Radio România Internațional

Tag: Bruxelles

  • Eveniment Top – 25.05.2013

    Secretarlu gheneral al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Bucureşti.



    Secretarlu general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-andamusi, Bucureşti, cu prezidentul Traian Băsescu, cu premierlu Victor Ponta şi cu alţâ ofiţiali român’i. Zburârâ ma multu di Afganistan. Rasmussen dzâsi câ participarea ali Românii tu Afganistan easti di mari simasii şi ari nâdia ca vâsâlia noastrâ s-l’ia parti şi la yinitoare misiuni di andrupari şi asistenţâ ti puterli afgani, pi cari NATO u-ndreadzi dupu 2014, cându trupili internaţionali va s-retragâ, va s-fugâ tu ţi mutreaşti scutlu antirachetâ pi cari SUA va-l instaleadzâ tu Europa: Tut el mai spusi că România va s-hibâ afiritâ di posibila ameninţari cu rachetâ, tu sinfuniili tu cari vârâ 30 di vâsâlii dit lumi au tehnologhia a rachetilor icâ suntu pi cali s-u aibâ. Elementi a scutului va s-hibâ bâgati şi tu sudlu ali Românii, la Deveşelu.



    Caplu a guvernului român – prezentu Bruxelles, la Consililu European.



    Politica energheticâ şi combaterea a evaziunâl’ei fiscali furâ protili subiecti zburâti, n’iercuri, la Consililu European di Bruxelles, iu România fu reprezentatâ di premierlu român Victor Ponta. Prezidentul a Consiliului European, Herman van Rompuy, dzâsi câ unlu dintrâ subiectili la cari s-dânâsirâ şefii di stat şi di guvernu easti diversificarea a sursilor, cari s-garanteadzâ câ niţi unâ vâsâlii nu ari ca timeil’iu maşi unâ sursâ di energhii icâ maşi unâ rutâ di furnizari. Unâ altâ temâ di moaubeti fu exploatarea a gazilor di şistu, cari, tu minduita a specialişţâlor, poati s-n’icşureadzâ dependenţa ali Românii cu 10% andicra di importurili ruseşţâ di gazi naturali. Tu ţi mutreaşti combatereaa fraudâl’ei şi ali evaziuni fiscali, liderl’ii dit UE şi-luarâ borgea s-agiungâ la unâ achicâseari mutrinda schimbul di informaţii fiscali pânâ tu inţita a anlui. Evaziunea fiscalâ şi larea di pâradz aduc chireri cathi an tu Europa di aproapea 1.000 di miliardi di euro.



    Comisarlu euroepan ti agriculturâ, Dacian Cioloş, tu vizitâ tu Românii.



    CE va s-da curagiu, di anlu ţi va s-yinâ, a proprietarilor di terenuri s-da locurili nilucrati a fermierilor ţi suntu activi, hâbârisi Bucureşti, comisarlu european ti agriculturâ, Dacian Cioloş. El dzâsi câ aestâ meatrâ va s-hibâ finanţatâ dit pâradz europen’i. Pi di altâ parti, CE apufusi ca laptili s-aibâ unâ etichetâ di origini. Tutnâoarâ, Comisia va s-adarâ unâ evaluari ta s-stabileascâ ţi turlii di marcari va s-aibâ un impactu cama mari. Ti aţea, comisarlu european lâ spusi a fermierilor român’i s-adarâ un brandu naţional mutrinda segmentul a laptilui. Dacian Cioloş estimeadzâ câ România poati s-agiungâ un giucâtor multu important pi pâzarea di cereali dit Europa, maca va s-ştibâ s-ufiliseascâ producţia agricolâ nu maşi ca venituri, ama şi ti împrustarea a loclui ţi lu ari tu zonâ. Ti modernizarea a agriculturâl’ei lipseaşti s-hibâ programi sectoriali şi pâradz şi, ţi cara că România ari accesu la pâradz europen’i, producatorl’ii agricoli dzâc câ ei nu pot s-li’a — ti furn’ia a birocraţâl’ei.



    Camera superioarâ a Parlamentlui di Bucureşti apruchie alâxirea a Nomlui mutrinda Referendumlui.



    Senatlu apruchie, cu majoritati, alâxerli a Nomlui a Referendumlui. Aesti alâxeri va s-agiungâ la Camera a Deputaţlor, cari easti forlu şi apufuseaşti tu aestâ catandisi. Actul normativ n’icşureadzâ cvorumlu di prezenţâ di la 50 la 30% dit numirlu a aligâtorilor angrâpsiţ pi listili electorali şi s-bagâ tu practico ti tuti turliili di di referendum, maxus ti aţel ţi mutreaşti scutearea di pi ipotisi a prezidentului icâ alâxirea ali Constituţiii. Tu idyul chiro, s-pistipseaşti că rezultatlu a referendumului easti validat maca opţiun’ili valabil exprimati suntu nu mai pţân di 25% dit numirlu aţilor angrâpsiţ pi listili electorali permanenti. Uidisit cu Nomlu ţi easti lu-avem tora, cari vas-hibâ alâxit, ta s-hibâ validat, la referendum lipseaşti s-yinâ 50% plus unlu dintrâ cetăţen’ii bâgaţ pi listili electorali permanenti.



    Controversatlu om politic şi emburlu George Becali fu condamnat la hapsi.



    Deputatlu George Becali, aţel di ma ninti Ministru di Apărari, Victor Babiuc şi aţeş di ma ninti cap a Statului Major General ali Aşcheri, Dumitru Cioflină, furâ pitricuţ di Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii dit Românii, la doi an’i di hapsi cu executari tu ţi mutreaşti dosarlu a schimburilor di terenuri ţi furâ adrati întrâ 1996 şi 1999. Tu minduita a procurorilor, statlu chiru vârâ 900 di n’ii di dolari. Al Babiuc şi al Cioflinâ lâ si adusi câbato ti abuz tu lucru, iara al Becali că îi agiută mutrinda aţel abuz di puteari. Aestu dit soni va s-şeadâ trei an’i tu hapsi, câ ţe “s-apreasi” condamnarea cu suspendari ditr-un altu dosar, dit 2009, iu fu aflat cu câbati ti arâchirea a furilor cari îi-luarâ amaxea. Atunţea, Becali – patronlu a nai ma cânâscutâl’ei echipâ di fotbal dit Românii, Steaua Bucureşti – fu arestat ti dauâ stâmân’ii, ti arâchiri di persoani.





    Unlu dintrâ nai ma mârl’ii scriitori contemporani, peruanlu Mario Vargas Llosa, tu vizitâ tu Românii.

    A ghinicânâscutlu scriitor peruan Mario Vargas Llosa, laureat a Premiului Nobel ti Literaturâ tu 2010, îi fu dat, luni, la Cluj titllu di Doctor Honoris Causa a Universitatâl’ei Babeş-Bolyai. Hiindalui a treia oarâ tu Românii, el zburâ ti importanţa ali ficţiuni şi a literaturâl’ei tu bana a oamin’ilor şi ali societati. Tu minduita a lui, literatura mutreaşti s-da un calia lumil’ei, iara ficţiunea easti dada a literaturâl’ei, a progreslui şi ali civilizaţii. Cărţâli a lui, iu sâ zburaşti ti lumea latino- americanâ, furâ multu apruchiati tu Europa. Eali furâ apridusiti tu limba românâ nica dit 1970.


    Armâneaşti; Cristina Mina

  • Eveniment Top – 19.01.2013

    Unâ delegaţii deadun ali FMI, UE şi BM easti Bucureşti tu unâ nauâ misiuni di evaluari





    Experţâl’ii FMI, UE şi ali Bancâ Mondialâ s-aflâ Bucuresti, pânâ pi 29 di Yinaru, tu unâ nauâ misiuni di evaluari a acordului di turlii preventivâ di vârâ 5 miliardi di euro, faptu achicâseari cu România tu primuvearea al 2011. Easti prota vizitâ a finanţatorilor internaţionali dupu alidzerli leghislativi dit andreu şi adrarea a năului guvernu di ţentru stânga cumânadisit di premierlu Victor Ponta. Va s-hibâ fapti isapi evoluţiili di tora ayoniea ali icunumii româneascâ, proiectul di buget pi 2013, politiţli monetari promovati di Banca Naţionalâ şi turlia tu cari sistemlu bancar easti îndreptu s-facâ faţâ a niscântor şocuri externi. “Pâzâripserli s-spun greali avânda tu videari că Bucureştiul ari îndauâ restanti, armâneri nâpoi, maxus mutrinda privatizarea a mărilor companii di stat, eficientizarea a hărgilor ditru sectorlu sanitar, plata a arieratelor. Autorităţili române vor un chiro di îndoi meşi ti tin’isearea a angajamentilor luati tu cadrul a acordului. Reprezentanţâl’ii a executivlui va s-zburascâ cu finanţatorl’ii internaţionali di oportunitatea şi impactul a niscântor meatri pi cari guvernul şi-anunţâ intenţia s-li bagâ tu practico, cum suntu crişterea a salariului minim pi icunumii di la 700 di lei (155 euro) la 800 di lei (177 euro) icâ n’icşurarea TVA la produsili agroalimentari di bazâ.





    Recomandări ali Bancâ Mondialâ ti Românii





    România lipseşti s-ducâ ninti reformili structurali şi s-nu ayuniseascâ s-treacâ la moneda euro, pânâ nu agiundzi la unâ convergenţâ dealihea cu icunumiili europeani. Recomandarea fu faptâ di directorlu ti Romania ali Bancâ Mondialâ, Francois Rantrua, la unâ conferinţâ pi temi icunumiţi îndreaptâ Bucureşti. El dzâsi că BM alâvdă rezultatili buni ali Românii tu aţel dit soni chiro mutrinda n’icşurarea a defiţitului bugetar, controlul ali inflaţii şi lişoara crişteari a exporturior, ama trapsi atentia că ti unâ crişteari icunumicâ lipsescu investitiili, maxus tu transporturi şi energhii. Alti provocări ti România sunt stabilizarea disnău a bughetului a asigurărilor soţiali, reforma a sectorlui di sânâtati, eficientizarea a activităţlor a întreprindirilor cu capital di stat, adrarea cama bunâ a adunarâl’ei di pâradz la bughetlu di stat, ama şi criştearea ali ratâ di luari a fondurilor europeani.



    Moaubeţ mutrinda finanţarea a sistemului di sânâtati dit Românii



    Reformarea a sistemlui di sânâtati dit Românii easti şi ti guvernul di tora un prot lucru ti mutreari, dovadâ că tu proeictul di bughet pi 2013 aestâ domeni ari pruvidzutâ unâ crişteari a fondurilor di pâradz di vârâ 30 di proţenti. Ministrul di resortu, Eugen Nicolăescu, hâbârisi îndauâ meatri, cum suntu dânâsearea ali finanţari di la stat ti spitalili privati şi scuaterea a spitalilor giudeţeani dit cumândisearea a autorităţilor locali. Reacţia di nimulţan’isiri a reprezentanţâlor a spitalilor şi a pacienţilor lu adrarâ pi ministrul s-toarnâ cu năi precizări. El spusi câ reprezentanţâl’ii a Ministerului şi aţei a spitalilor privati va s-ahurheascâ moaubeţli stâmâna yinitoari şi că unâ apofasi mutrinda limitarea a finanţârl’ei a lor va s-hibâ luatâ maşi unâoarâ cu apruchiearea tu guvernu a contractului-cadru pi 2013. Nicolaescu ninga dzâsi că nu fu luatâ unâ apofasi niţi tu ţi mutreaşti yeaţârl’ii ţi lucreadzâ tu sistemlu public, ama niţi şi tu aţel privat, dupu ţi MS avea câftatâ ca dubla calitati di angajat a personalului medical s-hibâ faptâ isapi ahât dit perspectiva a unâ niachicâseari di interes, cât şi ti furn’iea câ s-racoleadzâ pacienţâl’ii ditru serviţiili publiţi tu ufilisirea a unităţilor privati.



    România reactioneadzâ la criza dit Mali şi a ostaticilor xen’i dit Algeria viţinâ



    Comunitatea internaţionalâ s-alumtâ cu unâ nauâ crizâ, tu Mali, ahurhitâ di unâ adrari cama mari a actiun’ilor a grupărilor teroristă tu aestâ vâsâlii vest-africanâ, crizâ ţi s-poati s-extindâ şi s-destabilizeadzâ reghiunea. Unâ andamusi extraordinarâ determinatâ di aestâ crizâ avu loc Bruxelles, iu capii a diplomaţiilor a vâsâliilor UE apruchiarâ unâ misiuni ti adrarea şi îndridzearea a armatâl’ei dit Mali, faptâ dit 200 di instructori militari şi 250 di aghenţâ di securitati, misiuni cu un mandat di 15 meşi. Şeflu ali diplomaţii di Bucuresti, Titus Corlăţean, dzâsi că România s-poati s-l’ia parti la aestâ misiuni. El nu apruchie ici acţiun’ili a grupărilor teroristi dit Mali şi pitricu un zbor di îndrupari a apofasâl’ei ali Franţâ ta s-intervinâ militar ti dânâsirea a lor şi bâgarea disnău ali ordini. Pi di altă parti, Bucurestiul confirmă câ România s-aflâ prin vâsâliili cu cetăţen’i luaţ ostatici tu Algeria viţinâ di unâ grupari afiliatâ la Al-Qaida ca represalii la intervenţia aerianâ şi terestrâ a militarilor francezi contra a bastioanilor islamisti dit Mali. MAE hâbârisi adrarea ali unâ celulâ di crizâ tu ţi mutreaşti aesti arâchiri.



    Armâneaşti: Cristina Mina