Radio România Internațional

Tag: buget

  • Buget 2014, după votul Parlamentului

    Buget 2014, după votul Parlamentului

    Proverbiala lentoare a Parlamentului de la Bucureşti în adoptarea legilor a primit o grea lovitură — aleşii au avut nevoie doar de o zi şi jumătate să dezbată bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2014 şi de trei minute pentru a le aproba. Recordul absolut nu este, însă, întâmplător. Hegemonia alianţei de centru-stânga aflată la guvernare în România, cea care deţine o majoritate de 70% în Legislativ, şi apropierea de termenul-limită pentru adoptarea bugetului de stat au făcut posibilă performanţa. Pentru adoptarea bugetelor s-au pronunţat aproape 350 de parlamentari, în timp ce numărul celor care au votat împotrivă nu a depăşit 50.



    O creştere economică de 2,2% estimată pentru 2014, o inflaţie de 2,4% şi un curs mediu de 4 lei şi 45 de bani pentru un euro sunt indicii care alcătuiesc fundaţia construcţiei bugetare, în valoare de 230 de miliarde de lei, adică aproape 50 de miliarde de euro. Creşterea salarului minim, în două etape, până la 900 de lei, cam 200 de euro, majorarea pensiilor cu circa patru procente şi a salariilor profesorilor debutanţi cu 10 procente sunt printre veştile bune pe care le aduce bugetul pe anul viitor.



    În contrapartidă, fiscalitatea – considerată, şi aşa, foarte mare – va atinge noi culmi în anul ce vine, în principal din cauza majorării accizei pe carburant cu şapte eurocenţi per litru, măsură pe care Executivul o vrea aplicată de la 1 ianuarie.



    Majorarea accizei, care, în logica economică, aduce cu sine inevitabile scumpiri în lanţ, şi-a găsit în şeful statului, Traian Băsescu, inamicul public numărul unu. Legea bugetului va face cale întoarsă la Parlament, în cazul în care creşterea accizei va fi inclusă în proiect, avertiza, recent, preşedintele Băsescu.



    În orice caz, în forma în care a fost aprobat, bugetul prevede, între altele, 120 de miliarde pentru salarii, pensii şi asistenţă socială, 40 de miliarde pentru investiţii, aceeaşi sumă pentru cheltuielile curente ale adminitraţiei şi 6 miliarde pentru subvenţii, în special în agricultură. La împarţeala pe instituţii, Preşedintia, Parlamentul, SRI şi ministerele Dezvoltării şi Administratiei, Apărării, Muncii, Agriculturii şi Transporturilor primesc alocări suplimentare în comparaţie cu bugetul pe 2013. În schimb, Educaţia şi Sănătatea, deşi sunt considerate domenii fundamentale in Romania, ca in orice stat al lumii civilizate, vor primi, la fel ca în anii trecuţi, fonduri prezumtiv insuficiente.

  • Divergenţe privind bugetul de stat

    Divergenţe privind bugetul de stat

    Întâlnirea de marţi dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, menită să identifice o soluţie agreată în privinţa valorii accizei la combustibil, a rămas fără rezultat. Cei doi au rămas pe poziţii diametral opuse — şeful statului insistă că sumele colectate la buget prin creşterea cu 7 eurocenţi a accizei la combustibil ar putea fi folosite în scop electoral, iar premierul aminteşte că această măsură a fost deja convenită cu instituţiile creditoare internaţionale.



    Uzând de procedurile constituţionale, Traian Băsescu a anunţat că va trimite Legea bugetului pentru anul viitor parlamentului spre reexaminare cu propuneri precise de unde să fie reduse alocările, astfel încât să se menţină deficitul convenit cu instituţiile financiare, fără a fi nevoie de majorarea accizei la combustibil. Potrivit preşedintelui, la Ministerul Dezvoltării Regionale există o repartizare bugetară în exces, la fel ca şi la capitolul Serviciul datoriei”: Eu îmi fac datoria morală, ca preşedinte, văzând că pe spinarea românilor se acumulează în bugetul de stat bani pentru clientela politică. Dar nu voi putea să am decât acţiunile legale, adică să trimit bugetul înapoi la parlament şi, eventual, dacă vor fi situaţii de neconstituţionalitate, să-l atac şi la Curtea Constituţională. Dar atât. Eu nu pot impune prin alte mijloace guvernului şi să renunţe la ordonanţa de urgenţă prin care a modificat Codul Fiscal



    Premierul Victor Ponta a catalogat, la rândul său, atitudinea preşedintelui ca fiind inflexibilă: Preşedintele va retrimite legea, o va contesta la Curtea Constituţională. Speranţa şi rugămintea mea au fost totuşi ca aceste proceduri pe care de altfel domnia-sa a recunoscut că nu le-a folosit niciodată nici un preşedinte în 23 de ani – dar, mă rog, asta e, trebuie să trăim şi această premieră – rugămintea să le facă totuşi într-un termen rezonabil, în aşa fel încât să putem până la 1 ianuarie să avem buget. Nu mi-a garantat nici că da, nici că nu.”



    În opinia analistului economic Aurelian Dochia, ambele metode, cea propusă de Guvern cât şi cea sugerată de preşedinte, de reducere a cheltuielilor şi renunţare la creşterea de taxe, sunt fezabile. Până la urmă, spune Dochia, este vorba de o opţiune politică, pentru că din punct de vedere tehnic întotdeauna există alternative la construcţia bugetară.



    Deocamdată, divergenţele s-au repercutat în creşterea cursului valutar.

  • Retrospectiva săptămânii 17/11 – 23/11/2013

    Retrospectiva săptămânii 17/11 – 23/11/2013

    Legea descentralizării, asumată de Executiv în faţa Legislativului



    Guvernul de la Bucureşti şi-a angajat în faţa Parlamentului răspunderea pentru proiectul Legii descentralizării. Domeniile care urmează să fie descentralizate sunt: sănătatea, agricultura, mediul, cultura – excluzând cinematografele – tineretul, sportul şi turismul. Conform proiectului, instituţii care sunt acum în directa administrare sau finanţare a puterii centrale vor trece către consiliile judeţene sau locale. Poliţia, agenţia de prestaţii sociale, cinematografele şi porturile vor rămâne în structurile centrale. Opoziţia democrat-liberala a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională acest proiect. Este a doua oară când Guvernul Ponta îşi angajează răspunderea pe un proiect de lege, după ce, în aprilie, a apelat la aceeaşi procedură pentru legea retrocedării proprietăţilor confiscate de regimul comunist.




    Bugetul pe 2014 în discuţie la comisiile parlamentare



    Comisiile parlamentare continuă dezbaterea proiectul de buget pe anul viitor şi a amendamentelor depuse de senatori şi deputaţi. Acesta este fundamentat pe o creştere economică de 2,2% şi un deficit bugetar tot de 2,2%. Alocările bugetare sunt criticate atât de opoziţie cât şi de sindicate. Salariaţii din sănătate sunt nemulţumiţi şi continuă negocierile cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, în scopul evitarii grevei generale pe termen nelimitat anunţate de cadrele medicale din 28 noiembrie. Principalele revendicari sunt alocarea a minimum 6% din PIB pentru sănătate, o lege a salarizării specifică sistemului medical şi condiţii mai bune de muncă. Şi sindicatele din educaţie cer 6% din PIB pentru acest sector. Ele contestă proiectul de buget pe 2014 şi strâng semnături pentru blocarea anului şcolar prin declanşarea unei greve generale în primăvară. Parlamentul îşi propune să adopte bugetul în decembrie, însă preşedintele Traian Băsescu a avertizat că va respinge legea dacă autorităţile păstrează noua taxă suplimentară pe carburant.





    Parlamentul European votează bugetul UE şi aprobă noua Politică Agricolă Comună



    Parlamentul European a adoptat, miercuri, bugetul UE pentru perioada 2014-2020. Ca şi în anii precedenţi, susţinerea pentru agricultură şi politica de coeziune pentru regiunile defavorizate rămâne importantă, cu peste două treimi din buget. 7,25 miliarde de euro vor fi alocate României, din 2014. Legislativul de la Strasbourg a aprobat şi noua Politica Agricola Comuna, care se va axa, până în 2020, pe protecţia mediului, o distribuţie mai echitabilă a fondurilor europene, bani mai mulţi pentru micii fermieri, dar şi pe aplicarea de penalităţi pentru cei care nu întreprind măsuri de ecologizare. Pe de altă parte, Parlamentul European a avizat aplicarea regulii N+3 pentru România şi Slovacia. Astfel, Bucureştiul va avea la dispoziţie încă un an pentru a cheltui fondurile europene alocate pentru anii 2011 şi 2012. Potrivit ministrului de resort, Eugen Teodorovici, România salvează, astfel, peste 2 miliarde de euro.





    Proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roşia Montană respins de Senat



    Senatul României a respins proiectul de lege al guvernului privind exploatarea minieră de la Roşia Montană, după ce o comisie specială creată pentru a examina proiectul îi dăduse aviz negativ. Posibila exploatare a minereurilor de aur de la Roşia Montană pe bază de cianuri a fost aspru amendată de organizaţiile de mediu şi de populaţie, care au manifestat, luni la rând, împotriva proiectului, în ţară şi în străinătate. Firma canadiană Gold Corporation, angajată în proiect, susţine, însă, că exploatarea este sigură din punct de vedere ecologic şi benefică economiei româneşti.




    Şeful diplomaţiei vizitează Chişinăul



    Ministrul roman de Externe, Titus Corlăţean a făcut o vizită în Rep. Moldova, unde s-a întâlnit cu premierul Iurie leancă şi a fost primit de preşedintele Nicolae Timofti. Discuţiile au vizat colaborarea bilaterală, în special în domeniile energetic, infrastructurii, educaţiei şi asistenţei medicale de urgenţă, precum şi măsurile concrete de sprijinire a Rep. Moldova în parcursul său european. Oficialul român a salutat eforturile pe care guvernul de la Chişinău le-a întreprins în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni în UE. Raportul Comisiei Europene şi concluziile recent prezentate la Bruxelles în privinţa eliminării vizelor au fost pozitive, însă urmează o decizie politică la nivelul Consiliului şi Parlamentului European. Titus Corlăţean s-a aflat la Chişinău în contextul apropiatului Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius(28-29 noiembrie), unde Rep. Moldova urmează să parafeze acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE.




    Adio, Rio!



    Naţionala de fotbal a Romaniei nu va fi prezentă nici la Campionatul Mondial din 2014, găzduit de Brazilia, după ce a remizat, scor 1-1, marţi, la Bucureşti, cu Grecia, în manşa secundă a barajului de calificare. În tur, grecii s-au impus cu 3-1. Ultimul Mondial la care a participat România a fost cel din Franţa, în 1998, unde s-a oprit în optimile de finală. Ultimul turneu final la care a fost prezentă România a fost EURO 2008, găzduit de Austria şi Elvetia, tot cu Victor Piţurcă pe banca tehnică, însă naţionala nu a trecut, atunci, de faza grupelor.





    La Bucureşti s-a deschis Târgul Internaţional de carte Gaudeamus, cel mai important eveniment de profil din România



    Târgul Internaţional de carte Gaudeamus, organizat anual de Radio România, a a ajuns la a 20-a ediţie. Sunt prezente peste 400 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difuzare de carte. În premieră, în acest an, în postura de invitat de onoare al Târgului sunt mai multe state reunite sub numele Grupul ţărilor nordice, format din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia.

  • Politici europene

    Politici europene

    După mai multe amânări, în vara trecută, generate de neîndeplinirea unor condiţii propuse de eurodeputaţi, Parlamentul European a adoptat, miercuri, bugetul UE pentru perioada 2014-2020. Mai mic în comparaţie cu precedentul cadru multianual, bugetul total al Uniunii va avea un plafon maxim de 960 de miliarde de euro în angajamente şi 908 miliarde de euro în plăţi. Aceasta înseamnă, pentru fiecare categorie, o scădere de aproximativ 3,5 procente faţă de precedenta perioadă de 7 ani. Noul cadru bugetar pune accentul asupra necesităţii de a investi înţelept, afirmă oficialii europeni.



    Ca şi în anii precedenţi, susţinerea pentru agricultură şi politica de coeziune pentru regiunile defavorizate rămâne importantă, cu peste două treimi din buget. Insă domeniile inovaţiei, cercetării şi infrastructurii vor beneficia de mai putini bani în următorii şapte ani.



    Eurodeputatul român Victor Boştinaru a afirmat că Fondul de coeziune, pentru care a fost raportor, a fost transformat substanţial. Fondul va pune la dispoziţia statelor membre cu un venit naţional brut sub 90% din media UE 66 miliarde de eur. 7,25 miliarde de euro sunt alocate României, începând cu 2014. Domeniul de aplicare al Fondului de coeziune a fost extins, astfel încât să includă acordarea de sprijin pentru eficienta energetică şi pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul locuinţelor, aşa cum este prevăzut deja în cazul infrastructurilor şi întreprinderilor publice. Printre priorităţile de investiţii se numara sprijinul pentru termoficarea urbană cu randament ridicat şi cogenerarea de energie termică şi electrică.



    Ziua de miercuri a fost una plina pentru Parlamentul European, care a mai adoptat reforma Politicii Agricole Comune. Strategia se va axa, până în anul 2020, pe protecţia mediului, o distribuţie mai echitabilă a fondurilor europene, bani mai mulţi pentru micii fermieri. De îndată ce noile reglementări vor intra în vigoare, doar cei care dovedesc că activitatea agricolă pe care o desfăşoară contribuie substanţial la veniturile generale vor putea accesa fonduri agricole. Fermierii care au vârste de până la 41 de ani şi îşi încep activitatea în agricultură cu 25 până la 90 de hectare, vor primi cu 25% mai mult plăţi directe. În schimb, fermele mari, către care sunt direcţionate sume de peste 150.000 de euro, vor avea o reducere de 5% pentru sumele care depăşesc acest prag.



    Pe de altă parte, prin măsurile pentru protecţia mediului, a subliniat comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş, Politica Agricolă Comună va proteja biodiversitatea, calitatea apei şi a solului. Acest lucru va contribui la o dezvoltare pe termen lung a agriculturii, pentru conservarea securităţii alimentare.

  • Retrospectiva săptămânii 10/11 – 16/11/2013

    Retrospectiva săptămânii 10/11 – 16/11/2013

    Executivul român a aprobat proiectul bugetului de stat pe 2014



    Guvernul de la Bucureşti a aprobat proiectul bugetului de stat pe anul viitor, iar documentul va ajunge în Parlament pentru dezbatere si adoptare. Construcţia bugetară se bazează pe o creştere economică de 2,2% şi pe o inflaţie de 2,4 procente. Din bugetul total, estimat la 230 de miliarde de lei (circa 50 de miliarde de euro), mai mult de jumătate sunt pentru salarii, pensii şi asistenţă socială. Suma alocată investiţiilor va ajunge la 6% din PIB. Sunt cuprinse în buget şi cheltuielile legate de indexarea pensiilor cu 3,76%, creşterea salariului minim la 900 de lei, în două etape, şi acordarea unei burse lunare de circa 150 de euro medicilor şi farmaciştilor rezidenţi. Educaţia primeşte fonduri suplimentare – 300 de milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor începute pe fonduri europene în infrastructura şcolară. De asemenea, vor creşte cu 10% salariile profesorilor debutanţi, ale preparatorilor şi asistenţilor universitari. Pentru susţinerea acestor cheltuieli, Guvernul se bazează pe îmbunătăţirea colectării banilor, reducerea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor. Opoziţia critică bugetul adoptat de executiv. Liderul PDL, Vasile Blaga, consideră că este un buget al involuţiei economice, care va afecta mediul de afaceri şi va scoate mai mulţi bani din buzunarul românilor. Premierul Victor Ponta le-a cerut partenerilor de guvernare să fie solidari în luarea deciziilor pentru a respecta angajamentele luate în faţa creditorilor internaţionali.




    Proiectul legii descentralizării a fost aprobat de guvern



    Executivul a aprobat, în această săptămână, şi proiectul legii descentralizării, pentru care îşi va asuma răspunderea în Parlament săptămâna viitoare. Actul normativ prevede că sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sportul sunt principalele domenii ale căror competenţe şi atribuţii se vor descentraliza. Vor trece în administrare locală şi autorizarea şi clasificarea în turism, cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare, precum şi instituţiile cu atribuţii teritoriale în ceea ce priveşte pescuitul. Vicepremierul Liviu Dragnea spune că procesul nu presupune cheltuieli suplimentare. Liviu Dragnea: Prin aceste proces de descentralizare, aproximativ 14.000 de oameni vor lucra în instituţiile descentralizate, adică cei care lucrau până acum în instituţii deconcentrate, care erau în subordinea ministerelor, pleacă cu toate drepturile pe care le au în acest moment la instituţiile descentralizate, care vor fi în subordinea autorităţilor locale.” Liviu Dragnea a mai precizat că Poliţia şi agenţiile de prestaţii sociale nu vor intra în procesul de descentralizare. El a mai anunţat că nu vor fi transferate autorităţilor locale nici porturile, nici clădirile cinematografelor.




    Acţiunile companiei Romgaz au fost listate, în paralel, la Bursa de la Londra şi cea de la Bucureşti



    Acţiunile companiei Romgaz – cel mai mare producător şi furnizor de gaze naturale din România – au fost listate, la începutul acestei săptămâni, pentru prima dată, în paralel, la Bursa de la Londra şi cea de la Bucureşti. La evenimentul din capitala Marii Britanii a participat şi premierul Victor Ponta care şi-a exprimat speranţa că şi alte companii de stat româneşti vor putea fi tranzacţionate pe piaţa internaţională. Victor Ponta: Bazându-ne pe această poveste de succes, sper ca la anul să revenim aici şi cu Hidroelectrica, Electrica şi alte companii publice româneşti. Şi sper că acest lucru le va da investitorilor străini cel mai important mesaj, că România este deschisă către lume şi suntem gata să ne folosim potenţialul care nu a fost valorificat până acum.”




    Proiectul privind Roşia Montană a primit aviz negativ din partea comisiei parlamentare speciale



    Proiectul de lege privind exploatarea auriferă cu cianuri de la Roşia Montană, iniţiat de guvern, va fi trimis plenului, după ce a primit aviz negativ din partea comisiei parlamentare speciale. Proiectul minier din Apuseni se va face printr-o nouă lege, care va stabili criterii generale pentru exploatările miniere din România. În pofida avizului negativ, raportul comisiei este apreciat de compania Roşia Montană Gold Corporation, care doreşte dezvoltarea proiectului, într-un comunicat de presă investitorul canadian exprimându-şi speranţa că noile prevederi vor fi adoptate cât mai repede. Comisia parlamentară specială a fost înfiinţată în urma protestelor de stradă organizate luni de zile, în fiecare duminică, de militanţii ecologişti, care au avertizat asupra efectelor pe care le-ar avea pentru mediu tehnologia cu cianuri.




    Nemulţumiri în sistemele Educaţiei, respectiv Sănătăţii



    Câteva mii de studenţi au ieşit în stradă în mai multe centre universitare din România cerând alocarea a 6% din PIB pentru învăţământ, creşterea subvenţiei pentru cămine şi cantine cu 30% şi creşterea fondului de burse. Studenţii spun că universităţile, în contextul unei subfinanţări a educaţiei din România, au fost nevoite să crească o serie de taxe, să comaseze grupe şi facultăţi. Mulţi dintre profesori le susţin revendicările, iar o parte dintre elevi au susţinut protestul prin purtarea unor banderole la orele de curs. Nemulţumiri sunt şi în sistemul de sănătate. Federaţia sindicală SANITAS a anunţat că pe 25 noiembrie va fi grevă de avertisment, iar din 28 noiembrie grevă generală pe termen nelimitat. Sindicaliştii cer, printre altele, alocarea a cel puţin 6 procente din PIB pentru sănătate, o lege a salarizării specifică sistemului, asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru pacienţi, dar şi demisia ministrului Eugen Nicolăescu. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate susţine că bugetul pe anul 2014 va permite buna funcţionare a sistemului şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor către pacienţi.

  • Buget 2014

    În 2014, creşterea economică este estimată la 2,2%, iar inflaţia la 2,4%, în timp ce cursul mediu leu-euro ar urma să fie de 4 lei şi 45 de bani. Sunt indicii macroeconomici pe care Guvernul de la Bucureşti s-a bazat atunci când a discutat şi aprobat defintiv bugetul de stat pe anul viitor, potrivit premierului social-democrat Victor Ponta, România urmând să aibă cel mai mare Produs Intern Brut de după 1989.



    La capătul a două zile de negocieri intense au fost reţinute următoarele cifre: dintr-un total estimat la 230 de miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 500 de milioane de euro), 216 miliarde vor proveni din taxe, impozite şi alte venituri, iar diferenţa de 14 miliarde înseamnă împrumuturi şi intră în deficitul bugetar, calculat la 2,2% pentru anul viitor. 40 de miliarde vor fi alocaţi cheltuielilor pentru întreaga administraţie, iar 6 miliarde — subvenţiilor în agricultură. Suma destinată investiţiilor va ajunge, în 2014, la 40 de miliarde de lei, reprezentând 6% din PIB. 120 de miliarde sunt pentru salarii, pensii şi asistenţă socială. Pensiile vor fi indexate cu 3,76%. Salariul minim pe economie va creşte, în două etape, până la 900 de lei, adică până la aproximativ 200 de euro. Va fi acordată, totodată, o bursă lunară de 670 de lei (150 de euro) medicilor şi farmaciştilor rezidenţi. De altfel, domeniului sănătăţii îi sunt alocaţi peste 30 de miliarde de lei în 2014, sănătatea, împreună cu educaţia, fiind sectoarele care vor beneficia, anul viitor, de creşteri salariale importante.



    Premierul Victor Ponta, a detaliat, la rândul său: Vor creşte cu 10% salariile profesorilor debutanţi şi cu 10% salariile preparatorilor şi asistenţilor universitari. Pentru profesorii titulari, în acest an avem prevăzute peste 1 miliard de lei pentru a plăti în continuare hotărârile judecătoreşti, prin care aceştia şi-au câştigat drepturile tăiate de către Guvernul anterior în 2010; cu 10% vor creşte şi subvenţiile acordate studenţilor pentru cazare în cămine.



    Câştigători ai împărţirii bugetului sunt, în egală măsură, Ministerul Dezvoltării, cu o creştere de 4,5 miliarde de lei, Ministerul Mediului, care primeşte în plus 2,6 miliarde faţă de anul acesta, şi Ministerul Finanţelor, cu 3 miliarde mai mult. Alocările suplimentare în aceste cazuri sunt explicate prin necesitatea cofinanţării proiectelor europene.



    În vederea susţinerii tuturor acestor cheltuieli, Guvernul se bazează pe îmbunătăţirea colectării, reducerea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor. El trebuie să contracareze, însă, şi criticile opoziţiei de centru-dreapta care vorbeşte de un buget al in-voluţiei economice, care, în viziunea sa, nu va contribui la creştere economică, ci, dimpotrivă, prin taxe şi impozite va afecta negativ mediul de afaceri şi va scoate mai mulţi bani din buzunarul românilor.



    Proiectul de buget pe 2014 va ajunge în Parlament pentru dezbatere si adoptare la începutul lunii decembrie.

  • Prevederi bugetare pentru 2014

    Odată finalizate datele pentru construcţia bugetului pe anul viitor, varianta trecută de Executiv ajunge în dezbaterea Parlamentului de la Bucureşti.



    Nu este deloc un buget generos, a anunţat ministerul de Finanţe, amintind, în acelaşi timp, că vor fi creşteri de accize, iar angajările la stat vor fi din nou îngheţate, putând fi făcute doar cu aprobări speciale. Bugetul este construit pe un deficit de 2,2% din PIB şi o creştere economică tot de 2,2%.



    Executivul estimează că prin măsurile luate se vor mări cu aproximativ 5% veniturile la bugetul de stat. Cei mai mulţi bani vor reveni Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, dar şi Ministerelor Mediului, Finanţelor, Agriculturii şi Ministerului Fondurilor Europene. Şi bugetul Sănătăţii este mai mare, iar un lucru îmbucurător este că medicii rezidenţi vor beneficia de o creştere salarială. De asemenea, profesorii debutanţi vor fi plătiţi mai bine.



    Ministrul finantelor publice, Daniel Chiţoiu, a precizat că impozitul pe clădirile speciale va fi de 1,5%, statul putând colecta din această taxă în jur de 500 de milioane de lei: Această impozitare a construcţiilor speciale există în toate statele europene, noi o aveam exceptată. Povara fiscală nu va creşte în mod semnificativ. Toţi stâlpii de electricitate produc şi alte venituri decât din activitatea de bază. Fiecare stâlp este închiriat de companiile deţinătoare cu 50 de euro pe lună pentru companii de telefonie mobilă, pentru companii de publicitate. Deci aceste construcţii speciale produc şi alte venituri decât în activitatea de bază.”



    Opoziţia este nemulţumită de algoritmul de împărţire a banilor, iar fostul ministru al finanţelor, democrat-liberalul Gheorghe Ialomiţianu, apreciază că bugetul pentru 2014 este unul al sărăciei. Gheorghe Ialomiţianu a precizat pentru Radio România cum ar fi construit el bugetul: Aş fi dat bani pentru investiţii pentru a se crea locuri de muncă şi aş veni cu măsuri de reducere a contribuţiilor sociale pentru ca mediul de afaceri să răspundă pozitiv. Este fără precedent în România după 89, când toţi reprezentanţii mediului de afaceri spun că se pune problema să plece din România.”



    El a criticat faptul că bugetul se bazează pe creşterea taxelor şi a impozitelor, dar şi accizelor, ceea ce ar putea genera o creştere a preţurilor produselor şi a utilităţilor.



    Potrivit ministrului Liviu Voinea, însă, este un buget orientat către investiţii, 6% din PIB fiind alocate acestora.

  • Europa noastră – 09.11.2013

    Europa noastră – 09.11.2013

    În ultimii ani, politicile regionale au generat o avalanşă de datorii neplătite, care ar putea ameninţa bugetul Uniunii Europene pentru anul 2014. Deficitul bugetar de peste 20 de miliarde de euro legitimează întrucâtva întrebarea: va rămâne Uniunea Europeană fără fonduri anul viitor?

    Economia europeană pare să se redreseze încet, dar sigur. În primul rând, creşterea se datorează încrederii pe care consumatorii europeni încep să o recapete, dar şi domeniului afacerilor.




  • Retrospectiva săptămânii 03/11 – 9/11/2013

    Retrospectiva săptămânii 03/11 – 9/11/2013

    FMI, Comisia Europeană şi dezvoltarea economică românească



    România a îndeplinit toate criteriile de performanţă pentru luna septembrie: a respectat ţinta de deficit bugetar, iar inflaţia a scăzut mai mult decât se estimase. Anunţul a fost făcut, miercuri, la Bucureşti, de şefa delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, Andrea Schechter, la finalul primei misiuni de evaluare a noului acord, de tip preventiv, încheiat la începutul toamnei. Potrivit oficialului instituţiei financiare, progrese sunt şi în accesarea fondurilor europene şi în reformele structurale. Producţia agricolă puternică şi rezultatele la export au făcut ca prognozele Fondului de creştere economică a României să fie îmbunătăţite de la 2 la 2,2% în acest an şi să se păstreze optimiste pentru 2014. De altfel, şi în previziunile Comisiei Europene, făcute publice săptămâna aceasta, se arată că România va înregistra, anul acesta, a treia creştere economică din spaţiul comunitar, după Letonia şi Lituania. În privinţa privatizărilor, există atât elemente pozitive, cât şi negative. In viziunea FMI, oferta publică iniţială pentru vânzarea unui pachet de 15% din acţiunile Romgaz a reprezentat un succes. In contra-partidă, eşecul vânzării companiei CFR Marfă constituie un pas înapoi, însă Guvernul de la Bucureşti îşi menţine angajamentul de a continua procesul de privatizare. La capitolul “puncte slabe” mai sunt contabilizate cererea internă care se menţine scăzută şi veniturile bugetare sub cele estimate.



    Bugetul pe 2014 – piatră de încercare



    La bugetul României, conturat într-un proiect de guvernul de la Bucureşti, este nevoie de bani în plus, în condiţiile în care 2014 va fi un an cu cheltuieli suplimentare: mărirea salariului minim pe economie, indexarea pensiilor şi o eventuală scădere a contribuţiilor de asigurări sociale ale angajatorului cu cinci puncte procentuale. Aşa că, cel puţin într-o primă fază, anul viitor vor fi mărite redevenţele, vor fi introduse noi impozite pentru anumite tipuri de construcţii şi vor fi scumpite benzina şi motorina. În ciuda temerilor reprezentanţilor mediului economic că mărirea preţului la carburanţi va duce la scumpirea în lanţ a tuturor produselor, Banca Naţională a României estimează că majorările de taxe anunţate pentru anul viitor vor avea un efect limitat asupra inflaţiei, creşterea acesteia urmând să fie de doar 0,2%. Joi, BNR a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an: de la 3,1 la 1,8%. Pentru 2014, Banca Naţională a României prevede o diminuare de la 3,1 la 3%.



    Cadrele didactice în stradă



    Miting şi marş de protest! Nemulţumite de fondurile destinate învăţământului, mii de cadre didactice au ieşit, săptămâna aceasta, în stradă pentru a cere alocarea, din 2014, a minimum 6% din Produsul Intern Brut şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal. Totodată, protestatarii au solicitat modificarea Legii educaţiei, astfel încât calitatea actului educaţional şi de instrucţie, precum şi gradul de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor să crească. Dascălii dau drept exemplu media europeană de 5,2% din PIB, faţă de aproape jumătate, cât este în România. In plus, potrivit unui studiu de anul acesta al Comisiei Europene, pe fondul crizei economice, salariile profesorilor din aproape întreaga Europă au avut de suferit. In România, ele se situează cu mult sub medie, doar profesorii de gimnaziu din Bulgaria primind mai puţini bani decât cei din România. Conform aceluiaşi studiu, raportat la nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, România oferă un salariu mic pentru profesorii debutanţi. Nu este prima oară când dascălii ies în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirile legate, în principal, de slaba finanţare a sistemului. De data aceasta, însă, protestatarii au ameninţat că vor recurge la măsuri extreme, posibil grevă generală.




    Radio România sărbătorit la BNR



    Evenimentele prilejuite de aniversarea, pe 1 noiembrie, de către Radio România, a 85 de ani de existenţă, au continuat săptămâna aceasta. Luni, la sediul Băncii Naţionale a fost prezentată o casetă aniversară cuprinzând medalia de 85 de ani a SRR, albumul filatelic aniversar Fonoteca de aur a României şi albumul Universul Radio România, cu CD-ul Fonoteca de aur, cuprinzând voci celebre păstrate de radioul public. Intre Radio România şi BNR există o relaţie specială care nu datează de ieri, de azi — spunea guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care i-a adresat postului nostru şi un îndemn: “radioul public este un bun naţional şi trebuie să rămână al ţării”.



    Succes al tenisului românesc



    Simona Halep, care a câştigat în 2013 şase titluri, este performerul anului — declara ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, după reuşita de duminica trecută, din Bulgaria, a jucătoarei de tenis de 22 de ani. Ea a câştigat Turneul Campioanelor de la Sofia şi a urcat pe locul 11 în ierarhia WTA, după ce, în decembrie 2012, ea ocupa locul 47. Aceasta l-a făcut pe fostul campion Ilie Năstase să remarce că turneele câştigate de Simona Halep reprezintă o veritabilă performanţă. “Deocamdată, Simona Halep este doar o foarte bună jucătoare de tenis” – a spus şi Ion Tiriac, celălalt fost mare jucător de tenis al României. Nu a câştigat nici Wimbledon, nici Roland Garros, nici US Open. O să le câştige? Este posibil, ba mai mult, e şi probabil”, dacă va rămâne la fel de concentrată pe activitatea sportivă ca în acest an.

  • Ajustări bugetare

    Un deficit de 2,2 procente din PIB, în scădere faţă de 2013, şi o creştere economică tot de 2,2% – sunt indicatorii stabiliţi pentru noua construcţie bugetară de la Bucureşti. Cifrele au rezultat în urma negocierilor purtate în ultimele zile de guvernul român cu misiunea comună a creditorilor internaţionali – FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.



    Pe acest scenariu s-au hotărât creşteri de salarii şi pensii, dar, în egală măsură, pentru a aduce mai mulţi bani la buget sunt prevăzute scumpiri. Premierul Victor Ponta: Vom introduce un impozit pentru construcţiile speciale – nu e vorba de locuinţe, este vorba despre persoane juridice şi despre construcţii civile cu un anumit caracter; o creştere a redevenţelor la resursele minerale, cu excepţia petrol şi gaze, de 25%, o acciză de 7 cenţi la litrul de carburant.”



    În ceea ce priveşte pensiile, majorarea se va aplica tuturor, prin indexarea punctului de pensie cu 3,76%. Alte prevederi se referă la investiţii, care vor atinge 6% din PIB, în timp ce salariul minim pe economie va fi majorat în două etape – va fi 850 de lei din ianuarie şi 900 de lei de la 1 iulie.



    Premierul Victor Ponta a anunţat că va exista şi un fond pentru creşterea salariilor în domeniul bugetar, fiind vizaţi în primul rând profesorii debutanţi şi medicii rezidenţi.



    Copreşedintele USL, la guvernare, liberalul Crin Antonescu recunoaşte că nu au putut fi evitate unele măriri de taxe, dar a salutat menţinerea cotei unice la 16% în negocierile cu instituţiile creditoare: Aceste lucruri sunt o împovărare a coşului zilnic dar există două lucruri aici de spus: nu e vorba de taxe, deci ceva care să blocheze dezvoltarea economică, pe de o parte. Pe de altă parte, această mărire de accize va avea şi nişte consecinţe în sensul dezvoltării, vorbim de drumuri regionale şi de autostrăzi.”



    Din opoziţie, prim-vicepresedintele PDL, Andreea Paul, a criticat construcţia bugetului: Victor Ponta este indecis în ceea ce priveşte evoluţia bugetului în anul viitor, pentru că se aşează pe o crestere economică extrem de redusă şi pe cheltuieli încă incerte.”



    Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale de la 1 ianuarie nu a fost agreată de FMI, existând, însă, posibilitatea scăderii acestora cu 5% din iulie, dar doar în condiţiile în care guvernul va identifica resursele necesare pentru ca bugetul să nu fie afectat.

  • Buget 2014

    Buget 2014

    Proiectul bugetului de stat si cel al asigurarilor sociale pe 2014 va ajunge miercuri pe masa Guvernului Romaniei. Documentul a fost discutat si cu delegaţia comună a FMI si CE, aflată la Bucureşti într-o misiune de evaluare a noului acord de tip preventiv. Deocamdată sunt destul de puţine cifre oficiale ale proiectului de buget. Pentru anul viitor, Executivul mizează pe o creştere economică de 2,2%, o rata a inflaţiei de 3% si un curs de schimb de 4,45 lei pentru 1 euro. Documentul mai prevede indexarea pensiilor şi o creştere a salariilor pentru bugetarii cu venituri reduse. De asemenea, guvernul ia în calcul cheltuieli mai mari ale administraţiei publice cu 1,3% si reducerea numărului de şomeri cu 20 de mii.



    Una din principalele probleme pe care Executivul trebuie sa le rezolve este cresterea veniturilor, mai ales ca, in primele 9 luni ale lui 2013, nivelul acestora a fost mult mai mic decat cel estimat, în principal din cauza slabei colectări a taxelor si impozitelor. Pentru a acoperi diferenta dintre venituri si cheltuieli, guvernul ia în calcul o extindere a bazei de impozitare. In privinţa introducerii de noi taxe şi impozite, informaţiile oficiale sunt puţine. Executivul vizează eliminarea unor excepţii de la plata contribuţiilor care există în prezent în Codul fiscal, considerate, o parte dintre ele, nejustificate. Deocamdată, singura certitudine este menţinerea cotei unice la actualul nivel de 16%.



    Premierul Victor Ponta a făcut precizarea după ce în mass-media se vehicula o majorare a acesteia, fapt ce a dus la tensiuni în sânul coaliţiei la guvernare USL. Victor Ponta: Avem o înţelegere politică foarte clară la formarea Uniunii Social Liberale, de păstrare a cotei unice la 16%”.



    Pe de altă parte, co-preşedintele USL, liderul liberal, Crin Antonescu, consideră că acordul României cu FMI este un handicap pentru ţară si arata ca aceasta că nu poate avea cu adevărat o politică economică şi bugetară.



    Din opozitie, democrat-liberalii acuză Guvernul de lipsă de transparenţă în negocierile cu FMI pentru bugetul pe 2014. Prim-vicepreşedintele PDL, Andreea Paul spune că marele handicap al României nu este FMI, ci Uniunea Social Liberală, aflată la guvernare: Andreea Paul: PDL consideră că USL trebuie să renunţe complet la secretomanie. Românii au dreptul să ştie ce urmează. Când negociezi cu FMI de pe poziţiile pe care se află astăzi Guvernul Ponta, nu ne putem aştepta decât la o singură soluţie: noi biruri pe veniturile românilor. Guvernul Ponta a ratat doi ani de creştere economică. România are nevoie de un buget al dezvoltării, nu de un buget al socialismului primitiv”.



    Sunt asteptate detalii despre proiectul de buget pe 2014 după încheierea, marţi, a vizitei experţilor FMI şi ai CE.

  • Rectificare bugetară

    Rectificare bugetară

    A doua şi ultima rectificare bugetară pe anul acesta, ale cărei principale cifre au fost discutate şi convenite cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, provoacă, în egală măsură, mulţumiri şi nemulţumiri. În condiţiile în care încasările la buget sunt mai mici decât se estimase, rectificarea înseamnă resurse mai puţine, până la sfârşitul anului, pentru majoritatea ministerelor, după cum le spunea miniştrilor săi, în şedinţă de guvern, premierul Victor Ponta: Avem o rectificare bugetară negativă, pentru că încasările prevăzute sunt mai mici cu aproximativ 3,8 miliarde de lei. Asta înseamnă pentru fiecare dintre dumneavoastră resurse mai puţine până la sfârşitul anului. Inseamnă şi că, pentru 2014, ministrul de finanţe, pe baza estimărilor, de data aceasta mai realiste, ale Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), trebuie să construiască şi să prezinte scenarii realiste.



    Bugetele Preşedinţiei, Curţii Constituţionale şi Agenţiei Naţionale de Integritate vor fi reduse. Bani vor fi tăiaţi drastic şi de la Ministerele Muncii şi al Dezvoltării Regionale. Totuşi, autorităţile dau asigurări că rectificarea nu va afecta plata prestaţiilor sociale, a pensiilor şi a salariilor până la sfârşitul anului. Cât despre Senat, Camera Deputaţilor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, acestea vor beneficia de alocări suplimentare.



    Opoziţia de centru-dreapta este foarte nemulţumită de reajustările de bugete. Prim-vicepreşedintele Partidului Democrat-Liberal, Andreea Paul, spune că, prin actuala rectificare, puterea de centru-stânga investeşte în propria clientelă politică şi în detrimentul stimulării competitivităţii economice. Si tot ea cere Guvernului să explice de ce a mărit alocările bugetare pentru Parlament, Ministerul de Externe şi serviciile secrete în detrimentul altor domenii.



    Andreea Paul: Guvernul condus de Victor Ponta, astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să dea socoteală public cum se vor cheltui, concret, banii alocaţi mai mult la parlament, la serviciile secrete, la Ministerul de Externe sau de Interne, care acestea îşi iau partea leului din actuala rectificare bugetară. Guvernul Ponta nu vine cu nici o soluţie pentru crearea de locuri de muncă şi pentru relaxare fiscală.



    In opinia opoziţiei, domeniile sacrificate, din nou, la actuala rectificare bugetară sunt sănătatea, munca şi protecţia socială, care pierd sume mari de bani, ceea ce ar putea duce la scăderea nivelului de trai al românilor.

  • Retrospectiva săptămânii 03/02-09/02/2013

    Retrospectiva săptămânii 03/02-09/02/2013


    Legea bugetului de stat şi cea a asigurărilor sociale au fost aprobate de Parlament

    După mai multe zile de dispute intense între Putere şi Opoziţie, Legislativul a adoptat, joi, proiectul legii bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat pe 2013. Bugetul este fundamentat pe o creştere economică de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB. Premierul Victor Ponta a declarat că este cel mai bun buget posibil, în timp ce opoziţia acuză că acesta este unul al sărăciei. Conform prognozei specialiştilor BNR, creşterea economiei româneşti va fi în 2013 de circa 1,5%, estimare care coincide cu cea a FMI. BNR atrage atenţia că puterea leului depinde, în următoarea perioadă, de situaţia monedei unice europene, de producţia agricolă, dar şi de reformele structurale, puse însă sub semnul incertitudinii de către Mugur Isărescu, din cauza problemelor sociale, politice şi tehnice pe care le presupun.


    Parlamentul de la Bucureşti dezbate priorităţile legislative pentru 2013

    A început prima sesiune ordinară din acest an a Parlamentului de la Bucureşti. Printre priorităţi se numără revizuirea Constituţiei, reorganizarea teritorială sau adoptarea statutului parlamentarilor. Modificarea legii fundamentale a statului ar clarifica, printre altele, atribuţiile preşedintelui şi ale Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte statutul parlamentarilor, dezbaterile pe această temă au fost amânate cu o săptămână. Ele s-au blocat la un articol care prevede că parlamentarii declaraţi incompatibili de ANI îşi pot pierde mandatul dacă nu contestă decizia în instanţă în termen de 15 zile. Şeful statului a retrimis acest proiect Legislativului pentru neclarităţi constatate în ceea ce priveşte incompatibilitatea sau conflictul de interese. Cea mai discutată lege se anunţă a fi cea a reorganizarii teritoriale. Varianta USL (la guvernare) presupune opt regiuni de dezvoltare, în timp ce PDL (opoziţie) doreşte ca cele 40 de judeţe actuale să fie înlocuite cu opt judeţe mari.



    CE decide reluarea platilor catre Romania pentru POSDRU


    Reprezentanţii UE au deblocat Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), în urma recentei misiuni de audit. Plăţile aferente POSDRU au fost suspendate în vara anului trecut pentru nereguli identificate în atribuirea anterioară şi derularea unor proiecte. CE va relua plăţile către România pentru cererile de rambursare transmise în decembrie 2012, în valoare de 148 de milioane de euro. La cinci ani de la aderarea la UE, România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state comunitare în ceea ce priveşte atragerea banilor europeni. Până la sfarşitul lunii ianuarie, Bucureştiul a atras fonduri în valoare de 2,2 miliarde din totalul de 19,2 miliarde de euro alocate ţării noastre, de către Bruxelles, în perioada 2007-2013.


    Executivul român aprobă strategia de privatizare a companiei CFR Marfă


    Guvernul român a dat undă verde strategiei de privatizare a companiei CFR Marfă, aprobată anterior de CSAT. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a explicat că va fi vorba de o privatizare cu un investitor strategic, cu o garantie de participare la licitaţie de 10 milioane de euro, suma care reprezintă 17% din valoarea nominală a acţiunilor CFR Marfă. Prioritară rămâne plata la zi a salariilor, prin eficientizarea companiei. CFR Marfă are datorii si pierderi de sute de milioane de euro. Privatizarea companiei face parte din măsurile asumate de guvern în acordul preventiv încheiat cu FMI în 2011.


    Dispută diplomatică între Bucureşti şi Budapesta


    Scandalul aşa-zisului steag secuiesc a provocat schimburi de replici între România şi Ungaria. Situaţia a fost calmată, joi, într-o convorbire telefonică, de ministrul român de de externe, Titus Corlăţean şi omologul său maghiar, Janos Martonyi. Cei doi au stabilit că, pentru o bună cooperare, trebuie evitată escaladarea atitudinilor şi declaraţiilor publice din cele două ţări. Disensiunile au intervenit după ce secretarul de stat din MAE maghiar, Nemeth Zsolt, a îndemnat primarii din Ungaria să afişeze în semn de solidaritate aşa-zisul drapel al Ţinutului Secuiesc (zona din centrul Romaniei în care este concentrată comunitatea maghiară), după ce autoritatile române au interzis arborarea acestuia pe clădirile publice. Declaraţiile oficialului ungar în favoarea autonomiei teritoriale a comunităţii maghiare din România, urmate de o luare de poziţie similară a ambasadorului ungar la Bucureşti, au fost dezavuate de autorităţile române.




    CSAT aprobă participarea forţelor armate române la misiuni şi operaţii în afara României

    CSAT a aprobat participarea a peste 2000 de militari romani la misiuni şi operaţii în afara României. Totodată, Consiliul a decis trimiterea unui contingent de 10 militari, instructori şi personal de stat major, la misiunea UE de instruire din Mali, fosta colonie franceza din nordul Africii. În urmă cu o luna, Franţa a declanşat o ofensivă militară în această ţară, în sprijinul forţelor maliene. Cei 4.000 de militari francezi angajaţi în operaţiunea lansată la 11 ianuarie urmează să se retragă în martie, iar ştafeta va fi preluată, ulterior, de state africane, au precizat autorităţile de la Paris.

  • Retrospectiva săptămânii 07/08-12/08/2013

    Retrospectiva săptămânii 07/08-12/08/2013


    Premierul român, Victor Ponta, a prezentat principalele elemente ale proiectului de buget pe 2013





    Premierul român, Victor Ponta, a prezentat liniile principale ale proiectului de buget pe 2013. Astfel, construcţia bugetară are la bază o creştere economică de 1,8%, un deficit bugetar de 2,15% din PIB şi un curs valutar de 4,5 lei/euro. Potrivit lui Ponta, România va avea, anul acesta, un PIB de circa 140 de miliarde de euro. Veniturile statului vor ajunge la 46 de miliarade de euro, iar cheltuileile vor fi de 49 de miliarde de euro. Dincolo de cifre, guvernul de centru-stânga de la Bucureşti va încerca — susţine Ponta — să închidă, în 2013, cercul de patru ani extrem de dificili, între care doi de recesiune severă. Anul acesta nu vor fi posibile noi creşteri ale salariilor bugetarilor sau ale pensiilor, a mai spus premierul.


    Pe de altă parte, executivul intenţionează să continue, în perioada 2013–2016, reforma personalului bugetar, a salarizării, a sistemului fiscal şi de colectare a taxelor. “Avem oameni în birouri care care câştigă de cinci ori cât un medic, profesor sau poliţist”, a subliniat Ponta. Varianta finală a proiectului de buget va fi, fără îndoială, rodul discuţiilor pe care reprezentanţii executivului le vor avea, săptămâna viitoare, la Bucureşti, cu delegaţia FMI. De altfel, în ultimii ani, Fondul a avut un cuvânt greu de spus în deciziile cu impact major luate de autoritălile române.


    În 2013, românii ar putea plăti taxe şi impozite majorate





    Guvernul de la Bucureşti a aprobat o ordonanţa care permite in acest an autoritatilor locale să majoreze sau nu, taxele si impozitele cu 16% – rata inflaţiei în România în ultimii trei ani. Până acum, ajustarea taxelor locale era o obligaţie impusă de la nivel central. Premierul Victor Ponta, a atras atentia ca in cazzul in care autorităţile locale vor mentine taxele si impozitele la nivelul celor din 2012, vor trebuie sa se descure singure, pentru ca nu vor primi bani suplimentari de la guvern.


    BNR îndeamnă la prudenţă în privinţa cheltuirii banilor publici





    În timp ce executivul pregăteşte bugetul, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, atrage atenţia că, in 2013, este nevoie de o cheltuire prudentă a banilor publici. Totuşi, anticipează Isărescu, politica fiscală din acest an nu va mai fi una de austeritate, ci de consolidare. Guvernatorul BNR: Politica fiscală din acest an cred că va fi una normală, în sensul că nu va fi dedicată continuării unei ajustări, unei strângeri masive a deficitului, cum s-a întâmplat în anul precedent, ci mai degrabă consolidării. Cred că printr-o disciplină financiară adecvată -şi aceasta înseamnă o cheltuire cu prudenţă a banului public- nu este nevoie de austeritate. Şi politica monetară din acest an va fi una normală, în sensul că va urmări cu mare atenţie ce se întâmplă cu inflaţia şi va calibra toate instrumentele de care dispunem. Cadrul general rămâne cel al acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale”.


    Romania ar putea beneficia, din nou, de banii alocaţi prin POSDRU





    Comisia Europeana va relua plăţile către România pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), cel mai probabil, în februarie, a declarat comisarul european pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale, Laszlo Andor. Autorităţile de la Bucureşti au făcut progrese importante privind trasparenţa proiectelor derulate prin POSDRU, însă acestea trebuie confirmate de misiunea de audit de la sfarşitul lunii, a precizat oficialul european. Plăţile prin POSDRU – unul din cele mai importante programe cu finantare comunitara de care beneficiază România – au fost oprite încă din vară, din cauza gravelor nereguli constatate în acordarea şi derularea proiectelor.


    Intemperiile afectează România





    Gerul şi viscolul s-au instalat, în această săptămână, în Romania. Cel mai afectat a fost nord-estul ţării, unde mai multe drumuri naţionale şi judeţene au fost închise, iar mai multe localităţi au rămas fără energie electrică. Minimele termice au coborat pâna la minus 30 de grade C. Si poleiul a dat batai de cap atat soferilor cat si pietonilor.


    Românii merituoşi care studiază în străinătate, premiaţi la Bucureşti





    Liga Studenţilor Români din Străinătate a acordat, în cadrul unei gale organizate la Bucureşti, Premiile pentru Excelenţă Academică în anul universitar 2011-2012. Concursul, la care s-au inscris 200 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi a fost jurizat de personalităţi ale lumii academice, culturale şi publicistice. Marele premiu — “Studentul Român al Anului din Străinătate” — i-a fost acordat lui Sergiu Paşca (30 ani), cercetător la Universitatea Stanford din SUA. La actuala editie a Galei, a fost lansata strategia SMART Diaspora,(Strategia Multidimensională de Atragere în România a Tinerilor din Diaspora) menită să faciliteze revenirea în ţară a absolvenţilor români din străinătate.

  • Proiecţii bugetare 2013

    Proiecţii bugetare 2013


    Guvernul de la Bucureşti condus de premierul Victor Ponta a propus, pentru 2013, disciplină bugetară, sprijinirea mediului privat şi echitate socială, după ce, în ultimii patru ani, principalele elemente de politică fiscală şi bugetară au fost, potrivit actualului executiv, austeritatea, subdezvoltarea şi inechitatea. Guvernul estimează, pentru anul acesta, venituri bugetare de 46 de miliarde de euro şi cheltuieli de 49 de miliarde, ceea ce reprezintă un deficit bugetar de 3 miliarde. În ceea ce priveşte categoriile de cheltuieli, premierul Victor Ponta a declarat:


    Avem de plătit 10,2 miliarde de euro salarii pentru personalul bugetar. Adică: medici, profesori, poliţişti, pompieri, funcţionari publici, parlament, administraţie locală, judecători, tot ceea ce înseamnă personal plătit din ban public. Pensii 11,1 miliarde de euro, în condiţiile în care avem 4,5 milioane de angajaţi, peste 6 milioane de pensionari. Investiţii 7,8 miliarde de euro, cheltuieli cu bunuri şi servicii, adică funcţionarea instituţiilor statului, 7,6 miliarde. Cheltuieli cu asistenţa socială 4,4 miliarde, dobânzile 2,5 miliarde, subvenţii 1,1 miliarde, contribuţia României la bugetul UE 1,4 miliarde, alte transferuri şi cheltuieli 2,9 miliarde de euro.”


    Pentru 2013, Executivul român şi-a fixat o ţintă prudentă de creştere economică de 1,8% din PIB. Proiectul de buget este construit pe un PIB de 140 miliarde de euro, un sistem fiscal bazat pe cota unică de impozitare şi un curs valutar de 4,5 lei pentru un euro. Proiecţia bugetară nu permite majorarea salariilor şi pensiilor, însă sunt prevăzuţi bani pentru aducerea salariilor la nivelul din iunie 2010 şi indexarea pensiilor cu 4%. Pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar convenită cu FMI, executivul român şi-a propus reorganizarea sistemului de colectare a taxelor, combaterea evaziunii fiscale şi, nu în ultimul rând, reducerea cheltuielilor. Referindu-se la cheltuieli, Victor Ponta a explicat:


    Anunţ decizia guvernului ca în 2013 parlamentul să rămână la nivelul de buget din 2012, chiar dacă numărul parlamentarilor a crescut. Practic, suma alocată pentru fiecare parlamentar va fi mai mică şi este un semn de responsabilitate şi un exemplu pe care îl dai, că începi de acolo de unde trebuie început când faci reduceri de cheltuieli”. Despre apropiata evaluare a delegaţiei FMI, premierul spune că vor fi constatate lucruri pozitive, dar şi restanţe.


    Victor Ponta: Avem şi realizări, cele care ţin de ajustarea fiscal-bugetară, avem şi restanţe, în special la companii. Dacă avem, în acest moment, manageri privaţi doar la TAROM, la CFR Infrastructură, trebuie să avem şi să accelerăm procedura şi în celelalte companii de stat”. Primul ministru a adăugat că nu se poate vorbi de un nou acord cu FMI, până când nu se finalizează cu bine cel actual.