Radio România Internațional

Tag: Banat

  • Winter holidays in Banat

    Winter holidays in Banat

    Caraș-Severin County, located in the southwest of Romania, is a multicultural place and the site of unique tourist attractions. Its mountainous area is truly fascinating, especially around the winter holidays, boasting charming villages, old water mills, which are still in operation, as well as skiing facilities.

    Dan Mirea, the manager of the Centre for traditional culture creation and promotion in Caraș Severin, says that this part of Banat can be the perfect destination for the winter holidays.

    “Some big cities in Romania have understood that Christmas celebrations must be like those in Europe. What is happening right now in Craiova, Sibiu and other big cities is proof of the fact that we are trying to align ourselves with the latest trends in cultural tourism and religious tourism, because these holidays are all abut bringing families and people together. The area known as Banatul Montan covers the mountains of Banat surrounded by various tourist resorts. These include Semenic and, especially, Văliug, a resort that has reinvented itself in the last ten years. The place now boasts over 30 guesthouses. For the last several years, tourists have come here in large numbers. Right now, in Văliug, hotels are 100% full, and that’s because of the skiing. Văliug has some of the best slopes in western Romania and it attracts lots of tourists. In the past they used to come mainly from Romania, but for the last two or three years, we’ve also had tourists from abroad coming here for the ski slopes.”

    EU funds have been channelled to the area, and now there are countless possibilities for visitors wishing to spend their Christmas holidays in these parts. Dan Mirea, the manager of the Centre for traditional culture creation and promotion in Caraș Severin tells us hotels are fully booked. Investments were also made in Muntele Mic massif. Let’s find out more:

    “There was a lot of talk about the ski slope there and now, this slope is also undergoing modernisation work. The two slopes, on Mount Semenic and Muntele Mic, will most certainly attract a lot of winter sports lovers in the near future. In the last three years, I myself have spent New Year’s Eve right up there, in Văliug, up the mountain, because there is a wonderful atmosphere. There are also special villages there. For example, the famous Gărâna, which is mostly known for hosting the International Jazz Festival. There are over 30 guesthouses there. Gărâna is a village with German origins, which has developed a lot in recent years, and in the last two years, I spent New Year’s Eve and Christmas holidays in Gărâna, in the guesthouses there and on the ski slope. Two years ago, I actually spent New Year’s Eve on the ski slope.”

    “Banat is leading the way”, says Dan Mirea, quoting an old Romanian saying. He explains that the local authorities in this region take tourism promotion very seriously. The Caraș-Severin County Council has even set up a team that will be dedicated exclusively to the promotion of the area and to attracting tourists:

    Track: “I think this old saying obliges us to put the spotlight on our past to tourists and visitors to Banatul. We are very good hosts in these parts and we have a lot of attractions. These include the Semenic Mountains and the Danube Gorges, areas which have developed a lot. While in winter it’s the mountains that are the biggest attraction, during summer, every place in the Danube Gorges, all the way to the border with  Mehedinți county, is fully booked, especially with foreign tourists. The area boasts that spectacular place where the Danube flows into the sea cutting through mountains. It attracts tourists who come from much further than Europe, as well as many Romanians who live abroad. Banat has the biggest ethnic German community in Romania, but there is also an ethnic Hungarian community, not to mention some who went abroad before 1989 but have since returned and started businesses in Banat.”

    The biggest attraction in the Danube Gorges is the likeness of the Dacian king Decebalus, carved in stone. It is 55 meters high and 25 meters wide. To help you imagine the size of the statue, let us just say that it is only six meters shorter than the Statue of Liberty in New York, eight meters taller than the statue of Jesus Christ in Rio de Janeiro and ten meters taller than the Colossus of Rhodes. It is the tallest stone sculpture in Europe. Very close to the famous statue of Decebalus, lies the Băile Herculane spa resort, says Dan Mirea, the manager of the Centre for traditional culture creation and promotion in Caraș Severin:

    “Many historic buildings in Baile Herculane have been renovated. There are many projects and European investments in this resort, the Karlovy Vary of Romania. This year, the Hercules Festival took place in the new fully renovated summer theatre, and every day we had over 3,000 people coming from all over Romania and abroad to see the beauties of Banat. But there is still a lot more to be done and Baile Herculane is still a challenge for the local authorities. But things are looking up, not in small part thanks to the town’s mayor. He has understood the need to restore the town to its former glory, a town that used to host Princess Sisi and the elite of the Austro-Hungarian Empire for their holidays. There are thermal waters here and hotels from the time of Austria-Hungary, as well as the house where Maria Theresa lived, and the original furniture is still there.”

    The attractions of the mountainous part of Banat also include a park of water mills, unique in Europe, included on the UNESCO heritage list and restored in the early 2000s by the Astra Museum in Sibiu, using European funds. The mills are located in the village of Eftimie Murgu and are still operational. No less fascinating is Ineleț, a hamlet high up in the mountains and which can only be reached by vertical wooden stairs. Due to the difficult access, the village still looks like a hundred years ago.

  • Timişoara

    Timişoara

  • Gust de Timişoara

    Gust de Timişoara

    Poposim încă o dată în acest an, în Mica Vienă,
    oraşul de pe Bega, oraş Capitală Europeană a Culturii 2023, oraş multicultural,
    aflat în vestul ţării, situat la mai puţin de 700 km distanţă faţă de 13
    capitale europene şi, mai mult decât atât, oraş căruia i s-a decernat Trofeul
    Mărul de Aur (Pomme d’Or sau Golden Apple) al
    Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET), în
    această primăvară.


    De această dată mergem invitaţi de Mihaela Veţan,
    preşedinta Asociaţiei CRIES – Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi
    Solidare, care urmăreşte valorificarea patrimoniului gastronomic prin
    respectarea unor principii specifice mişcării slow-food, în programe precum La
    pas. Gustul ca patrimoniu:

    Noi am avut la Timişoara o serie de activităţi care au abordat acest subiect.
    Anul acesta în cadrul componentei Gustul ca patrimoniu atragem atenţia asupra
    unui element foarte important şi anume impactul hranei asupra mediului. Noi mai
    degrabă vorbim de caracterul regional al zonei Banatului, care este o zonă de
    confluenţă. Şi atunci când am abordat acest element al caracterului tradiţional
    sau specific, am fost mai conştienţi că un element de specificitate pentru zona
    noastră este o alăturare mai neaşteptată, între dulce şi sărat, dulce şi acru.

    În Banat, în mod tradiţional, de exemplu, se mânca friptura cu compot de
    vişine, sau compot de prune. E un melange între bucătăria sârbească, neţească,
    şvăbească, inclusiv elemente din bucătăria maghiară, deci e foarte dificil să
    spunem ce anume este specific. Dar cred că această combinaţie de gusturi şi
    alternanţă neaşteptată e un element care surprinde în Banat.




    Am aflat de la Mihaela Veţan că pentru trei zile, între
    13-15 octombrie 2023, curioşii sunt aşteptaţi într-un spațiu amenajat pentru o
    varietate de experiențe în ritm la pas și un program ce oferă multiple
    perspective despre legăturile dintre hrană, cultură și consum durabil.


    Într-adevăr, la Timișoara multiculturalitatea se
    face simţită la tot pasul. Aici conviețuiesc români, germani, sârbi, maghiari,
    croați, slovaci și bulgari. Clădiri vechi, muzee, concerte în aer liber, piețe
    de poveste şi un centru istoric unic în România, format din trei piețe urbane,
    fiecare reprezentând un alt stil arhitectural sunt numai câteva dintre
    atracţiile de aici.


    Stilul arhitectural preponderent este cel baroc
    vienez, dar și stilurile neo-bizantin și Art Nouveau şi-au pus amprenta pe
    numeroase clădiri. Aici pot fi admirate palatele: Lloyd, Neuhausz, Marbl, Palatul Camerei de
    Comerț și Industrie, Palatul Dauerbach, Palatul Loffler, Palatul Hilt-Vogel,
    Palatul Szechenyi și Palatul Weiss. Majoritatea găzduiesc astăzi restaurante cu
    diferite specifice culinare, instituții sau magazine.


  • Doku zum multikulturellen Temeswar in Juli erwartet

    Doku zum multikulturellen Temeswar in Juli erwartet

    Eines dieser Projekte, das sich mit den Menschen, der Geschichte und der Multikulturalität des Ortes befasst, ist der Dokumentarfilm Timișoara – Europäische Hauptstadt des multiethnischen Zusammenlebens“.


    Der Dokumentarfilm wurde von Florin Iepan aus Timisoara gedreht, einem Regisseur, der bereits über 40 Dokumentarfilme und Fernsehproduktionen gedreht hat. Der Film zeigt Timisoara mit den Augen des Norwegers Christo Balthazar, Enkel des Journalisten und Schriftstellers Jahn Otto Johansen. Sein Großvater war Autor des Buches Rumänien: Eine Sammlung von Artikeln“, ein Journalist, der vom rumänischen Präsidenten für seinen Beitrag zum Image unseres Landes in Norwegen ausgezeichnet wurde.


    Wir sprachen mit Kultur-PR Anca Spiridon über das Projekt, den Kontext und das Konzept:


    Für den Kulturverein Metropolis ist dies nicht die erste Initiative zur Förderung der Multikulturalität durch Kunst, denn seit 2011 unterstützt und organisiert er kulturelle und künstlerische Veranstaltungen wie das Internationale Filmfestival für junges Publikum, das <BalKaniK Arts & Culture Festival>, das erste Musik- und Kulturfestival des Balkans in Rumänien, … und 2015 in Timișoara selbst ein Filmfestival für Minderheiten, das <Nomad International Film Festival>. Es ist also nicht verwunderlich, dass in diesem für Temeswar außerordentlich wichtigen Jahr auch der Dokumentarfilm <Timisoara – Europäische Hauptstadt des multiethnischen Zusammenlebens> uraufgeführt wird, der einen neuen Ansatz zur Förderung der Multikulturalität durch Kunst und Traditionen darstellt.


    Der Film basiert auf der Geschichte von Christo, dem Enkel des berühmten norwegischen Journalisten, der 2014 vom rumänischen Präsidenten ausgezeichnet wurde, Jahn Otto Johansen, Autor des Buches >. Er wurde, wie gesagt, für die Verdienste um das Image Rumäniens in Norwegen ausgezeichnet, und Christo wird in diesem Dokumentarfilm die Reise seines Großvaters nachzeichnen, wobei der Film die neuen Realitäten durch seine Augen, aber auch durch die Augen des Temeswarer Dokumentarfilmregisseurs Florin Iepan darstellen wird. <Timișoara, Kulturhauptstadt des multiethnischen Zusammenlebens> zielt darauf ab, im Rahmen der Wahl Timișoaras zur Kulturhauptstadt den Reichtum und die Vielfalt der Kulturen in Europa, aber auch in Rumänien und in Timișoara hervorzuheben, die gemeinsamen kulturellen Merkmale der Europäer herauszustellen, den Bürgern ihre Zugehörigkeit zu einem gemeinsamen Kulturraum bewusst zu machen und durch die Kultur die Entwicklung der Städte zu fördern.


    Der Regisseur hat sich vorgenommen, die Interaktion und den Beitrag der wichtigsten ethnischen Gruppen Timișoaras zum sozialen, politischen, wirtschaftlichen und kulturellen Leben zu dokumentieren. Auf diese Weise soll der Film die multikulturelle Tradition Timișoaras bekräftigen und sein Image als funktionierendes multiethnisches und multireligiöses Zentrum stärken. Der Film wird von Traditionen und Bräuchen erzählen, aber auch von den neuen lokalen Unternehmen, die sich in den letzten 20-30 Jahren in Timișoara niedergelassen haben. Er wird die serbische Gastronomie, das Kunsthandwerk und die Musik der Roma, die ungarische Literatur und das Theater sowie die neuen Unternehmen der italienischen und türkischen Gemeinschaften vorstellen. Durch die Förderung des Multikulturalismus, sowohl in der Kunst als auch in den Traditionen, durch die Erleichterung dieses interkulturellen Dialogs, den wir zwischen den wichtigsten Volksgruppen in Timișoara, aber auch mit dem allgemeinen Publikum vorschlagen, zielt der Dokumentarfilm darauf ab, das Verständnis und die Akzeptanz der Vielfalt zu erhöhen und die Aufnahme dieser kulturellen Vielfalt in einer umfassenden Ausübung der Empathie, wie wir gerne sagen, zu entwickeln.



    Wie weit ist das Projekt gediehen? Und wann kann die Öffentlichkeit den Dokumentarfilm auf dem großen oder kleinen Bildschirm sehen? – die abschließenden Fragen an die Kulturmanagerin Anca Spiridon.



    Im März wird die Produktionsphase des Films in vollem Umfang beginnen. Nach der Dokumentation vor Ort werden die Dreharbeiten beginnen, danach geht es in die Postproduktionsphase. Die Premiere des Films in Rumänien ist für den 28. bis 30. Juli geplant, natürlich in Timișoara, und der größere Rahmen, in dem diese Premiere stattfinden wird, ist ein dreitägiges Festival unter freiem Himmel, das Filmvorführungen, gefolgt von Fragen und Antworten, Debatten über Minderheiten und kulturellen Austausch, einschließlich Migration und Einwanderung, sowie eine Messe für traditionelle Produkte umfassen wird. Wir möchten, dass der Dokumentarfilm sowohl in den regulären rumänischen Filmverleih kommt als auch auf Festivals und besonderen Veranstaltungen gezeigt wird. Wir möchten wirklich, dass ein breiteres Publikum die Doku <Timișoara – Europäische Hauptstadt des multiethnischen Zusammenlebens> in diesem Jahr sehen kann, und nach dem Kinostart wird der Film auf Online-Plattformen in Rumänien und Norwegen verfügbar sein.

  • Visite au Banat

    Visite au Banat

    Partons à la découverte de l’un des lieux les plus isolés du pays, un petit village juché au sommet des monts Cerna, et que seule une échelle de bois d’une centaine de mètres relie au monde extérieur. C’est aussi là que se cachent les moulins à eau de Rudăria, uniques en Europe de l’Est. Nous parlerons aussi du Festival de Jazz de Gărâna, un évènement culturel international, mais qui parle aussi de traditions et de folklore authentique. Partout en Roumanie, y copris dans le Banat, on cherche à développer le tourisme sous plusieurs formes, nous explique Dan Mirea, Manager au sein du Centre de création et de promotion de la culture de Caraș Severin : Si l’on fait référence au tourisme authentique, que nous pratiquons déjà dans la région, je pense que je commencerais par me rendre directement à la cascade Bigăr dans la vallée de l’Almăj (Valea Almăjului). Cette cascade est très connue. Elle fait partie des sept plus belles cascades du monde. Il existe une autre région très visitée, surtout par les touristes étrangers, celle qui renferme les moulins à eau ce Rudăria. Ces moulins ont été construits au 18ème siècle. Ce qui est incroyable, c’est qu’ils sont encore en activité aujourd’hui, et les habitants de la région viennent y moudre leur blé et leur maïs. De nombreuses chaînes de télévision sont venues des quatre coins du monde pour effectuer des reportages sur ces moulins. Un autre point d’intérêt unique de la région montagneuse du Banat est le village de Ineleț, qui n’est accessible que par une échelle très abrupte. Comme le disait l’un de nos grands poètes roumain, ce village est le plus proche de Dieu. Il n’existe aucune route dans ce village. Les habitants emmènent leurs enfants à l’école ou chez le médecin en les portant sur leur dos.»

    Ineleț, ce village le plus reculé de Roumanie, compte une centaine de maisons alignées, adossées à la colline. Parmi elle, seules 33 sont encore habitées. Preuve que les touristes sont arrivés jusqu’ici : l’église en bois érigée sur la colline en 1973 par les habitants du village. Le village de Gărâna, lui aussi magnifique, a été construit au 19ème siècle par une communauté de saxons, nous raconte explique Dan Mirea, Manager au sein du Centre de création et de promotion de la culture de Caraș Severin : « A l’heure actuelle, le village accueille chaque année l’un des plus importants festival de jazz du monde. Le temps d’une semaine, l’été, à la fin du mois d’août, de nombreux touristes étrangers font le voyage pour y participer. Les billets sont en vente deux ans à l’avance. Cette année, contrairement aux années précédentes, les billets étaient épuisés 14h après l’ouverture des ventes. Un autre élément inédit, celui des monts Semenic, qui sont en constante évolution. Beaucoup d’investissements y ont été faits en termes de logistique et d’infrastructures. Deux pistes sont en cours d’installation, dont une rivalisant avec la célèbre station autrichienne d’Innsbruck. C’est d’ailleurs une entreprise autrichienne qui est en charge des travaux. Il est certain qu’au moment de son inauguration, fin 2023, de nombreux touristes feront le déplacement. La Vallée de Bistra, au cœur du Banat, accueille aussi de nombreuses activités artistiques, tel que le Festival international de Băile Herculane. Cette ville fait non seulement honneur au département de Caraș-Severin et à la région du Banat, mais aussi à la Roumanie toute entière à l’époque où elle était une station thermale prisée dans toute l’Europe. »

    Le centre historique de Băile Herculane est sans nul doute le point fort de la station thermale. On y trouve des monuments historiques tels que le Casino ou les Bains impériaux autrichiens, ainsi que la villa dans laquelle résidait l’impératrice austro-hongroise Sissi, qui avait une vraie passion pour Baile Herculane et ses environs. Dan Mirea : « Le centre historique vient d’être complètement remis à neuf et la fameuse statue d’Hercule, symbole de la ville connue et reconnue en Roumanie et ailleurs, a retrouvé sa splendeur du 19e siècle. Băile Herculane accueille un festival international depuis plus de 30 ans. Il s’agit du Festival international Hercule. Chaque année, des représentants de 40 pays représentent le folklore et les traditions de leurs pays. Plusieurs régions du Banat préservent des éléments de folklore authentique : la Valée du Caras, la valée de la Bistrita et la Valée de l’Almaj, auxquelles s’ajoute la région montagneuse du Banat. C’est ici que les danses et surtout les costumes traditionnels sont à l’honneur. Les habitants des environs apprécient les vêtements traditionnels plus que tout. On dit que dans la région du Banat, les personnes âgées pourraient tout vendre, même leurs tombeaux, mais pas leurs vêtements. En tant que manager du Centre de création et de promotion de la culture traditionnelle du Caraș-Severin, j’ai envisagé plusieurs projets pour l’année prochaine. Nous essayons de nous associer en quelque sorte à la ville de Timisoara, dans le sud-est, capitale culturelle européenne en 2023. L’un des projets prévus l’année prochaine est une exposition de plus de 1 000 vêtements de toutes les régions du Banat. »

    A l’exception de la station thermale de renom Băile Herculane, une autre région commence à constituer un pôle d’attraction pour les touristes : celle de Muntele Mic (en français « La petite montagne »). La station est située à une quelque 1550 mètres d’altitude et est déjà la destination des vacanciers qui pratiquent les sports d’hiver. Par ailleurs, aux pieds des montagnes, vous retrouverez des artisans traditionnels. Dan Mirea, manager du Centre de création et de promotion de la culture traditionnelle de Caraș Severin nous en dit plus : « Tout près de Resita se trouve un village représentatif non seulement de la région du Banat, mais aussi de Roumanie. Il s’agit du village de Biniș, où un maître artisan potier qui a perpétué la tradition de ses ancêtres, a représenté la Roumanie dans les salons les plus importants au monde. Elément inédit de cet épisode : quatre présidents des Etats-Unis ont décoré cet artisan. Son unicité réside dans le fait qu’il n’a jamais changé sa roue de poterie. C’est un tour utilisée depuis plus de 200 ans et qui possède un charme à part, affirment les anciens de la région. Tous ceux qui se sont assis pour faire tourner ce tour réussissent à le manier.» Voici donc une destination où les sites naturels se combinent harmonieusement à l’héritage culturel. Et tout cela est complété par d’autres évènements culturels qui se déroulent tout au long de l’année.

  • Atracții turistice inedite în Banat

    Atracții turistice inedite în Banat

    Ajungem azi în partea de vest, în
    regiunea istorică Banat. Descoperim cea mai izolată așezare din România, un
    cătun din munții Cernei, a cărui singură legătură cu lumea civilizată este o
    scară de lemn de aproximativ 100 de metri, montată pe un versant. Ajungem și la
    morile de apă din Rudăria, unice în Europa de est. Vorbim, apoi, despre
    Festivalul de Jazz de la Gărâna, un eveniment internațional, dar și despre
    tradiții și folclor autentic.


    În toată România, asemeni Banatului,
    se dorește activarea turismului sub diferite forme, spune Dan Mirea, managerul
    Centrului de creație și de promovare a culturii tradiționale din Caraș Severin. Dacă ne referim la turismul autentic sau la turismul-brand, pe
    care noi deja îl avem, cred că aș face o trimitere directă spre Cascada Bigăr
    din Valea Almăjului. E o cascadă foarte cunoscută. Face parte dintre cele șapte
    cascade cele mai frumoase din lume. Mai avem o zonă foarte vizitată mai ales de
    către turiștii străini. Este vorba de morile de apă de la Rudăria. Morile sunt
    construite în secolul al XVIII-lea. Ineditul acestor mori este faptul că sunt
    funcționale și în ziua de astăzi, iar localnicii din acea zonă își macină încă la
    ele porumbul și grâu. Au venit foarte multe televiziuni din întreaga lume pentru
    reportaje despre aceste mori. Mai avem o zonă inedită. Avem un sat în Caraș, în
    Banatul de munte, unde nu se poate urca decât pe niște scări foarte abrupte. El
    se numește Ineleț. Așa cum a spus-o foarte frumos un poet, este satul din
    România cel mai apropiat de Dumnezeu. În această localitate nu există căi de
    comunicare. Oamenii urcă pe aceste scări și își transportă inclusiv copiii la
    școală sau la medic în niște traiste, cum zicem noi. Iar drumul celor care
    părăsesc această lume și se duc în lumea fă    ră de dor este făcut în șapte ore,
    pentru că cimitirul nu este acolo.


    În cel
    mai izolat sat din România, Ineleț, sunt aproximativ o sută de case răsfirate,
    fiecare pe câte o colină. Dintre acestea, numai 33 mai sunt locuite. Primul
    semn că turiștii au ajuns aici e biserica din sat, construită pe un deal, în
    anul 1973, de săteni. O altă zonă foarte frumoasă e cea a satului Gărâna, un
    sat locuit din secolul al XIX-lea de o comunitate de sași, spune Dan Mirea,
    managerul Centrului de creație și de promovare a culturii tradiționale din
    Caraș Severin.

    La ora actuală, există aici unul dintre cele
    mai importante festivaluri de jazz din lume și pe parcursul unei întregi
    săptămâni, vara, la sfârșitul lui august, vin foarte mulți turiști străini.
    Biletele se vând cu doi ani înainte. Anul acesta, spre deosebire de anii
    trecuți, după această perioadă care a frânat tot ce înseamnă activitate
    artistică, biletele s-au epuizat în 14 ore. Un alt element inedit ar fi muntele
    Semenic, care acum este într-o perpetuă schimbare. Se investește foarte mult în
    logistică și infrastructură. Se construiesc două pârtii la nivel european, una
    dintre ele concurând ca logistică cu cea din celebra stațiune de la Innsbruck,
    din Austria. De fapt, chiar o firmă austriacă este cea care se ocupă de ea. Cu
    siguranță, la finalul anul 2023, când vor fi date în folosință, aceste pârtii
    vor aduna un număr foarte mare de turiști. Noi mai avem în Valea Bistrei, din
    inima Banatului, foarte multe activități artistice și nu doar în această zonă.
    Banatul este reprezentat de foarte, foarte multe activități artistice. Un
    exemplu ar fi Festivalul Internațional de la Hercules din Băile Herculane. Este
    un oraș care a făcut cinste nu doar județului Caraș-Severin și Banatului, a
    făcut cinste României în perioada în care el a devenit o emblemă pentru
    turismul balnear din întreaga Europă.


    În ceea ce
    privește stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane, cu siguranță una dintre
    atracțiile ei ar fi centrul istoric. Găsim aici clădiri de patrimoniu, precum
    Cazinoul, Băile Imperiale austriece și vila în care stătea împărăteasa
    Austro-Ungariei, Elisabeta sau Sissi, care făcuse o pasiune pentru Băile
    Herculane și pentru drumețiile în împrejurimi.

    Dan Mirea. Centrul
    vechi tocmai a fost restaurat complet, iar celebra statuie Hercules, care a
    devenit brand internațional și național pentru Băile Herculane, a recăpătat
    strălucirea secolului al XIX-lea. La Herculane, există un festival
    internațional cu o vechime de peste 30 de ani. Se numește Festivalul
    Internațional Hercules. În fiecare an, peste 40 de țări vin să reprezinte
    tradițiile și folclorul din țările lor. Avem în Banat un număr foarte mare de regiuni
    care reprezintă o parte a folclorului autentic. Sunt trei mari zone: Valea
    Carașului, Valea Bistrei și Valea Almăjului, zona de munte a Banatului. În
    aceste regiuni ale Banatului, cântul, dansul, dar mai ales portul popular sunt
    cele mai apreciate. Oamenii prețuiesc costumele populare aproape mai mult decât
    orice. Se spune în Banat că bătrânii își vând până și locul de veci, dar nu-și
    vând costumele pe care le-au moștenit de la înaintașii lor. În calitate de
    manager al Centrului de Creație și de Promovare a Culturii Tradiționale
    Caraș-Severin, am câteva proiecte pentru anul care vine. Încercăm să ne alipim,
    oarecum, Timișoarei, Capitală Culturală Europeană în anul 2023, iar unul din
    proiectele mele de anul viitor este o expoziție de peste 1000 de costume din toate
    zonele reprezentative ale Banatului.


    Exceptând
    renumita stațiune balneoclimaterică Băile Herculane, mai există o zonă care a
    început să reprezinte un pol de atracție pentru turiști. Muntele Mic. Stațiunea
    este situată la o altitudine de aproximativ 1550 de metri și este destinația
    celor care practică sporturile de iarnă. Pe de altă parte, la poalele munților
    veți găsi meșteșugarii și poveștile lor. Dan Mirea, managerul Centrului de
    creație și de promovare a culturii tradiționale din Caraș Severin.

    Avem chiar lângă Reșița un sat care a devenit reprezentativ nu doar pentru
    Banat, ci și pentru România. E vorba de satul Biniș, unde un meșter olar, care
    a lăsat mai departe tradiția urmașilor săi, olăritul, a reprezentat România la
    cele mai mari târguri internaționale din lume. Ca un element inedit a acestui
    fapt, patru președinți ai Statelor Unite ale Americii au decorat acest meșter
    popular. Unicitatea acestuia este că nu a schimbat roata de olărit. Este o
    roată folosită de peste 200 de ani și are un soi de farmec, spun bătrânii.
    Oricine se așază la acea roată și dă din picior, reușește să nu arunce lutul de
    pe de pe ea. Nu în ultimul rând, avem o tabără de sculptură în lemn, care anul
    acesta s-a extins. Ea a pornit acum câțiva ani de zile timid, la Gărâna. La ora
    actuală, există foarte multe orașe care au adoptat această tabără de scutură.
    Artiști din toată lumea, din peste 35 de țări, vin în fiecare an la Caransebeș.
    Timp de o lună, aleg câte un butuc din pădurile Caransebeșului, din munții
    Banatului, după un ritual de împrietenire cu acel butuc.


    Iată, așadar,
    o destinație în care atracțiile naturale se contopesc în mod armonios cu
    moștenirea culturală. Iar toate acestea sunt
    completate de evenimente culturale, desfășurate pe tot parcursul anului.


  • Banatul Montan

    Banatul Montan

    Astăzi vă invităm în sud-vestul României
    într-o zonă cunoscută drept Banatul Montan. Zona chiar a câștigat titlul Destinația Anului 2021, în urma unui concurs cu vot
    public online, inițiat de un post de televiziune din ţară. Zona adună laolaltă munți,
    peșteri, Dunărea, tradiții și 100 de locuri fantastice de vizitat.


    Prezentă anul acesta la Târgul de Turism
    al României, ediţia din această toamnă, Maria Paolescu, şef serviciu turism la
    Consiliul judeţean Caraş-Severin, ne-a spus cu ce au venit la târg:

    Am venit cu produse tradiţionale, gustările noastre tradiţionale din
    zona Banatului, care au fost foarte bine degustate aici: cârnaţii de la Soceni,
    pâinea de la Soceni. Am venit să vă prezentăm obiectivele turistice de la noi
    din zonă, Băile Herculane, Cascada Bigăr, munţii Banatului, munţii Semenic,
    Muntele Mic, toate atracţii turistice pentru vizitatorii noştri. Băile
    Herculane începem să le dezvoltăm, că au decăzut foarte mult în ultima
    perioadă, muntele Semenic se află în dezvoltare pentru zona schiabilă, muntele
    Mic, de asemenea, pentru zona schiabilă, au început să vină turişti din toate
    părţile ţării. Vă aşteptăm să veniţi la noi, şi vara şi iarna, avem atracţii
    turistice pentru orice sezon.


    Într-o ordine aleatorie, aici poate fi
    vizitată Cascada Moceriș este situată în satul Moceriș, județul Caraș-Severin. Drumul
    până la cascadă este o încântare purtând vizitatorul prin locuri cu peisaje
    pitorești, într-o plimbare de 4 km.


    Chipul lui Decebal se află în zona
    Cazanelor Mici ale Dunării, într-un peisaj feeric. Acesta are o înălțime de 55
    m, fiind cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa și ocupă locul 6 în lume
    ca înălțime. A fost sculptată între 1994-2004 de către sculptorii alpiniști
    care au folosit ciocanul pneumatic, șpițul și barosul.


    Situată în Defileul Cazanelor Mari, la
    aproximativ 70 de metri deasupra apei, ne aşteaptă un alt obiectiv, Peștera
    Veterani. Accesul se face doar pe apă, cu barca, șalupa sau vaporașul.
    Primăvara, aici pot fi văzute lalele sălbatice galbene. Peștera a fost locuită
    acum 400.000 de ani. Se spune că peștera era sanctuarul lui Zamolxis, că ar
    ascunde multe comori cu aur, iar legendele și istoria prezentate de ghid sunt
    de-a dreptul captivante.


    În comuna Eftimie Murgu, județul
    Caraș-Severin, se găsesc 22 de mori de apă, unice în sud-estul Europei, incluse
    în patrimoniul mondial UNESCO, Morile de apă de la Rudăria, cu o vechime de
    peste un secol, pe care localnicii le folosesc zilnic. Poți să cumperi porumb
    măcinat aici, care va da savoare mâncării de nedescris. Dacă mai menţionăm şi
    un cătun accesibil urcând pe scări din lemn montate pe pereți de stâncă,
    Inelet, sau cea mai veche cale ferată din sud-estul Europei – Oravița-Anina,
    considerată a doua cale ferată montană din Europa, pare de la sine înţeles că
    un sejur în Banatul Montan chiar merită toată atenţia.


  • Timișoara, la pas

    Timișoara, la pas

    Ne îndreptăm azi către unul dintre cele mai mari orașe
    din vestul României: Timișoara. În 1771, aici s-a tipărit primul ziar în limba
    germană din Europa Centrală și de Sud-Est. Tot aici a existat prima bibliotecă
    publică cu sală de lectură din Imperiul Habsburgic, iar, în prezent, orașul are
    trei teatre de stat în trei limbi diferite. Între 1880 și 1914, Timișoara era
    cel mai important oraș industrial, comercial, financiar și cultural din regiune,
    prezentându-se azi ca o destinație complexă, spune Simion Giurcă, directorul
    executiv al Asociației pentru promovarea Timișoarei.

    Orașul se
    diferențiază de alte destinații printr-un complex de trei piețe în zona
    centrală. Acestea sunt unite între ele și se pot parcurge într-o perioadă
    foarte scurtă. Această nu reprezintă doar o zonă frumoasă a Timișoarei, ci și
    cea mai mare zonă pietonală din România. Este vorba de Piața Revoluției, Piața
    Libertății și Piața Unirii. Pe acest traseu se pot vedea vechile palate ale
    Timișoarei, dintre care o parte au fost renovate și arată foarte bine. Avem o
    sinagogă neologă recent deschisă vizitatorilor după lucrările de renovare. De
    asemenea, sunt multe clădiri de patrimoniu cu care Timișoara se poate mândri,
    de la stil secession, baroc sau Art Nouveau. Tot în această zonă avem foarte
    multe restaurante, terase, cafenele, în care oamenii-și pot trage sufletul și
    pot admira locurile frumoase ale orașului. În Piața Unirii, avem Domul Catolic,
    construit în anul 1736. Avem Catedrala Sârbă, construită și ea la 1750. De
    asemenea, există o salbă întreagă de clădiri frumoase și renovate care
    ilustrează nu numai istoria, evoluția arhitecturală și artistică a Timișoarei, ci și faptul că minoritățile
    s-au înțeles mereu foarte bine aici.



    În Piața Libertății
    se află structura militară a fostei cetăți, cu cazinoul militar, cu clădirea
    fostului comandament și chiar cu primăria veche, continuă Simion Giurcă,
    directorul executiv al Asociației pentru promovarea Timișoarei. Este
    partea fostei administrații a orașului, o zonă în care au loc foarte multe
    evenimente. Piața a fost renovată în așa fel încât să poată adăposti un public
    numeros. Piața Revoluției este cea care ne amintește de locul în care s-au
    săvârșit cele mai importante momente ale revoluției de la 1989. Aici se află
    clădirea catedralei ortodoxe, una dintre cele mai frumoase clădiri religioase
    românești, a cărei construcție a început în 1936 și care a fost inaugurată după
    război, în prezența regelui Mihai. Vizavi de catedrală se află Opera. Mai mult
    decât atât, această clădire adăpostește una dintre mândriile Timișoarei: trei
    teatre de stat, în trei limbi. Teatrul Național, în limba română, Teatrul de
    Stat German și Teatrul de Stat Maghiar. Împreună cu Opera, acestea formează cel
    mai important complex cultural din Timișoara.



    Pentru petrecerea
    timpului liber, turiștii sunt invitați să viziteze muzeele. Memorialul
    Revoluției, Muzeul de Artă, Muzeul Banatului sau Muzeul Satului Bănățean sunt
    câteva dintre opțiuni. Simion Giurcă. Totodată, sunt
    organizate mereu expoziții sau evenimente. Pentru cei care vor să facă o
    plimbare pe canalul Bega, există așa-zisele vaporetto. Acestea sunt niște ambarcațiuni
    produse la Galați, destinate transportului public, dar cu care se pot face și
    plimbări. Există și hidrobiciclete pentru familiile cu copii, așa că și cei
    mici pot descoperi orașul pe apă. Ca o noutate, Timișoara își dorește tot mai
    mult și, probabil, va reuși în acest an să se impună ca un ofertant mai
    important pe piața târgurilor de Crăciun, cu două târguri. Unul va fi în
    centrul orașului, celălalt, în zona Muzeului Satului Bănățean.



    Timișoara a fost
    desemnată Capitală Europeană a Culturii 2023, sloganul acesteia fiind
    Luminează orașul prin tine! / Shine your light – Light up your city!


  • Mâncăruri din Banat

    Mâncăruri din Banat

    Banatul are o gastronomie distinctă, puternic influenţată de cea austro-ungară. Cumva
    este apropiată de gastronomia din Transilvania, însă în gastronomia Banatului
    întâlnim şi influenţe meridionale, datorită apropierii geografice de Grecia şi
    Italia, dar mai cu seamă datorită vecinătăţii cu Serbia. Bucătăria bănăţeană se
    remarcă prin mâncăruri cu multe grăsimi, dar hrănitoare şi gustoase. Se foloseşte
    preponderent carnea de porc, de vită sau de pui, legumele sunt călite în untură
    sau în ulei, iar la sosuri se foloseşte făina pentru ca acestea să fie mai
    consistente. Se folosesc condimente precum piperul, cimbrul, boiaua de ardei şi
    chimenul. Preparatele din carne de porc, servite ca aperitiv împreună cu un
    pahar de răchie, cârnaţii sau sarmalele cu varză, ‘mari cât pumnul fac parte
    din zestrea gastronomică a Banatului.


    Caracteristică Banatului este zupa, adică supa cu carne de pasăre şi cu tăiţei de casă, servită în mod tradiţional la sfârşit de
    săptămână, atunci când familia se reuneşte la masă. Conform tradiţiei, se
    foloseşte o pasăre de curte, iar tăiţeii, în formă de romb sau dreptunghiulară,
    sunt pregătiţi în casă, cu făină şi cu ou.


    Pentru că este perioada
    cartofilor noi, vă propunem o reţetă din Banat – cartofi sau, folosind un
    regionalism, crumpi noi fripţi cu chiftele şi sos de mărar. Cartofii noi
    trebuie spălaţi bine, nu li se îndepărtează coaja, eventual sunt frecaţi cu
    puţină sare grunjoasă. Separat se fac chiftelele din jumătate de kg de carne
    tocată de porc, din două cepe, o legătură de pătrunjel, o căpăţână de usturoi,
    un ou. Carnea tocată se amestecă cu cepele, tocate mărunt, cu oul şi cu frunze
    tocate de pătrunjel şi cu usturoiul zdrobit, obţinând o pastă consistentă.
    Prăjim cartofii în ulei, apoi în acelaşi vas chiftelele pe care le-am trecut
    anterior prin făină. Separat se face sosul de mărar. Astfel, se toacă mărunt o
    ceapă mică, se căleşte în ulei, se adaugă apoi o lingură de făină, mărarul,
    tocat mărunt, apoi se stinge în puţină apă şi se lasă să fiarbă până se
    îngroaşă. Acest sos se pune peste cartofii prăjiţi, alături de câteva chiftele.


    Tot din zona Banatului este o reţetă cu denumire
    de origine: ceapă umplută ca la Caransebeş. După ce li se scot foile uscate de
    la suprafaţă, cepele, de mărime mijlocie, se pun la fiert întregi. Se lasă să
    se răcească, după care se dau la rece şi li se scoate miezul. În interiorul
    cepelor se pune o umplutură din nuci mărunţite, jumătăţi de măsline, miez de
    ceapă, frunze tocate de pătrunjel, pâine înmuiată în apă, piper măcinat şi
    sare. Separat, se pregăteşte un sos făcut din făină rumenită în ulei încins,
    care este stins cu o lingură de bulion şi cu puţin vin alb. Acest sos este
    turnat în vasul în care sunt cepele umplute. Deasupra se mai toarnă puţină
    smântână.

  • Mâncăruri din Banat

    Mâncăruri din Banat

    Banatul are o gastronomie distinctă, puternic influenţată de cea austro-ungară. Cumva
    este apropiată de gastronomia din Transilvania, însă în gastronomia Banatului
    întâlnim şi influenţe meridionale, datorită apropierii geografice de Grecia şi
    Italia, dar mai cu seamă datorită vecinătăţii cu Serbia. Bucătăria bănăţeană se
    remarcă prin mâncăruri cu multe grăsimi, dar hrănitoare şi gustoase. Se foloseşte
    preponderent carnea de porc, de vită sau de pui, legumele sunt călite în untură
    sau în ulei, iar la sosuri se foloseşte făina pentru ca acestea să fie mai
    consistente. Se folosesc condimente precum piperul, cimbrul, boiaua de ardei şi
    chimenul. Preparatele din carne de porc, servite ca aperitiv împreună cu un
    pahar de răchie, cârnaţii sau sarmalele cu varză, ‘mari cât pumnul fac parte
    din zestrea gastronomică a Banatului.


    Caracteristică Banatului este zupa, adică supa cu carne de pasăre şi cu tăiţei de casă, servită în mod tradiţional la sfârşit de
    săptămână, atunci când familia se reuneşte la masă. Conform tradiţiei, se
    foloseşte o pasăre de curte, iar tăiţeii, în formă de romb sau dreptunghiulară,
    sunt pregătiţi în casă, cu făină şi cu ou.


    Pentru că este perioada
    cartofilor noi, vă propunem o reţetă din Banat – cartofi sau, folosind un
    regionalism, crumpi noi fripţi cu chiftele şi sos de mărar. Cartofii noi
    trebuie spălaţi bine, nu li se îndepărtează coaja, eventual sunt frecaţi cu
    puţină sare grunjoasă. Separat se fac chiftelele din jumătate de kg de carne
    tocată de porc, din două cepe, o legătură de pătrunjel, o căpăţână de usturoi,
    un ou. Carnea tocată se amestecă cu cepele, tocate mărunt, cu oul şi cu frunze
    tocate de pătrunjel şi cu usturoiul zdrobit, obţinând o pastă consistentă.
    Prăjim cartofii în ulei, apoi în acelaşi vas chiftelele pe care le-am trecut
    anterior prin făină. Separat se face sosul de mărar. Astfel, se toacă mărunt o
    ceapă mică, se căleşte în ulei, se adaugă apoi o lingură de făină, mărarul,
    tocat mărunt, apoi se stinge în puţină apă şi se lasă să fiarbă până se
    îngroaşă. Acest sos se pune peste cartofii prăjiţi, alături de câteva chiftele.


    Tot din zona Banatului este o reţetă cu denumire
    de origine: ceapă umplută ca la Caransebeş. După ce li se scot foile uscate de
    la suprafaţă, cepele, de mărime mijlocie, se pun la fiert întregi. Se lasă să
    se răcească, după care se dau la rece şi li se scoate miezul. În interiorul
    cepelor se pune o umplutură din nuci mărunţite, jumătăţi de măsline, miez de
    ceapă, frunze tocate de pătrunjel, pâine înmuiată în apă, piper măcinat şi
    sare. Separat, se pregăteşte un sos făcut din făină rumenită în ulei încins,
    care este stins cu o lingură de bulion şi cu puţin vin alb. Acest sos este
    turnat în vasul în care sunt cepele umplute. Deasupra se mai toarnă puţină
    smântână.

  • Guy Le Louët (France) – Propriétés du prince Charles de Galles en Roumanie

    Guy Le Louët (France) – Propriétés du prince Charles de Galles en Roumanie

    En fait, lintérêt de lhéritier de la Couronne britannique pour la Roumanie ne date pas d’hier, puisqu’il créait une fondation déjà en 1987, pour aider les intellectuels roumains à être en contact avec des universités occidentales — notamment Oxford et Cambridge. En avril 1989, à Londres, il a tenu un discours sur la situation dramatique des villages roumains — vous vous souvenez peut-être, pour Ceauşescu, l’heure était à la systématisation. Les villages étaient rasés pour faire des terrains agricoles ou les maisons des gens étaient démolies pour céder la place à des immeubles collectifs.



    Le prince de Galles est venu pour la première fois en Roumanie en 1998 et il est tombé sous le charme de la Transylvanie, cette région du centre du pays, de sa nature, de l’habitat, des traditions et des gens de l’endroit. Il déclare avoir pour ancêtres Vlad l’Empaleur, mais aussi la comtesse Claudine Rhédey de Kis-Rhéde, née sur le territoire de notre pays au XIXe siècle. Depuis lors, il vient chaque année, même plusieurs fois par an en Roumanie pour y séjourner, mais ce n’est pas tout.



    On ne sait pas exactement combien de propriétés le prince Charles a acquises en Roumanie, mais il s’agit d’au moins une dizaine. Et quand je parle de propriétés, il faut entendre des maisons traditionnelles, anciennes, certaines plus que centenaires, qu’il a achetées. Ainsi, à Valea Zălanului, un hameau de 150 habitants du département de Covasna (centre), où le temps s’est arrêté et les gens vivent au rythme de la nature, il achète une, puis deux, puis trois et, selon certains, même une quatrième maison de plus de cent ans. Préoccupé par la conservation du patrimoine, des traditions et par la promotion du tourisme durable, il les a rénovées avec les mêmes matériaux que ceux qui avaient été utilisés à l’origine et les mêmes techniques, les a aménagées avec des objets traditionnels authentiques, mais les a aussi équipées de salles de bains tout confort et elles peuvent être louées. Le magazine Vanity Fair a fait un classement des plus belles maisons du monde parmi lesquelles figure une de ces propriétés. Le prince Charles a aussi quelques maisons à Breb, un village traditionnel du Maramureş (nord).



    Il a créé une fondation pour soutenir les communautés rurales du pays. En 2015, l’héritier de la Couronne britannique a créé une autre fondation avec pour mission de protéger le patrimoine architectural du pays et de soutenir le développement rural et le développement durable. Cette fondation offre des programmes gratuits de formation aux métiers traditionnels qui avaient quasiment disparu.



    Le prince a également acheté des maisons traditionnelles aussi dans le village de Viscri, listé au patrimoine mondial de l’UNESCO. Ce village a une église fortifiée saxonne dont la construction a commencé au XIIe s. Il entendait ainsi sauver le patrimoine architectural transylvain, mais aussi le style de vie et les métiers traditionnels. Viscri est maintenant hautement touristique, et son église a été listée parmi les plus belles du monde par la publication The Telegraph.



    Il s’est beaucoup investi dans la conservation des monuments historiques, dans des villages saxons de Transylvanie, fondés au XIIe siècle, dont certains figurent aujourd’hui sur la liste du patrimoine mondial de l’UNESCO, mais non seulement. Ainsi, en trois ans, la fondation a investi dans ces activités un million de livres sterling, rénovant des édifices représentatifs avec les mêmes matériaux et les mêmes techniques. Un exemple, c’est l’Eglise de la Dormition de la Mère de Dieu de Strei, un monument historique de l’art roman du XIVe s.



    Lorsqu’il vient en Roumanie, l’héritier de la Couronne britannique aime se balader en pleine nature, rencontrer les villageois, et se donne pour tâche de promouvoir les produits traditionnels de ces villages. L’idée, c’est de créer un circuit économique autour de ces monuments pour permettre aux habitants d’avoir des emplois. Ainsi, les chaussettes traditionnelles tricotées par les femmes de Viscri sont exportées en Allemagne et de là, ailleurs en Europe occidentale.



    La fondation du prince se propose de sauver une église vieille de 800 ans, celle de Drăuşeni, au département de Braşov ; à cet effet, un plan a été élaboré. Il prévoit la rénovation de l’église, la construction d’un café, de places d’hébergement et d’ateliers de métiers traditionnels. C’est un projet pilote. S’il fonctionne, il sera étendu à d’autres monuments médiévaux en péril. Il finance par ailleurs la rénovation d’une église en bois du département d’Arad, celle de Luncşoara, mais aussi de deux autres dans le département de Mureş : celles de Curtelnic et celle de Bălăuşeri.



    Nombre de ces projets sont sélectionnés par l’Association L’Ambulance des monuments, dont nous vous avons déjà parlé sir nos ondes, et qui bénéficie du soutien financier du prince Charles. Une maison fortifiée du département de Gorj a également été restaurée ainsi. Ce ne sont que quelques exemples des activités des fondations du prince de Galles en Roumanie.



    En 2011, le prince Charles commente le documentaire Wild Carpathia, du réalisateur britannique Charlie Ottley — un documentaire fabuleux sur la Roumanie. Pour la petite histoire, entre temps, Charlie Ottley a acheté une maison traditionnelle et a emménagé en Transylvanie ! En 2020, en pleine pandémie, dans un autre film commenté par lui, le prince Charles a exhorté les Roumains à passer leurs vacances en Roumanie et à y découvrir « les richesses incroyables » de ce pays. Il avoue être venu pour la première fois en Roumanie une vingtaine d’années auparavant et y avoir découvert un pays « étonnant », qui occupe depuis lors une place à part dans son cœur, et qu’il « se sent chez lui ici » à chaque visite. « La Roumanie est un pays étonnamment divers, dit-il, du delta du Danube, la zone humide la plus grande et la plus sauvage d’Europe, aux forêts, aux sources et aux monastères de Bucovine, de Moldavie et du Maramureş, aux collines des Apuseni ou aux étendues inhabitées de Harghita, aux précieuses collections des musées de Bucarest ou à la beauté sauvage du défilé des Portes de fer, aux châteaux, aux montagnes et aux villages saxons de Transylvanie ou aux vallées reculées du Banat et de la Crişana. Une si riche diversité naturelle et culturelle réunies sous le même drapeau est remarquable et c’est une des caractéristiques qui font de la Roumanie un coin à part de l’Europe. »



    Et le prince Charles déclare qu’il regrette que la pandémie ne lui ait pas permis de voyager en Roumanie, mais il continuera à plaider pour la protection des « trésors uniques » de la Roumanie. Bien entendu, la presse roumaine parle de chaque voyage ou séjour du prince en Roumanie, et de toutes ses activités.

  • Les bisons d’Europe libres du Banat de Montagne

    Les bisons d’Europe libres du Banat de Montagne

    En mai dernier, 13 exemplaires provenant de différentes réserves dAllemagne ont rejoint les groupes de bovidés dans les Monts Ţarcu. Cette action sinscrit dans le cadre dun processus de sélection complexe qui assure la diversité génétique des générations futures de bisons dEurope des Carpates. Les transports de bisons de létranger ont commencé en 2014 et se sont poursuivis chaque année.



    Le programme de réintroduction des bisons dEurope à létat sauvage constitue la plus grande tentative du genre dans les Carpates méridionales. Cette action est réalisée dans le cadre du projet « Actions urgentes pour le rétablissement des populations de bisons dEurope en Roumanie », mis en œuvre par World Wide Fund (le Fonds mondial pour la nature) Roumanie et Rewilding Europe, avec le soutien financier de lUnion européenne, dans le cadre du programme LIFE. Les animaux provenant de centres de reproduction et de réserves dEurope sont transportés par la route jusquà proximité de la localité dArmeniș, à Măgura Zimbrilor. Les nouveaux arrivants sont laissés dans un enclos dacclimatation pendant 21 jours, et sont ensuite relâchés dans la nature. La communauté locale est partenaire dans le projet de ré ensauvagement du bison dEurope et a fourni 75 hectares de pâturage communal pour lenclos des bisons. La communauté locale participe également à lélaboration de programmes décotourisme qui visent, entre autres, lobservation des bisons à létat sauvage.



    En 2018, 23 bisons ont été relâchés dans les montagnes de Ţarcu et 11 autres en 2019. Lobjectif global du projet LIFE Bison, cest détablir une population sauvage de bisons dEurope démographiquement et génétiquement viables dans les Carpates méridionales. Au cours de la dernière année, les gardes forestiers avaient compté 57 spécimens de bisons libres, dont 12 petits nés ces dernières années à létat sauvage. À la naissance, les veaux pèsent entre 24 et 27 kg et bénéficient de la protection et de lexpérience des adultes du groupe, qui peuvent dépasser 900 kg et mesurer deux mètres de long. Les veaux naissent généralement en été et ont tout le temps pour sadapter à lenvironnement et bien passer lhiver suivant. Ils ont de la fourrure rougeâtre à la naissance, mais après quelques mois, la fourrure commence à se transformer en une teinte chocolatée, comme celle des bovidés matures. Les groupes sont composés de femelles adultes, de veaux et de jeunes de 2 à 3 ans. Les mâles adultes quittent le groupe et ne reviennent que pendant la période de rut et en hiver. Cette population de bisons dEurope libres dispose du site Natura 2000 des Monts Ţarcu, qui sétend sur plusieurs milliers dhectares.


    (Trad. : Ligia)

  • A la découverte de la contrée du Banat

    A la découverte de la contrée du Banat

    Cette
    semaine nous sommes dans l’ouest de la Roumanie, dans la région historique
    connue sous le nom de Banat, sise d’une part à la frontière avec la Serbie et d’autre
    part à la frontière avec la Hongrie. Vu ce voisinage, plusieurs minorités
    ethniques peuplent cette zone, et y ont laissé de fortes empreintes historiques
    et culturelles. Partons donc à la découverte de cette belle contrée, riche en
    monuments historiques surprenants, en itinéraires au cœur de la nature, en coutumes
    anciennes et en plats traditionnels délicieux.






    Nous
    sommes accompagnés par Delia Barbu, directrice exécutive de l’Association pour
    la promotion et le développement du tourisme au département de Timiș. Pour
    commencer, elle nous invite à découvrir le chef-lieu du département, à savoir
    la ville de Timişoara.






    Delia Barbu
    : « Timişoara est une ville très intéressante du point de vue touristique.
    Sa vie effervescente et avant-gardiste fera la joie de tout type de touriste. A
    part la possibilité de participer à différents événements culturels, on peut
    très bien se reposer dans un des parcs de la ville. Les principaux points d’attraction
    en sont les trois grandes places centrales, se trouvant tout près l’une de l’autre.
    Les touristes peuvent admirer la belle architecture des bâtiments et passer un
    bon moment à une des nombreuses terrasses. Au centre-ville, mais aussi dans les
    autres quartiers, on peut visiter plusieurs musées. Le Musée d’art de Timişoara
    se trouve sur une des places centrales, le Musée du Banat est juste à côté et
    on ne saurait oublier non plus le Musée du village du Banat, sis dans un endroit
    extraordinaire, facilement accessible, à la périphérie de la ville. S’y ajoutent
    d’autres musées en plein air, tels le Musée des tramways, qui est très spécial et
    qui fait partie d’un itinéraire culturel national. Enfin, la Cathédrale métropolitaine
    est un des symboles de Timişoara, et un must pour tout touriste qui visite
    cette ville. »






    Il y a une
    profusion de places d’hébergement à Timişoara, ville qui vous servira de point
    de départ pour la zone rurale du département de Timiş. Delia Barbu nous y emmène :
    « Je vous recommande de prévoir une visite de plusieurs jours à Timişoara,
    où les options pour se loger sont nombreuses et variées. La liste des activités
    à faire au département de Timiş est aussi très longue. Si la ville est un endroit
    trop agité, les villages du Banat vous permettront de passer de belles journées
    en toute tranquillité. On peut par exemple visiter la contrée appeléeȚara Făgetului pour admirer la chute d’eau de Șopot et
    son merveilleux paysage. On peut ensuite traverser à cheval la forêt de Costeiu
    ou y faire une randonnée en charrette pour admirer les chevreuils. On peut
    aussi remonter la montagne en prenant la route de Transluncani ou bien partir à
    vélo depuis Timişoara sur une piste cyclable qui relie la Roumanie à la Serbie,
    soit la plus longue piste cyclable goudronnée de Roumanie. »








    Comme vous
    le savez déjà, Timiş est un département multiculturel et un véritable exemple
    de cohabitation entre différentes ethnies. En témoigne non seulement l’architecture
    de la zone, mais aussi la diversité des événements culturels organisés et les
    métiers traditionnels toujours pratiqués dans la région.






    Delia
    Barbu, nous lance une nouvelle invitation : « Nous vous proposons de
    faire le tour des églises en bois du département de Timiş ou bien un tour des
    ateliers des maîtres artisans du Banat. Par exemple, dans la contrée mentionnée,
    Ţara Făgetului, on peut rendre visite à l’instituteur du village de Sinteşti, qui
    produit encore des chaussures traditionnelles des paysans roumains (appelées opinci).
    On peut faire halte aussi au village de Sura, commune de Dumbrava, dont le potier
    peut vous apprendre quelques-uns des secrets de son métier. Toujours à Făget, plus
    précisément à Jupânești, habite un sculpteur en bois qui respecte une ancienne
    tradition du Banat en la matière. Les personnes plus actives peuvent faire des
    randonnées en catamaran à moteur électrique sur le Lac de Surduc, qui est le
    plus grand lac de l’ouest de la Roumanie. Et pour que tous les goûts soient
    satisfaits, nous vous invitons aussi à passer au moment où les événements du type
    Banat Brunch sont organisés. Ce sont des événements gastronomiques qui ont lieu
    tout au long de l’été, notamment en fin de semaine, dans différents villages du
    département de Timiş. Ce sera l’occasion de profiter du meilleur de la culture et
    des traditions de ces lieux. Un autre projet similaire s’intitule Petit déjeuner
    à Margina. Mentionnons les restaurants de la région de Făget qui ont leurs
    propres élevages de truites. »








    Et on
    ne saurait parler de la richesse culinaire de cette contrée de l’ouest de la
    Roumanie sans en mentionner les vins. Marius Pașca est le représentant des Caves
    à vin de Recaș et nous invite dans les vignobles du Banat : « Les vignes
    sont signalées sur ces terres depuis 1446. On a donc une riche histoire qui a
    été perpétuée de génération en génération. Le côté touristique y est étroitement
    lié. Notre programme touristique a été lancé en 2003. Du lundi au vendredi,
    entre 9 h et 17h, mais aussi en weekend, on propose des dégustations de vins
    personnalisées pour des groupes de visiteurs. Cette personnalisation inclut
    les vins, un menu approprié et un programme artistique. La visite des caves à
    vin de Recaș comprend aussi une brève présentation du magasin. Là, les
    touristes pourront découvrir une partie de notre passé et de notre présent.
    Puis on visite les anciennes caves, avant de commencer la dégustation proprement-dite.
    On propose 5 vins accompagnés de différents fromages et de pain à l’huile d’olive,
    ainsi qu’un menu préétabli, si les touristes le souhaitent. De nombreuses amitiés
    se lient autour du vin et notre plus grande joie et de devenir amis avec les
    gens qui visitent notre cave. »








    Notre voyage
    dans la contrée du Banat s’achève par une invitation dans la nature, à pied ou
    à vélo, lancée par Delia Barbu, directrice exécutive de l’Association pour la
    promotion et le développement du tourisme au département de Timiș : «
    Cette année, on vise surtout à développer les itinéraires de randonnée et de cyclotourisme,
    car c’est une forme de tourisme de plus en plus recherchée tant par les Roumains
    que par les étrangers. D’ailleurs on est en train de travailler notre stratégie
    de marque touristique. On se prépare en fait pour 2023, lorsque la ville de Timişoara
    sera Capitale européenne de la Culture et lorsque nous espérons recevoir un
    très grand nombre de visiteurs désireux de découvrir la richesse et la beauté
    du Banat. »






    Enfin, si
    vous aimez l’inédit, vous pouvez passer un peu de temps au village de Buzad, où
    vous pouvez vous déconnecter complètement de la vie urbaine et profiter pleinement
    de la nature, car il n’y a pas de réseau de téléphonie. Ou bien vous pouvez
    visiter l’unique village rond de Roumanie : Charlottenburg ou encore le
    Musée de la chasse d’Altringen.






    Bref, traditions
    multiculturelles, musées intéressants, paysages à couper de souffle, métiers
    anciens, villages isolés, vignobles et dégustation de vis, randonnées à vélo -
    tout cela est à découvrir au département de Timiş, dans l’ouest de la Roumanie,
    dans une région connue sous le nom de Banat. Nous vous y attendons nombreux !
    (Trad. Valentina Beleavski)

  • În județul Timiș

    În județul Timiș

    Ne oprim azi în
    sud-vestul României, în regiunea istorică Banat. În această zonă de graniță,
    învecinată cu Serbia și cu Ungaria, trăiesc mai multe minorități etnice care
    și-au lăsat amprenta asupra istoriei bogate. Vom descoperi așezări frumoase,
    trasee interesante în natură, monumente istorice surprinzătoare, dar și
    tradiții străvechi. Cu o ofertă culinară diversificată, în județul Timiș veți
    descoperi și o cramă renumită, la care vă puteți opri pentru o degustare.


    Ne începem vizita
    alături de Delia Barbu, directoare executivă a Asociației pentru Promovarea și
    Dezvoltarea Turismului, din județul Timiș. Timișoara este, din punct de vedere
    turistic, foarte ofertantă. Viața efervescentă și avangardistă a orașului poate
    oferi oricărui tip de turist plăcere și bucurie. Pe lângă posibilitatea de a
    participa la evenimente culturale, putem lenevi într-unul dintre parcurile
    orașului, de exemplu. Atracția orașului constă în faptul că există trei piețe
    mari, centrale, foarte aproape una de cealaltă. Turiștii pot admira arhitectura
    deosebită a clădirilor, după care se pot retrage la una dintre numeroasele
    terase. Nu numai în zona centrală, dar și înspre marginea orașului, pot fi
    vizitate mai multe muzee. Muzeul de Artă Timișoara se află într-una dintre
    piețele centrale, aproape se află și Muzeul Banatului și putem încheia cu
    Muzeul Satului Bănățean, într-un loc extraordinar, mai spre marginea orașului,
    dar ușor accesibil. Mai există și alte muzee în aer liber, Muzeul Tramvaielor,
    un muzeu deosebit și inclus într-unul dintre traseele culturale naționale.
    Catedrala Mitropolitană este unul dintre simbolurile orașului Timișoara, iar
    turiștii spun că o vizită aici este obligatorie.


    Posibilitățile de
    cazare sunt multe și diverse, iar din Timișoara vă puteți îndrepta spre partea
    rurală a județului Timiș. Delia Barbu. Îmi doresc ca vizita în Timișoara să nu
    fie una de o zi, ci una care să-i rețină aici pe turiști mai multe zile,
    fiindcă posibilitățile de cazare sunt multe și diverse. Așadar, vă invităm și
    în județul Timiș, unde lista activităților turistice este foarte lungă. Dacă
    orașul este mai agitat, atunci, satele bănățene vă oferă ocazia să petreceți
    după-amieze și seri în liniște. Dacă vizitați Țara Făgetului, de exemplu,
    puteți admira peisajul extraordinar din jurul cascadei Șopot. Puteți traversa
    pădurile dinspre Coșteiu în tropot de cai, fiindcă acolo se fac plimbări cu
    căruța și puteți fi surprinși de căprioarele care vă taie calea. Asta se întâmplă
    foarte des în perioada primăverii, dar nu numai. De asemenea, puteți cuceri
    înălțimile șoselei șerpuite, săpată în munte, Transluncani, un obiectiv recent
    al județului sau puteți pleca pe bicicletă din Timișoara pe o pistă care leagă
    România de Serbia, cea mai lungă pistă asfaltată pentru cicliști de la noi din
    țară.


    Județul Timiș
    este unul multicultural și un exemplu de conviețuire al etniilor. Prezența
    acestora se observă atât prin arhitectura etniilor, prin diversitatea
    evenimentelor, dar și prin diversele meșteșuguri. Delia Barbu, directoare
    executivă a Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului, din județul
    Timiș. V-am provoca la un tur al bisericilor din lemn din județul Timiș sau
    puteți face vizite într-un tur al meșteșugurilor din Banat. Doar în Țara
    Făgetului îl puteți vizita pe domnul învățător de la Sintești, care duce mai
    departe tainele opincăritului. Puteți, de asemenea, face un popas în Șura, din
    Dumbrava, unde olarul vă poate învăța din tainele acestui meșteșug. Totodată,
    la Făget, mai precis la Jupânești, îl puteți întâlni pe meșterul care încă
    sculptează lemn după o tradiție veche a Banatului. Dacă sunteți mai activi,
    puteți face plimbări cu catamaranul cu motor electric pe Lacul Surduc. Este cel
    mai mare lac din vestul României. Ca să împlinim toate poftele, vă invităm să
    ne vizitați în perioada în care au loc evenimentele Banat Brunch. Acestea sunt
    evenimente de cultură gastronomică, desfășurate în toată vara acestui an, în
    weekenduri, în diferite sate din județul Timiș, unde vă puteți bucura de tot ce
    oferă cultura și tradiția acestor locuri. Nu doar Banat Brunch vă invită să
    descoperiți bucătăria bănățeană, ci și proiectul Mic dejun la Margina, dar și
    restaurantele unde, tot în Țara Făgetului, puteți mânca păstrăv direct de la
    păstrăvării.


    Și nu am putea
    menționa bogăția culinară, fără a vorbi despre vinuri. Marius Pașca,
    reprezentantul Cramelor Recaș, vă invită în zona de vii a Banatului, la o
    degustare. Via se află pe aceste locuri din anul 1446.
    Avem o istorie bogată, care a fost dusă mai departe de fiecare generație.
    Moștenirea viilor bănățene include și partea turistică. Avem un program turistic
    început în 2003 . Programul nostru este de luni până vineri între orele
    9.00-17.00, însă facem și după această oră degustări personalizate, inclusiv în
    weekenduri, pentru grupuri, fiecare putându-și personaliza în funcție de
    preferințe vizita la Recaș. Personalizarea include vinurile incluse în
    degustare, un meniu adecvat, dar și un program artistic. Vizita la Recaș,
    presupune o scurtă prezentare a magazinului. Aici turiștii vor vedea o parte
    din istoria și din prezentul nostru. Vizităm hrubele vechi și ne oprim la
    degustarea propriu-zisă. Aici avem cinci vinuri, asociate cu brânzeturi, pâine
    cu ulei de măsline și meniu prestabilit, dacă turiștii își doresc și masă.
    Vinul dezleagă limbile și leagă prietenii. Cea mai mare bucurie este să ne
    împrietenim cu cei care ne vizitează.


    Delia Barbu,
    directoare executivă a Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului,
    din județul Timiș spune că există în derulare multe proiecte. În acest an, ne axăm în special pe dezvoltarea traseelor de drumeție și
    cicloturism în județul Timiș, fiindcă e o formă de turism tot mai căutată atât
    de turiștii din România cât și de cei din afara ei. Lucrăm în continuare la
    strategia de brand turistic. Aceste lucruri ne pregătesc pentru anul 2023, când
    Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii și când sperăm să avem cât mai
    mulți vizitatori care să descopere bogăția și frumusețea Banatului.


    Tot în județul Timiș, vă puteți opri în satul Buzad,
    acolo unde nu aveți deloc semnal la telefonul mobil și unde puteți experimenta
    exclusiv bucuria de a descoperi locuri superbe. Iar, până acolo, puteți
    descoperi singurul sat rotund din România, Charlottenburg, puteți să vă cazați
    la Altringen și să vizitați Muzeul Vânătorii din zonă.


  • Țara Hațegului – Retezat

    Țara Hațegului – Retezat

    Țara Hațegului -
    Retezat este situată în colțul de sud-vest al Transilvaniei și include trei
    zone istorice ale României: Banatul, Transilvania și Oltenia. Regiunea poartă
    mărturiile unui trecut istoric bogat: peșteri cu urme de locuire încă din
    Paleolitic, ruine din perioada daco-romană, mici cetăți și turnuri medievale,
    biserici străvechi, dar și case și mici castele, reședințe ale familiilor
    locale nobiliare. Anca Rusu, managerul destinației de turism Țara
    Hațegului-Retezat, spune că e printre cele mai frumoase zone din Transilvania.

    Turiștii străini sunt, în special, foarte familiarizați cu noțiunea
    Transilvania. Din experiența adunată la târgurile internaționale la care am
    participat, am aflat că turiștii nu au foarte multe date când spunem România,
    dar, când spunem Transilvania – zona dintre munți, pot identifica pe hartă
    imediat cam unde am fi și noi. O călătorie în Țara Hațegului-Retezat este o
    călătorie în timp. Pe un tărâm destul de restrâns, pot găsi lumi dispărute acum
    70 de milioane de ani, pot sta față în față cu dinozauri în mărime naturală,
    pot explora vulcani și urme ale unor mări dispărute. În privința vremurilor mai
    recente, pot vedea peisaje montane, lacuri și plante carnivore, toate rămase
    aici din era glaciară, de acum 10.000 – 12.000 de ani. Se pot bucura de urmele
    din antichitate lăsate de romani la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, dar și de
    primele lăcașe ale creștinismului în România: cum e Biserica Densuș.


    Sunt foarte multe
    trasee în Țara Hațegului și în Retezat. Anca Rusu, managerul destinației de
    turism Țara Hațegului-Retezat. Noi am încercat să facem o contorizare
    și am ajuns pe la 70. Ele sunt trasee turistice omologate și gestionate de
    către administratorii de arii protejate împreună cu Serviciul Public Salvamont
    sau trasee tematice, care spun, de obicei, o poveste. Însă, este foarte
    important că zona noastră e singura zonă din România unde se suprapun
    teritoriile a trei arii protejate mari, parcuri naturale sau naționale. Este
    vorba de Parcul Național Retezat, primul parc național din România, Geoparcul
    Internațional UNESCO Țara Hațegului și Parcul Natural Grădiștea Muncelului
    Cioclovina, foarte cunoscut pentru ansamblul cetăților dacice din Munții
    Orăștiei. Pământul pe care pășesc turiștii este unul deosebit, iar respectul și
    felul în care se poartă în aceste minunate locuri este foarte important pentru
    noi și pentru localnici. Găsim aici valori extraordinare ale naturii sau create
    de om, atât de speciale încât au fost recunoscute de UNESCO ca rezervație Omul
    și biosfera în 1979 pentru o zonă din Retezat, Geoparc Internațional UNESCO
    pentru zona depresionară a Țării Hațegului, dar și ansamblul cetăților dacice
    din Munții Orăștiei, aflat sub protecția legilor și recunoașterii
    internaționale oferit de către UNESCO.


    Există, de
    obicei, două categorii predominante de turiști în zonă spune Anca Rusu,
    managerul destinației de turism Țara Hațegului-Retezat. Sunt cei care-și doresc
    un turism activ în munți și familiile cu copii care ajung în Geoparcul Țara
    Hațegului. Însă, indiferent de preferințe, recomandarea e să vizitați un punct gastronomic
    pentru a vă bucura de bucatele locale și un meșteșugar pentru a cunoaște
    tradițiile locului.


    Așadar, invitația
    a fost lansată. Până data viitoare, când vă așteptăm cu o nouă destinație, drum
    bun și vreme frumoasă!