Radio România Internațional

Tag: Bucovina

  • Vacanţe la ţară

    Vacanţe la ţară

    Turiştii care au dorit să scape de gălăgia oraşului
    au beneficiat în perioada sepembrie – octombrie de preţuri speciale la cazări
    în pensiunile din mediul rural. Vacanţe la ţară este un program desfăşurat de
    Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural. Însă, chiar dacă
    acest program este la final, ofertele continuă. Vom vorbi azi despre succesul
    programului Vacanţe la ţară, dar şi despre ofertele pentru sărbătorile de
    iarnă în satele româneşti.


    Ce înseamnă însă Vacanţe la ţară? Este un program ajuns la a XXV-a
    ediţie, derulat de ANAT (Patronatul Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism
    din România) şi ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi
    Cultural) al cărui scop este promovarea turismului în pensiunile din mediul
    rural din România. Ediţia de toamnă a acestui an se desfăşoară în
    perioada 20 septembrie – 30 octombrie, iar tarifele de cazare au fost de 175 de
    lei (40 euro) de persoană într-o pensiune de 2 margarete şi de 290 lei de
    persoană (65 euro), într-o pensiune de 5 margarete. Ca de obicei, au venit cu
    oferte zeci de pensiuni, din toate zonele ţării. Marilena
    Stoian, preşedintă a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural. Programul este
    întotdeauna de interes pentru că oferă posibilitatea celor cu venituri mai
    reduse să îşi petreacă o vacanţă la ţară, în satele româneşti, iar alt element
    care-i asigură succesul este faptul că se desfăşoară de mulţi ani şi sunt deja
    turişti fideli, oaspeţi care revin. Chiar suntem întrebaţi de detalii înainte
    de deschiderea oficială a programului. Vacanţele în satele româneşti, în
    pensiunile agroturistice, se desfăşoară pe tot parcursul anului şi după
    încheierea acestui program cu oferte speciale, tarife speciale. Însă şi în
    continuare, în noiembrie, decembrie şi anul viitor se pot petrece weekenduri
    sau vacanţe în adevăratul sens al cuvântului, chiar dacă uneori tarifele sunt
    puţin mai mari decât în această perioadă. Ospitalitatea este însă la fel de ridicată,
    mâncărurile sunt la fel de gustoase, gazdele sunt la fel de primitoare, oferind
    diverse tipuri de programe de agrement sau programe culturale.


    Sunt mulţi turişti
    străini, foarte mulţi europeni, dar şi de pe alte continente, din America, din
    Asia, în special japonezi, care doresc să cunoască românii la ei acasă, doresc
    să cunoască tradiţiile. Acest lucru se face cel mai bine la ţară, spune
    Marilena Stoian, preşedintă a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi
    Cultural: Sunt turişti străini care vin şi în perioada
    sărbătorilor. Vor să vadă cum sunt tradiţiile la sat de Moş Nicolae, de
    Crăciun, de Anul Nou, de Bobotează. Sunt interesaţi de mâncăruri, de degustări
    de vinuri şi să viziteze anumite obiective turistice: muzee, mănăstiri. Sunt
    încântaţi de autenticitate, de faptul că oamenii sunt foarte naturali, că
    mâncărurile sunt naturale, nu neapărat toate ecologice în sensul pur al
    cuvântului, dar sunt mâncăruri naturale. Sunt încântaţi de flexibilitatea
    programului, de deschiderea pe care o avem noi, românii, faţă de străini.


    Când să facem rezervările pentru sărbătorile de
    iarnă? Trebuie neapărat să le căutăm de pe acum şi să
    rezervăm. Sunt deja multe pensiuni ocupate de către turiştii care au fost în
    anii anterior oaspeţi. S-au împrietenit cu gazdele şi au făcut deja rezervări,
    dar mai sunt locuri disponibile în multe localităţi şi în zonele cunoscute ca
    destinaţii de turism rural: Bran, Moeciu, Fundata, Mărginimea Sibiului, ţinutul
    Neamţului, dar şi în locuri mai puţin cunoscute ca destinaţii, dar care în
    ultimii ani s-au ridicat: nordul Olteniei, Gorj, Vâlcea. Sunt zone în care se
    organizează programe speciale pentru turişti în perioada sărbătorilor. Sunt
    localităţi în care oamenii pur şi simplu aşa petrec, îşi menţin vii tradiţiile,
    iar turiştii doar participă, li se alătură fie la pregătirea bucatelor,
    începând cu celebra Pomană a Porcului, cu frământatul cozonacilor, cu focul la
    cuptor în curte pentru cozonaci şi pentru pâine. De asemenea, turiştii învaţă
    sau doar ascultă colindele care la ţară sunt într-o formă autentică şi nu sunt
    denaturate de modernism. Vă aşteptăm în satele româneşti. Suntem mereu bucuroşi
    de oaspeţi, iar perioada sărbătorilor de iarnă: Crăciun, Moş Nicolae, Anul Nou,
    Sf. Vasile, Boboteaza, este o perioadă foarte bună pentru a-i cunoaşte pe
    români, pentru a cunoaşte tradiţiile, a vă relaxa şi pentru a păşi în noul an.



    Cornel Poenar,
    administratorul unei pensiuni de trei margarete din nordul României, din
    Maramureş, Cavnic. Putem face programe între trei şi cinci
    zile în zona noastră. În prima zi recomandăm un scurt tur al Maramureşului. Se
    va vizita Mănăstirea Bârsana, printre cele mai frumoase mănăstiri din lemn din
    lume, Cimitirul Vesel de la Săpânţa, care e unicat în lume şi Memorialul
    Durerii, cu o vizită la închisorile comuniste din Sighetul Marmaţiei. A doua zi
    recomandăm o vizită la Vişeul de Sus, pentru o călătorie cu mocăniţa pe Valea
    Vaserului. Traseul durează opt ore şi nu sunt multe ca acesta în Europa. Apoi,
    se pot face vizite la Muzeul Satului şi Muzeul de Istorie din Baia Mare.



    Albumiţa Preotescu,
    administratorul unei pensiuni de 4 margarete, din Vama, Bucovina, regiune
    recunoscută pentru tradiţii şi gastronomie. La intrarea în
    pensiune există un spaţiu amenajat, unde pot găsi hărţi cu toate obiectivele pe
    care le pot vizita în perioada şederii, diverse pliante, reviste de
    gastronomie, tot felul de informaţii, iar noi stăm tot timpul la dispoziţia
    dumnealor. Bucovina este un tărâm iubit de Dumnezeu şi vă aşteptăm pe toţi, să descoperiţi
    cu ochii dvs. acest minunat ţinut.

    Contactaţi-vă,
    aşadar, operatorul de turism şi întrebaţi de ofertele de iarnă în pensiunile
    româneşti. Acestea au apărut şi s-a dat startul rezervărilor.

  • Oferte la Târgul de Turism al României

    Oferte la Târgul de Turism al României

    Ajuns la cea de-a XXXIII-a ediţie, Târgul de Turism al României rămâne locul ideal de prezentare a celor mai interesante oferte şi atracţii turistice din România. Vizitatorii au avut parte de un program încărcat, din care nu au lipsit spectacolele folclorice, demonstraţii la atelierele de meşteşugari şi tururi virtuale de vizitare. Însă, cele mai căutate au fost ofertele de vacanţă, cu reduceri de până la 30 la sută din preţul de catalog.



    Loredana Nistor este directorul unui complex turistic la Cheile Grădiştei, situat la o distanţă de doar şapte km de Castelul Bran şi 30 de km de oraşul Braşov. Din structura acestuia fac parte nouă unităţi de cazare incluse în categoria trei stele.



    Tarifele pornesc de la 130 de lei (28 de euro) pe noapte, cu mic dejun inclus, camera dublă. Avem piscină cu saună uscată sau umedă, jacuzzi, centru SPA. Avem terenuri multifuncţionale de tenis, volei, handbal. Se poate practica echitaţia, avem biciclete. Există diverse trasee turistice. Resortul este situat pe un platou situat între Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului şi este o zonă foarte frumoasă. Avem turişti străini de peste tot. Chiar în weekendul acesta ne vine un grup din China.”



    Pachetele de vacanţă pentru familii s-au numărat printre cele mai atractive oferte de vacanţă pe litoralul românesc al Mării Negre. Marius Usturoiu este director general al unei agenţii turistice înfiinţate în anul 1998, una dintre principalele companii din industria turismului românesc.



    Un sejur de şapte zile începe de la 299 de euro de persoană la trei stele, cu servicii de patru stele. Este un pachet all inclusive la capetele de sezon. Pentru vârful de sezon, preţul urcă la 350 — 400 de euro de persoană. În preţ sunt incluse spectacole de teatru, cinema, jocuri şi concursuri pe plajă, competiţii sportive, cursuri de înnot.”



    Florina Ştefan este specialist în ştiinţele comunicării şi lucrează în cadrul Muzeului de Istorie din Sighişoara, o instituţie publică subordonată primăriei localităţii. Cetatea Sighişoarei se promovează la târgul de turism de cel puţin 15 ani. Ca în fiecare an, este prezentat oraşul cu toate monumentele lui şi turismul cultural care se practică în zonă. Orice turist român sau străin care trece prin Transilvania trebuie neapărat să vadă şi Sighişoara. Este o bijuterie, spune Florina Ştefan: Principalul monument al oraşului Sighişoara este Turnul cu ceas, un monument de 64 de metri înălţime, în incinta căruia se află amenajat, din anul 1899, Muzeul de Istorie al oraşului. Avem o agendă bogată de evenimente culturale. În 28 martie începe Festivalul de Blues, un eveniment ce reuneşte artişti din toată lumea. Tot în data de 28 martie pregătim Ziua Pământului. Dimineaţa vom ieşi sute de voluntari să atragem atenţia asupra protejării mediului, iar seara vom avea spectacole în cetate. Timp de o oră se va stinge lumina şi vom face un pelerinaj cu lumânări aprinse prin tot oraşul. Urmează pe 14 mai Noaptea Muzeelor la care comunitatea sighişoreană participă de opt ani deja. Avem apoi Târgul Meşteşugarilor în iunie-iulie. Sfârşitul lunii iulie va aduce celebrul Festival de Artă Medievală, aflat la cea de-a XXIII-a ediţie. Acesta se desfăşoară mereu în ultimul weekend al lunii iulie. Imediat după aceea, începe Festivalul de Muzică Academică, la care participă muzicieni din toată lumea. La sfârşitul lunii august începe Festivalul Proetnica. Toate etniile din România îşi expun obiceiurile culturale, dansurile, cântecele, portul popular şi gastronomia. Halloweenul nu e o sărbătoare tradiţională, însă, venind foarte mulţi turişti străini la Sighişoara, atunci, tot oraşul sărbătoreşte. Iar anul se încheie cu Festivalul Datini, un festival de folclor.”



    Geanina Fedeleş, consilierul primarului oraşului Târgu Neamţ, ne invită în nord-estul României. În acest areal se regăsesc foarte multe dintre obiectivele noastre turistice. Aş începe cu Cetatea NeamţuluI şi aş continua cu mănăstirile, dintre care cele mai cunoscute sunt Mănăstirea Neamţ, Mănăstirea Agapia, pictată chiar de Nicolae Grigorescu, Secu, Sihla, Sihăstria. Sunt mănăstiri de o frumuseţe rară. Am observat că turiştii străini sunt interesaţi de natură şi de partea ecoturistică a zonei noastre. De aceea, noi intrăm, alături de Parcul Natural Vânători într-o competiţie de destinaţii eco-turistice pentru România. Administraţia parcului şi-a structurat activitatea pe trei zone: zimbri în captivitate la grădina zoologică Dragoş Vodă, zimbri aflaţi în semicaptivitate, care pot fi admiraţi de pe o punte din lemn, construită la o înălţime considerabilă. Şi, nu în ultimul rând, cred că e singurul parc natural care are zimbri în libertate, sub monitorizare. Vin foarte mulţi turişti străini la standul nostru şi suntem onoraţi de cuvintele lor frumoase.”



    Gabriel Bucşa, reprezintă Dino Parc, Râşnov. Acesta se va deschide în cursul acestei veri şi va fi primul parc din România destinat celor interesaţi aventură şi de viaţa preistorică. Dinozaurii care vor fi expuşi la Râşnov au fost executaţi de o firmă din Germania, la scală naturală, respectând cu stricteţe indicaţiile specialiştilor paleontologi.



    Sunt organizate în cadrul parcului multe activităţi pentru copii şi nu numai pentru ei. Am amenajat căsuţe în copac, locuri de joacă, un traseu cu evoluţia dinozaurilor — 45 la număr. Parcul se află chiar pe drumul spre Cetatea Râşnov, toţi dinozaurii sunt amplasaţi în pădure. Are suprafaţa de 1,4 hectare. Se vor organiza tururi cu ghizi special pregătiţi să explice istoria dinozaurilor. Vom oferi ghidaj şi în limbi străine. Parcul va avea program de dimineaţa până seara, iar biletul de intrare va include totul în afară de activitatea de laser shooting. Aceasta e o activitate pentru copii. Ei vor intra într-o cameră, unde sunt simulate diverse efecte din natură şi vor vâna dinozauri.”



    Nu au lipsit nici ofertele de Paşte în Maramureş sau Bucovina. De exemplu, un pachet de patru zile şi trei nopţi, pleacă în ambele zone de la 290 de euro de persoană, în cameră dublă. În acest preţ este inclusă mâncarea tradiţională, băutura şi accesul la spaţiile de joacă pentru cei mici.



    Vom reveni pe larg asupra acestor destinaţii şi în rubricile noastre viitoare. Până atunci, nu uitaţi, încă mai puteţi beneficia de reducerile pentru înscrieri timpurii.


  • Oferte la Târgul de turism al României, ediţia de toamnă

    Oferte la Târgul de turism al României, ediţia de toamnă

    Toamna se numără ofertele turistice pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă şi pentru primavara şi vara anului ce vine. În ediţia de astăzi a rubricii Radio Tour vom trece în revistă cele mai tentante oferte.



    Şi pentru că sărbătorile de iarnă au altă savoare într-un cadru tradiţional, nelipsite la târg sunt Maramureşul şi Bucovina.



    Lăcrămioara Beilic, reprezentanta Asociaţiei pentru Turism Bucovina, ne-a prezentat Bucovina drept o tentaţie pentru oricine, prin natura deosebită, oamenii calzi şi primitori, tradiţiile foarte bine păstrate. Cât despre gastronomie, interlocutoarea noastră ne-a mărturisit că aceasta cucereşte pe oricine. Ce ne pregătesc localnicii de sărbători: De sărbători preparatele din porc, sărmăluţele, cozonacii care sunt pregătiţi după reţete tradiţionale, iar ca băuturi afinata, zmeurata, fragata, toate băuturile dulci pregătite pe bază de fructe de pădure, sunt cu adevărat deosebite şi fac şederea mult mai plăcută în zona noastră. Iar în privinţa obiceiurilor, acestea sunt bine păstrate, iar ceea ce ne bucură este că avem posibilitatea să le transmitem mai departe generaţiilor următoare, adică veţi avea posibilitatea să vedeţi obiceiuri de Crăciun: colindatul, mascaţii, care sunt duse mai departe de către copii. Preţurile sunt destul de diferite, în funcţiile de serviciile care sunt incluse, sunt şi oferte care au doar cazarea inclusă sau pachete care au toate serviciile incluse: şi cazarea şi mesele şi programe de agrement.”



    Pachetele au preţuri cuprinse între 800-1200 lei (între 180 şi 270 de euro) pe sejur, ne-a mai spus interlocutoarea noastră.



    În ritmuri tradiţionale susţinute de interpreţi la dobă şi la vioară cu corn, reprezentanţii centrului naţional de informare şi promovare turistică Bihor au prezentat punctele de atracţie din zonă: Şoran Zdraur: În primul rând lângă Oradea avem o staţiune renumită în ţară, prin apa termală, Băile Felix. Tot aici, zonele Padiş, Glăvoi, sunt zone foarte atractive pentru turişti, aici sunt peşteri de vizitat. Din zona Padiş avem peştera de la Chişcău, şi Meziad. De sărbătorile de iarnă vin colindători, prin sate, vioara cu goarnă, este un obicei numit Turca, se strâng mai mulţi oameni din sat şi merg prin sate, la cine îi primeşte intră, cântă un dans şi o polcă şi o colindă. Vă aşteptăm în judeţul Bihor, este cel mai frumos judeţ, în care puteţi să aveţi de vizitat tot felul de obiective turistice, peşteri, ştranduri, tot felul de trasee turistice.”



    Clujul se pregăteşte şi el de sărbătoare. În centrul oraşului va fi organizat nelipsitul Târg de Crăciun, dar la târg au venit cu un alt scop. Manuela Câmpean, şef serviciu relaţii comunitare şi turism la primăria Cluj Napoca, ne spune despre ce este vorba: Am venit să ne lăudăm că anul viitor vom fi Capitală Europeană a Tineretului, ceea ce înseamnă că la noi se va desfăşura cel mai mare festival din Europa, de 365 de zile. Vor fi foarte multe surprize şi nu aş vrea să le divulg. Cred că este suficient dacă spun cel mai mare festival din Europa, de 365 de zile, pentru că asta înseamnă că în fiecare zi vom avea cel puţin un eveniment, un festival, cred că este deja mai mult decât poate spera cineva.”



    Staţiunea Straja este cunoscută pentru sporturile de iarnă, dar şi pentru obiective turistice, trasee montane şi excursii în Retezatzul Mic şi în Retezatul Mare, la cascade, la cetăţile dacice sau la Castelul Corvinilor. Dincolo de o invitaţie de a o vizita în orice anotimp, Sanda Moroşan, administrator la o cabană din zonă, a venit la târg cu oferte de sezon: În primul rând am venit cu oferte pentru Crăciun şi de Revelion, dar avem oferte foarte bune şi pentru o săptămână la schi în staţiune. Pachetul de Crăciun mai conţine şi pomana porcului, pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului garantăm turiştilor că pot gusta Crăciunul tradiţional cum era odată, avem colindători, colindul Craiului, vine şi Moş Crăciun, facem toate produsele care se fac de Crăciun. Ofertele de Crăciun pleacă de la 400 de lei pe trei nopţi sau 5 nopţi, până la 900 de lei în funcţie de pachet, locaţie şi număr de nopţi. De Revelion pachet de 5 nopţi cu pensiune completă, toate mesele incluse, masă festivă tradiţională, cu băuturile alcoolice incluse, foc de artificii, între 1400 de lei pachetul şi 1800. Avem o ofertă foarte atractivă în sezonul de iarnă, intrare duminica şi ieşire vinerea, 5 nopţi de cazare cu demipensiune, care plecă de la 450de lei. Avem şi un parc de aventură care funcţionează şi vara şi iarna, în staţiune.”



    Deşi este o staţiune căutată şi Sinaia a venit la târg: Paul Popa, inspector de specialitate la Centrul de informare şi promovare turistică din Sinaia, ne-a vorbit despre noutăţile din acest an: Încercăm să prezentăm acum una din ultimele noutăţi şi anume că am reuşit să finalizăm lucrările de reamenajare şi înfrumuseţare a oraşului. Oraşul arată altfel din punct de vedere peisagistic şi arhitectural, zona centrală e complet renovată. Prezentăm desigur sezonul de schi şi sezonul sărbătorilor de iarnă la Sinaia.”



    Majoritatea hotelurilor de aici sunt dotate cu centre de conferinţe, centre spa, centre de relaxare, centre de agrement, organizează excursii, aşa că la Sinaia puteţi beneficia de un pachet complex, după cum ne-a spus interlocutorul nostru.



    Şi litoralul Mării Negre a fost reprezentat. Tinere îmbrăcate în costume de baie amintind de plăcerile estivale au anunţat sezonul de vară 2015, dar şi posibilitatea de a petrece sărbătorile de iarnă la malul mării.

  • Ilie Dariciuc, tulnicarul din Bucovina

    Ilie Dariciuc, tulnicarul din Bucovina

    La Prisaca Dornei, localitate bucovinenă cu nume dulce ca mierea, oierul Ilie Dariciuc ne-a predat o lecție de muzică de tulnic și de fluier, unica în felul său.




    Foto și clip video: Valentin Țigău


  • Prete ortodosso guida cattolici a scoprire Romania

    Prete ortodosso guida cattolici a scoprire Romania

    E’ parroco della comunità romena della Svizzera Italiana dal 1996 e da 13 anni invita e accompagna i cattolici del Canton Ticino a scoprire le bellezze e la spiritualità della Romania.



    Quest’estate padre Mihai Mesesan di Lugano ha organizzato un viaggio e ha fatto da guida a un gruppo di 26 amici della Comunità di Sacro Cuore di Bellinzona, accompagnandoli a scoprire il patrimonio storico, culturale e spirituale della Romania: i monasteri affrescati della Bucovina, patrimonio dell’UNESCO, ma anche la capitale Bucarest e la città di Iasi (est).



    Tra gli ospiti in Romania, anche il professor Remigio Ratti dell’Università della Svizzera Italiana di Lugano, già direttore della Radiotelevisione Svizzera Italiana ed ex Presidente della Comunità Radiotelevisiva Italofona.



    In una precedente intervista a Radio Romania Internazionale, il prof. Ratti ha raccontato di essersi innamorato della Romania dopo questa visita, durante la quale ha ascoltato insieme ai compagni di viaggio anche le puntate realizzate nel 2013 da Radio Romania e Radio Rai sulla “Via dei faggi in Bucovina”, il cammino percorso secondo il modello dei Radiopellegrinaggi del servizio pubblico italiano.



    Il progetto si è svolto sotto il patrocinio dell’Ambasciata d’Italia a Bucarest, in collaborazione con la Comunità Radiotelevisiva Italofona, di cui Radio Romania è membro associato, e con il sostegno del Consiglio Provinciale di Suceava.



    Dopo il viaggio in Romania, anche padre Mihai Mesesan ci ha raccontato la propria esperienza.



  • La Svizzera Italiana scopre la Bucovina

    La Svizzera Italiana scopre la Bucovina

    E’ riuscito perfettamente il viaggio di un gruppo di cattolici della Svizzera italiana nella regione della Bucovina (nord della Romania), nota per i suoi monasteri affrescati patrimonio dell’UNESCO. A fare da guida nel nostro Paese è stato padre Mihai Mesesan, sacerdote ortodosso del Canton Ticino.



    Tra gli ospiti in Romania, anche il professor Remigio Ratti dell’Università della Svizzera Italiana di Lugano, già direttore della Radiotelevisione Svizzera Italiana ed ex Presidente della Comunità Radiotelevisiva Italofona.



    Il prof. Ratti ci ha raccontato di essersi innamorato del nostro Paese dopo questa visita, durante la quale ha ascoltato insieme ai compagni di viaggio anche le puntate realizzate nel 2013 da Radio Romania e Radio Rai sulla “Via dei faggi in Bucovina”, il cammino percorso secondo il modello dei Radiopellegrinaggi del servizio pubblico italiano.



    Il progetto della “Via dei faggi” si è svolto sotto il patrocinio dell’Ambasciata d’Italia a Bucarest, in collaborazione con la Comunità Radiotelevisiva Italofona, di cui Radio Romania è membro associato, e con il sostegno del Consiglio Provinciale di Suceava.



  • Buona Pasqua da Radio Romania!

    Buona Pasqua da Radio Romania!

    L’intero mondo cristiano celebra il 20 aprile la sua più grande festa: la Risurrezione di Cristo. Radio Romania Internazionale vi invita in Bucovina, una della regioni in cui le usanze pasquali e i costumi si conservano perfettamente e vengono tramandati da una generazione all’altra. Questa bella contrada del nord della Romania è nota per i monasteri patrimonio dell’Unesco.



    Spiccano quello di Voronet, chiamato anche la Sistina dell’Oriente, per il suo affresco raffigurante il Giudizio Universale, ma anche Patrauti, Humor, Arbore o Sucevita.



    A settembre 2013, nell’ambito delle celebrazioni dedicate al suo 85esimo anniversario, Radio Romania, su modello dei RadioPellegrinaggi di RadioRai, condotti dal ViceDirettore Sergio Valzania, ai quali anche Radio Romania partecipa, ha realizzato insieme al servizio pubblico italiano il progetto editoriale “La Via dei Faggi — a piedi, nella Bucovina dei monasteri”.



    Siamo andati a trovare, per via delle onde, padre Gabriel Herea, il parroco della Chiesa di Patrauti, in provincia di Suceava, costruita nel 1487 dal principe moldavo Stefano il Grande, che regnò dal 1457 al 1504.



    In un collegamento telefonico con Radio Romania Internazionale, Padre Gabriel Herea ha parlato del significato delle feste pasquali e ha spiegato come si preparano gli abitanti della Bucovina ad accoglierle.



    In occasione della Festa di Pasqua, anche l’ambasciatore d’Italia a Bucarest, Diego Brasioli, rivolge il suo messaggio agli ascoltatori di Radio Romania.



  • Pasqua in Bucovina

    Pasqua in Bucovina

    Per i romeni, come per tutti i cristiani, la Pasqua è un giorno di grande gioia che si manifesta anche nello stare insieme, nel ritrovarsi in famiglia o con gli amici per il pranzo di Pasqua. Immancabili dal pranzo pasquale le uova dipinte, l’agnello, il panettone e la tipica torta pasquale di pasta frolla farcita con ricotta e uva sultanina o frutta candita, chiamata “pasca”. Secondo la tradizione ortodossa, in Romania, per la Pasqua, si preparano e consumano uova sode colorate o dipinte in casa con diversi colori oppure alle quali vengono appiccicate sagome di carta o foglioline di verdura di solito a forma di croce, prima di essere avvolte in buccia di cipolla per conferire al guscio un color marroncino e messe a bollire. Bellissime le uova fatte dagli artigiani romeni, fiore all’occhiello dell’arte popolare romena, per cui è famosa la Bucovina, regione nel nord-est del Paese, dove i disegni sulle uova – uccelli, animali e simboli e scene bibliche – si fanno con la cera calda mescolata a colori vegetali. La Bucovina vanta una “Strada delle uova dipinte”, che passa per le località Brodina de sus, dove le uova hanno dei caratteristici motivi su sfondo rosso, Paltinù, con uova dipinte contraddistinte dal mix di rosso e arancione, e Ciocanesti, con le uova dal caratteristico sfondo cromatico nero su cui prevalgono i motivi dipinti con rosso e giallo. A Ciocanesti, i colori tipici della Bucovina – marrone, ocra, verde scuro, rosso e nero – si ritrovano anche nell’archittetura delle case, decorate con motivi geometrici, floreali e zoomorfi ispirati ai costumi popolari.



    Quindi, se volete fare un’immersione nelle tradizioni pasquali tipiche romene, la Bucovina è la destinazione ideale. Qui potete partecipare, nella Settimana Santa, a concerti di canti religiosi e musica sacra, a dimostrazioni di pittura delle uova, a falò e spettacoli di musica folcloristica, a messe nelle chiese dei villaggi o nei monasteri dei dintorni, a pranzi pasquali tipici o al rito del cestino pasquale oppure fare visite al Muse delle Usanze Popolari e ai mercatini di Pasqua. Le tradizioni pasquali romene sono riportate alla ribalta, ogni anno, grazie al programma turistico “Pasqua in Bucovina”, finanziato con fondi europei e promosso dal Consiglio Provinciale Suceava. Le manifestazioni nell’ambito di questo programma turistico sono iniziate sin dallo scorso 1 marzo con il Festival delle Uova Dipinte di Ciocanesti, designato “villaggio culturale romeno del 2014”, che vanta, dal 2007, un Museo delle Uova Dipinte e si concluderanno una settimana dopo la Pasqua. Se sfogliamo il calendario degli eventi, scopriamo concerti di musica sacra suonata con strumenti tradizionali in legno, gare di abilità per gli artigiani che fanno uova dipinte, spettacoli di musica e danza popolare e gare di cestini pasquali. Nei villaggi romeni, c’è ancora l’usanza dei falò purificatori prima della Pasqua. La purificazione attraverso il fuoco è un gesto simbolico, che incarnava idealmente il passaggio dalla vita alla morte e da quest’ultima ad una nuova rinascita, seguendo il ciclo fisiologico della natura.



    “Prima della Pasqua, da noi, in Bucovina, c’è l’usanza della purificazione della natura. Ciascun abitante pulisce la casa o la masseria, facendo dei falò purificatori. Si tratta di una purificazione sia all’esterno, che all’interno della casa, mentre le persone comprano qualcosa di nuovo da indossare nel giorno di Pasqua. La purificazione spirituale si fa, invece, attraverso il digiuno. Nel Giovedi’ Santo, secondo l’usanza si dipingono le uova pasquali in casa. Gli artigiani popolari hanno cominciato invece, a dipingerle prima della Festa dell’Annunciazione. Nel giorno di Pasqua, dopo la messa, si va in chiesa con il cestino pasquale per la benedizione delle uova rosse, del panettone, della pasca e dell’arrosto di agnello. Dopo la benedizione si fa, per tradizione, una gara dei cestini pasquali. Famosa quella di Gura Humorului, davanti al Museo delle Usanze Popolari della Bucovina. Molto attesa a Pasqua la rituale battitura delle uova in famiglia e tra amici. Numerose anche le gare di battitura delle uova e i girotondi nei villaggi, con cui gli abitanti manifestano la loro gioia per la più importante festa cristiana”, ha raccontato a Radio Romania Internazionale Laura Ursu, del Centro Informazione e Promozione Turistica del Consiglio Provinciale Suceava.



    La Bucovina vanta le più famose chiese ortodosse romene, quelle affrescate all’esterno dei monasteri della provincia di Suceava, ciascuna contraddistinta da un colore specifico: Voronet, dall’azzurro, Humor dal rosso, Sucevita dal verde, Moldovita dal giallo dorato, e Arbore, dal mix di ocra e verde marino.



    “Bucovina è nota nel Paese e all’estero innanzittutto per i suoi monasteri e le sue chiese, nella lista del patrimonio culturale mondiale dell’Unesco. Poi, è nota per la sua multietnicità, ci vivono, accanto ai romeni, polacchi, russi di antico rito ortosso, aromeni. E ciascuna etnia ha le sue tradizioni e usanze. Le tradizioni pasquali sono ancora molto vive in Bucovina e l’offerta di vacanze pasquali è molto variegata, tra giornate in agriturismo, visite guidate ai monasteri e ai musei etnografici, nei laboratori artigianali, e passeggiate in carrozza. Un itinerario turistico che vi propongo, suggestivo per il turismo religioso e per l’artigianato locale, parte da Suceava, che vanta una chiesa patrimonio Unesco, passando per Gura Humorului, dove sorgono altre due famose chiese patrimonio dell’umanità, Gura Humorului e Sucevita, poi per Vama e Ciocanesti, che ospitano Musei delle Uova Dipinte. Poi, l’itinerario prosegue verso Sucevita e Marginea, quest’ultima famoso centro ceramistico e verso il monastero Putna. In Bucovina, a prescindere dal paesino visitato, scoprirete delle bellissime chiese. A Dragomirna, scoprirete una riserva naturale, la Foresta di Faggi di Dragomirna, nota per i faggi molto vecchi, risalenti a 100-130 anni fa. Falticeni è, invece, la città dei musei: c’è il Museo dell’Acqua, il Museo d’arte Ion Irimescu, la Galleria delle Personalita, la strada Ion Creanga, dove si trovano le case in cui vissero e scrissero diversi letterati romeni. Bucovina vanta inoltre tanti musei etnografici, sia in piccole località, che nelle grandi città, tra cui il Museo del Villaggio di Suceava, il Museo delle Usanze Popolari di Gura Humorului o il Museo dell’arte degli intarsi in legno di Campulung Moldovenesc”, ha raccontato Laura Ursu.


  • Mâncăruri din Bucovina

    Mâncăruri din Bucovina

    Provincie istorică situată în nord-estul Carpaţilor Orientali, Bucovina este cunoscută, în primul rând pentru bisericile şi mănăstirile fortificate, ridicate în urmă cu peste 5 secole. Valoarea unora dintre ele este sporită de picturile murale interioare şi exterioare ale bisericilor, picturi care au rezistat timpului şi care le-au făcut cunoscute în întreaga lume. Este vorba de Arbore, Humor, Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ, adevărate bijuterii ale Evului Mediu. Bucovina rămâne o amintire plăcută deoarece, pe lângă valorile culturale de patrimoniu şi frumuseţile naturii, vizitatorii vor observa în pensiunile turistice şi varietatea ofertei gastronomice.



    Gastronomia bucovineană este apropiată de cea moldovenească, însă poartă şi influenţa austriacă deoarece această provincie istorică românească s-a aflat, între anii 1775 şi 1918, sub administraţia imperială de la Viena. Se foloseşte destul de mult smântâna pentru a drege ciorbele de legume şi cu carne de vită sau supă de pui cu tăiţei de casă. Păstrăvul cu smântână este o altă delicatesă a Bucovinei, la fel ca şi ciupercile cu smântână şi cu mămăligă. Prăjiturile în foetaj au intrat în gastronomia bucovineană tot pe filiera austriacă. Fructele de padure reprezintă, de asemenea, un important ingredient al bucătăriei bucovinene, fie că acestea sunt utilizate pentru prepararea unor băuturi alcoolice dulci, fie că acestea sunt transformate în dulceţuri.



    Astăzi vă prezentăm o inovaţie a gastronomiei bucovinene, ciorba rădăuţeană. Prin anii ’70, o bucătăreasă din oraşul Rădăuţi a dorit să modifice ceva la ciorba de burtă, un preparat întâlnit oriunde în România, dar care în acest oraş nu prea se afla printre preferinţele consumatorilor. Aceasta ciorbă a prins, cum se spune, astfel încât o putem întâlni în oferta pensiunilor şi restaurantelor din Bucovina.



    Pentru prepararea acestei ciorbe avem nevoie de 4 pulpe de pui sau bucăţi de piept de pui. Alte ingrediente: 2 rădăcini de pătrunjel, câţiva morcovi, un ardei capia sau un ardei gras, 3-4 gălbenuşuri de ou, oţet, usturoi, puţină verdeaţă şi, bineînţeles, smântână. Se pun la fiert, într-un vas de maxim 3 litri, legumele, în prealabil curăţate, şi carnea de pui. Se lasă la fiert până ce carnea începe să se desprindă de pe oase. Apoi trebuie strecurată zeama. Carnea dezosată şi legumele trebuie tăiate în bucăţi mici şi puse la fiert în zeama pe care am strecurat-o. Se amestecă gălbenuşurile şi smântâna, şi se toarnă peste zeamă atunci când aceasta începe să dea în clocot, amestecând continuu pentru omogenizare. Ciorba rădăuţeană trebuie acrită cu oţet, după gust, şi i se adaugă, tot după gust, usturoiul zdrobit, puţin piper şi puţină verdeaţă tocată mărunt.

  • Mâncăruri din Bucovina

    Mâncăruri din Bucovina

    Provincie istorică situată în nord-estul Carpaţilor Orientali, Bucovina este cunoscută, în primul rând pentru bisericile şi mănăstirile fortificate, ridicate în urmă cu peste 5 secole. Valoarea unora dintre ele este sporită de picturile murale interioare şi exterioare ale bisericilor, picturi care au rezistat timpului şi care le-au făcut cunoscute în întreaga lume. Este vorba de Arbore, Humor, Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ, adevărate bijuterii ale Evului Mediu. Bucovina rămâne o amintire plăcută deoarece, pe lângă valorile culturale de patrimoniu şi frumuseţile naturii, vizitatorii vor observa în pensiunile turistice şi varietatea ofertei gastronomice.



    Gastronomia bucovineană este apropiată de cea moldovenească, însă poartă şi influenţa austriacă deoarece această provincie istorică românească s-a aflat, între anii 1775 şi 1918, sub administraţia imperială de la Viena. Se foloseşte destul de mult smântâna pentru a drege ciorbele de legume şi cu carne de vită sau supă de pui cu tăiţei de casă. Păstrăvul cu smântână este o altă delicatesă a Bucovinei, la fel ca şi ciupercile cu smântână şi cu mămăligă. Prăjiturile în foetaj au intrat în gastronomia bucovineană tot pe filiera austriacă. Fructele de padure reprezintă, de asemenea, un important ingredient al bucătăriei bucovinene, fie că acestea sunt utilizate pentru prepararea unor băuturi alcoolice dulci, fie că acestea sunt transformate în dulceţuri.



    Astăzi vă prezentăm o inovaţie a gastronomiei bucovinene, ciorba rădăuţeană. Prin anii ’70, o bucătăreasă din oraşul Rădăuţi a dorit să modifice ceva la ciorba de burtă, un preparat întâlnit oriunde în România, dar care în acest oraş nu prea se afla printre preferinţele consumatorilor. Aceasta ciorbă a prins, cum se spune, astfel încât o putem întâlni în oferta pensiunilor şi restaurantelor din Bucovina.



    Pentru prepararea acestei ciorbe avem nevoie de 4 pulpe de pui sau bucăţi de piept de pui. Alte ingrediente: 2 rădăcini de pătrunjel, câţiva morcovi, un ardei capia sau un ardei gras, 3-4 gălbenuşuri de ou, oţet, usturoi, puţină verdeaţă şi, bineînţeles, smântână. Se pun la fiert, într-un vas de maxim 3 litri, legumele, în prealabil curăţate, şi carnea de pui. Se lasă la fiert până ce carnea începe să se desprindă de pe oase. Apoi trebuie strecurată zeama. Carnea dezosată şi legumele trebuie tăiate în bucăţi mici şi puse la fiert în zeama pe care am strecurat-o. Se amestecă gălbenuşurile şi smântâna, şi se toarnă peste zeamă atunci când aceasta începe să dea în clocot, amestecând continuu pentru omogenizare. Ciorba rădăuţeană trebuie acrită cu oţet, după gust, şi i se adaugă, tot după gust, usturoiul zdrobit, puţin piper şi puţină verdeaţă tocată mărunt.

  • În Bucovina

    În Bucovina

    Bucovina îşi atrage turiştii prin peisaje mirifice, obiective culturale, tradiţii şi, de asemenea, prin posibilitatea de a practica sporturi de iarnă, în staţiuni precum Vatra Dornei, Gura Humorului, Cârlibaba şi Câmpulung Moldovenesc. Acestea sunt printre cele mai recunoscute puncte de atracţie din nordul României. Dar nu sunt singurele.



    Prima noastră oprire: Salina Cacica. Situată în partea central-vestică a judeţului Suceava, aceasta poate fi vizitată încă din secolul al XIX-lea. Intrăm acum în salină, însoţiţi de ghidul turistic Ioana Croitoriu: Toată mina a fost lucrată manual cu dalta şi ciocanul de specialiştii mineri din Polonia şi Ucraina, iar totul este din sare. Cacica înseamnă în limba polonă raţă”. A fost un teren mlăştinos, cu multe raţe sălbatice, de unde şi numele minei, dat de către polonezi. Specialiştii afirmă că avem aici rezervă de sare pentru încă 500 de ani, iar exploatarea a început în anul 1791. Avem o capelă mică, ortodoxă, cu câteva sculpturi în sare. La 38 de metri adâncime avem un lac artificial, pe marginea căruia se formează cristale de sare. Tot acolo se vede şi bărcuţa cu care minerii îşi plimbau înainte copiii, nepoţii. La 41 de metri adâncime se află sala de bal, unde se organizau petreceri. Poartă numele primului director general. La 70 de metri adâncime aveam şi un depozit de brânză datorită unei temperaturi constante de 10 grade. Acum este amenajat un teren de sport pentru cei care vin la tratament, cei bolnavi de astm sau cu afecţiuni ale aparatului respirator, însă avem şi spaţii de joacă pentru copii.”



    Vă puteţi programa vizita în orice zi a săptămânii, chiar şi duminica, între orele 9.00 – 17.00. Preţul unui bilet de intrare este de 10 lei pentru adulţi (2,5 euro). Copiii până la 14 ani şi elevii beneficiază de reducere 50%.



    Nordul României este recunoscut şi pentru mănăstiri. Bucovina, de altfel, este cunoscută şi sub denumirea Ţinutul Mănăstirilor. Vă propunem acum o vizită într-o mănăstire care a rezistat vremurilor aproape 500 de ani. Deşi e mai puţin vizitată decât celebrele Voroneţ, Putna, Moldoviţa, Suceviţa, mai retrasă, mănăstirea Probota nu trebuie să lipsească din itinerariul dv. în Bucovina. Una dntre măicuţele mănăstirii ne face un scurt istoric al frumosului nostru obiectiv turistic.



    Probota este prima mănăstire pictată la exterior. Mănăstirea a fost ridicată în anul 1530 şi este pictată între anii 1530 — 1532 de către o echipă de călugări. Din punct de vedere arhitectural respectă tiparul marelor necropole medievale şi îmbină cele trei elemente: goticul, care predomină, elementele renascentiste şi cele moldoveneşti. În secolul al XIX-lea biserica suferă modificări sub administrare greacă. S-a adoptat soluţia zugrăvirii la exterior, ferestrele pridvorului şi ale pronaosului au fost zidite şi a fost pictată din nou în interior. O dată cu secularizarea averilor mănăstireşti, la 1864, va fi desfiinţată ca mănăstire şi va funcţiona ca biserică a satului Probota până la revoluţia anticomunistă din 1989. După această dată devine mănăstire de maici , iar din 1993 este inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO pentru valoarea arhitecturii. După lucrările de restaurare, sub egida UNESCO, finanţate în mare parte de guvernele Japoniei şi României, se spală pictura interioară şi se descoperă pictura veche, originală, de la 1532, care dezvăluie un program iconografic unic, de excepţie, care i-a făcut pe specialişti să o declare în anul 2001 cea mai bine păstrată şi exactă din punct de vedere teologic. Ea corespunde cel mai bine standardelor liturgice şi stilului artistic al bisericii bizantine. Astfel, în 2001, primeşte premiul UNESCO pentru valoarea picturii interioare. Dacă podoaba exterioară nu se va mai admira niciodată aşa cum era odată, în ciuda lucrărilor de restaurare, pictura interioară este unică.”



    Claudiu Brădăţan, de la Centrul de informare turistică Suceava, ne invită la mişcare în Bucovina. L-am întrebat dacă există oferte pentru turismul de aventură.



    Noi îl numim turism activ. Nu implică neapărat sporturi extreme, dar este activ. În acest sens, Vatra Dornei e o destinaţie ideală. S-a dezvoltat aici o paletă de pachete turistice pentru acest gen de turism. Mă refer la turismul ecvestru, avem un parc naţional, Parcul Naţional Călimani, cu cea mai mare suprafaţă în judeţul Suceava. Aici se practică turismul ecvestru, turismul de drumeţie, climbing, river rafting şi plută pe râul Bistriţa. E ceva inedit pentru toată România. Vă îndemn iar cu căldură să mergeţi la Ciocăneşti, un sat viu, un sat turistic, cu arhitectură tradiţională, deosebită. Aici au loc două festivaluri naţionale de anvergură, respectiv Festivalul Ouălor Încondeiate, în primăvară, şi Festivalul Păstrăvului, vara.”



    Bucovina este o destinaţie turistică pentru toată lumea. Inclusiv pentru cei amatori de relaxare şi tratament. Aceştia sunt invitaţi în Vatra Dornei, spune şeful serviciului Salvamont, Petru Ariciuc.



    Vatra Dornei, ca staţiune balneoclimaterică, a apărut din anii 1880-1890, când s-au ridicat şi primele clădiri care constituie nucleul staţiunii: Poşta, stabilimentul băilor, Primăria. Apoi, în urma unor studii, s-a evidenţiat în jurul anului 1850 necesitatea şi apoi intenţia Imperiului austro-ungar de a înfiinţa aici o staţiune. În momentul de faţă beneficiem de trei baze de tratament, avem 2.500 de locuri de cazare şi Vatra Dornei, ca staţiune, este înconjurată de patru masive muntoase. Traseele sunt uşoare, de trei, de cinci sau de şase ore. De asemenea, se pot petrece şapte zile doar pe munte, în jurul staţiunii Vatra Dornei, al Bazinului Dornelor. Aici se pot tratata afecţiuni ale sistemului nervos periferic, ale sistemului locomotor, cardiovascular. Totodată, trebuie să sublinem că parcul balnear, în urma măsurătorilor, s-a dovedit a fi foarte ozonificat. Au fost amenajate chiar trei cure de teren. În funcţie de afecţiune, medicii curanţi recomandau câte un traseu.”



    Invitaţia a fost lansată. Vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Usanze di Natale e auguri dalla Bucovina

    Usanze di Natale e auguri dalla Bucovina

    Radio Romania Internazionale vi rivolge i migliori auguri di Buon Natale e vi offre un programma speciale dedicato alla Natività di Cristo e a scoprire le usanze e le tradizioni dei romeni.



    Le Feste Natalizie cominciano in Romania, Paese a maggioranza ortodossa, il 6 dicembre, con la Festa di San Nicola, quando i bambini aspettano Babbo Nicola — la nostra Befana – a riempire gli stivali con dolcetti e regalini. Le celebrazioni, in cui, come vuole la tradizione, la famiglia è tutta riunita attorno allalbero di Natale, passano per la festa di Capodanno, per concludersi con la Festa di San Giovanni, il 7 gennaio. Le tradizioni si sono meglio conservate soprattutto negli ambienti rurali, dove gli auguratori vanno da una casa all’altra per annunciare la Natività.



    Come tradizione gastronomica, a Natale si preparano gli involtini di carne suina tritata, in foglie di verza in salamoia, salsicce, arrosto di maiale, e sottaceti come contorno. Il dolce tradizionale è il panettone al cioccolato e noci, ma spiccano anche le torte e tanti altri dolcetti. In alcune regioni del Paese si prepara anche una immensa ciambella di impasto intrecciato, addobbata in un modo speciale, chiamata “Natale”.



    Una della regioni in cui le usanze natalizie e i costumi si conservano perfettamente e vengono tramandati da una generazione all’altra è la Bucovina, la bellissima contrada del nord della Romania, che vanta i numerosi monasteri patrimonio dell’Unesco, tra cui spiccano quella di Voronet, nota anche come la Sistina dell’Oriente, per il suo affresco raffigurante il Giudizio Universale, ma anche quelle di Patrauti, Humor, Arbore o Sucevita. Una regione “raccontata” agli ascoltatori da Radio Romania e Radio Rai a settembre 2013, sul cammino della “Via dei faggi”, dedicato all85esimo anniversario del servizio pubblico di Bucarest.



    Radio Romania Internazionale è andata a trovare, per via delle onde, padre Gabriel Herea, il parroco della Chiesa di Patrauti, in provincia di Suceava, costruita nel 1487 dal principe moldavo Stefano il Grande, che regnò dal 1457 al 1504.



    La Chiesa Santa Croce di Patrauti è il più vecchio luogo di culto conservato in forma originale tra quelli fondati dal principe Stefano. E’ anche la più vecchia chiesa ortodossa monumento Unesco in Romania, nel cui patrimonio è stata inserita nel 1993, la più vecchia chiesa costruita in stile moldavo e anche la chiesa con i più antichi affreschi interni ed esterni della Moldavia.



    Dal 2003 al 2007, su iniziativa di padre Gabriel Herea e della moglie Anca, in questa casa è stata ripristinata l’atmosfera ottocentesca, e nell’estate del 2007 è stato aperto un museo, dovuto allo sforzo finanziario della famiglia del prete. Successivamente anche altre persone hanno appoggiato il progetto.



    In un collegamento con Radio Romania Internazionale, Padre Gabriel Herea ha parlato del significato delle feste natalizie e ha spiegato come si preparano gli abitanti della Bucovina ad accogliere le feste natalizie.



  • Turismo a Vatra Dornei

    Turismo a Vatra Dornei

    La bellissima regione della Bucovina, collocata nel nord della Romania è famosa per i suoi monasteri affrescati inseriti nel patrimonio dell’UNESCO. Ma è anche una perfetta destinazione per chia ama la montagna, soprattutto gli sport invernali.



    Vi invitiamo a Vatra Dornei, in provincia di Suceava, nota come stazione balneare e montana già dall’Ottocento, che veramente vale la pena di scoprire. Il paesaggio è a mozzafiato, poichè la stazione è collocata nella Depressione delle Dorne, vicina ai Monti Rarau, Giumalau, Calimani e Suhard.



    Ci sono percorsi segnati per tutti gli amanti delle montagne, dai principianti agli alpinisti sperimentati. Però, come abbiamo dal responsabile del Servizio Soccoritori Alpini di Vatra Dornei, Petru Ariciuc, anche se siamo all’inizio dell’inverno, si può praticare ancora il turismo equestre.



    “Alcuni itinerari possono essere percorsi anche d’inverno a cavallo. Si tratta di percorsi di un’ora o due, apprezzati dai turisti. Poi, quando c’è la neve, li invitiamo anche a giri in slitta. Tentiamo ancora di mantenere alcuni percorsi per i cammini. Come al solito, apriremo il percorso verso lo chalet di Giumalau. E’ un percorso molto bello che d’estate dura tre ore, mentre d’inverno quattro. Lo sistemeremo sempre con lo snowmobile, in modo tale che la neve non crei dei problemi ai turisti. Nella zona di arrivo, a circa 800 metri dallo chalet, collocheremo delle bandiere ogni 20 metri, affinchè i turisti non si smarriscano quando c’è nebbia”, spiega Petru Ariciuc.



    I meno avventurosi sanno già che Vatra Dornei vanta una lunga tradizione delle terapie a base di acque minerali. “Il turismo balneare funziona molto bene al momento. Abbiamo due stabilimenti, uno spa quattro stelle, con particolari offerte di terapie e alloggio, con ottime tariffe per tre stelle. E’ un albergo pieno in tutte le stagioni”, aggiunge Petru Ariciuc.



    Vatra Dornei ha quattro piste da sci. Due sono illuminate di notte e hanno anche impianti d’innevamento artificiale. Se non sapete sciare, Petru Ariciuc vi invita a Vatra Dornei. “Ci sono due scuole di sci certificate e una quarantina di maestri. Per le lezioni consigliamo la pista Parc che ha tutte le condizioni in tal senso. Abbiamo otto centri per nolleggio attrezzature sportive e la pista si trova proprio nel cuore di Vatra Dornei. Le altre due piste da sci, Telescaun e Veverita, non sono adatte per i principianti”, conclude Petru Ariciuc.



    Se dopo una giornata intera di sci avete ancora l’energia necessaria, potete divertirvi la sera in discoteca o andare a bowling. Una visita al Museo di Scienze Naturali e Caccia di Vatra Dornei vi svelerà anche la flora e la fauna della zona.

  • Vacanţă în Bucovina

    Vacanţă în Bucovina

    Astăzi facem o călătorie în nordul României, în Ţinutul Mănăstirilor. Vom descoperi Bucovina aşa cum se prezintă ea în această toamnă turiştilor: ideală pentru familii, pentru iubitori ai turismului activ şi pentru cei care doresc să se reculeagă. Regiunea istorică Bucovina este recunoscută îndeosebi pentru traseele de pelerinaj la vechile mănăstiri, monumente UNESCO. Însă, dincolo de credinţă, ţinutul se remarcă şi prin peisajele frumoase, chiar surprinzătoare, satele care păstrează arhitectura de odinioară şi tradiţiile încă vii. Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, ne confirmă faptul că aici se pot practica foarte multe forme de turism: de la cel activ, la cel de tratament, ecvestru, de vânătoare, cultural sau pentru sporturi extreme. În funcţie de fiecare dorinţă putem face un traseu personalizat, un sejur de câteva zile, însă trebuie punctat obligatoriu ce înseamnă, de fapt, Bucovina: mănăstirile. Aş pleca de la cele UNESCO, pentru că avem aici şi Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa şi multe alte monumente religioase recunoscute la nivel mondial. Aş merge mai departe cu satul bucovinean, fiindcă, din păcate, mai ales în mediul urban, am cam pierdut contactul cu tradiţia, cu moştenirea noastră culturală. Aş continua cu zona de munte, atât Vatra Dornei cât şi Câmpulung Moldovenesc, unde sunt foarte multe peisaje frumoase. Avem masive montane foarte frumoase: Rarău, Giumalău, Călimani. Şi, de ce nu, aş merge şi spre zona de câmpie, unde avem muzeele. De exemplu, la Fălticeni, avem singura colecţie de autor din România: e vorba despre Muzeul Ion Irimescu.”



    Cătălin Nechifor, în prezent preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a lucrat în turism şi a avut ocazia să cunoască mulţi vizitatori, atât din ţară cât şi de peste hotare. Lucram într-un hotel şi eram în contact direct cu turiştii. Evident, acum 15 ani, lucrurile nu stăteau atât de bine ca acum. Însă, în Bucovina, ceea ce pot spune este că turistul primeşte satisfacţie în locul banilor. Nu sunt multe cazuri de turişti care pleacă nemulţumiţi, iar reclamaţii nu am primit. Cei care lucrează în turism şi-au dat seama că reclama cea mai bună ţi-o face chiar turistul şi ţin foarte mult ca acesta să plece de aici deosebit de mulţumit.”



    Ne îndreptăm acum spre Marginea. Aici veţi găsi un muzeu etnografic, amenajat într-o casă veche de peste 100 de ani. Însă nu vechimea casei este cea care impresionează, ci costumele populare, ţesăturile, colierele şi, mai ales, ceramica. Veţi admira obiecte meşteşugăreşti şi-i veţi întâlni chiar pe creatori, meşteşugarii, care vă pot face şi o demonstraţie. Corneliu Magopăţ este meşter olar. A învăţat olăritul de la 7 ani, de la părinţi. În primul rând, noi ne deosebim de celelalte centre de ceramică prin culoare. Faptul că obţinem culoarea pe cale naturală, fără a interveni cu alţi oxizi sau vopseluri, ne face unici în România şi Europa. Asta-i atrage în primul rând pe turiştii noştri. În al doilea rând, cadrul ambiental. Avem turişti străini în proporţie de 40%, restul fiind români care ne apreciază. Avem expoziţie unde clienţii pot să admire produsele noastre, le pot cumpăra, se pot vizita atelierele, cuptoarele de ardere, cam totul. Oamenii sunt curioşi. Cei care doresc să încerce la noi olăritul, îi ajutăm, le oferim toate indicaţiile, creăm împreună nişte modele, pe care le pot lua şi acasă. Se simt foarte bine turiştii la noi. Au plecat cu amintiri frumoase, cu promisiunea că vor reveni şi, de ce nu, să încerce din nou.”



    Continuându-ne călătoria, ajungem la Vama. Este un sat mic, situat între dealuri. Aici, într-o casă tradiţională bucovineană, veţi găsi cea mai numeroasă colecţie de ouă din România şi una dintre cele mai importante din Europa. Este o colecţie expusă în 22 de vitrine, îngrijită de profesoara Letiţia Orşivschi. Reprezentând ţara şi zona la saloane şi expoziţii internaţionale de ouă, am reuşit să înfiinţez acest muzeu, cea mai importantă colecţie de ouă a României, cu peste 3.000 de ouă, adunate din 79 de ţări. Sunt ţări cu tradiţie în decorarea oului, la care se adaugă binecunoscutele şi frumoasele noastre ouă bucovinene. Veţi descoperi o evoluţie a oului în timp. În Bucovina de odinioară ouăle erau lucrate simplu, cu elemente grosiere, însă în aceleaşi elemente de pământ care se regăsesc şi azi în Bucovina pe ştergare, covoare şi pe costumele tradiţionale. Sunt culori obţinute din fierturi din plante, frunze de ceapă, sfeclă roşie şi cărbune.”



    Aici veţi vedea încondeiate şi ouă din Bali, Vietnam, China, Cehia, Germania şi chiar Australia. Toate cu povestea lor.



    Părăsim lumea satului şi ne îndreptăm acum spre oraş. În municipiul Fălticeni se află cea mai bogată colecţie de autor din România: peste 300 de lucrări de sculptură şi 1.000 de desene, toate expuse la Muzeul de Artă Ion Irimescu.” Gheorghe Dăscălescu, directorul muzeului, ne face o scurtă prezentare a autorului, maestrul Irimescu. A fost unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, continuând o generaţie de aur de artişti, începând cu Paciurea şi până la inegalabilul Brâncuşi. El s-a creat într-un spaţiu spiritual deosebit la Fălticeni, recunoscut prin peste 100 de personalităţi: scriitori, artişti plastici, actori. Creaţia sa este o îmbinare între clasic şi modern, pornind de la clasicismul grecesc. Apoi, fiind în contact cu marile curente artistice de la Paris, a fost receptiv la nou, însă nu într-o încercare mimetică. Trecând prin filtrul talentului şi sufletului său, a ajuns la o sinteză între clasic şi modern.”



    În speranţa că v-am convins să alegeţi Bucovina ca destinaţie de vacanţă, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Trota alla panna

    Trota alla panna

    La nostra raccomandazione gastronomica è la trota alla panna, un piatto tipico della Bucovina, regione del nord della Romania, una destinazione turistica molto apprezzata grazie alle chiese affrescate Patrimonio dell’UNESCO, che vantano una storia di oltre cinque secoli, ma anche al turismo di avventura e a quello balneo-climatico. Non in ultimo, gli agriturismi della zona fanno a gara nel presentare ai visitatori la svariatissima offerta gastronomica locale.



    La cucina della Bucovina ha anche influenze austriache, perché, dal 1775 al 1918, la regione fece parte dell’Impero Asburgico. Si usa molta panna per condire le minestre di verdura, o le zuppe di vitello o pollo con tagliatelle fatte in casa. Gli abitanti della zona usano molto anche i frutti di bosco e i funghi.



    Specie di pesce che vive nei ruscelli montani, puliti e ben ossigenati, la trota viene preparata in vari modi nei ristoranti e negli agriturismi della Bucovina. Ci sono almeno due piatti tipici. Il primo è quello della trota affumicata in rami in abete, intrecciati a forma di liuto, che conservano ottimamente per qualche giorno 5-6 trote.



    Un altro piatto squisitissimo della Bucovina è la trota alla panna, che si prepara molto facilmente. Servono 4 trote di circa 300-400 grammi ciascuna, mezzo chilo di panna, un po’ di burro, dragoncello, pepe e sale. Pulite e lavate le trote, cospargete di sale sia dentro che fuori, e posatele al freddo per qualche ora per assorbire il sale.



    Lavate il pesce di nuovo, mettetelo in una pirofila alta, dopo averla imburrata, e fate cuocere al forno a fuoco basso finchè le trote cominciano ad arrostirsi. Nel frattempo, versate la panna in un vaso con un po’ di sale e riscaldatela un po’ per farla sciogliere.



    Aggiungete un po’ di dragoncello e pepe macinato, mescolate bene il tutto, dopo di che cospargete la salsa sopra le trote. Fate ancora infornare per circa mezz’ora, dopo di che potete servire il pesce. Meglio accompagnarlo da un contorno di patate e carote lesse. Buon appetito!