar 45% dintre elevi
    iau Bacalaureatul, există şi elevi care fac performanţă. Anual, mii de elevi
    participă la olimpiade naţionale şi internaţionale, iar unii studiază la cele
    mai prestigioase universităţi din lume Aceeaşi şcoală produce
    atât genii, cât şi analfabeţi, mai spune specialistul în educaţie,
    Ciprian Fartuşnic: Noi,
    dacă am avea un sistem de educaţie, cum
    spun mulţi la pământ, n-am avea atât de mulţi copii
    care fac faţă uşor cerinţelor de educaţie când pleacă împreună cu părinţii în
    străinătate, nu am avea olimpici, nu am avea un număr
    atât de mare de copii care ajung să studinze în universităţi prestigioase din
    Vest şi să ocupe apoi poziţii
    profesionale importante.. In schimb, problema mare pe care o avem este că
    aceştia reprezintă doar o parte a întregii poveşti. Avem, în schimb, foarte
    mulţi copii care ajung să aibă dificultăţi reale în a ţine pasul cu cerinţele
    la nivelul şcolii şi care ajung uşor, uşor să se desprindă de sistemul de
    educaţie, să-l abandoneze .. Numărul copiilor în
    afara sistemului de educaţie, confom unui studiu realizat de noi, este de
    ordinul a sute de mii şi de aceea este foarte important ca pe viitor accentul
    să fie pus pe măsuri de prevenire a acestui fenomen. Pentru că, în momentul în care
    un copil a căpătat obişnuinţa de a nu mai merge la şcoală, este mai greu să-l
    readuci la şcoală. Sistemul şcolar A doua şansă funcţionează acolo unde
    există şcoli care au un astfel de program, numai că, la nivel naţional,
    distribuţia centrelor şi şcolilor care oferă A doua şansă este foarte diferită şi merită să luptăm
    foarte mult pentru prima şansă, pentru ca fiecare copil să găsească în şcoală
    un loc în care să-şi atingă potenţialul, să se simtă sigur şi încurajat. De
    cele mai multe ori, şcolile sunt o cauză a abandonului şcolar, pentru că nu
    reuşesc să-şi adapteze suficient oferta educaţională, strategiile didactice la
    nevoile atât de diferite ale copiilor din sala de clasă



    Studiul european mai arată
    că rata de angajare a noilor absolvenţi (20-34 de ani) , în perioada 2014-2017,
    a fost de 76% la o medie europeană de 80,2%. Cei cu studii superioare reprezintă
    87,4%, peste media UE de 84,9%.

  • Elevii, din nou la şcoală

    Elevii, din nou la şcoală

    După o binemeritată vacanţă de
    vară, de luni, peste 2,3 milioane de copii din România s-au întors în grădiniţe şi şcoli. Ministerul
    Educaţiei de la Bucureşti a pregătit mai multe schimbări, inclusiv în ceea ce
    priveşte examenul de bacalaureat, care, din acest an şcolar, va începe mult mai
    devreme. Mai precis, absolvenţii de liceu vor susţine probele orale în
    februarie, în timpul semestrului al II-lea, şi nu în iunie, ca până acum. De
    asemenea, profesorii vor putea corecta de acasă, online, lucrările candidaţilor
    la evaluarea naţională şi la bacalaureat. Ministerul a interzis toate
    materialele didactice auxiliare. Acestea urmează să fie revizuite şi trebuie să
    treacă printr-o procedură nouă şi complexă de autorizare, după ce normele
    metodologice vor fi stabilite de o comisie compusă din reprezentanţi ai
    Ministerului, sindicatelor, părinţilor şi elevilor. Legea învăţământului stabileşte,
    totodată, că numărul optim într-o clasă este de 15 copii la grădiniţă, 20 la
    clasele I-IV şi 25 la gimnaziu sau liceu. Este numărul care se regăseşte, de
    altfel, în toate sistemele de învăţământ europene. 36 de copii într-o clasă,
    aşa cum se pactica până acum, coroborat
    cu o programă şcolară încărcată şi manuale controversate au contribuit, în
    timp, la un eşec educaţional, rezultatul fiind consemnat inclusiv în ultimul
    test internaţional PISA:

    România ocupă locul 48 din 72 de ţări la capitolul ‘copii
    care detestă să meargă la şcoală’. Apetitul scăzut al elevilor la acest capitol
    se datorează, prin ricoşeu, şi salarizării slabe a cadrelor didactice, în
    prezent în curs de ameliorare, ceea ce a condus la situaţia în care în
    învăţământ profesează, din păcate, şi oameni fără vocaţie sau slab pregătiţi.
    Lucrurile nu par că se vor îndrepta prea curând, problemelor, deja, existente
    adăugându-se altele! Anul acesta, de pildă, elevii de clasa a V-a au reluat
    cursurile fără să aibă toate manualele pe bănci, Ministerul promiţându-le abia
    pentru luna noiembrie. Apoi, în
    special în mediul rural sunt numeroase şcolile care nu au avizele necesare şi
    dotările corespunzătoare – clădirile sunt vechi, nu au apă, iar toaleta este în
    curte, autorităţile locale
    preferând să închidă unităţile de învăţământ decât să le reabiliteze.

    Prezent
    la deschiderea anului şcolar într-un liceu bucureştean de prestigiu, Colegiul
    Naţional Gheorghe Şincai, preşedintele Klaus Iohannis a punctat un lucru spus
    în trecut în nenumărate rânduri: se pare că, de fiecare dată, începerea
    cursurilor îi ia pe unii prin surprindere. Fiecare Guvern ridică din umeri,
    arătând cu degetul spre cel dinainte. Aşa, însă, lucrurile nu se îmbunătăţesc.
    Potrivit şefului statului, el însuşi fost cadru didactic, Legea educaţiei
    trebuie să înceteze să mai fie un puzzle ale cărui piese se schimbă continuu,
    pierzându-se, astfel, imaginea unitară. Construirea unei Românii educate nu se
    poate face în lipsa unui sistem de învăţământ aşezat pe un făgaş predictibil şi
    care are elevul în centru.

  • Retrospectiva săptămânii 09.07-15.07.2017

    Retrospectiva săptămânii 09.07-15.07.2017

    Premierul Mihai Tudose, la Bruxelles


    Proaspătul premier român,
    social-democratul Mihai Tudose, a făcut, săptămâna aceasta, prima sa deplasare
    externă la Bruxelles. El a dat asigurări că România rămâne un partener serios
    care îşi va respecta strict angajamentele asumate. În întâlnirile cu
    preşedinţii Consiliului şi Comisiei Europene, Donald Tusk, respectiv Jean-Claude
    Junker, cu şeful Parlamentului European, Antonio Tajani, şi cu responsabilul
    pentru Politică Regională din Executivul comunitar, Corina Creţu, au fost
    discutate numeroase subiecte – de la evoluţiile economice şi intrarea în
    Spaţiul Schengen, până la parcursul justiţiei şi absorbţia fondurilor europene.
    Pe această din urmă temă, premierul român îşi doreşte o cooperare mai strânsă
    între miniştrii săi şi oficialii europeni. Mihai Tudose: Cel puţin o dată pe lună, toţi miniştrii implicaţi în proiecte europene
    vor veni la Bruxelles, vor vorbi cu comisarii, vom avea contacte regulate la
    nivel de Consiliu şi Comisie, pentru ca ceea ce facem noi, România, să nu mai
    ajungă la Bruxelles distorsionat, să nu mai existe deosebiri majore între
    realitate şi percepţie.     În plan economic, premierul Tudose a declarat că
    România nu va depaşi limita de 3% din PIB a deficitului bugetar şi că Guvernul
    nu va introduce controversatul impozit pe cifra de afaceri.




    SABER GUARDIAN 17


    Până la finele săptămânii viitoare, militari
    români participă la exerciţiul multinaţional SABER GUARDIAN 2017, care se desfăşoară
    simultan pe teritoriul a trei state aliate – România, Bulgaria şi Ungaria. Iau
    parte circa 25 de mii de cadre militare şi 2.000 de mijloace tehnice din peste
    20 de state. Sunt simulate deplasări rapide de tehnică de luptă, de tancuri şi
    blindate, susţinute de forţe aeriene. Sunt, totodată, efectuate antrenamente de
    trageri de luptă, forţări de cursuri de apă, evacuare medicală şi tratament al
    răniţilor. Joi, preşedintele Klaus Iohannis a fost la Mihail Kogălniceanu, în sud-estul
    României, unde se desfăşoară una din etapele exerciţiului SABER GUARDIAN 2017. Cu
    acest prilej, şeful statului a menţionat că România a lansat o solicitare
    principială către Statele Unite în legătură cu achiziţia unor sisteme de
    rachete Patriot. Klaus Iohannis: Noi am
    lansat o solicitare principială către partea americană şi probabil aţi aflat că
    s-a publicat pe site-ul Departamentului această notă, care urmează să fie
    aprobată, după care, sigur, vor începe negocierile şi, când vom avea un
    rezultat clar, îl vom da publicităţii.     Sistemul de rachetă Patriot este unul de apărare
    avansat, de tip sol-aer, care poate fi folosit în cazul unui atac cu avioane
    ori cu rachete balistice şi de croazieră.




    Învăţământul românesc, încotro?


    Rata de promovare a primei sesiuni de
    anul acesta a bacalaureatului este, în România, de 72,9%,în creştere
    cu aproape 5 procente faţă de 2016 – a anunţat, săptămâna aceasta, Ministerul
    Educaţiei. Recent, în cadrul unei dezbateri la care au participat reprezentanţi
    ai patronatelor şi ai autorităţilor a fost subliniat faptul că învăţământul
    profesional dual, care permite absolvenţilor să intre pe piaţa muncii în paralel
    cu continuarea pregătirii, este factorul numărul unu care poate susţine
    reindustrializarea României. Or, desfiinţarea învăţământului profesional este o
    greşeală care trebuie reparată cât mai repede, pentru că lipsa personalului
    calificat frânează dezvoltarea. O lege care reconfigurează organizarea şi
    funcţionarea învăţământului dual în România a fost adoptată de Parlament.
    Ajunsă la promulgare, aceasta a fost retrimisă, însă, spre reexaminare de către
    preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit şefului statului, în forma actuală, actul
    normativ generează efecte negative asupra calităţii procesului educaţional.
    Decizia sa a fost salutată de principalul partid de opoziţie, PNL, care a făcut
    apel la toate partidele parlamentare să reexamineze actul normativ în regim de
    urgenţă.




    Copiii români şi epidemia de rujeolă


    România se confruntă cu cea mai mare
    epidemie de rujeolă din ultimii ani. 31 de persoane au murit şi 7.500 s-au
    îmbolnăvit din septembrie, anul trecut, când s-a declanşat epidemia.Rata imunizării a scăzut foarte mult, în principal din cauza
    refuzului părinţilor de a-şi vaccina copiii. Joi, în şedinţa Executivului, premierul Mihai Tudose a declarat că
    180 de mii de copii sunt nevaccinaţi împotriva rujeolei. El i-a cerut
    ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, să pregătească o amplă campanie de
    informare: Săptămâna viitoare, dar cel târziu săptămâna viitoare, să stabiliţi împreună cu presa din România, cu
    tot ceea ce înseamnă mijloc de comunicare, un procedeu prin care să înţeleagă
    toţi românii că trebuie să fie vaccinaţi copiii. Nu se poate aşa ceva! Înţeleg că vaccinurile le avem, dar nu reuşim să ajungem cu ele la
    destinatari.     Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii a calificat drept o tragedie inacceptabilă epidemia de
    rujeolă, soldată cu 35 de decese în Europa, din care majoritatea în România.




    O reţetă de succes: festivalul NeverSea


    Pe litoralul românesc al Mării
    Negre, timp de trei zile şi trei nopţi, s-a scris o poveste pe care organizatorii o
    doresc de succes mulţi ani de acum încolo: de vineri 7 iulie, până luni, 10
    iulie, pe plaja de la Constanţa, circa 150 de mii de persoane au cântat şi
    dansat pe ritmuri de muzică electronică la prima ediţie a festivalului
    NeverSea. A fost cel mai mare desfăşurat, vreodată, în România, la mare, dar şi
    unicul festival european pe o plajă. Iubitorii distracţiei cu mulţi decibeli au
    rezonat la unison cu cei 150 de artişti internaţionali de top care au concertat
    pe şapte scene. Organizatorii festivalului NeverSea sunt şi cei ai deja
    cunoscutului festival Untold, de la Cluj, din centrul României, care, ajuns la
    a treia ediţie, se va desfăşura în perioada 3-6 august.

  • Examene în plină vară

    Examene în plină vară


    Începutul de vară înseamnă în fiecare an pentru cîteva sute de mii de elevi şi studenţi din România perioada examenelor majore. În urmă cu o săptămână, startul a fost dat de absolvenţii claselor a VIII-a, aflaţi pentru prima dată în postura de candidaţi. Miza a fost una importantă — obţinerea unui loc într-un liceu cât mai bine cotat, repartizarea făcându-se potrivit unui algoritm. Potrivit Ministerului Educaţiei, media de la Evaluarea Naţională are o pondere mai mare de anul acesta la admiterea în clasa a IX-a – a crescut de la 75 la 80%, în timp ce media generală a claselor V-VIII reprezintă doar 20%.



    Acum a venit rândul celor care au absolvit ultima clasă de liceu. Peste 135 de mii de candidaţi s-au înscris în acest an pentru probele scrise la bacalaureat, sesiunea iunie-iulie, care a început cu testul de limba şi literatura română. Marţi, se va desfăşura proba la limba şi literatura maternă, iar miercuri va avea loc proba obligatorie a profilului. Ultima probă scrisă din această sesiune, probă la alegere a profilului şi specializării, este programată vineri.



    Accesul candidaţilor în cele peste 400 de centre de examen se face pe baza unui act de identitate valid, cu fotografie, iar orice încercare de a copia duce la eliminarea din examen – avertizează Ministerul Educaţiei. Statisticile arată că în anul şcolar şi universitar 2016-2017, numărul total al elevilor şi studenţilor a fost de aproape 3,6 milioane, în scădere cu 45 de mii, comparativ cu anul precedent.



    Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică mai arată că numărul absolvenţilor din 2016 a fost cu 10 procente mai mic decât în 2015, iar învăţământul profesional a fost singurul în care populaţia şcolară a crescut, fiind, totuşi, nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare. De asemenea, raportul mediu dintre numărul elevilor sau studenţilor şi cel al profesorilor a fost de un profesor la 15 elevi sau studenţi. În învăţământul superior, cele mai căutate specializări au fost cele de afaceri, administraţie şi drept, dar şi inginerie, în special în domeniul construcţiilor.



    Pe de altă parte, săptămâna trecută, Ministerul Educaţiei, Ministerul de Externe şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au aprobat, prin ordin comun, metodologiile ce reglementează procedurile de şcolarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar şi superior de stat din România în anul de învăţământ 2017 – 2018. Pentru aceştia au fost alocate în învăţământul preuniversitar 1.800 de locuri, iar în învăţământul superior – 3.705 locuri pentru studii de licenţă

  • „Bacalaureat“: Preisgekrönter Spielfilm Mungius auf DVD erschienen

    „Bacalaureat“: Preisgekrönter Spielfilm Mungius auf DVD erschienen

    Bei der internationalen Buchmesse Gaudeamus herrschte nicht nur wegen der neuen Bucherscheinungen Aufregung — beim Stand des Verlags Humanitas trafen sich Prominente der Filmindustrie zum Launch der DVD-Variante des Films Abitur“ — Bacalaureat“ im rumänischen Originaltitel. Mit dabei waren Cristian Mungiu, der in Cannes den Preis für die beste Regie bekam, und der Hauptdarsteller Adrian Titieni. Dazu Humanitas-Verlagsleiter Gabriel Liiceanu und der Schriftsteller und Herausgeber Marius Chivu. Der Film über die moralischen Dilemmata eines Kleinstadtarztes hatte über 55.000 Zuschauer in den rumänischen Kinos und soll in über 50 Ländern vertrieben werden. Ende 2016 landete er in den Kinos in Spanien und Frankreich, nächstes Jahr geht er nach Kanada, in die USA und nach Gro‎ßbritannien. Herausgeber Marius Chivu über den Film:



    Cristian Mungius Stärke als Regisseur und Drehbuchautor ist der Umgang mit fast unlösbaren, jedenfalls sehr komplizierten moralischen Zwicklagen. Es geht um eine Gemengelage, in der Gefühle und starke Konzepte wie Pflicht, Verantwortung, Moral, Liebe — die mehr oder weniger mit der reinen Vernunft zu tun haben — eine Rolle spielen. Irgendwie scheinen alle Figuren die Wahrheit zu sagen und Recht zu behalten, es ist schwer, zu verstehen, wer am ehesten auf dem richtigen Weg ist und wer übertreibt. »Abitur« ist der erste Film von Cristian Mungiu, der nicht vom Tod handelt. Diesmal geht es um etwas sehr Lebensnahes — den Erfolg. Ich freue mich, dass wir zum ersten Mal auch das gedruckte Drehbuch zu sehen bekommen, denn es zeigt, auf welch beeindruckende Weise Cristian Mungiu die Figuren konstruiert und den Dialog sehr genau und ausgeglichen strukturiert.“




    Der Philosoph und Herausgeber Gabriel Liiceanu hat bei der Lancierung der DVD bei der Internationalen Buchmesse Gaudeamus 2016 den Film Abitur“ von Cristian Mungiu aus einer historischen Perspektive analysiert. Als Rumänien in die Modernität eintrat, zog das Land eine Geschichte der Levante hinter sich her, das bedeutet die Geschichte einer Gesellschaft, die nicht auf Regeln sondern auf Beziehungen fu‎ßt. Das Äu‎ßere der Gesellschaft wurde modernisiert, das ist wahr, mit demokratischen Gesetzen und Institutionen. Im Inneren aber funktionieren weiterhin verkrustete Strukturen. Die Form ist modern, doch der Inhalt ist levantinisch“, fügte Gabriel Liiceanu hinzu, der sich ebenfalls auf die Gesellschaft, die Mungius Film wiedergibt, bezieht:



    Eine Gesellschaft, die in einem Riss der Geschichte gefangengeblieben ist, in der die Individuen aus Fleisch und Blut sich nicht zum Status des Bürgers erheben können, eine Gesellschaft, in der die Bürger ein Leben unter der Gleichheit der Gesetze und Regeln nicht führen können. Das Individuum wird vor dem Gesetz immer abstrakt. Diese Welt wird in Mungius Film beschrieben. Die Welt dieser konkreten Personen, für die nicht dieselben Regeln und Gesetze greifen, sondern die Beziehungen, eine sü‎ße Rührseligkeit, eine unendliche Güte. Diese Sentimentalität lässt den Eindruck, dass alles dank der Beziehungen in Ordnung gebracht werden kann. Dank der Beziehungen kann alles verändert werden, glauben die Protagonisten. Man muss auf eine Lebertransplantation nicht warten, die Warteliste funktioniert nicht, man braucht sich nur mit den entsprechenden Beziehungen vorzudrängen. Alles fu‎ßt auf den zuvorkommenden Typen, auf Vereinbarungen à la ‚Wir werden das schon geradebiegen‘, ‚Wir werden dem Gesetz ausweichen‘. Die persönliche Beziehung ist souverän. Die abstrakte Regel gibt der Gesellschaft nur eine scheinbar moderne Form. In einer Gesellschaft, die von der Beziehung zur Regel nicht übergehen kann, erscheint fatalerweise die Korruption. Über Korruption spricht mit viel Begabung auch Cristian Mungiu in seinem Film »Abitur«. Er beschreibt eine Gesellschaft, in der gesellschaftliche Positionen nicht durch Verdienste erreicht werden, sondern durch eine Kette von Gefälligkeiten. Das Böse erscheint mit der Maske des Guten. Im Film sind alle nur gute Typen, der Vizebürgermeister, der Politiker, der liebenswert ist, der Schuldirektor. Welches ist dann das Drama des Individuums, das diese Welt ablehnt und sein Kind weit weg von dieser Welt schicken will, um es zu retten? Um diese Welt ablehnen zu können, muss man zunächst in diese Welt eintreten. Mit dem Eintritt beginnt eine Verschmutzung, die stufenweise stattfindet. So geschieht es mit dem Arzt, der anfangs eine aufrichtige Person war; je mehr er in diese Welt eintaucht, desto mehr wird er von dieser Welt besudelt.“




    Der rumänische Regisseur Cristian Mungiu ist der Auffassung, er habe im Film die Dilemmas seiner eigenen Generation thematisiert:



    Dieser Film hat den Ausgangspunkt in einer gro‎ßen Verzweiflung, die ich bemerkt habe, die ich beobachtet und verstanden habe. Ich fühle sie manchmal auch. Der Ausgangspunkt liegt auch in einer Menge Dilemmas, moralischer und besonders persönlicher Dilemmas im Verhältnis zu unserem Alter, zu unseren Entscheidungen, zu unserer Zukunft. Ich denke an meine Kinder. Wir können den Kindern eine Menge abstrakter Sachen sagen, besonders wenn sie sehr klein sind. Wenn sie aber in das reale Leben eintreten, werden sie bemerken, dass unsere kohärente Rede von zuhause nichts mit der realen Welt gemeinsam hat. Ich erlebe das als Vater jeden Tag. Deshalb habe ich beschlossen, einen Film zu drehen, der diese Fragen stellen soll, auch wenn ich selbst keine Lösungen parat habe.“




    Der berühmte Filmkritiker von The Guardian“, Peter Bradshaw, hat dem Film Abitur“ von Cristian Mungiu fünf Sterne verliehen. Der Film des rumänischen Regisseurs ist komplex, es geht um eine psychologische Studie, eine moralische Parabel der gemeinen und kleinlichen Entscheidungen, die die Menschen im Leben treffen, um in einer Ellenbogengesellschaft voranzukommen. Menschen, denen in brenzligen Situationen mit unlauteren Mitteln geholfen wurde, sehen sich nun in der Pflicht, die allgemeine Korruption als persönliches Alibi zu gebrauchen, um nun selber eine fragwürdige Loyalität zu beweisen“, schreibt Bradshaw.

  • Filmul “Bacalaureat”, distins la Cannes cu Premiul pentru cea mai bună regie, lansat pe DVD

    Filmul “Bacalaureat”, distins la Cannes cu Premiul pentru cea mai bună regie, lansat pe DVD

    În cadrul Târgului
    Internaţional Gaudeamus 2016, la standul editurii Humanitas, a avut loc
    lansarea pe DVD a filmului Bacalaureat, premiat anul acesta la Cannes cu
    Premiul pentru cea mai bună regie. La lansare, alături de regizorul filmului,
    Cristian Mungiu, şi actorul Adrian Titieni, interpret al rolului principal, au
    fost prezenţi directorul editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, precum şi
    scriitorul şi editorul Marius Chivu. Bacalaureat, care a adus peste 55.000 de
    spectatori în cinematografele din România urmează să fie distribuit în peste 50
    de ţări. La sfârşitul acestui an, a ajuns pe ecranele din Franţa şi Spania, iar
    la începutul anului viitor urmează premiera în Canada (ianuarie 2017), SUA
    (ianuarie 2017) şi Marea Britanie (martie 2017). Punctul
    tare al lui Cristian Mungiu ca regizor şi ca scenarist este felul în care pune
    în scenă nişte ecuaţii morale aproape de nerezolvat, extrem de complicate,
    nişte ecuaţii în care se amestecă sentimente şi concepte tari precum datoria,
    responsabilitatea, morala, dragostea, lucruri de genul acesta, care uneori sunt
    raţionale, alteori nu. Şi punctul de greutate al filmelor sale este felul în
    care toate personajele au dreptate în acelaşi timp, felul în care ţi-e foarte
    dificil să înţelegi al cui adevăr este mai solid, cine are dreptate, cine
    exagerează. Bacalaureat este primul film al lui Cristian Mungiu în care nu mai
    este vorba de moarte. Este vorba de o chestiune foarte apăsată legată de viaţă,
    şi mai ales despre succesul în viaţă. Ce este uluitor aici, şi mă bucur că
    pentru prima dată avem acces la forma tipărită a scenariului, este felul în
    care Cristian Mungiu reuşeşte să construiască aceste personaje şi dialogurile
    dintre ele într-o formă extrem de exactă şi echilibrată.


    La lansarea dvd-ului din cadrul
    Târgului Internaţional Gaudeamus 2016, filosoful şi editorul Gabriel Liiceanu a
    analizat filmul lui Cristian Mungiu dintr-o perspectivă istorică. Din
    păcate, România, intrând în modernitate, trage după ea o istorie a Levantului,
    adică o istorie a unei societăţi bazate nu pe reguli, ci pe relaţii. Faţada
    societăţii a fost pavoazată modern, este adevărat, cu legi şi cu instituţii
    democratice, dar în interiorul ei au continuat să funcţioneze structuri
    întârziate. Forma a devenit modernă, dar fondul a rămas levantin, a spus
    Gabriel Liiceanu, care a făcut referire şi la societatea pe care o regăsim în
    filmul lui Mungiu: O societate care este prinsă într-o
    falie a istoriei în care indivizii sunt cei în carne şi oase, indivizi care nu
    se pot ridica la nivelul statutului de cetăţean care i-ar face să trăiască sub
    egalitatea unor legi şi unor reguli. În faţa legii, individul devine
    întotdeauna abstract. Această lume este descrisă de filmul lui Cristian Mungiu.
    Lumea acestor indivizi concreţi, între care nu funcţionează regulile şi legile,
    ci relaţiile, un sentimentalism dulceag, o cumsecădenie infinită. Iar
    sentimentalismul acesta învăluie lumea şi care îţi dă senzaţia că totul poate
    fi aranjat, totul poate fi schimbat datorită acestor relaţii. Transplantul de
    ficat nu aşteaptă rândul, lista de aşteptare nu funcţionează, se intră mereu
    prin faţă, relaţiile sunt decisive, totul se bazează pe băieţi buni, pe
    aranjamente, pe ne înţelegem, pe fentăm legea, suverană este relaţia
    personală, şi nu regula abstractă, care dă alura unei societăţi moderne.
    Urmarea pentru o societate care nu poate face saltul de la relaţie la regulă
    este, în mod fatal, corupţia. Iar corupţia este pusă în scenă de Cristian
    Mungiu cu mult talent, pentru că este vorba de o societate în care poziţiile
    sociale sunt ocupate nu prin selecţie, nu prin merite, ci prin lanţul
    slăbiciunilor. Şi atunci, răul este insidios, apare în lume mai întâi prin
    masca binelui. Ceea ce frapează în film este că toţi sunt băieţi buni, toţi în
    frunte cu viceprimarul, cu politicianul, care este adorabil. Şi directorul de
    liceu tot aici se încadrează, cum spuneam, toţi sunt băieţi buni. Şi atunci
    care este este drama celui care refuză această lume şi care vrea să-şi salveze
    copilul, trimiţându-l departe de acestă lume? Ca să poţi refuza această lume,
    mai întâi trebuie să intri în ea. Iar din momentul în care ai intrat în ea, începe
    murdărirea treptată. Aşa se întâmplă şi cu medicul, care era un om cinstit, pe
    măsură ce intră în lumea aceasta, se murdăreşte treptat.


    Regizorul Cristian Mungiu: Până
    la urmă, acest film pleacă dintr-o mare disperare, pe care o observ, pe care am
    înţeles-o şi pe care o resimt şi eu din când în când, şi dintr-o mulţime de
    dileme, nu ştiu dacă dileme morale, cât mai ales nişte dileme personale în
    raport cu vârsta noastră, cu viitorul nostru, cu soluţiile noastre. Mai ales în
    raport cu aceste soluţii, la care eu mă gândesc în raport cu copiii noştri.
    Putem spune o mulţime de lucruri abstracte copiilor, mai ales când ei sunt
    foarte mici, însă din momentul în care ei intră în viaţa reală şi se lovesc de
    diverse situaţii, constată că discursul nostru foarte coerent de acasă nu are
    nici o legătură cu lumea reală în care au nimerit. Traversez momentele acestea
    de părinte în fiecare zi, şi ca atare am şi decis că, deşi nu am soluţii, măcar
    să fac un film în care să ridic aceste întrebări.


    Proiectat în premieră la Festivalul de Film de la Cannes şi distins
    cu Premiul pentru regie, Bacalaureat a fost cotat cu 5 stele de Peter
    Bradshaw, celebrul critic de la The Guardian. Filmul regizorului român
    este complex, e un studiu psihologic ca o pildă morală, despre alegerile
    meschine pe care oamenii le fac pentru a-şi face drum cu coatele în viaţă.
    Oameni constrânşi de o loialitate pe care le-o datorează altora, care, la
    rândul lor, i-au ajutat în treburi josnice, se folosesc de corupţia generală
    pentru un alibi personal, ce-i justifică, scrie Bradshaw.





  • Nachrichten 23.10.2016

    Nachrichten 23.10.2016

    Das Innenministerium will die Zwischenfälle beim Marsch für die Vereinigung mit der Moldau vom Samstag untersuchen. Innenminister Dragos Tudorache forderte am Sonntag einen einschlägigen Bericht von der Rumänischen Gendarmerie. Fünf Marschteilnehmer waren gestern in der Bukarester Innenstadt von den Gendarmen festgenommen worden. Zahlreiche Teilnehmer waren aus der benachbarten Moldau für den Marsch der Vereinigung eingereist. Sie vertreten die Ansicht, dass die Vereinigung Rumäniens mit der Moldau im aktuellen geopolitischen Kontext die einzige Lösung ist. Die rumänischstämmigen Bürger in der ex-sowjetischen Republik liefen sonst Gefahr, einer russischen Aggression wie der in der Ukraine zum Opfer zu fallen. Die zum ersten Mal 2012 in Bukarest organisierten Märsche für Bessarabien sind bereits zur Tradition geworden. Der 200. Jahrestag der ersten Annexion der Provinz durch das russische Zarenreich hatte als Anlass gedient. Auf einem Teil des historischen Bessarabien, das nach dem Ersten Weltkrieg Rumänien einverleibt und 1940 von der UdSSR erneut annektiert wurde, ist die aktuelle Moldaurepublik gegründet worden.



    Der Spielfilm ‘Sieranevada’ des rumänischen Regisseurs Cristi Puiu ist beim Filmfestival in Chicago mit zwei der Hauptpreise ausgezeichnet worden, meldet die Internetseite des Wettbewerbs. Puius Werk gewann den Goldenen Hugo für den besten abendfüllenden Film sowie den Silbernen Hugo für den besten Regisseur. Auch Cristian Mungiu bekam die Silberne Plakette für das Drehbuch zu seinem Spielfilm “Bacaulaurat sowie den Silbernen Hugo für den besten Schauspieler in einer Hauptrolle, Adrian Titieni. Das Filmfestival in Chicago findet in diesem Jahr zum 52. Mal statt.



    SPORT: Die Damen des rumänischen Handballmeisters CSM Bukarest sind am Samstagabend in der Champions League beim dänischen Verein FC Midtjylland mit 21:24 unterlegen. Mit dem selben Ergebnis hatte der CSM die Auftaktpartie der Gruppenphase zu Hause gegen Rostow am Don aus Russland gewonnen. Der Gruppe gehören ferner die Ungarinnen aus Györ an, auf die Bukarest am kommenden Samstag in der eigenen Halle treffen wird. Die beiden Mannschaften standen sich auch im letzten Endspiel der Champions League gegenüber, das die Rumäninnen in Budapest nach Penalty-Würfen für sich entschieden.


    Und noch eine Meldung vom Tennis: Die Weltranglistenfünfte Simona Halep ist mit einem Erfolg in die Gruppenphase der WTA-Finals in Singapur gestartet. Die dritte Favoritin des Turniers bezwang die US-Amerikanerin Madison Keys mit 6:2 und 6:4. Halep spielt in der roten Gruppe ferner gegen die aktuelle Weltranglistenerste Angelique Kerber aus Deutschland und die Slowakin Dominika Cibulkova (nr. 8 der WTA-Liste). In der weißen Gruppe spielen die Polin Agnieszka Radwanska, die Tschechin Karolina Pliskova und die Spanierin Garbine Muguruza. Halep ist zum dritten Mal nacheinander beim abschließenden Saisonhöhepunkt in Singapur dabei. Sie hatte 2014 das Endspiel erreicht und war 2015 in der Gruppenphase ausgeschieden.

  • Les réalisateurs Cristian Mungiu et Bogdan Mirică

    Les réalisateurs Cristian Mungiu et Bogdan Mirică

    Le cinéma roumain sest fait remarquer, cette année aussi, au Festival international du film de Cannes, où il a été représenté par cinq productions: le long-métrage “Sieranevada”, de Cristi Puiu, le court-métrage “4:15 P.M. La fin du monde”, écrit et réalisé par les débutants Cătălin Rotaru et Gabi Virginia Şarga, le court-métrage décole “Tous les fleuves vont à la mer “, produit par lUNATC, réalisé par Alexandru Badea et présenté dans la section Cinéfondation, et les deux productions entrées au palmarès – “Baccalauréat” (prix de la mise en scène pour Cristian Mungiu) et “Chiens”, de Bogdan Mirică, récompensé du prix de la critique internationale FIPRESCI de la section “Un Certain Regard”. Cristian Mungiu est déjà bien connu sur la Croisette, où trois de ses quatre longs-métrages ont reçu des récompenses: “4 mois, 3 semaines et deux jours” a eu la Palme dOr, en 2007; “Au-delà des collines” a été distingué, en 2012, du prix du meilleur scénario et du prix dinterprétation féminine pour le travail des comédiennes Cristina Flutur et Cosmina Stratan; enfin, cette année, Cristian Mungiu sest vu attribuer le prix de la mise en scène, ex-æquo avec le Français Olivier Assayas, récompensé, lui, pour le film “Personal Shopper”.





    Une reconnaissance méritée et qui lhonore, considère Cristian Mungiu, dautant plus quelle saccompagne de lappréciation du public, notamment celui de létranger et de la diaspora roumaine, car, ajoute le réalisateur roumain au nom de tous ses collègues, “il arrive souvent que nous soyons plus connus et plus respectés dans dautres pays quen Roumanie”.





    Ce sont, dailleurs, les préférences du public qui pèsent sur le choix du sujet de ses films, fait savoir Cristian Mungiu: “Cest un croisement de ce qui mintéresse et mémeut personnellement avec ce qui, je crois, a un impact aussi sur le public. Cest à partir de là que jessaie de construire un film qui ne soit ni un cours de sciences-po ni un commentaire social, mais seulement un produit cinématographique avec action, histoires… Si je prends lexemple de “4 mois, 3 semaines et deux jours”, je nai jamais voulu en faire un film qui condamne le communisme, je ne me suis jamais proposé de revisiter lépoque pour en extraire une chronique des dernières années du régime communiste. Jai juste raconté une histoire que je connaissais. Le plus important cest que les gens se rendent compte quils sont en train de regarder un film. Si, en plus des émotions éveillées par tout produit artistique, le film leur pose aussi des questions… ben, tant mieux”.





    “Baccalauréat”, la production la plus récente signée par Cristian Mungiu, non seulement pose des questions, mais touche un point douloureux de la société roumaine: la corruption. Elle renvoie aussi au premier film de Mungiu, “Occident”, une comédie sur le dilemme des jeunes de partir à létranger ou de rester au pays, sortie en 2002. “Baccalauréat” parle de ceux qui sont restés et qui sont confrontés aujourdhui au même dilemme du départ de leurs enfants.



    Est-ce un cycle qui se referme? Cristian Mungiu: “Je serais heureux que ce cycle se referme. Mais je crois que, malheureusement, il nen est pas encore là et que nous le passerons à nos enfants. Javoue que, 15 ans après “Occident”, je ne mattendais pas à ce quon soit là. Je ne pensais pas reprendre ce thème, jespérais voir les choses évoluer différemment. Cette fois-ci, jai approché le thème sous un autre angle, celui dun parent qui a beaucoup plus de soucis quil y a 15 ans, quand nous pensions pouvoir changer le monde dici. Aujourdhui, quand je réfléchis aux conseils que les parents devraient donner à leur progéniture, je me rends compte que nous navons pas progressé comme je le souhaitais et quil est difficile de donner des conseils ou de prendre des décisions. Cest ce qui ma poussé à revisiter ce thème qui préoccupe de nombreux parents de ma génération.”







    Bogdan Mirică a été présent à lédition 2016 du Festival de Cannes avec son premier long-métrage, “Chiens”, désigné meilleur film de la section “Un certain regard” par le jury de la critique internationale FIPRESCI. Bogdan Mirică, qui a débuté comme réalisateur en 2010, avec le court-métrage “Junkie”, avouait avoir découvert le cinéma à lâge de 30 ans, quand il avait commencé à écrire des scénarios. Alors, il nous a semblé tout à fait naturel de lui demander ce qui est plus important dans un film – lhistoire ou linnovation purement cinématographique?




    Bogdan Mirică : “Dans mon film, cétait mon choix de reléguer lhistoire au second plan, parce quil nest pas très difficile décrire une histoire cohérente du début à la fin. Moi, jai voulu maventurer sur le terrain des sensations et proposer un film qui frappe au plexus solaire, pas forcément par lhistoire racontée, mais par lensemble, par latmosphère. Mais quand je dis que la narration est secondaire, cela ne veut pas dire quelle est débile, mais quelle a des ellipses, des tranches qui ne vont pas jusquau bout, mais que le spectateur peut boucler, sil est observateur.”







    Scénariste de ses propres productions, Bogdan Mirică affirme que tout nouveau film part dun mélange de sensations, avant dêtre mis sur papier. Cest ce qui est arrivé avec le long-métrage “Chiens”: “Jécris à partir dun sentiment, dune émotion plutôt confuse, et puis, les choses commencent à sordonner et je crée une histoire autour de cette émotion. Dans ce cas précis, cétaient des souvenirs denfance, quand jai passé plusieurs étés chez ma grand-mère, à la campagne. Cest là que jai assisté, des fois, à des conflits, certains assez agressifs, entre des gens du coin. Des années plus tard, je me suis rendu compte que ce qui avait effrayé lenfant que jétais ce ne fut pas la manifestation de la violence mais son caractère arbitraire. Mon film part dune réalité roumaine, mais je nai pas eu en tête de reconstituer cette réalité. Ce nest pas un film réaliste, les personnages parlent presquen paraboles, le temps du film est une licence poétique. On ma dailleurs dit que cest une atmosphère quasi tchékhovienne. Mais si, à lavenir, je sens que ces artifices sont un fardeau et que je dois être plus près de la réalité, je le ferai… probablement.”




    Quels que soient ses futurs choix, Bogdan Mirică a fait un début prometteur. Comme ce fut également le cas de Cristian Mungiu, qui vient dêtre invité à rejoindre les membres ayant le droit de voter, de lAcadémie du film des Etats – Unis. (Trad.: Ileana Taroi)

  • Educaţia, cata iu ?

    Educaţia, cata iu ?

    Tru România post-comunistă, ma putanu sistemlu sanitar, nu avu una dumeni di lucru ti s-hiba bagata dinintea la ma multi reforme eşuate andicra di Educaţi. Anregimentaţ politic ica independenţa, di dreapta ica di stânga, di nauntrul a sistemlui ica di nafoară, aproapea tuţ miniştrii mindura tra s-alaxeasca aradzli. Şi, după tuti aeste alaxeri cari adusira an di anu masi alathus anamisa di elevi şi profesori, nica si un di foştil’i titulari a portofoliului, actualu senator Liviu Pop, zuyrapsea tora ayon’ea, Bacalaureatul ca hiindalui un eternu eşec.” Marţa, fu arada a unui alt fost ministru, preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor dit România, Sorin Cîmpeanu, s-anticipeadza atea ti u numasi ca hiindalui una premieră nivrută tra aesta 26 di ani dit soni: numirlu a absolvenţilor de liceu cu diplomă de Bacalaureat va s-hiba, tru 2016, sum 100 de mii.




    Participantu, Galaţi (sud-est), la Forumul a Organizaţiilor Studenţeşti dit România, Câmpeanu spusi că scăderea cabaia multu a numirlui di absolvenţa di liceu ss-yilipseasti tru dificultăţli ti li au universităţile tra s-intra pi locurli scoase la admitere.Pi lungu kiro, aestu fenomen poati s-duca la nibagarea tru practico a procentilor ti s-li lo România mutrindalui numirlu a absolvenţilor de învăţământ superior, numir cum ti s-hiba inferior a atilui apufusitu di Uniunea Europeană. El işisi profesor de formaţie, prezidentul Klaus Iohannis lo parti la disclidearea a Forumlui di Galaţi, iu spusi că sistemlu superior di înviţămintu lipseasti s-hiba pisupra di iti subei mutrindalui calitatea şi integritatea. Lucrărli di licenţă şi tezele di masterat lipseastti s-tin’iseasca ma multi norme limbidz, bagati tru lucru consecventu tru practica dit mediul universitar” — feati timbihi preşedintele. Ase, putem s-ambudyiusim cultura a plagiatului nica dit protl’i an’i — spusi Iohannis, după ti, tru kirolu dit soni verdictili di plagiat tru cazlu a nascantor teze de doctorat fura tru prota frandza a jurnalilor.




    Aesti suntu masi kipita a aisbergului, spuni preşedintele. Ama tamam numili a atilor aflat cabati, exponenţ a pseudo-elitilor politice şi academice di Bucureşti, fac hazi tru jurnali şi televiziun’ili di habari.Lunga telenovelă a doctoratului tru Dreptu a fostului premier social-democrat Victor Ponta s-bitisi, tora ma ninti, după verdictul implacabil di plagiat, cu ritradzearea a titlului de doctor. Tora, Ponta riscă şi excluderea dit Barou, iu fu aprukeat tamama pe baza a tezal’ei contrafaptă. Fostul vicepremier şi lider UNPR Gabriel Oprea fu şi coordonator de doctorati, aca teză isisi fu diagnosticată de experţi ca hiindalui un plagiat. Tru siajlu a atilor doi, politicieni di ma n’ică anvergură suntu tricut pi lista a falşilor doctori. Dovediţ ca plagiatori, nascanta caftara dit iniţiativă isisi ritragerea a titlului. Cu standarde n’it nu masi academic, ama şi moral, nai cama multa nu acata tru iusapi, ama spun analiştii, şi ritradzearea dit bana publică.



    Autor: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Educaţia, încotro?

    Educaţia, încotro?

    În România post-comunistă, în afara sistemului sanitar, n-a existat domeniu
    de activitate supus mai multor reforme eşuate decât Educaţia.

    Înregimentaţi
    politic sau independenţi, de dreapta sau de stânga, din interiorul sistemului
    sau din afară, aproape toţi miniştrii au încercat să schimbe regulile. Şi, după
    toate aceste transformări care n-au produs, an după an, decât confuzie printre
    elevi şi profesori, chiar unul dintre foştii titulari ai portofoliului,
    actualul senator Liviu Pop, definea, recent, Bacalaureatul drept un etern
    eşec.

    Marţi, a fost rândul unui alt fost ministru, preşedinte al Consiliului
    Naţional al Rectorilor din România, Sorin Cîmpeanu, să anticipeze ceea ce a
    numit o premieră nedorită pentru ultimii 26 de ani: numărul absolvenţilor de
    liceu cu diplomă de Bacalaureat va fi, în 2016, sub 100 de mii.

    Participant, la
    Galaţi, la Forumul Organizaţiilor Studenţeşti din România, Câmpeanu a
    spus că scăderea accentuată a numărului absolvenţilor de liceu se reflectă în
    dificultăţile pe care le au universităţile în a-şi ocupa locurile scoase la
    admitere. Pe termen lung, acest fenomen ar putea conduce la neîndeplinirea
    procentelor asumate de România privind numărul absolvenţilor de învăţământ
    superior, număr oricum inferior celui stabilit de Uniunea Europeană.

    El însuşi
    profesor de formaţie, preşedintele Klaus Iohannis a participat la deschiderea
    Forumului de la Galaţi, unde a afirmat că sistemul superior de învăţământ
    trebuie să fie deasupra oricăror îndoieli privind calitatea şi integritatea. Lucrările de licenţă şi tezele de masterat trebuie să respecte o serie de
    norme clare, aplicate în mod consecvent în practica din mediul universitar     – a
    avertizat preşedintele. Astfel, am putea preveni cultura plagiatului încă din
    primii ani –     a apreciat Iohannis, după ce, în ultima vreme, verdictele de
    plagiat în cazul unor teze de doctorat au ţinut prima pagină a ziarelor.
    Acestea sunt doar vârful aisbergului,     susţine preşedintele.


    Dar tocmai numele
    împricinaţilor, exponenţi ai pseudo-elitelor politice şi academice de la
    Bucureşti, fac deliciul ziarelor şi televiziunilor de ştiri. Lunga telenovelă a
    doctoratului în Drept al fostului premier social-democrat Victor Ponta s-a
    încheiat, recent, după verdictul implacabil de plagiat, cu retragerea titlului
    de doctor. Acum, Ponta riscă şi excluderea din Barou, unde a fost admis tocmai
    pe baza tezei contrafăcute. Fostul vicepremier şi lider UNPR Gabriel Oprea a
    fost şi coordonator de doctorate, deşi propria-i teză a fost diagnosticată de
    experţi drept plagiat.


    În siajul celor doi, politicieni de mai mică anvergură
    figurează pe lista falşilor doctori. Dovediţi ca plagiatori, unii au cerut din
    proprie iniţiativă retragerea titlului. Cu standarde joase nu doar academic, ci
    şi moral, cei mai mulţi nu iau, însă, în calcul, remarcă analiştii, şi
    retragerea din viaţa publică.

  • Rumänische Cannes-Preisträger 2016: Cristian Mungiu und Bogdan Mirică

    Rumänische Cannes-Preisträger 2016: Cristian Mungiu und Bogdan Mirică

    Auch in diesem Jahr waren Rumäniens Filmemacher bei den Festspielen in Cannes gut vertreten. Insgesamt fünf rumänische Streifen wurden für die 17. Auflage des internationalen Festivals ausgewählt. Das waren der Spielfilm Sieranevada“ von Cristi Puiu, der Kurzfilm 4:15 P.M. Ende der Welt“, bei dem Drehbuch und Regie den Debütanten Cătălin Rotaru und Gabi Virginia Şarga gehörten, der Schul-Kurzfilm Alle Flüsse flie‎ßen ins Meer“, produziert von der Filmakademie Bukarest in der Regie von Alexandru Badea (in der Kategorie Cinefondation), sowie die beiden preisgekrönten Werke Bacalaureat“, für den Cristian Mungiu den Preis für die beste Regie erhielt, und Bogdan Miricăs Hunde“, der mit dem FIPRESCI-Kritikerpreis in der Sektion Un Certain Regard“ ausgezeichnet wurde.



    Cristian Mungiu kann bereits auf eine gute Erfolgsbilanz in Cannes zurückblicken: Von seinen bislang vier Spielfilmen wurden drei an der französischen Riviera ausgezeichnet. Das Abtreibungsdrama 4 Monate, 3 Wochen und 2 Tage“ wurde 2007 sogar mit der höchsten Auszeichnung, der Goldenen Palme, belohnt. Das Klosterdrama Hinter den Hügeln“ bekam 2012 zwei weitere Preise: den für das Drehbuch und jenen für die besten Hauptdarstellerinnen, bzw. Cristina Flutur und Cosmina Stratan. Und jetzt teilte sich Mungiu den Regiepreis mit dem Franzosen Olivier Assayas, dessen Film Personal Shopper“ ausgewählt worden war.



    Für ihn sei es eine wohl verdiente, jedoch auch schmeichelnde Anerkennung sagt Cristian Mungiu. Zumal die Preise auch von der Anerkennung des Publikums, vor allem im Ausland, begleitet werden. Darunter auch die rumänische Diaspora, denn schlie‎ßlich komme es häufig vor, dass die rumänischen Regisseure eher im Ausland als bei sich zu Hause Erfolg hätten, sagt Mungiu. Überhaupt spielten die Vorlieben des Publikums auch bei der Auswahl der Themen für seine Filme eine Rolle, sagt der 48-Jährige.



    Es ist eine Schnittstelle zwischen den Dingen, die mich persönlich beschäftigen und bewegen, und den Dingen, von denen ich glaube, dass sie auch einen Einfluss auf das Publikum haben. Aus dieser Menge an Beschäftigungen versuche ich einen Film zu konstruieren, der nicht nur eine sozial-politische Lehrstunde oder irgendeinen sozialen Kommentar darstellen soll, sondern lediglich ein Kinoprojekt mit einer Handlung, mit Begebenheiten… Ich habe mir zum Beispiel im Falle von »4 Monate, 3 Wochen und 2 Tage« nicht vorgenommen, einen Film zu drehen, der den Kommunismus verurteilt und ich wollte die Zeitreise nicht mit dem Ziel einer Chronik der späten Jahre im Kommunismus unternehmen. Ich habe lediglich eine persönliche Begebenheit dargestellt, die mir aus jener Zeit bekannt war. Am wichtigsten ist es doch, dass die Menschen das Gefühl haben, einen Film zu sehen. Wenn der Film zusätzlich zu den mit jedem Kunstprojekt einhergehenden Emotionen auch einige Fragen aufwirft, umso besser.“




    Bacaulaureat“, der neueste Film von Cristian Mungiu, wirft nicht nur Fragen auf, sondern er setzt sich erneut mit einem der schmerzhaften Dilemmata der Rumänen auseinander und legt den Finger in eine der offenen Wunden der Gesellschaft: die Korruption. Und noch mehr. Er spannt einen Bogen über die Zeit bis in das Jahr 2002, als Mungiu seinen ersten Film drehte. Occident“ ist eine Komödie über die Zwickmühle der damaligen Jugend, die vor der Wahl der Auswanderung stand. Bacalaureat“ erzählt die Geschichte der Rumänen, die in der Heimat zurückgeblieben sind. Auch sie stecken heute in derselben Zwickmühle, wenn es um die eigenen Kinder geht. Könne man behaupten, dass sich mit Bacaulaureat“ der bei Occident“ beginnende Kreis schlie‎ßt?



    Ich würde mich freuen, wenn sich dieser Kreis schlie‎ßen würde. Ich befürchte aber, dass der Kreis offen bleibt und wir ihn an unsere Kinder weitergeben. Ich hatte nicht damit gerechnet, dass wir 15 Jahre nach »Occident« in diesem Punkt ankommen. Ich hatte es nicht erwartet, dass ich das Thema wieder aufgreife, ich hatte irgendwie gehofft, dass die Dinge anders verlaufen. Jetzt habe ich das Thema aber aus einer unterschiedlichen Perspektive beleuchtet. Es ist die Perspektive von Eltern, die viel mehr Sorgen haben als die Eltern von vor 15 Jahren. Wir dachten damals, wir könnten die Welt von hier verändern, einschlie‎ßlich für diejenigen, die Kinder haben sollten. Wenn ich heute an die Ratschläge denke, die Eltern ihren Kindern erteilen sollten, stelle ich fest, dass die Fortschritte nicht die erhofften sind. Und es ist schwierig, irgendeinen Rat zu erteilen oder eine Entscheidung zu treffen. Deshalb habe ich mich wieder über das Thema gebeugt, ein Thema, das viele Eltern in meinem Alter beschäftigt.“




    In Cannes wurde mit Bogdan Miricăs Hunde“ ein zweiter rumänischer Film ausgezeichnet. Die FIPRESCI-Jury wählte das Werk zum besten Film der Sektion Un certain regard“. Mirică hatte 2010 mit dem Kurzfilm Junkie“ sein Regie-Debüt gegeben. Nach eigenem Geständnis habe er das Kino erst mit 30 entdeckt, als er die ersten Drehbücher schrieb. Deshalb die natürliche Frage an den Jungregisseur: Was ist wichtiger in einem Film — die Erzählung, die epische Abfolge also, oder die filmische Innovation?



    In meinem Film ist die Erzählung absichtlich zweitrangig, weil es nicht sehr schwer ist, eine kohärente Geschichte von Anfang bis Ende zu schreiben. Ich wollte allerdings im Bereich der Empfindungen experimentieren. Ich wollte einen Film präsentieren, der dir wie Blei im Magen liegt, aber das nicht unbedingt aufgrund der Erzählung, sondern durch das Ganze, die geschaffene Stimmung. Wenn ich sage, dass die Erzählung zweitrangig ist, hei‎ßt es nicht, dass sie schlampig ist, sondern dass sie elliptisch ist, dass sie einige bruchhafte Stücke enthält, die einen offenen Ausgang haben, der aber von dem aufmerksamen Zuschauer ergänzt werden kann.“




    Bogdan Mirică schreibt die Drehbücher für seine Filme selbst. Und er gesteht, dass ein neuer Film immer von einem Gemisch an Gefühlen ausgeht, bevor er eine konkrete Form auf Papier annimmt. Das sei auch im Falle von Hunde“ geschehen, sagt er.



    Ich schreibe ausgehend von einem Gefühl, von einer Emotion, über die ich mir eigentlich im Unklaren bin, und langsam setzen sich die Dinge und ich beginne eine Geschichte rund um die Emotion zu weben. In diesem Fall ging es um Erinnerungen aus meiner Kindheit. Ich habe so manchen Sommer bei meiner Gro‎ßmutter auf dem Lande verbracht. Dort habe ich manchmal Konflikte zwischen den Dorfbewohnern gesehen, in einigen Fällen ging es recht rauh zu. Jahre später habe ich verstanden, dass mir als Kind nicht die Verkörperung der Gewalt gro‎ße Angst bereitete, sondern der willkürliche Charakter der Gewalt. Mein Film hat eine rumänische Realität als Ausgangspunkt, aber die genaue Rekonstruktion der Realität war mir nicht so wichtig. Mein Film ist nicht realistisch, die Filmfiguren sprechen fast in Parabeln, die Zeitabfolge im Film hat eine gewisse poetische Lizenz. Mir wurde sogar eine fast tschechowsche Atmosphäre bescheinigt. Aber daran war ich eben interessiert. Wenn ich im Laufe der Zeit fühlen sollte, dass diese Kunststücke doch Ballast sind und dass ich mich der Realität annähern muss, werde ich das vielleicht auch tun.“




    Die Kritik ist sich indes einig: Egal wie die Filme von Bogdan Mirică in Zukunft sein werden, waren die Anfänge bereits vielversprechend.

  • Bacalaureat 2016

    Bacalaureat 2016

    Calificată de specialişti drept un indicator elocvent pentru
    starea generală de sănătate a învăţământului românesc, sesiunea de vară a
    examenului de Bacalaureat a fost promovată de 66,7% dintre candidaţi, potrivit
    datelor preliminare anunţate de ministerul Educaţiei. Rezultatele finale, ce
    vor fi anunţate sâmbătă, după soluţionarea contestaţiilor, ar modifica
    nesemnificativ bilanţul general.

    Departe de a fi uniformă, harta rezultatelor
    relevă disparităţi majore între judeţe. Campion e Clujul, unde rata
    de promovare a fost de 83,32%, iar judeţele cu rezultatele cele mai slabe sunt
    Giurgiu, Teleorman şi Ilfov, toate din sud. Şi anul acesta au existat unităţi
    de învăţământ la care toţi candidaţii au picat Bacalaureatul, precum Liceul
    Tehnologic Halânga, din Mehedinţi, unde niciunul dintre elevii
    înscrişi nu a obţinut notă de trecere.

    În Bucureşti, 68,5% dintre candidaţi au
    luat examenul, iar la nivel naţional rata
    de promovare este cu doar 0,3% mai mare decât cea din aceeaşi sesiune a anului
    trecut.

    Pentru noul ministru de resort în Guvernul tehnocrat de la Bucureşti,
    Mircea Dumitru, bilanţul nu e defel satisfăcător. Abia învestit, Dumitru a
    anunţat că va lansa din toamnă o dezbatere pe tema reorganizării sistemului de
    învăţământ, în special a celui liceal.

    Într-un interviu pentru Radio România,
    ministrul a precizat că schimbările se vor face doar după ce toţi factorii
    implicaţi, adică profesori, părinţi şi elevi, se vor pune de acord. Mircea
    Dumitru: Nu poţi să iei nişte note foarte bune la un
    examen atât de dificil cum este Bacalaureatul, dacă nu te pregăteşti pentru examenul
    acesta pe o perioadă mai lungă de timp în mod sistematic. Liceul, şcoala
    românească în general, trebuie să-şi schimbe stilul acesta de lucru, de
    predare, de formare, de educare a tinerilor. Probabil că trebuie să gândim în
    ansamblu, să fie o dezbatere reală, o dezbatere naţională la care să participe
    şcoala, profesorii, elevii, factorii de decize din inspectorate, părinţii,
    reprezentanţii sindicatelor, deci este vorba de educarea copiilor acestei
    naţiuni şi trebuie să fie într-un fel sau altul coagulat un punct de vedere al
    tuturor celor care sunt interesaţi şi implicaţi în educaţie.

    Primele
    reacţii ale comentatorilor sunt mai degrabă sceptice. Fiindcă, în România
    post-comunistă, în afara sistemului sanitar, n-a existat domeniu de activitate
    supus mai multor reforme eşuate decât Educaţia. Înregimentaţi politic sau
    independenţi, de dreapta sau de stânga, din interiorul sistemului sau din
    afară, aproape toţi miniştrii au încercat să schimbe regulile. Şi, după toate aceste
    transformări care n-au produs, an după an, decât confuzie printre elevi şi
    profesori, chiar unul dintre foştii titulari ai portofoliului, actualul senator
    Liviu Pop, numeşte Bacalaureatul un etern eşec.