Radio România Internațional

Tag: Bucovina

  • Oferte de Paşte în România

    Oferte de Paşte în România

    Oferta
    de petrecere a sărbătorilor de Paşte în România este foarte bogată. Vă puteţi
    îndrepta spre zone încărcate de tradiţii precum Maramureş şi Bucovina sau spre
    una dintre staţiunile balneoclimaterice pentru câteva zile de relaxare şi SPA.
    Trecem azi în revistă câteva dintre cele mai tentante oferte.


    Dan Carpov, reprezentantul Biroului
    de Informare Turistică şi Salvamont al Consiliului Judeţean Maramureş spune că
    Paştele în Maramureş înseamnă tradiţie, originalitate, dar reprezintă şi un
    mesaj pe care localnicii vor să-l transmită străinilor. Aceştia
    rezonează cu toţii la această sărbătoare. Foarte multe tradiţii care la ei sunt
    uitate, la noi sunt păstrate. Maramureşul e ca un muzeu viu. S-au contopit aici
    mai multe naţionalităţi. Am avut un amestec de români, maghiari, evrei, germani
    care au adus cu toţii ceva bun. Inclusiv în muzică se simte asta. În Maramureş,
    Paştele e sfânt, e unic şi normal. Nu se va îmbrăca nimeni în port popular,
    doar fiindcă vin turiştii. Bucatele nu se vor face doar fiindcă vin ei. Cei
    care vor să descopere asta sunt încurajaţi de noi să vină să ne viziteze acum,
    în 2017, în secolul ăsta al vitezei. În acest sens, punem la dispoziţie şi o
    aplicaţie, Visit Maramureş, unde puteţi vedea exact ce se întâmplă şi toate
    evenimentele din Maramureş, în perioada Paştelui şi în celelalte momente din
    an.



    Costume
    populare, o băutură tare şi recunoscută, cum e horinca, portul popular diferit
    şi, nu în ultimul rând, gastronomia. Iată cum deschide lista punctelor forte
    Dan Carpov, reprezentantul Biroului de Informare Turistică şi Salvamont al
    Consiliului Judeţean Maramureş. Dacă mai adaugi bisericile din
    lemn, Cimitirul Vesel – unic în lume, Maramureşul devine destinaţie
    obligatorie. Mocăniţa este, de asemnea, un simbol al Maramureşului. Este trenul
    care ne poartă turiştii în natura sălbatică pe care încercăm să o păstrăm aşa.
    Este foarte în trend. Are oferte pentru sărbătorile de 1 Mai şi Paşte. Mai nou,
    funcţionează aproape non-stop, fiindcă cererea e imensă. Tarifele sunt cel
    puţin de bun simţ, iar aici mă refer la buzunarele românilor, nu doar ale
    străinilor. Recent, fiindcă şi ei îşi doresc să vină mereu cu lucruri noi, au
    început să ofere servicii complete: cazare, masă, brunch, lunch. Este ceva
    autentic, care, în Romania, se întâmplă doar în două, trei locuri.



    Cătălina
    Velniciuc, reprezentantă a Centrului Naţional de Informare şi Promovare
    Turistică, din cadrul Consiliului Judeţean Suceava, spune că Paştele este o
    sărbătoare care se păstrează cu sfinţenie în Bucovina. Femeile
    încondeiază ouă şi în ziua de astăzi. Sărbătoarea începe cu Săptămâna Mare. În
    fiecare seară lumea merge la slujbele de seară. Un spectacol deosebit este în
    Joia Mare, la Poiana Stampei, unde, în fiecare an, se organizează Focul din
    Joia Mare. Este un foc spiritual, de purificare. Apoi, urmează noaptea de
    Înviere. Este o noapte deosebită, mai ales în Salina Cacica. O numim Învierea
    din adâncuri. În zilele de Paşti continuăm cu concerte de toacă, de clopote, cu
    baluri ale gospodarilor şi cu un concurs de ciocnit ouă, organizat an de an la
    Mănăstirea Humorului.



    Despre
    Bucovina, mai exact despre Ciocăneşti, ne-a vorbit şi Cristian Catană,
    reprezentant PR al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural,
    care a amintit însă şi alte destinaţii. Pe lângă faptul că
    acolo găsim Muzeul Ouălor Încondeiate, inclusiv casele tradiţionale sunt
    încondeiate cu motive populare. Pe lângă Bucovina şi Maramureş, recomandăm zona
    Vâlcei, cu cele mai multe biserici din lemn, mai multe decât în Maramureş sau
    Bucovina. Şi zona Gorjului este foarte bogată în astfel de tradiţii, Recomand
    şi Banatul montan, zona Cazanelor Dunării. În Mehedinţi sau în Delta Dunării,
    la intrarea şi ieşirea Dunării din România, e foarte interesant să vedem în
    noaptea de Înviere cum vin bărcile. Plecăm pe canale, luăm lumină de la
    bisericile din zonă şi ne întoarcem la pensiuni.



    Nicoleta
    Gîlmeanu, reprezentantă a Consiliului Judeţean Buzău, departamentul de turism,
    recomandă ţinutul legendelor, Buzăul, pentru sărbătorile pascale. Am
    şi un argument foarte serios. Buzăul este, din fericire, deţinătorul unui număr
    foarte mare de biserici din lemn, mănăstiri şi schituri. Toată lumea din ţară
    cunoaşte Mănăstirea Ciolanu şi vin şi din străinătate turişti ca să o viziteze.
    Mai există Mănăstirea Răteşti, Mănăstirea Poiana Mărului. Unele dintre
    mănăstiri oferă şi cazare, iar toate au şi un mic muzeu al mănăstirii.



    În
    partea de vest a României, Băile Felix, staţiune balneoclimaterică permanentă,
    s-a pregătit deja pentru primirea turiştilor de Paşte. La
    oferta specială de Paşte, un pachet de trei nopţi de persoană, care include
    cazare în cameră dublă, cu mic dejun, o terapie SPA de persoană, per pachet, prânzul
    pascal şi accesul la piscină pentru hotelurile de patru şi de trei stele,
    începe de la 329 de lei de persoană şi ajunge la 558 de lei de persoană, la un
    hotel de patru stele. Pentru 1 mai, preţurile sunt aceleaşi cu cele de Paşte.
    La Rusalii, la fel, pachetele sunt tot de trei nopţi şi includ cazare în cameră
    dublă, cu mic dejun, terapia SPA, prânzul special de Rusalii şi accesul la
    piscine. Nu trebuie să uităm nici de echipa de animaţie pentru copii. Ei sunt
    cei mai importanţi turişti ai noştri. Le-am pregătit ateliere de creativitate,
    picturi pe faţă şi o mulţime de activităţi.

    În
    speranţa că v-am convins să alegeţi România pentru petrecerea sărbătorilor
    pascale, vă invit să contactaţi chiar acum agenţiile de turism pentru oferte
    personalizate.

  • Ciorbă rădăuțeană

    Ciorbă rădăuțeană

    Astăzi vă prezentăm reţeta unei ciorbe
    inventate într-un oraş din Bucovina (provincie istorică din nordul României) şi
    care se numeşte chiar ciorbă rădăuţeană. Situat la circa 40 de km nord faţă de
    Suceava, oraşul Rădăuţi este una dintre cele mai vechi aşezări moldoveneşti,
    atestată documentar în anul 1413.


    Ciorba
    rădăuţeană a apărut în urmă cu peste patru decenii când o bucătăreasă din oraş
    a dorit să modifice ceva la ciorba de burtă, un preparat întâlnit oriunde în
    România, dar care în acest oraş nu prea se afla printre preferinţele
    consumatorilor. Încet, încet acest preparat s-a răspândit nu numai în Bucovina,
    ci și alte regiuni ale României, fiind întâlnit cu această denumire de origine
    în meniurile multor restaurante.


    Pentru
    prepararea acestei ciorbe avem nevoie de 4 pulpe de pui sau bucăţi de piept de
    pui. Alte ingrediente: 2 rădăcini de pătrunjel, câţiva morcovi, un ardei capia
    sau un ardei gras, 3-4 gălbenuşuri de ou, oţet, usturoi, puţină verdeaţă şi
    smântână, folosită la multe preparate bucovinene. Astfel, cu smântână se drege
    borșul de sfeclă roșie, venit în Bucovina pe filiera slavă, dar și borșul
    polonez cu cartofi și sfeclă roșie. Smântâna se folosește și la ciulamaua de
    ciuperci, ba chiar și păstrăvul se poate fierbe în smântână.


    Modul
    de preparare a ciorbei rădăuțene este destul de simplu. Se pun la fiert,
    într-un vas de maxim 3 litri, legumele, în prealabil curăţate, şi carnea de
    pui. Se lasă la fiert până ce carnea începe să se desprindă de pe oase. Apoi
    trebuie strecurată zeama astfel obţinută. Carnea dezosată şi legumele trebuie
    tăiate în bucăţi mici şi puse la fiert în zeama pe care am strecurat-o. Apoi se
    amestecă gălbenuşurile de ou şi smântâna şi, când zeama începe să dea in
    clocot, se toarnă amestecul de ou şi smântână, amestecând continuu pentru
    omogenizare. Ciorba rădăuţeană trebuie acrită cu oţet, după gust, şi i se
    adaugă, tot după gust, usturoiul zdrobit, puţin piper şi puţină verdeaţă
    mărunţită.

  • Ciorbă rădăuțeană

    Ciorbă rădăuțeană

    Astăzi vă prezentăm reţeta unei ciorbe
    inventate într-un oraş din Bucovina (provincie istorică din nordul României) şi
    care se numeşte chiar ciorbă rădăuţeană. Situat la circa 40 de km nord faţă de
    Suceava, oraşul Rădăuţi este una dintre cele mai vechi aşezări moldoveneşti,
    atestată documentar în anul 1413.


    Ciorba
    rădăuţeană a apărut în urmă cu peste patru decenii când o bucătăreasă din oraş
    a dorit să modifice ceva la ciorba de burtă, un preparat întâlnit oriunde în
    România, dar care în acest oraş nu prea se afla printre preferinţele
    consumatorilor. Încet, încet acest preparat s-a răspândit nu numai în Bucovina,
    ci și alte regiuni ale României, fiind întâlnit cu această denumire de origine
    în meniurile multor restaurante.


    Pentru
    prepararea acestei ciorbe avem nevoie de 4 pulpe de pui sau bucăţi de piept de
    pui. Alte ingrediente: 2 rădăcini de pătrunjel, câţiva morcovi, un ardei capia
    sau un ardei gras, 3-4 gălbenuşuri de ou, oţet, usturoi, puţină verdeaţă şi
    smântână, folosită la multe preparate bucovinene. Astfel, cu smântână se drege
    borșul de sfeclă roșie, venit în Bucovina pe filiera slavă, dar și borșul
    polonez cu cartofi și sfeclă roșie. Smântâna se folosește și la ciulamaua de
    ciuperci, ba chiar și păstrăvul se poate fierbe în smântână.


    Modul
    de preparare a ciorbei rădăuțene este destul de simplu. Se pun la fiert,
    într-un vas de maxim 3 litri, legumele, în prealabil curăţate, şi carnea de
    pui. Se lasă la fiert până ce carnea începe să se desprindă de pe oase. Apoi
    trebuie strecurată zeama astfel obţinută. Carnea dezosată şi legumele trebuie
    tăiate în bucăţi mici şi puse la fiert în zeama pe care am strecurat-o. Apoi se
    amestecă gălbenuşurile de ou şi smântâna şi, când zeama începe să dea in
    clocot, se toarnă amestecul de ou şi smântână, amestecând continuu pentru
    omogenizare. Ciorba rădăuţeană trebuie acrită cu oţet, după gust, şi i se
    adaugă, tot după gust, usturoiul zdrobit, puţin piper şi puţină verdeaţă
    mărunţită.

  • Protejarea pădurilor seculare din România

    Protejarea pădurilor seculare din România

    România
    încă mai are păduri virgine, adică păduri neumblate, fără drumuri sau poteci,
    cu specii autohtone de arbori de toate vârstele, de la un an la sute de ani.
    Copacii prăbuşiţi, în aceste ecosisteme stabile, se reintegrează în circuitul
    natural prin abundenţa de viaţă creată de putrezirea lor. In aceste păduri
    nimeni nu vânează, nimeni nu culege fructe de pădure sau plante de leac.
    Pădurile cvasivirgine sunt acele păduri în care s-au făcut tăieri, însă s-a
    intervenit foarte puţin, încât pădurea s-a regenerat rapid. Până nu
    demult, 80% din pădurile României erau necălcate de picior de om. Astăzi,
    doar două treimi din acestea sunt virgine şi cvasivirgine. Chiar şi
    aşa, România deţine cea mai mare suprafaţă de păduri seculare din
    Europa. Făgetele din bazinul Nerei, amestecurile de brad-fag de la Sinaia,
    amestecurile de fag-brad-molid din Bucovina, co­drul secular Slătioara, gorune­tele
    din Munţii Zarandului sau din Cozia, sunt doar câteva din pădurile cele
    mai bine conservate din România. O parte din acestea sunt nominalizate pentru
    patrimoniul UNESCO.

    Iată ce ne-a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de
    campanii al Greenpeace: In 2005, un studiu făcut la nivel naţional ne-a arătat că avem
    undeva la 218.000 de ha şi nici nu era un studiu complet. In următorii 10 ani
    de zile, cel mai probabil, s-au distrus cam jumătate dintre aceste păduri. Din
    păcate, o mare parte din această distrugere a avut loc în mod legal, pentru că
    până în 2012 nu a existat nici o prevedere legală care să recunoască valoarea
    acestor păduri. Si atunci, aceste ecosisteme extrem de valoroase au fost tăiate
    sau distruse cu legea în faţă. Din 2012, s-au introdus un
    set de criterii şi indicatori pentru ca aceste păduri să fie uşor de
    identificat şi s-a introdus şi o măsură de protejare, dar doar parţială, total
    insuficientă. Şi atunci, inclusiv
    după 2012, când a existat recunoaşterea legală a acestor păduri, s-a mai
    distrus o parte din acestea. Ajungem astăzi, în 2017, în situaţia în care avem,
    cel mai probabil, după estimările optimiste ale ONG-urilor de mediu, inclusiv
    Greenpeace, undeva la 120 de mii de hectare. Deci jumătate au fost distruse.


    Pentru ca aceste păduri seculare,
    care ne-au mai rămas, să fie protejate pe termen lung, la sfârşitul anului
    trecut, s-a hotărât înfiinţarea unui Catalog National al Pădurilor Virgine şi
    Cvasivirgine. Acest proces necesită mai multe etape de lucru, spune Valentin
    Sălăgeanu: Primul
    lucru care trebuie făcut este ca legea de anul trecut, în baza căreia se
    instituie o formă legală de protecţie şi anume acest Catalog Naţional al
    Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, să fie îmbunătăţită. Există anumite blocaje
    în procedura de identificare şi de recunoaştere a acestor păduri care fac ca
    eforturile benevole ale ONG-urilor să nu fie încununate de succes. Al doilea
    lucru, care trebuie neapărat făcut, trebuie ca banii pe care îi avem puşi deoparte
    din Fondul de Mediu, şi anume 2,5 milioane de euro pentru cartarea şi
    identificarea acestor păduri, să fie folosiţi printr-o licitaţie publică, ca să
    existe un proces rapid şi să inventariem ce a mai rămas. Al treilea lucru,
    extrem de important este ca toţi cei interesaţi, de la Ministerul Apelor şi
    Pădurilor, Romsilva, proprietarii privaţi, ONG-urile, toată lumea, să ajungă la
    concluzia că e nevoie de cooperare şi colaborare. Altfel, pierdem un patrimoniu
    pentru întreaga Europa. Si este păcat, pentru că asemenea ecosisteme odată
    pierdute nu se mai pot reface.


    Marea
    majoritate a acestor păduri sunt în proprietatea statului, dar şi în
    proprietate privată, motiv pentru care proprietarii de păduri vor fi
    despăgubiţi, ne asigură Valentin Sălăgeanu: Până acum au
    existat opoziţii din partea proprietarilor privaţi, pentru că odată intrate în
    Catalog, aceste păduri nu mai pot fi valorificate economic. Deci, proprietarii
    privaţi nu mai aveau nmic de câştigat după ce pădurile lor intrau în Catalog.
    In schimb, avem de la finalul anului trecut o decizie a Comisiei Europene prin
    care se acordă compensaţii pentru aceşti proprietari care şi-ar pierde
    veniturile potenţiale de pe urma acestor păduri. Deci, e nevoie ca actualul
    guvern să aplice această decizie a Comisiei Europene, astfel încât proprietarii
    privaţi să primească despăgubiri şi să nu mai existe această piedică în calea
    salvării pădurilor. Aceste despăgubiri ar fi în cuantum de până la 500 de euro
    pe hectar pe an.


    Pădurile
    incluse în Catalog vor fi supuse unei protecţii stricte, nu vor fi permise nici
    un fel de lucrări sau activităţi umane. Singurele activităţi permise vor fi
    cele de cercetare, educaţie şi de vizitare. Valentin Sălăgeanu: Practic, Catalogul acesta este o
    bază de date, disponibilă
    public în care sunt trecute toate informaţiile legate de aceste păduri. Odată
    intrate pădurile aici, statutul lor se schimbă, nu se mai intervine asupra lor
    cu nici o măsură de ordin silvic. Deci sunt trecute hectar cu hectar, cu
    locaţie, în format GPS, cu nume, toate pădurile care au statut de păduri
    virgine şi cvasivirgine. Până în momentul de faţă s-au trecut în Catalog
    13 000 de hectare. Urmează faza a doua în care ar trebui ca cele 24 de
    mii de hectare de păduri intacte de fag, propuse pe lista patrimoniului
    mondial UNESCO, să fie reevaluate şi incluse în Catalog pentru că şi ele
    dispar cu rapiditate. Apoi urmează faza a treia în care printr-un efort comun
    toţi factorii interesaţi să înceapă cartarea pădurilor virgine pe care le mai aveam
    şi despre care nu stim încă unde se află.



    Se estimează că înt-un an de zile Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine
    şi Cvasivirgine va fi complet şi disponibil pe site-ul
    ministerului de resort.

  • Gura Humorului

    Gura Humorului

    Astăzi vă
    invităm să vă bucuraţi de schi şi cultură la Gura Humorului, oraş situat în
    partea centrală a judeţului Suceava, la limita estică a Obcinilor Bucovinei, în
    depresiunea Humorului. Vatra oraşului se află la confluenţa râului Humor cu
    râul Moldova, de la acest fapt provenind numele oraşului. Localitatea este
    poziţionată la o altitudine de aproximativ 470 de metri, având un climat cu
    proprietăţi sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului
    al XIX-lea, ca staţiune climaterică.


    Cu o atestare
    documentară datând încă de pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare (26 februarie
    1490) Gura Humorului întâmpină cu câteva lăcaşuri de cult de valoare. Astfel
    aici puteţi vizita Biserica romano-catolică Preasfânta Treime- construită în
    anul 1811 şi considerată cea mai veche biserică romano-catolică în funcţiune
    din Bucovina. Tot aici se găseşte şi Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi
    Elena – construită în anul 1862, fiind pe rând, biserică armenească, biserică
    luterană şi apoi, după al Doilea Război Mondial, biserică ortodoxă. De
    asemenea, poate fi vizitată şi Sinagoga Mare din Gura Humorului – lăcaş de cult
    evreiesc construit în anul 1871 şi refăcut la începutul secolului al XX-lea.


    Şi cum în
    ultimii ani, la Gura Humorului au fost amenajate şi pârtii de schi, la-am
    invitat pe Cezar Catargiu, instructor de schi, să ne spună de ce merită să venim aici în acest
    sezon: Avem minus şapte grade în momentul acesta, ambele pârtii se află în
    condiţii foarte bune pentru schiat. Chiar dacă nu ar fi nins, în luna decembrie
    s-a muncit foarte mult şi s-a făcut zăpadă artificială, care este mult mai bună
    pentru alunecare decât cea naturală. După Anul Nou s-a pus zăpadă şi pe pârtia
    mică, de începători, care are o lungime de aproximativ 550 de metri şi e dotată
    cu teleschi. Turiştii vin la Gura Humorului în primul rând pentru condiţiile
    bune de schiat, avem pârtie de schi şi pentru avansaţi, avem posibilităţi şi
    pentru amatori, precum şi pârtia de începători, pe care şi copiii pot să se
    bucure de alunecatul pe zăpadă. Avem instructori buni de schi. Avem la baza
    pârtiei centre comerciale, centre de închiriere echipament sportiv, inclusiv
    sănii, pentru că avem şi o pârtie de sanie. Avem şi restaurante foarte bune, cu
    mâncăruri tradiţionale. Sunt o mie de motive pentru a veni aici. Gura Humorului
    se află într-o depresiune şi aduce foarte mult cu un orăşel austriac. Aşa că eu
    recomand tuturor celor care nu au mai fost în Bucovina, să vină cu încredere la
    schi, să se bucure de tot ce înseamnă inima Bucovinei.



    La 4 km de
    centrul oraşului Gura Humorului, se găseşte Mănăstirea Voroneţ – ctitorie a
    domnitorului Ştefan cel Mare, din anul 1488, supranumită Capela Sixtină a
    Estului, cunoscută pentru celebrul albastru de Voroneţ, culoare ale cărei
    taine sunt încă ascunse în istoria timpurilor.



    Pensiunile din zonă îşi aşteaptă vizitatorii cu
    cine tradiţionale, cu berbecuţ la proţap, însoţit de balmoş (mămăligă fiartă în
    zer de oaie), foc de tabără şi tururi cu sănii trase de cai împodobiţi cu
    ciucuri roşii, după obiceiul zonei.

  • Vacanţă în Suceava

    Vacanţă în Suceava


    Ne
    îndreptăm spre nordul României unde sărbătorile de iarnă continuă. În Bucovina
    încă se mai sărbătoresc Crăciunul şi Revelionul pe rit vechi, astfel încât,
    până în data de 14 ianuarie, mai puteţi participa la diverse spectacole de
    datini şi obiceiuri. În judeţul Suceava se pot practica foarte multe forme de
    turism: activ, de vânătoare, ecvestru, religios sau chiar de sporturi extreme.
    Suceava se află pe traseele turistice ale celor care îşi doresc să viziteze
    deja bine cunoscutele mănăstiri bucovinene, cu picturi murale exterioare şi
    interioare, aflate în patrimoniul UNESCO. Menţionat în documente încă din anul
    1388, oraşul Suceava a fost cetatea de scaun a Moldovei până în anul 1566, când
    capitala acestui stat medieval românesc a fost mutată la Iaşi. Totodată, veţi găsi
    în zonă nu mai puţin de 20 de rezervaţii naturale şi multe obiective turistice,
    spune Claudiu Brădăţan, din cadrul Centrului Naţional de Informare şi Promovare
    Turistică Suceava. În perioada imediat următoare sărbătorilor
    de iarnă sunt suficiente locuri de cazare. Mai mult decât atât, Suceava oferă
    câteva obiective turistice de importanţă naţională, cum ar fi Cetatea de Scaun,
    Biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Sf. Ioan, Muzeul Etnografic, Muzeul Satului
    Bucovinean, al treilea ca mărime din ţară. Copiii ar fi cu siguranţă interesaţi
    şi de Muzeul de Ştiinţe ale Naturii. Sunt suficiente obiective, astfel încât o
    familie cu copii să petreacă mai mult decât o zi în Suceava. Alături de toate
    aceste obiective, aproape de Suceava, se află Mănăstirea Dragomirna, cu o
    arhitectură deosebită, aflată într-un cadru natural de excepţie.


    Apoi, turiştii ar trebui să se
    îndrepte spre munte, continuă Claudiu Brădăţan. Prima localitate
    întâlnită ar fi Humorul, o staţiune turistică de interes naţional, în care nu
    lipseşte partea de agrement. Este un oraş care a dezvoltat foarte bine această
    latură. La Humor, în perioada asta se schiază. Humorul, de asemenea, are Parcul
    Ariniş, cu celebra piscină de acolo. Este un loc unde chiar şi în această
    perioadă a anului se poate practica înotul. Mai mult decât atât, Humorul este
    cunoscut pentru mănăstiri. Alături de toate acestea, aş vrea să mai menţionez
    şi că Humorul are un muzeu etnografic deosebit.


    Vatra Dornei nu trebuie, de asemenea,
    ocolită. Este o staţiune balneoclimaterică şi dispune de patru pârtii de schi. Pe lângă
    plimbări cu sania, muzee şi observarea tradiţiilor locale, puteţi merge şi la
    meşteşugarii din zonă. Fierari, sculptori, ţesătoare, toată lumea îşi deschide
    atelierul pentru a vă arăta cum se lucrează de sute de ani în Bucovina. Puteţi,
    bineînţeles, şi cumpăra obiecte care să vă amintească de această zonă
    deosebită. Claudiu Brădăţan recomandă în continuare Câmpulung şi Pojorâta, cea
    din urmă fiind o destinaţie turistică relativ nouă pe harta Bucovinei. În ultimii ani, a atras tot mai mulţi turişti. De aici, se poate urca spre
    vârful Rarău, spre Pietrele Doamnei. Arealul comunei Pojorâta oferă foarte
    multe posibilităţi pentru turismul activ. Aici există pârtii de schi, tubing,
    patinoar. Vârful Rarău şi Pietrele Doamnei reprezintă locul în care se
    întâlnesc cei mai importanţi căţărători din România şi chiar şi din
    străinatate. Rarăul are peste 40 de faleze de căţărare.



    Pe lângă toate acestea vă veţi simţi cu adevărat
    răsfăţaţi cu bucatele tradiţionale. Toate sunt gătite din produse cultivate în
    gospodării după reţete vechi, păstrate din străbuni.

  • Tarife de Crăciun şi Revelion

    Tarife de Crăciun şi Revelion

    Pentru
    această ediţie, ne-am gândit să vă prezentăm unele
    tarife practicate de structurile de cazare din România în perioada Crăciunului
    şi Revelionului. Informaţiile pot fi valabile şi pentru Revelionul 2016 -2017,
    având în vedere că, în ultimii ani, tarifele nu au cunoscut variaţii
    semnificative. Turiştii care petrec sărbătorile în judeţul Braşov pot opta de
    Crăciun între pensiuni din Bran-Moeciu, unde cazarea începe de la 50 de lei pe
    noapte (puţin peste 10 euro) şi hoteluri sau pensiuni din Poiana Braşov şi
    Predeal, unde tarifele pentru trei nopţi încep de la 560 lei (125 de euro) la
    hotelurile de trei stele. De Revelion, preţurile sunt, în general, duble.
    Hotelierii oferă, în principal, pachete pentru minimum trei nopţi de cazare, în
    care sunt incluse diverse facilităţi, în funcţie de specificul fiecărei unităţi
    hoteliere.

    În Poiana Braşov, un hotel de trei stele oferă sejur de cinci nopţi
    cu demipensiune şi cina festivă de Revelion inclusă, la preţuri de la 416 euro
    de persoană până la 513 euro, în funcţie de tipul camerei. La un hotel de patru
    stele din staţiune, la preţul de 1.100 de lei (250 de euro) pentru cinci nopţi
    de cazare pentru o persoană în perioada Crăciunului, turiştii au incluse şi
    micul dejun, o cină festivă de Crăciun, dar şi spectacole pentru copii şi
    recitaluri de muzică uşoară şi populară în fiecare seară. Copiii vor avea parte
    şi de vizita lui Moş Crăciun în seara de Ajun. Acelaşi hotel oferă un pachet de
    Revelion la preţul de 3.200 de lei (718 euro) pentru cinci nopţi de cazare
    pentru o persoană, cu demipensiune şi cină festivă de Revelion, la care se
    adaugă diverse programe de divertisment şi acces la piscină şi saună.

    La
    Predeal, staţiune aflată la cca. 25 de km sud de Braşov, turiştii îşi pot
    petrece vacanţa de Crăciun la o pensiune de două stele la preţul de 100 de lei
    (22,5 euro) pe noapte pentru o persoană în cameră dublă. Pentru cina festivă de
    Crăciun, turiştii mai trebuie să achite încă 70 de lei (15 euro) de persoană,
    iar pentru micul dejun alţi 15 lei (3,3 euro). La un hotel de trei stele din
    staţiune, preţurile pentru perioada Crăciunului pornesc de la 290 de euro
    camera pentru cinci nopţi de cazare şi ajung la 790 de euro camera pentru cinci
    nopţi de cazare de Revelion. Hotelul oferă turişilor cină festivă de Crăciun,
    prepararea produselor tradiţionale, colinde şi venirea lui Moş Crăciun pentru
    copii. De asemenea, turiştii au ca bonus încă o noapte de cazare, gratuit, dacă
    vor să-şi prelungească vacanţa. De Revelion, acelaşi pachet este vândut la preţuri
    cuprinse între 590 de euro şi 1.490 de euro pentru cinci nopţi camera şi o
    noapte gratuit, cu mic dejun, cină festivă şi petrecere cu artificii de
    Revelion.

    Iar cei care ajung în Bucovina de sărbători pot petrece un sejur de cinci zile la pensiuni din
    Suceviţa sau Voroneţ la preţuri ce pornesc de la 1.100 – 1.200 de lei (250 -
    270 de euro). Turiştii sunt îmbiaţi cu bucate bucovinene, grătar în zăpadă,
    plimbări cu sănii trase de cai, dar şi saună sau baie cu lapte şi miere.

  • Crăciun în România

    Crăciun în România

    Crăciunul în România are un farmec aparte datorită
    tradiţiilor care s-au păstrat în mediul rural. Însă acestea se pot vedea şi în
    marile oraşe, întrucât, cu ocazia târgurilor de Crăciun, sunt organizate
    spectacole, iar meşteşugarii sunt invitaţi pentru demonstraţii. Tot aici,
    copiii pot participa la atelierele tematice desfăşurate în Atelierul lui Moş
    Crăciun. Vorbim astăzi despre câteva dintre aceste târguri, dar şi despre
    oferte cu ocazia acestei sărbători.


    Cătălina Velniciuc, consilier superior la
    Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Suceava, ne invită în
    nordul României, în Bucovina. Bucovina este o zonă în care
    tradiţiile şi obiceiurile încă se păstrează şi se arată turiştilor şi
    oaspeţilor care ne calcă pragul. Cu ocazia Crăciunului, în datele de 24 şi 25
    decembrie, în Ajun şi în prima zi de Crăciun grupuri de colindători vor merge
    la aproape toate pensiunile din judeţ. Apoi, în data de 26 decembrie, va fi un
    spectacol de datini şi de obiceiuri de iarnă. Se numeşte Pe la noi de
    sărbători şi este un spectacol itinerant, care se întâmplă în localităţile
    Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei şi Mănăstirea Humor.


    De Crăciun şi de
    Anul Nou, centrul de ceramică neagră de la Marginea va fi deschis
    vizitatorilor, la fel şi Muzeul Oălor Încondeiate din Vama, continuă Cătălina
    Velniciuc. Meşterii de acolo vor face şi demonstraţii
    practice, iar turiştii vor putea şi achiziţiona obiecte meşteşugăreşti. Avem un
    Târg de Crăciun deja deschis pe esplanada Casei de Cultură din Suceava. În
    jurul scenei pe care au loc spectacole de colinde în fiecare seară, în căsuţe
    frumoase din lemn, meşteri populari şi producători de produse tradiţionale din
    zonă oferă vizitatorilor atât produse meşteşugăreşti, suveniruri, cadouri, cât
    şi produse tradiţionale. Chiar am văzut recent cum, la una dintre căsuţe, pe o
    plită, cu foc din lemne, se făceau scrijele din cartofi. Se puteau cumpăra vin
    fiert, sărmăluţe, deci oferta este variată. Foarte multe pensiuni au în
    programulde Crăciun tăierea porcului şi pregătirea produselor tradiţionale
    cum este toba, chişca, cârnatul de casă. Carnea de porc este nelipsită de pe
    masa de Crăciun, aături de piftie, de sărmăluţe, de cozonaci, de plăcinte Poale-n
    brâu. Bucovina, aşa cum mulţi ştiu, iar cei care nu ştiu vor afla, este o zonă
    gastronomică de excepţie.


    În celălalt colţ
    al ţării, la vest, în Timişoara, Dan Diaconu, viceprimarul oraşului, vorbeşte
    despre o atmosferă de vis pe tot parcursul lunii decembrie. Târgul
    de Crăciun a început la 1 decembrie. Centrul oraşului este deja în atmosfera
    Crăciunului de o perioadă lungă de timp. Însă vorbim despre un târg de Crăciun,
    la care, dincolo de atracţiile regăsite la cele peste 100 de căsuţe amenajate
    ale comercianţilor şi de iluminatul special din centru, vom regăsi în fiecare
    zi a lunii decembrie spectacole pe scena amenajată din Piaţa Victoriei. Aici vă
    aşteaptă şi noul centru pietonal al Timişoarei, cel mai mare centru pietonal
    din România. Vă va aduce cu siguranţă în atmosfera medievală de odinioară a
    Timişoarei şi a unui oraş cu adevărat iluminat. Noi am încercat în această
    perioadă să promovăm Târgul de Crăciun, dar şi atracţiile oraşului. Pentru luna
    decembrie, colegii mei au imaginat împreună cu agenţiile de turism din oraş
    câteva variante de city break pe care ascultătorii le pot găsi pe paginile de
    internet, pe Facebook, atât ale Primîriei cât şi ale Târgului de Crăciun.
    Acestea credem că sunt importante pentru ascultătorii din ţară, dar şi pentru
    cei din străinătate. Ele sunt construite având în vedere multele zboruri
    low-cost care leagă Timişoara de destinaţiile europene.


    Rămânem în vestul
    României, însă ne îndreptăm spre Cluj. Aici am vorbit cu Manuela
    Câmpean, şef serviciu relaţii comunitare şi turism în cadrul Primăriei
    Cluj-Napoca şi coordonatoare a centrului de informare turistică. Pe lângă
    oferta turistică propriu-zisă a oraşului şi a împrejurimilor, spune invitata
    noastră, Clujul a îmbrăcat şi el haine de sărbătoare şi îşi întâmpină oaspeţii
    cu o atmosferă feerică la târgul cu specific din piaţa oraşului. La Târgul de Crăciun de la Cluj avem o scenă de turtă dulce, avem căsuţa lui
    Moş Crăciun şi atelierul spiriduşilor, teatru de păpuşi şi poveşti la gura
    sobei, dar avem şi patinoare, şi musical pe gheaţă. Avem multe bunătăţi, dar şi
    multe evenimente. Lucrurile nu se opresc aici. Pe toată perioada sărbătorilor
    de iarnă, Clujul este plin de evenimente în aer liber şi nu numai. În fiecare
    seară vă puteţi plimba cu tramvaiul de turtă dulce al lui Moş Crăciun, iar la
    Street Food Festival vă invităm pe toţi, cu mic, cu mare, la Christmas Goodies.
    Oferta culturală şi de divertisment este la Cluj pentru toate gusturile, pentru
    toate vârstele, de la teatru de păpuşi până la Filarmonică, la teatrul şi opera
    română şi maghiară, până la tot felul de concerte la Sala Polivalentă,
    expoziţii de artă contemporană la Fabrica de Pensule şi multe evenimente în
    centrele de cultură urbană.


    Manuela Câmpean
    spune că turistul aflat în căutarea unei experienţe frumoase de Crăciun nu ar
    trebui să se limiteze doar la oferta urbană. Mediul rural poate fi oricând o
    surpriză plăcută pentru toţi iubitorii acestei sărbători de iarnă. Sunt obiective turistice şi în oraş, şi în jurul oraşului şi, ca în toată
    ţara, pensiunile agroturistice sunt foarte ocupate în această perioadă. Sunt
    ocupate şi de către turişti, dar şi cu multă treabă, fiindcă oaspeţii se vor
    bucura de Pomana Porcului, ţuică fiartă, vin în damigene, turiştii sunt
    ospătaţi cu mese îmbelşugate şi au parte de un program tradiţional. În satele
    din Cluj încă se mai organizează şezători, iar la biserici încă se mai
    păstrează viu spiritul Crăciunului. Copiii fac repetiţii, iar apoi merg cu
    Crăciunul prin sat, îmbrăcaţi în port popular. Deci, fie că sunteţi nostalgic
    sau turist străin interesat de o experienţă culturală autentică, fie că doriţi
    o distracţie maximă de Crăciun, haideţi la Cluj!



    Însă, indiferent care va fi opţiunea dumneavoastră, fie în regiuni
    istorice pline de tradiţii şi obiceiuri, fie în staţiuni montane, Crăciunul se
    anunţă de vis în România. Până data viitoare, când veţi afla cum petrecem
    Revelionul în România, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Județul Suceava

    Județul Suceava

    Invitaţia noastră de astăzi se adresează tuturor acelora care îşi doresc o vacanţă încărcată de tradiţii şi istorie, într-o zonă de referinţă pentru România: Bucovina. Ne-am reîntâlnit cu reprezentanţii judeţului Suceava, la ediţia de toamnă a Târgului de turism al României. Aici am întrebat-o pe Cătălina Velniciuc, consilier superior la Centrul naţional de promovare şi informare turistică Suceava, din cadrul Consiliului judeţean Suceava, cu ce ofertă au venit la târg: “Am venit cu două staţiuni turistice, Vatra Dornei şi Gura Humorului, să prezentăm în special programul Crăciun în Bucovina, cât şi potenţialul turistic al judeţului Suceava. În cazul în care vine în Bucovina, un turist poate vizita pe lângă celebrele mănăstiri UNESCO, 8 la număr, cu care ne mândrim, muzee, parcuri naturale, pot practica diferite tipuri de turism, de la cel activ, la cel montan, la cel religios, cultural. Numai să vină, că noi le umplem programul fără probleme!”



    Într-adevăr, în judeţul Suceava putem vorbi despre agroturism, atunci când ne bucurăm de ospitalitatea pensiunilor, care în zone de o rară frumuseţe invită la un trai patriarhal şi la participare la viaţa gospodăriei ţărăneşti. Putem, de asemenea, să practicăm turismul ecumenic şi să admirăm mănăstiri cu picturi murale exterioare şi interioare, aflate în patrimoniul UNESCO. În ceea ce priveşte turismul cultural, o oprire în municipiul de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume, Suceava, ne pune în legătură directă cu istoria. Menţionat în documente încă din anul 1388, oraşul Suceava a fost cetatea de scaun a Moldovei până în anul 1566, când capitala acestui stat medieval românesc a fost mutată la Iaşi. Principalele obiective turistice din Suceava sunt Cetatea de Scaun, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Istorie a Bucovinei, Muzeul Etnografic, adăpostit în cea mai veche casă din Suceava şi Muzeul de Ştiinţe ale Naturii. Şi pentru că la Suceava timpul pare să ignore haosul specific marilor oraşe, vă propunem odată ajunşi să vă opriţi şi în Parcul Central, care a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării oraşului. Pe teritoriul parcului se află şi Biserica “Sf. Ioan Nepomuk”, construită în perioada 1832-1836.



    În judeţul Suceava sunt atâtea de făcut încât, dacă vreţi să cunoaşteţi cât mai bine zona, programul va fi încărcat, ne-a asigurat Cătălina Velniciuc, consilier superior la Centrul naţional de promovare şi informare turistică Suceava şi ne-a spus cu bucurie că ofertele de sărbători sunt aproape epuizate: “Ofertele de Crăciun şi de Anul Nou s-au cam terminat, dar toate programele cuprind delicioasele mese tradiţionale, tradiţii şi obiceiuri prezentate turiştilor, plimbări cu sania, spectacole de colinde, spectacole de urături, lucruri care ne difinesc şi care ne fac deosebiţi faţă de ceilalţi.” Dacă pentru a rezerva locuri pentru sărbătorile de iarnă s-ar putea să fie deja prea târziu, nu este precis târziu pentru a trece judeţul Suceava pe lista zonelor de vizitat în cel mai scurt timp.




  • Turism rural în România

    Turism rural în România

    Turismul rural a cunoscut o dezvoltare fără precedent în
    România ultimului deceniu. În fiecare zonă din ţară au apărut pensiuni cu
    arhitectură tradiţională, iar obiceiurile şi meşteşugurile sunt promovate prin
    tot mai multe festivaluri şi evenimente. România are un peisaj deosebit,
    tradiţii culturale, un folclor şi o gastronomie deosebite, spune Gabriel Zamfir, preşedinte al Asociaţiei Naţionale de
    Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC), fondată acum 22 de ani, în anul
    1994. Ne aflăm într-o competiţie uriaşă la nivel european şi
    mondial. Specificul României ar fi în primul rând că am rămas aceeaşi oameni
    primitori şi comunicativi până la sfârşit. Acesta este principalul motiv pentru
    care mulţi turişti străini care vin în România renunţă la reticenţe, îndoilei
    şi îşi doresc să revină după ce pleacă. Sunt mulţumiţi şi povestesc ce bine
    s-au simţit în România. Cred că energia pozitivă pe care oamenii o găsesc la
    noi este principalul nostru atu într-o lume a competitivităţii maxime. Însă nu
    e singurul. Dmeniul a început să se profesionalizeze. Gazdele sunt din ce în ce
    mai atente la detalii, la siguranţa, confortul, la activităţile conexe
    turismului în zona rurală şi a turismului ecologic în general. Reprezentantul
    nostru de la Roma spunea că, în general, cei de vârsta a treia preferă acest
    gen de turism. Însă realitatea îl contrazice. Foarte mulţi tineri, foarte mulţi
    oameni cu familie aleg să-şi petreacă vacanţe, weekenduri şi, uneori, să
    organizeze conferinţe, seminarii în mediul rural.

    Fie că alegeţi
    provincii istorice vechi şi binecunoscute, cum ar fi Bucovina sau Maramureş,
    fie că vă îndreptaţi spre satele cu biserici fortificate ale Transilvaniei,
    vacanţa o puteţi planifica în oricare parte a anului spune Gabriel Zamfir: Acesta este un turism pentru tot anul. Cu toate acestea, există şi o
    oarecare sezonalitate, în funcţie de diversele zone ale ţării. Până acum
    turismul rural s-a practicat mai mult individual. Pachetele clasice, vândute
    prin agenţiile de turism erau sporadice şi puţine. Intenţionăm să venim şi cu
    această componentă şi lucrăm la ea, respectiv, circuite turistice de turism
    rural, organizate astfel încât şi turişti de pe pieţele externe – asiatică, americană,
    pentru care trebuie organizat un astfel de tur cu mult mai multă atenţie să
    vină la noi. Dezvoltăm în prezent pachete turistice la cheie. Prieteni ai
    naturii, ai meselor bogate, gustoase, deosebite, toţi cei care apreciaţi o
    conversaţie la un păhărel de ţuică sau de vin, vă aşteptăm să descoperiţi
    România!


    Ne
    îndreptăm atenţia în continuare către o zonă a României în care veţi găsi de
    toate. Turismul rural se poate combina perfect cu cel balneo sau de aventură.
    Apele tămăduitoare ale staţiunii Sărata Monteoru, apele numai bune pentru
    rafting ale judeţului Buzău, cramele care produc vinuri faimoase şi pensiunile
    pot fi ingredinetele unei vacanţe reuşite. Cristina Partal, preşedinte ANTREC
    Buzău, adaugă la toate acestea obiective desosebit de importante. Noi îi aşteptăm să viziteze obiective turistice care au valoare mondială,
    care pot face parte din patrimoniul UNESCO şi vor face parte în scurt timp.
    Referitor la acest lucru, aş vrea să îi invit să viziteze un teritoriu destul
    de mare. Sunt cam 18 comune, reunite sub conceptul de Geoparcul Ţinutul
    Buzăului. Cei familiarizaţi cu acest concept la nivel european, fiindcă sunt
    este 60 de geoparcuri în toată lumea, vor fi foarte încântaţi să regăsească
    unul şi la Buzău. Obiectivele sunt de valoare mondială: vulcanii noroioşi de la
    Scorţoasa şi Berca, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, aşezările rupestre din
    zona Aluniş, Bozioru, Valea Slănicului, cu tot ce înseamnă potenţial turistic
    de descoperire. Cei mici vor afla că, în cei peste 30 de km de pe Valea Slănicului,
    pot descoperi 30 de milioane de ani de istorie a Pământului. Platoul Meledic,
    Focurile Vii de la Lopătari, de la Terca, muntele de sare, Grunjul de
    Mânzăşeşti, care este un tuf vulcanic, adică cenuşa
    unui vulcan preistoric. Aşadar, la Buzău turiştii au ocazia nu doar să citească
    sau să-şi imagineze lucruri despre istoria Pământului, ci chiar să şi atingă.
    La Năeni, în zona Dealu Mare sau Dealul Istriţa, se pot găsi scoici
    preistorice. Avem programe educative pentru copii de a găsi şi de a pune mâna pe
    o scoică de dinainte de dinozauri. Mai mult decât atât, vulcanii sunt
    într-adevăr un spectacol, iar legendele din spatele vulcanilor pun la încercare
    imaginaţia lor, fiindcă vorbim despre tot felul de balauri care vin din
    străfundul pământului şi care sunt învinşi de către vitejii de pe plaiurile
    buzoiene.


    Foarte mulţi
    turişti străini îşi programează concediul în special pentru a ajunge la
    obiectivele din judeţul Buzău. Şi toţi se bucură de produsele tradiţionale,
    recomandate în continuare de către Cristina Partal, preşedinte ANTREC. Recomand ca vizitatorii să încerce produsele tradiţionale buzoiene,
    respectiv cârnaţii de Pleşcoi, făcuţi din carne de oaie, babicul de Buzău, un
    produs crud-uscat din carne de porc, ceapa de Buzău şi, bineînţeles, vinurile
    de pe Dealu Mare, vinuri albe sau roşii, recunoscute la nivel internaţional,
    ele sunt extraordinar de bune. Există deja un program turistic lansat, se numeşte Drumul Cramelor, iar cei care doresc
    să facă degustări, dacă se cazează la Buzău, pot merge pe drumul cramelor,
    respectiv pe la poalele Dealului Istriţa, să viziteze mici producători locali,
    fie crame mai mari, deja recunoscute. Însă vizita la producătorii locali nu ar
    trebui să lipsească. Ei aduc o notă foarte personală degustărilor pe care le organizează.


    În ultima decadă
    turismul rural s-a dezvoltat foarte mult în zonă, continuă Cristina Partal,
    preşedinte ANTREC Buzău: S-au
    făcut şi foarte multe investiţii la nivel privat în judeţul Buzău fie prin
    accesarea de fonduri europene, fie prin efort propriu. Dorinţa de a ieşi din
    anonimat şi patriotismul local au determinat foarte mulţi buzoieni să creadă în
    potenţialul judeţului lor şi să-şi dorească să promoveze locul către turiştii
    români mai întâi şi apoi către turiştii din străinătate. Sunt foarte mulţi
    oameni care vin la Buzău de ani de zile pentru a beneficia de apa sărată din
    staţiunea Sărata Monteoru. Staţiunea a fost lansată în anul 1895 de către
    Grigore Constantin Monteoru, un industriaş de origine greacă. Era atunci
    comparată cu Karlovy Vary, cu Baden Baden. În limbajul
    popular se mai numea şi staţiunea Baston, fiindcă veneai în baston şi plecai pe
    propriile picioare. Anul acesta a fost un sezon extraordinar de bun pentru
    staţiunea Sărata Monteoru. S-au deschis şi mult mai multe piscine cu apă sărată
    în staţiune.


    Buzoienii, spune
    Cristina Partal, vă aşteaptă cu drag în Ţinutul Buzăului, unde veţi descoperi
    nu numai oameni calzi, primitori, dar şi iuţi, pentru că, la Buzău, preparatele
    gastronomice veţi descoperi că sunt la fel de picante precum este şi viaţa. Multe obiective turistice vă aşteaptă să le vizitaţi, pentru a pleca
    mai departe, pe drumul dumneavoastră, mai îmbogăţiţi sufleteşte şi mai
    liniştiţi, căci viaţa merită trăită frumos. Vă aşteptăm cu mult drag să ne cunoaşteţi
    la Buzău şi să vă cunoaştem.


    Aşadar, România
    rurală, indiferent de zona aleasă, poate fi destinaţia unei vacanţe reuşite.
    Contactaţi-vă chiar acum operatorul de turism pentru un pachet personalizat!

  • Vizitaţi România…Pe cal

    Vizitaţi România…Pe cal

    Astăzi vă invităm să descoperiţi România pe cal. O experienţă care vă dă
    ocazia să vă relaxaţi în compania unui nou prieten şi să exploraţi zone mai
    greu accesibile altfel.


    Şi pentru că vorbim despre un tip de turism mai nou intrat în gusturile
    oamenilor, dar şi în oferta operatorilor de turism, am întrebat-o pe Florina
    Ioanid, organizatoarea primului Forum pentru turism ecvestru în România, ce ne
    poate spune despre nişa pe care o reprezintă turismul ecvestru. Este într-o continuă creştere, chiar în ultimii ani pensiunile s-au
    dezvoltat pe această nişă. Turismul ecvestru înseamnă şi vizitarea obiectivelor
    turistice din traseele ecvestre, se pot vizita biserici fortificate, se poate
    opri la muzeele etnografice de pe trasee, chiar avem un pachet turistic în care
    avem incluse şi vizite la muzeele respective, lăsăm caii să pască. Se pot face
    lucruri foarte interesante, spre exemplu, turismul ecvestru înseamnă şi cine
    câmpeneşti, prânzuri în natură. Este altceva.


    Turismul ecvestru din ţara noastră s-a dezvoltat adesea ca alternativă
    ecoturistică pentru creşterea prosperităţii comunităţilor din interiorul
    ariilor protejate, în scopul sprijinirii conservării naturii pe termen mediu şi
    lung. Astfel au fost alese parcurile Munţii Măcinului, Apuseni, Munţii Rodnei
    şi Călimani pentru dezvoltarea turismului ecvestru, deoarece aici există deja
    mici nuclee de centre de activităţi ecvestre atât în directa administrare a
    parcurilor, cât şi în comunităţile locale. Care sunt cele mai ofertante zone
    pentru practicarea turismului ecvestru am aflet tot de la Florina Ioanid: Zonele cele mai ofertante sunt zona Transilvaniei şi zona Munţilor
    Apuseni. Mai avem pachete turistice pentru Bucovina, pentru Maramureş, dar şi
    pentru Muntenia, pentru că şi aici în sud se poate face turism ecvestru. Se fac
    trasee pe lângă zona Călăraşi, chiar şi în jurul Bucureştiului, depinde unde
    vrea turistul.


    Pachetele turiştilor interesaţi de turismul ecvestru se fac doar
    personalizat, ţinând cont de detalii precum nivelul de pregătire în călărie,
    dar şi înălţimea şi greutatea turistului, necesare pentru a configura traseul,
    majoritatea orelor fiind petrecute în şa. Odată acestea stabilite, piscuri
    înalte de munte sau poteci înguste flancate de versanţi abrupţi, vă aşteaptă.
    Dar şi sate răsfirate în vârfuri de munte, tradiţii autentice păstrate nealterate
    de sute de ani, hrană organică şi vinuri delicioase, în funcţie de zona aleasă.
    Florina Ioanid ne-a povestit cum un tur călare a fost pretextul descoperirii
    vieţii la stână şi a bucatelor preparate aici. Am făcut în luna mai
    primul infotrip ecvestru şi am mâncat tradiţionalul Balmoş (mămăligă fiartă în
    zer de oaie, cu caş adăugat la fierbere), pe care îl recomand tuturor celor
    care vizitează zona Munţilor Apuseni. Bineînţeles că zona Munţilor Apuseni a
    oferit şi vizită la stână, prepararea cărnii la ceaun şi altor preparate
    tradiţionale româneşti, cu specific



    Pachetele de turism ecvestru pot include cazare
    la cort, cabană rustică sau pensiune şi masă completă.Este necesar minimul de echipament adecvat pentru munte, constând în bocanci,
    haină impermeabilă şi haine călduroase. Recomandate sunt şi jambierele şi
    mănuşile de călărie, precum şi ochelarii de soare şi folosirea unei creme de
    protecţie solară

  • Jurnal românesc – 30.06.2016

    Jurnal românesc – 30.06.2016

    Cetăţenii europeni care muncesc în alte ţări decât cele de origine ar putea vota în viitorul apropiat prin Internet. Procedura a fost prezentată la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri publice, şi ar putea fi introdusă în ţările din spaţiul comunitar la alegerile europarlamentare din 2019. Numărul celor care votează ar putea creşte astfel, mai ales că procedura este la îndemână – a declarat, pentru Radio România, eurodeputata Monica Macovei. Peste 80 de milioane de cetăţeni europeni lucrează în afara ţărilor de origine, iar dintre aceştia mai puţin de 5 procente îşi exercită dreptul la vot – a subliniat, la rândul său, reprezentantul Organizaţiei Europeni în lume, Dorin Fleşeriu. El a adăugat că în ţările din spaţiul comunitar muncesc trei milioane de români, iar votul prin internet va fi în beneficiul acestora. Sistemul de vot prin internet funcţionează deja în unele ţări, precum Estonia, şi e considerat de specialişti accesibil, sigur şi transparent.

    Românii care se află în Marea Britanie vor putea să rămână
    şi să muncească în Regatul Unit – i-a declarat premierul David Cameron
    preşedintelui Klaus Iohannis, miercuri, la Bruxelles, la prima reuniune a
    Consiliului European după referendumul la care majoritatea britanicilor au
    votat pentru ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană. Şeful demisionar al
    guvernului de la Londra a prezentat scuze pentru incidentele cu caracter xenofob
    ce au avut loc în Marea Britanie după referendum. La rândul său, preşedintele
    Iohannis a subliniat că, în interesul cetăţenilor săi, România trebuie să-şi
    negocieze relaţia cu Londra cu luciditate şi nu în mod emoţional.


    Tot la Bruxelles, şeful statului a mai declarat că, în discuţiile
    pe tema acordului economic şi comercial Uniunea Europeană – Canada, aşa-numitul
    CETA, a reiterat importanţa eliminării obligativităţii vizelor canadiene pentru
    cetăţenii români. De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că preşedinţia slovacă
    a Uniunii Europene, din al doilea semestru al acestui an, ar putea include
    printre priorităţi şi integrarea României şi a Bulgariei în Spaţiul Schengen.



    La Chişinău au fost comemoraţi 76 de ani de la anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului
    Herţa de către Uniunea Sovietică, în urma înţelegerii secrete dintre Moscova
    stalinistă şi Berlinul nazist. La 28 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat
    teritoriile româneşti răsăritene şi
    au instaurat un regim totalitar
    comunist, pe care istoricii îl califică drept străin de identitatea românească
    a basarabenilor. Acesta a însemnat colectivizarea forţată, impunerea
    alfabetului chirilic şi represiuni politice cărora le-au victime zeci de mii de
    oameni, executaţi, arestaţi sau deportaţi în Siberia şi Kazahstan. Membri şi
    simpatizanţi ai Partidului Liberal, formaţiune parlamentară care se pronunţă
    pentru reunificarea Republicii Moldova cu România, au depus flori la monumentul
    victimelor comunismului din centrul Chişinăului. La rândul lor, membrii
    Asociaţiei Onoare, demnitate şi patrie au desfăşurat un tricolor
    imens la statuia lui Ştefan cel Mare, pentru a transmite mesajul că Basarabia
    simte româneşte şi trebuie să revină între vechile hotare.

  • Crime în masă împotriva românilor din Bucovina de Nord

    Crime în masă împotriva românilor din Bucovina de Nord

    Ocuparea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică în vara anului
    1940 a însemnat deportarea populaţiei româneşti şi purificarea etnică a
    regiunii. În 1930, Bucovina avea o populaţie în care românii reprezentau 44%,
    ucrainenii 29%, germanii, evreii polonezii şi romii restul de 26%. Autorităţile
    sovietice au recurs la metode violente în dislocarea populaţiei româneşti
    mergând chiar până la crime în masă. Populaţia civilă românească lipsită de
    protecţie a fost nevoită fie să se supună ordinelor de a pleca în Siberia fără
    a mai primi permisiunea de întoarcere pe locurile natale, fie de a fugi în
    România. Oameni nevinovaţi erau puşi în faţa unei alegeri care putea însemna
    sfârşitul. Şi, în cazul unora dintre ei, aşa a şi fost.

    Istoricul Pavel
    Moraru, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu consideră că politica
    sovietică de omogenizare a teritoriului nu avea ca obiectiv doar lupta de clasă
    pe care o ducea ideologia regimului sovietic, ci şi distrugerea diversităţii
    etnice. Spre deosebire de
    alte regiuni ale Uniunii Sovietice, represiunea a vizat şi anumite grupuri
    etnice. Represiunea a fost bazată nu numai pe criteriul de clasă, ci şi pe cel
    etnic având în vedere că reprimarea românilor nu făcea altceva decât să
    contribuie la deznaţionalizarea şi înstrăinarea teritoriilor. Mare parte din
    cei care au fost deportaţi sau suprimaţi de autorităţile sovietice au fost
    români. Este adevărat că au avut de suferit şi alte etnii, dar mai puţin. Şi
    evreii au avut de suferit, în special evreii sionişti din Cernăuţi sau evreii
    foarte bogaţi. În principal, vorbim despre o epurare în rândul populaţiei
    româneşti, mai ales a tinerilor, care nu puteau fi asasinaţi. Uniunea Sovietică
    avea nevoie de tineri care erau trimişi la muncă la întreprinderile din
    interiorul ei.

    Bucovina fusese o
    provincie care, în decursul istoriei sale, nu aparţinuse niciodată Rusiei sau
    Uniunii Sovietice. Bucovina a fost nucleul statului moldovean întemeiat la
    jumătatea secolului al 14-lea de românii maramureşeni. În timp, ea a fost
    obiect de dispută între Polonia şi Moldova. În secolul al 17-lea, pentru scurt
    timp, Bucovina a intrat sub controlul Imperiului otoman pentru ca în 1775 să
    fie anexată de Austria. În 1918 Bucovina se unea cu Regatul României. Istoricul
    Pavel Moraru a ţinut să sublinieze că bucovinenii au avut surpriza să se
    confrunte nu doar cu un regim nou, ci şi cu brutalitatea sa. Regimul care a venit în nordul
    Bucovinei era un regim total străin. Basarabenii mai erau familiarizaţi cu
    practicile vecinului de la răsărit având în vedere că Basarabia fusese
    încorporată în Imperiul rus. Pentru bucovineni era un regim total străin, şi
    era vorba despre o ucrainizare şi rusificare a populaţiei şi trecerea la un cu
    totul alt sistem de viaţă. Transformările erau însoţite de represiune.


    Românii din Bucovina
    care nu au acceptat să rămână sub ocupaţie sovietică sau să îngroaşe rândurile
    deportaţilor în Siberia au ales să se refugieze în România. Regimul sovietic
    însă nu era cel care să respecte voinţa oamenilor, mai ales a libertăţii de circulaţie.
    Iar închiderea graniţei era un semn elocvent în acest sens. La începutul anului
    1941, NKVD-ul a răspândit zvonul prin care se spunea că regimul permitea
    populaţiei civile trecerea graniţei în România. Pe 1 aprilie 1941 un grup de
    aproximativ 3000 de români din sate de pe valea râului Siret au pornit către
    graniţă cu intenţia de a trece în România. La 3 kilometri de graniţa română,
    grănicerii sovietici au somat coloana să se oprească. Oamenii au ignorat
    avertismentul iar militarii au deschis focul secerând un număr necunoscut de
    civili paşnici. Supravieţuitorii au fost urmăriţi şi spintecaţi cu baionetele.
    După masacru, atât morţii, cât şi răniţii au fost îngropaţi în gropi comune,
    bărbaţi, femei şi copii. Cei arestaţi au fost anchetaţi, torturaţi şi
    împuşcaţi. Arhivele sovietice menţionează 20 de victime în timp ce estimări
    independente spun că între 200 şi 2000 de persoane au fost lichidate.


    Istoricul Pavel
    Moraru consideră că masacrele şi deportările nu au fost întâmplătoare,
    conjuncturale, ci un calcul cinic şi odios al autorităţilor sovietice: Practicile sovietice au avut la
    bază decizii judecătoreşti, decizii luate rapid. În 9 iulie 1940 s-a dat
    decizia constituirii tribunalelor militare, totul trebuia rezolvat foarte
    repede. A doua zi după 9 iulie 1940,
    Lavrenti Beria, comisarul poporului pentru afaceri interne şi şef al NKVD-ului,
    a solicitat guvernului sporirea trupelor de escortă. Trebuia ca tribunalele
    militare să aresteze cât mai mulţi oameni pentru ca trupele de escortă să poată
    asigura paza celor arestaţi. De ce se insista pe arestarea unui număr cât mai
    mare de oameni? Deoarece, potrivit statisticilor, instaurarea regimului
    comunist în orice colţ al lumii a necesitat exterminarea a 10% din populaţie.
    Această statistică s-a confimat şi în cazul Basarabiei, şi a nordului
    Bucovinei. Timp de un an, potrivit unor calcule, a fost exterminată şi
    deportată 12% din populaţia celor două provincii. Populaţia trebuia să fie
    loială autorităţilor pentru că aşa se puteau declanşa campaniile militare, se
    putea deznaţionaliza mai uşor un teritoriu şi a se înstrăina pentru a demonstra
    generaţiilor viitoare că teritoriul nu fusese niciodată românesc. După care a
    urmat jaful economic al teritoriilor. Imediat după ocupaţie, piaţa a avut de
    suferit, aprovizionarea era foarte slabă.



    Crimele în masă şi
    deportările din 1940-1941 nu aveau să fie decât preludiul. După război,
    tragedia deportărilor românilor bucovineni şi a celor basarabeni va atinge
    paroxismul.

  • Comuna muzeu Ciocăneşti, Bucovina

    Comuna muzeu Ciocăneşti, Bucovina

    Astăzi vă invităm să vizitaţi
    Comuna muzeu Ciocăneşti, declarată obiectiv turistic cu acest nume încă din
    2004, pentru caracterul său unitar şi unic în ţară, prin motivele naţionale
    tradiţionale de pe pereţii
    majorităţii caselor de aici,
    dar şi pentru păstrarea vie a unor tradiţii. Comuna turistică Ciocăneşti se află în partea de sud-vest a judeţului
    Suceava, la o distanţă de 106 km de oraşul-reşedinţă de judeţ. Comuna este traversată de Bistriţa Aurie, un râu
    pe care altădată erau transportaţi buştenii.


    Am aflat mai multe despre
    atracţiile acestei comune de la Marilena Niculiţă, directoarea Muzeului naţional
    al ouălor încondeiate din Comuna muzeu Ciocăneşti, Bucovina, prezentă la
    decernarea premiilor Sate culturale româneşti, ediţia din această primăvară: Suntem atât de bucuroşi că sunt apreciate toate evenimentele culturale
    care au loc la noi. Când vorbim de Ciocăneşti, vorbim de ouă încondeiate, este
    comuna cu cei mai mulţi încondeietori din Bucovina, cea mai renumită, de aceea
    avem şi un festival al ouălor încondeiate. Comuna Ciocăneşti este o comună
    mică, dar cu oameni cu suflet mare şi au loc două festivaluri naţionale:
    Festivalul naţional al ouălor încondeiate, care anul acesta va fi la a 13-a
    ediţie, pe 16-17 aprilie şi Festivalul naţional al păstrăvului. Cobzele de
    păstrăvi sunt nelipsite la Festivalul păstrăvului, păstrăv afumat şi împachetat
    în crenguţe de brad.


    În Ciocăneşti există o biserică
    ortodoxă din lemn, construită
    în anul 1859. În comuna Ciocăneşti, sunt organizate în fiecare an manifestări care au scopul de a pune în evidenţă
    activităţi tradiţionale din zonă sau de a atrage atenţia asupra conservării
    mediului. Astfel, la 29 mai, este organizată Măsura oilor, înainte ca turmele să urce la munte, apoi Festivalul
    Incursiune în rezervaţia de rododendroni, de pe muntele Suhard, dar şi Săptămâna plutăritului, ocazia
    pentru vizitatori de a face o plimbare cu plutele pe Bistriţa.


    Cu o reţea agroturistică
    dezvoltată, comuna Ciocăneşti vă aşteaptă cu pensiuni clasificate la una, două şi trei margarete. Ce bunătăţi puteţi gusta odată ajunşi la
    Ciocăneşti, ne-a spus tot Marilena Niculiţă:: Dulceţuri, siropuri, afinată, fragată, produse din
    fructe de pădure, produse naturale, o băutură tradiţională de la noi, numită
    mied, este un fel de suc, la care folosim măr, zeamă de lămâie, puţină miere,
    puţină coajă de portocală.


    De la Ciocăneşti, vizitatorul
    ajunge uşor în staţiunea Vatra Dornei sau la celebrele
    mănăstiri cu picturi murale din Bucovina care, în general, are multe valenţe precum turismul balnear, ecoturismul, vânătoare şi pescuit
    sportiv, turism activ. Prezentă
    la decernarea premiilor concursului Sate culturale româneşti, directoarea
    Muzeului naţional al ouălor încondeiate din Comuna muzeu Ciocăneşti, Marilena Niculiţă, ne-a lansat o invitaţie::Ţin să lansez o invitaţie
    tuturor ascultătorilor dvs., să vină la noi la Ciocăneşti, în comuna muzeu şi
    să deguste toate aceste produse cu care noi ne-am prezentat la acest concurs,
    şi să vadă frumuseţile de la noi, să vadă festivalurile, şi spunem noi că vor
    reveni în fiecare an!

    În plus, o
    atractie deosebita a zonei o constituie numeroasele activităţi artizanale pe
    care puteţi încerca să le şi practicaţi: pictarea icoanelor , încondeierea
    ouălor, sculptură în lemn, ţesutul şi lucratul în piele, prelucrarea măştilor
    populare.

  • România, destinaţie turistică

    România, destinaţie turistică

    România
    are un potenţial turistic uriaş, astfel că, în ultimii ani, numeroase site-uri şi reviste de specialiate
    din întreaga lume au lansat potenţialilor turişti invitaţii atractive de a
    descoperi tot mai multe locuri şi tradiţii. Autorităţile din domeniu şi tour
    operatorii români încearcă să folosească la maximum acest moment propice şi să
    valorice acest potenţial, pentru a creşte numărul vizitatorilor străini.
    România prezintă la diverse Târguri şi Burse de profil din
    lume o ofertă bogată şi variată de pachete turistice.

    O prioritate pentru 2016
    a Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) şi a Asociaţiei
    Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) este atragerea unui numar cât mai mare
    de turişti ruşi, considerând că România poate fi o alternativă la Turcia şi
    Egipt, două destinaţii pe care aceştia nu le mai frecventează ca în anii
    trecuţi, din cauza conjuncturii internaţionale. Oficiali români din domeniu şi
    tour operatori au mers, în ianuarie, în Federaţia Rusă pentru a-şi prezenta
    oferta. Atuurile României
    sunt în concordanţă cu interesul ruşilor pentru tratamente medicale, pachete
    fitness şi wellness, reabilitare şi recuperare. Dar au fost promovate şi turismul de business, circuitele
    culturale, turismul activ – vânătoare, pescuit.

    În aceste zile, România este prezentă la Târgul Internaţional de profil
    pentru Piaţa Mediteraneană, care are loc din Israel, de unde provine al doilea
    cel mai mare număr de turişti care ne vizitează ţara. Anul trecut aproape 220
    de mii de israelieni au venit în România, destinaţiile preferate ale acestora
    fiind Bucureştiul, litoralul românesc al Mării Negre şi Delta Dunării. La acest
    târg a fost organizată o conferinţă intitulată România – 365 de zile să
    explorezi Grădina Carpaţilor, prin care s-a dorit captarea interesului
    agenţiilor de voiaj şi a turiştilor israelieni asupra noilor oferte. Este vorba
    de regiunea Transilvaniei, declarată ‘Best Region to Travel în 2016’ de ghidul
    Lonely Planet, Târgu Jiu, oraş care găzduieşte operele de artă ale celebrului
    sculptor român Constantin Brâncuşi, dar şi staţiunile montane de pe Valea
    Prahovei.

    O oportunitate foarte bună pentru România în special pe segmentul
    turism activ şi de aventură, turism cultural şi circuite este şi Polonia, o
    alta piaţă dinamică, în creştere. Motiv pentru care, în această săptămână, România
    îşi prezintă oferta la Tour Salon Poznan. Este vorba de oraşele transilvănene -
    Braşov, Sibiu, Sighişoara, de zona Maramureşului, de Bucovina şi de Delta
    Dunării. Pe perioada evenimentului sunt organizate degustări de vinuri
    româneşti, ateliere interactive de artă tradiţională românească şi concursuri
    cu premii.

    De asemenea 15 companii româneşti
    prezente la Bursa Internaţională
    de Turism de la Milano promovează destinaţii turistice-cheie pentru piaţa
    italiană, precum circuite culturale în Transilvania şi Bucovina, city break,
    turismul rural, activ şi în natură.