Radio România Internațional

Tag: buget

  • Retrospectiva săptămânii 14.12 – 20.12.2014

    Retrospectiva săptămânii 14.12 – 20.12.2014

    Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură



    Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură, în cadrul unei şedinţe solemne a Parlamentului, la mai bine de o lună de la câştigarea alegerilor din 16 noiembrie. Joi, Klaus Iohannis a demisionat de la şefia Partidului National Liberal. In aceeaşi zi, liberalii au ales-o pe deputata Alina Gorghiu, un avocat de 36 de ani, în funcţia de preşedinte interimar al partidului. Gorghiu, fosta purtătoare de cuvânt a campaniei prezidenţiale, este prima femeie ajunsă la conducerea liberalilor. Ea va fi interimar până la Congresul din 2017, la care PNL şi PDL vor deveni un singur partid, cu o conducere unitară. Până atunci, Alina Gorghiu va asigura conducerea PNL alături de liderul PDL, Vasile Blaga.




    Remaniere guvernamentală la Bucureşti


    România are un nou guvern, al patrulea consecutiv condus de liderul social-democrat Victor Ponta. Executivul, care a fost validat luni de plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, este format din reprezentanţi ai alianţei de centru-stânga PSD-UNPR-PC şi ai PLR, formaţiune care înlocuieşte UDMR, retrasă de la guvernare. In noua formulă guvernamentală, apar opt nume noi, în timp ce 14 miniştri îşi păstrează portofoliile. Premierul Ponta a dat asigurări că, în plan economic, vor fi menţinute acele măsuri care fac ca mediul de afaceri să fie stabil şi predictibil. Este vorba despre cota unică de 16%, scutirea de impozit a profitului reinvestit, scăderea CAS pentru angajator. Alte priorităţi pe agenda cabinetului sunt proiectele asociate fondurilor europene, infrastructurii de transport, justiţiei, educaţiei, agriculturii şi mediului.




    Proiectul bugetului de stat la Românie pe 2015 pe agenda Parlamentului de la Bucureşti



    Proiectul legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2015 s-au aflat întreaga săptămână pe agenda Parlamentului de la Bucureşti, după ce au fost aprobate vinerea trecută de guvern. Bugetul nu prevede noi taxe şi impozite, potrivit premierului Victor Ponta. El a precizat că principalii ordonatori de credite vor primi în 2015 mai mulţi bani decât în acest an. Viitorul buget a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, o inflaţie anuală de 2,2 procente şi un deficit bugetar de 1,8%.




    Ordonanţa de urgenţa a guvernului privind migraţia aleşilor locali declarată neconstitutională de CCR



    Curtea Constituţională a României a stabilit că legea prin care Parlamentul a aprobat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. Aceasta permitea primarilor să părăsească formaţiunea din care făceau parte în momentul alegerii în funcţie şi să adere la alta, fără să-şi piardă mandatul. Numeroşi primari au profitat, de altfel, de prevederile ordonanţei, iar soarta lor este, acum, incertă. Opozitia de centru-dreapta a apreciat, la momentul in care a depus contestaţia la Curte, că ordonanţa încurajează migraţia politică, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale.




    Comemorarea a 25 de ani de la Revoluţia anti-comunistă din România



    Românii au comemorat 25 de ani de la revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La Timişoara, locul unde s-a aprins scânteia revoltei, au avut loc întreaga săptămână manifestări menite să reamintească de sacrificiul celor care, în acel an, au luptat pentru libertate cu riscul propriei vieţi. Declanşată la Timişoara pe 16 decembrie, revoluţia s-a extins în alte mari oraşe din România şi a culminat, la Bucureşti, pe 22 decembrie, zi în care a căzut regimul condus de Nicolae Ceauşescu. Peste 1000 de oameni au pierit în zilele Revoluţiei. La Bucureşti, Parlamentul s-a întrunit într-o şedinţă solemnă dedicată marcării unui sfert de veac de la Revoluţia anticomunistă.




    Un accident aviatic soldat cu 4 morţi redeschide dezbaterea privind eficienţa sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă



    Un nou accident aviatic, soldat cu patru victime, petrecut în sud-estul României, aruncă îndoieli asupra activităţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Un elicopter al serviciului medical de intervenţie rapidă SMURD s-a prăbuşit în lacul Siutghiol, din nordul Constanţei, la aproximativ 500 de metri de mal. În momentul producerii accidentului, elicopterul se întorcea dintr-o misiune medicală. Au apărut imediat suspiciuni că operaţiunile de salvare a victimelor au început cu întârziere si s-au desfăşurat cu dificultate. Niciuna dintre persoanele aflate la bord nu a putut fi salvată. Procurorii militari au început urmărirea penală în rem (asupra faptelor) şi pentru ucidere din culpă în acest caz. Seful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa a fost destituit, iar prefectul judeţului Constanţa a fost eliberat din funcţie, Guvernul consideră că la Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă este nevoie de un audit extern privind nivelul de pregătire al oamenilor din sistem şi procedurile aplicate în astfel de situaţii.




    Traian Băsescu la ultimul său Consiliu European în calitate de preşedinte al României



    Traian Băsescu a participat la Bruxelles la ultimul său Consiliu European în calitate de preşedinte al României. La summit, liderii UE au decis să înfiinţeze Fondul european pentru investiţii strategice, ce ar urma să atragă din partea statelor membre şi companiilor investiţii totale de 315 miliarde de euro. Referitor la situaţia din Ucraina, şefii de stat şi de guvern europeni au decis să continue să ajute la procesul de reformă din această ţară. În acelaşi timp, noul preşedinte al Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a subliniat că Bruxelles-ul trebuie să elaboreze o strategie pe termen lung faţă de Rusia. Liderii europeni nu au mai impus Rusiei noi sancţiuni, în contextul în care ţara este afectată de câteva zile de o criză financiară dură. In schimb UE a aprobat o nouă serie de măsuri vizând Crimeea, pentru a marca opoziţia Europei faţă de “anexarea ilegală” a peninsulei ucrainene de către Moscova .

  • Suplimentarea fondurilor pentru Afganistan

    Suplimentarea fondurilor pentru Afganistan

    Ministerul Apărării Naţionale a primit o suplimantare de 100 de milioane de lei pentru desfăşurarea misiunii din Afganistan, în 2015. Suplimentarea a fost cerută de minster pentru misiunea de protecţie a forţelor din zona Aeroportului Kandahar. Preşedintele Traian Băsescu a aprobat, luna trecută, mărirea contribuţiei României în Afganistan cu 450 de militari.



    “În momentul de faţă avem la dispoziţia operaţiunii Resolute Support 200 de militari care vor fi instructori în anul 2015 pentru forţele afgane şi […] ne asumăm şi misiunea de protecţie a forţelor în perimetrul şi în vecinătatea Aeroportului Kandahar, ceea ce înseamnă 420 de militari peste cei 200 deja aprobaţi, care, din 15 martie, îşi vor începe misiunea de protecţie a forţelor la Kandahar”, a declarat şeful statului.



    Bugetul MApN pentru anul viitor este cu 0,83% mai mare decât cel din 2014, în valoare totală de 7,25 miliarde de lei. Totuşi, Armata nu primeşte suma pe care spera să o primească.


    Bugetul […] nu asigură acea creştere de 0,3% din PIB, datorită faptului că negocierile pe care le-a purtat Guvernul României cu organismele internaţionale n-au dus până la urmă la acea derogare de creştere a deficitului bugetar cu 0,3% la nivelul bugetului naţional care să fie alocat creşterii bugetului Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat Mircea Duşa, ministrul Apărării.

  • Jurnal românesc – 18.12.2014

    Jurnal românesc – 18.12.2014

    Ministerul de Externe a încheiat proiectul “Centru de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate”, prin care se implementează un sistem informatic integrat de tip Call Center şi Mail Center. Call Center-ul, care va fi funcţional din ianuarie 2015, va prelua toate apelurile telefonice ale cetăţenilor români la numerele deja cunoscute ale secţiilor consulare ale României din străinătate. Mail Center-ul va prelua toate e-mail-urile transmise de cetăţenii români la adresa www.contact@informatiiconsulare.ro, care se regăseşte la datele de contact pe paginile de web ale tuturor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare româneşti din străinătate. Cetăţenii români pot, de asemenea, să acceseze portalul www.informatiiconsulare.ro, prin intermediul căruia vor intra în contact direct cu Centrul unic.




    Anul viitor, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni ar putea avea un buget dublu faţă de cel din 2014, după ce comisiile de buget-finanţe din Parlament au adoptat un amendament al deputatului Ana Birchall. Creşterea fondurilor, care vor ajunge la 10 milioane de lei, are şi acordul ministrului de finanţe, Darius Vâlcov. Votul din Parlament asupra bugetului de stat pe 2015 este programat duminică.




    În luna decembrie, pensiile sunt primite de beneficiari în avans, aminteşte Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Astfel, pensiile sunt plătite până pe 24 decembrie, adică înainte de Sărbători, prin intermediul Poştei Române sau al băncilor la care beneficiarii au conturi deschise. În cazul celor care nu sunt găsiţi la domiciliu, plata pensiei se face la ghişeele unităţilor poştale, până pe 30 decembrie.



    De la 1 ianuarie intră în vigoare noile norme RCA elaborate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Astfel, asiguratorii, puternic afectaţi de pierderi în ultimii ani, sunt constrânşi să-şi acopere din valoarea poliţelor toate obligaţiile. În aceste condiţii, Autoritatea de Supraveghere Financiară susţine că valoarea politelor nu va creşte, în medie, cu mai mult de 3% în următorul an.




    Jurnalistul Şerban Orescu, una dintre cele mai cunoscute voci ale Secţiei române de la Europa Liberă, a murit la 89 de ani. El s-a numarat printre cei răniţi în atentatul cu bombă pus la cale, în 1981, la sediul postului din Munchen, de teroristul Carlos Şacalul. Şerban Orescu – descendent al arhitectului care a proiectat cladirea Universităţii Bucureşti, Alexandru Orescu – s-a născut în 1925, la Brăila. A urmat, la Bucureşti, studii de drept şi filosofie, apoi de electronică. În 1978, el a emigrat în, pe atunci, Germania Federală.

  • Remaniere guvernamentală la Bucureşti

    Surpriza nu şi-a făcut loc la votul din Parlamentul de la Bucureşti asupra noului guvern, format din alianţa de stânga PSD-UNPR-PC şi noul sosit PLR (centru—dreapta), un aspirator de cadre din PNL (centru-dreapta), principala formaţiune de opoziţie. Cabinetul, în structura propusă de premierul Victor Ponta, lider al PSD, a primit 377 de voturi ”pentru” şi doar 134 ”împotrivă”. Pe lângă firescul gir venit din partea parlamentarilor celor patru formaţiuni, proaspăta garnitură a primit şi voturile reprezentanţilor unor partide care, teoretic, ar trebui să îngroaşe rândurile Opoziţiei – PP-DD (populist) şi UDMR, abia retrasă de la guvernare.



    Premierul Ponta a declarat că, în plan economic, vor fi menţinute acele măsuri care fac ca mediul de afaceri să fie stabil şi predictibil: “Dorim să menţinem toate acele măsuri care fac ca mediul de afaceri privat să fie stabil şi predictibil. Mă refer, în special, la cota unică de 16%, la scutirea de impozit a profitului reinvestit, la scăderea CAS (pentru angajator, n.red) şi propunerea de a scădea în continuare, pentru diverse categorii de produse agricole, taxa pe valoare adăugată. Un 2015 fără niciun fel de creştere de taxe şi impozite, dar cu măsuri de sprijin pentru economie, dar şi de sprijin social, care ne arată că ceea ce se obţine în plus în România poate fi folosit sau redistribuit într-un mod european”.



    Tot ca priorităţi pe agenda cabinetului, a precizat premierul, sunt proiectele asociate fondurilor europene, infrastructurii de transport, justiţiei, educaţiei, agriculturii ori mediului. La rându-i, PNL, cel care, practic, se confundă cu Opoziţia, susţine că actuala coaliţie de guvernare nu şi-a asumat eşecul politic de la prezidenţialele de luna trecută, alegeri câştigate de candidatul liberal Klaus Iohannis, în detrimentul lui Victor Ponta. Eugen Nicolăescu, deputat PNL: ”Coaliţia de guvernare, aşa cum o fi ea concepută, cu sau fără acord politic, nu a învăţat nimic din votul cetăţenilor din 16 noiembrie, nu a asumat un eşec politic atât al lui Victor Ponta, cât şi al executivului domniei sale. Populaţia a spus nu, domnule Ponta”.



    De altfel, PNL nu şi-a ascuns intenţia de a prelua puterea în 2015, eventual, în urma unor alegeri anticipate – un scenariu posibil, dar, totuşi, puţin probabil, apreciază observatorii. Cei care consideră şi că perioada imediat următoare, odată cu preluarea oficială a mandatului prezidenţial de către Klaus Iohannis, este demnă de urmărit din perspectiva relaţiei instituţionale Preşedinţie — Guvern. Chiar dacă are un profil ce-l recomandă drept un politician echilibrat, Iohannis intră în scenă după câţiva ani în care actualul şef al statului, Traian Basescu, şi cel al guvernului, Victor Ponta, au tot cultivat relaţii conflictuale, în care s-au consumat multe energii.

  • Jurnal românesc – 15.12.2014

    Jurnal românesc – 15.12.2014

    42% dintre românii consideră că mărirea numărului de secţii de vot ar fi cea mai bună soluţie pentru a rezolva problemele cu votul în diaspora, relevă o cercetare realizată în perioada 6-12 decembrie de GSSC Avangarde. Alte două soluţii vehiculate sunt votul electronic şi votul prin corespondenţă, care beneficiază de 15%, respectiv 12% susţinere din partea cetăţenilor. Primul-ministrul Victor Ponta este considerat de 31% dintre români principalul vinovat pentru problemele cu votul din diaspora intervenite la alegerile prezidenţiale din acest an.


    Urmează Biroul Electoral Central, care este apreciat drept principal vinovat de 17% dintre respondenţi, ministrul de Externe – 6%, Opoziţia – 3%, Toţi – 10%. Solicitaţi să-şi spună opinia cu privire la modul în care a fost organizat votul în diaspora în turul 2 al alegerilor prezidenţiale, 42% au o părere foarte proastă, 29% – proastă, 14% – bună, 3% – foarte bună. Cercetarea GSSC Avangarde a fost realizată pe un eşantion de 850 persoane de 18 ani şi peste. Tipul eşantionului este probabilist, stratificat, iar metoda de culegere a datelor a fost faţă-în-faţă cu respondentul, la domiciliul acestuia. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. Eroarea maximă tolerată este de plus/minus 3,36%, pentru un interval de încredere de 95%.



    Numărul turiştilor straini cazaţi în hoteluri şi pensiuni turistice din Romania a fost, în primele nouă luni ale anului, de aproape 1,5 milioane, iar cheltuielile realizate de aceştia s-au situat la 3,73 miliarde de lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică, publicate luni. Principalele motive ale sejurului petrecut în România, în perioada iulie – septembrie, le-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (58,5% din numărul total de turişti nerezidenţi). Un alt motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România a fost determinat de călătorii în scop particular (41,5% din numărul total de turişti nerezidenţi). Datele INS relevă faptul că, din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (55%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (94,8% din totalul cheltuielilor pentru cazare). De asemenea, cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au avut o ponderea de 15,8% din total, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 11,1%.



    Proiectul bugetului de stat al Romaniei pe 2015 va intra in dezbaterea Parlamentului pe 19 decembrie, votul final fiind programat duminică, 21 decembrie. Potrivit documentului, aprobat de Guvern săptămâna trecută, construcţia bugetară se bazează pe un deficit de 1,8% din PIB, o inflaţie de 2,2% şi o creştere economică de 2,5%. Documentul nu prevede nici un fel de noi taxe şi impozite, a reafirmat premierul Victor Ponta, ci doar acele măsuri economice şi sociale anunţate, cum ar fi scăderea CAS sau scutirea profitului reinvestit. Şeful executivului a precizat că principalii ordonatori de credite vor primi în 2015 mai mulţi bani decât în acest an.



    Poliţişti români vor patrula în perioada 15 decembrie 2014 – 9 martie 2015 în staţiunea bulgară Bansko. Câte doi poliţişti români, în trei serii, toţi cunoscători ai limbii bulgare, vor fi detaşaţi pentru a patrula alături de poliţişti bulgari şi a îndruma turiştii români. Pe timpul misiunii, poliţişti români vor consilia, sprijini şi îndruma turiştii români aflaţi pe teritoriul bulgar. Este al cincilea sezon de iarnă în care poliţiştii români vor desfăşura activităţi comune de ordine şi siguranţă publică, alături de poliţişti bulgari, în staţiunea montană Bansko.

  • Retrospectiva săptămânii 7.12 – 13.12.2014

    Retrospectiva săptămânii 7.12 – 13.12.2014

    Bugetul României pe 2015



    Guvernul de la Bucureşti a definitivat proiectul bugetului de stat pe 2015. A fost construit pe un deficit de 1,8% – indice macroeconomic negociat cu reprezentanţi ai FMI şi Comisiei Europene, care şi-au încheiat, la începutul săptămânii, o nouă misiune la Bucureşti. Autorităţile de la Bucureşti mai mizează pe o inflaţie de 2,2% şi pe o creştere economică de 2,5%. În bugetul pe anul viitor, mai mulţi bani faţă de 2014 vor avea ministerele Muncii, Finanţelor, Agriculturii, Fondurilor Europene, Transporturilor şi al Economiei. Fonduri diminuate se vor îndrepta, în schimb, spre Sănătate, Cultură, Administraţie şi Interne. Cu alte detalii, premierul Victor Ponta: ‘În primul rând nu va exista şi nu se construieşte bugetul pe baza nici unei taxe sau impozit suplimentar în anul 2015. Evident, cota unică de 16% rămâne în vigoare, există o taxă care se reduce şi care a fost luată în calcul la construcţia bugetului, şi anume taxa pe construcţii speciale, de la 1,5 la 1%. Era un obiectiv fundamental. Toate măsurile, fie de stimuare economică, fie de dreptate socială, deja, în vigoare, sunt incluse în buget.’ Bugetul pe 2015 are în vedere creşterea salariului minim în două etape, astfel că, la 1 ianuarie, acesta va ajunge la 975 de lei (220 de euro), iar la 1 iulie, la 1.050 lei (235 de euro). O altă măsură vizează indexarea pensiilor cu 5%, creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari şi cea pentru persoanele cu dizabilităţi. În prim-plan va fi, totodată, ierarhizarea investiţiilor. Ministrul delegat pentru buget, Darius Vâlcov: ‘Am preferat să tăiem de la tot ce înseamnă risipă şi să mergem pe investiţii. Investiţiile au crescut de la 34 la 44, sunt 23%, şi în buget vom prezenta şi o listă de prioritizare a investiţiilor. Pe investiţii cred că nu există vreun caz unde să avem o diminuare.’ Printre dezideratele Executivului român figurează, în egală măsură, scăderea cu 20 de mii, adică la 465.000 de persoane, a numărului şomerilor.




    Votul prin corespondenţă respins



    Parlamentul de la Bucureşti — o clădire bântuită de comunişti, preocupaţi să-şi pedepsească cetăţenii plecaţi”. În aceşti termeni a criticat deputatul Eugen Tomac, votul din Camera Deputaţilor, care a respins, marţi, în calitate de for decizional, o mai veche propunere legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Proiectul fusese respins, în februarie, şi de Senat. Gravele probleme apărute la votul din străinătate la recentul scrutin prezidenţial au scos în evidenţă, odată în plus, necesitatea modificării legislaţiei electorale, astfel că, reunite în plen, Camera Deputaţilor şi Senatul au decis ca 30 iunie 2015 să fie termenul final până la care o Comisie parlamentară specială să elaboreze propuneri în acest sens. Mai mulţi români, dintre miile care au stat cu orele la cozi să voteze şi nu au reuşit din cauza unei organizări defectuoase a prezidenţialelor din noiembrie, au făcut plângeri penale. Instrumentat într-o primă fază de Parchetul General, dosarul a fost preluat de Direcţia Naţională Anticorupţie, căreia Autoritatea Electorală Permanentă i-a trimis, luni, documentele solicitate spre verificare.




    Migraţia aleşilor locali, neconstituţională?



    Curtea Constituţională a României va dezbate, miercuri, 17 decembrie, sesizarea parlamentarilor liberali şi democrat-liberali privind neconstituţionalitatea legii de aprobare a ordonanţei guvernamentale de urgenţă a migraţiei aleşilor locali. Adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi, săptămâna aceasta, de Senat, ca for decizional, ordonanţa le permite, în esenţă, acestora, să îşi schimbe partidul fără riscul de a-şi pierde mandatul. Opoziţia incriminează încurajarea traseismului politic, una din cele mai nocive practici politice româneşti. Liderul Grupului PNL din Senat, Puiu Haşoti: ‘După ce traseismul politic a schimbat majorităţi locale, judeţene şi naţionale, acum, prin acest act normativ, se dă o lege care încurajează schimbarea acestor majorităţi, ceea ce e incalificabil din punct de vedere politic.’





    Efectele inundaţiilor de iarnă


    Râuri şi pârâuri din judeţele Olt, Dolj, Teleorman, Mehedinţi, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov au fost plasate, săptămâna aceasta, de hidrologi sub incidenţa codurilor roşu, portocaliu sau galben de inundaţii. Ploile au afectat 140 de localităţi din sudul ţării, zeci de drumuri şi sute de hectare de teren agricol. Zeci de persoane au fost evacuate. În mai multe zone s-au produs alunecări de teren. Cel mai afectat de intemperii este judeţul Teleorman. Acolo au fost mobilizate echipe de intervenţie pentru a veni în sprijinul autorităţilor locale.





    Europa League, fără români



    Campioana României la fotbal Steaua Bucureşti şi vicecampioana Astra, din Giurgiu, şi-au încheiat, joi seara, cu înfrângeri, traseul în Europa League. În ultimul său joc din Grupa J, Steaua a pierdut, cu 0-2, partida cu formaţia ucraineană Dinamo Kiev şi, cu doar 7 puncte, s-a situat a treia în clasament. Astra a fost surclasată cu un zdrobitor 1-5, în deplasare, de echipa FC Red Bull Salzburg din Austria şi, cu doar 4 puncte, a terminat pe ultimul loc în Grupa D.

  • Bugetul României

    Bugetul României

    Construit pe un avans al produsului intern brut de 2,5%, bugetul României pentru 2015 reflectă accelerarea reformelor structurale în domeniile strategice, susţin autorităţile de la Bucureşti.



    Guvernul va forţa chiar obţinerea unei creşteri economice de peste 3%, dar acest obiectiv depinde şi de evoluţiile din plan extern, a precizat consilierul primului ministru, Cristian Socol. Bugetul este orientat şi în acest an spre investiţii şi creare de locuri de muncă – cheltuielile destinate investiţiilor sunt mai mari cu 24% (cu 8,7 miliarde lei, aproape 2 miliarde de euro) faţă de acest an, iar construcţia bugetară arată respect pentru mediul privat prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene, scheme de garanţii de stat şi ajutoare de stat, mai spune Cristian Socol.



    De asemenea, oferă sprijin mărit pentru producătorii agricoli, acordă facilităţi punctuale investiţiilor străine cu valoare adăugată, dezvoltă parcurile industriale şi tehnologice concomitent cu stimulente acordate învăţământului tehnic.În acelaşi timp, se mizează pe o creştere a ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune până la 80%.



    Respectând în totalitate angajamentele luate de România faţă de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, bugetul ia în calcul un deficit de 1,83% şi o inflaţie de 2,2% şi garantează securitatea financiară a României graţie existenţei unor buffere (fonduri de rezervă) mai mult decât confortabile, de 9,25 miliarde de euro, care ar acoperi pe o perioadă de 6-7 luni toate obligaţiile financiare pe care statul le are faţă de cetăţeni, precum salarii sau pensii. Astfel, sunt eliminate aproape în totalitate riscurile determinate de posibila reapariţie a recesiunii în zona euro şi de turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale.



    Nevoia de a continua procesul de consolidare fiscală – strict necesar pentru a creşte sustenabilitatea finanţelor publice şi a mări credibilitatea reformelor — este asociată fortificării plasei de siguranţă socială, puternic deteriorată în urma măsurilor de austeritate din perioada crizei. În 2015 creşte substanţial salariul minim, cresc ţintit salariile medicilor şi ale profesorilor, cresc pensiile cu 5% şi sunt implementate măsuri de sprijin pentru persoanele vulnerabile, precum cele aflate în sărăcie severă sau cu dizabilităţi.



    Cele mai mari bugete sunt prevăzute pentru ministerele Muncii, Finanţelor, Agriculturii, Fondurilor Europene, Transporturilor şi cel al Economiei. Cei mai puţini bani se îndreaptă spre Sănătate, Cultură, Administraţie şi Interne.



    Din opoziţie, liberalii au anunţat deja că vor vota împotrivă, invocând lipsa precizării explicite a sursei de acoperire a banilor pentru investiţii.

  • Eveniment Top – 13.12.2014

    Eveniment Top – 13.12.2014

    Bugetlu ali Românii ti anlu 2015



    Guvernul di Bucureşti bitisi proiectul mutrinda bugetlu di stat ti anlu 2015. Fu adrat pi un deficţit di 1,8% – indiţi macroicunumic, pâzâripsit” cu reprezentanţâ dit FMI şi Comisia Europeanâ, cari ş-bitisirâ, tu ahurhita a stâmânâl’ei, unâ nauâ misiuni Bucureşti.


    Autorităţli di Bucureşti mai au timel’iu pi unâ inflaţii di 2,2% şi pi unâ crişteari icunumicâ di 2,5%. Tu bugetlu pi anlu ţi yini, ma mulţâ pâradz andicra di 2014 va s-aibâ ministerili a Lucurlui, a Finanţilor, a Agriculturâl’ei, a Pâradzlor Europen’i, a Transporturlor şi ali Icunumii.


    Cama pţân’i pâradz ama va s-ducâ la Sânâtati, Culturâ, Administraţii şi Interni. Cu alti-ndauâ detalii, premierlu Victor Ponta: Prota, nu va s-adarâ bugetlu pi timeliu a niţi unâl’ei taxâ icâ impozit ayoriea tu anlu 2015. Limpidi easti, cota unicâ di 16% armâni, existâ unâ taxâ cari s-n’icşureadzâ şi cari fu luatâ tu calcul la adrarea a bugetlui, icâ taxa pi construcţii ayoriea, speciali, di la 1,5 la 1%. Eara un scupo di timel’iu. Tuti meatrili, icâ di stimuari icunumicâ, icâ di îndreptati soţialâ, deja, tu practico, suntu bâgati tu buget.


    Bugetlu pi 2015 mutreaşti şi criştearea a salarilui minim tu dauâ etapi, icâ, la 1 di Yinaru, aestu dit soni va s-agiungâ la 975 di lei (220 di euro), iara la 1 di Alunar, la 1.050 lei (235 di euro). Unâ altâ meatrâ caftâ ş-indexarea a pensiilor cu 5%, criştearea ali indemnizaţii di turlii soţialâ ti pensionari şi aţil’ei ti oamin’ii cu dizabilităţ.


    Tu idyul chiro, di mari simasii va s-hibâ şi ierarhizarea a investiţiilor. Ministurlu ti buget, Darius Vâlcov: Aleapsim s-tâl’iem tut ţi easti risipâ şi s-nidzem pi investiţii. Investiţiili criscurâ di la 34 la 44, suntu 23%, şi tu buget va s-prezentăm şi unâ listâ mutrinda ordinea a investiţiilor. Pi investiţii, pistipsescu că nu lipseaşti s-tâl’iem ţiva, s-avem vârâ diminuari.’ Executivlu român caftâ, tu idyul chiro, ş-n’icşurarea cu 20 di n’ii, icâ la 465.000 di persoani, a numirlui di şomeri.




    Votlu prit corespondenţâ, niapruchiat



    Parlamentul di Bucureşti — unâ loc urdinat di comunişţâ, ţi vor sâ-şi pidipseascâ cetăţen’ii vgaţ”. Cu aesti zboarâ giudicâ deputatlu Eugen Tomac, votlu dit udălu a Deputaţţor, cari nu apruchie, Marţâ, ca for di apofasi, unâ cama veacl’i pripuneari di turlii legislativâ mutrinda bâgarea tu practico a votlui prit corespondenţâ la alidzerli parlamentari, prezidenţiali şi europarlamentari ti aligâtorl’ii român’i cu domicililu icâ reşedinţa tru xeani.


    Proiectul nu fu apruchiat, tu Şcurtu, niţi di Senat. Grealili problemi mutrinda votlu dit xeani la scrutinlu prezidenţial di tora ayoniea, scoasirâ tu migdani, nica unâ oarâ, lipsea a alâxearâl’ei a nomlui electoral, aşi că, andamusiţ tu plen, Udălu a Deputaţilor şi Senatlu apufusirâ ca 30 di Cireşar 2015 s-hibâ aţea dit soni dzuâ pânâ la cari unâ Comisii parlamentarâ ayoriea s-ascoatâ unâ pripuneari mutrinda aestu lucru.


    Ma mulţâ român’i, dit aţei dzâţ di n’ii ţi şidzurâ sâhăţ-ntredz la codz ta ş-aspunâ votlu şi cari nu amintarâ aestu lucru ti furn’ia a unâl’ei slabâ andridzeari a alidzerlor dit Brumar, pitricurâ câftări, plândzeri di turlii penalâ. Prota, dosarlu agiunsi la Parchetlu General, ama dapoaia aestu dit soni fu luat di Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti, a curi Autoritatea Electoralâ Permanentâ îi pitricu, Luni, tuti actili ţi li câftâ ti verificari.




    Migraţia, urdinarea politicâ a alepţâlor locali, paranom?



    Curtea Constituţionalâ ali României va s-zburascâ, N’iercuri, 17 di Andreu, di sesizarea a parlamentarlor liberali şi democrat-liberali mutrinda lipsa di constituţionalitati a nomlui di apruchiari a ordonanţâl’ei guvernamentalâ di urgenţâ a urdinarâl’ei a alpţâlor locali.


    Apruchiatâ ca pi ascumta di Udălu a Deputaţlor şi, stâmâna aestâ, di Senat, ca for di apofasi, ordonanţa lâ da cali aluştor s-treacâ tu altu partid fârâ piriculu ta ş-chiarâ mandatlu. Opoziţia cutuyurseaşti andruparea a traseismului politic, unâ dit nai ma laili practiţ politiţi româneşţâ. Liderlu a Grupului PNL dit Senat, Puiu Haşoti: Dupu ţi traseismul politic alâxi baia magiorităţ locali, giudeţeni şi naţionali, tora, prit aestu actu normativ, s-da un nom cari da curagiu ti alâxearea aluştor magiorităţ, aţea ţi easti di nicalificat tu ţi mutreaşti politica.




    Efecteli inundaţiilor di iarnă



    Arâuri mări ş-cama n’iţ dit giudeţili Olt, Dolj, Teleorman, Mehedinţi, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov furâ bâgati, stâmâna aestâ, di hidrologi, sum codurili aroşu, portocaliu icâ galbin di nicări.


    Ploili asparsirâ 140 di câsâbadzi dit sudlu ali vâsâlii, dzâţ di căl’iuri şi suti di hectari di teren agricol. Dzăţ di oamin’i furâ scoşi dit casili a lor. Tu ma multi zoni furâ ş-lunicări di loc. Nai ma laia catandisi easti tu giudeţlu Teleorman. Aclo, furâ pitricuti echipi di intervenţii ta s-agiutâ autorităţli locali.




    Europa League, fârâ român’i



    Campioana ali Românii la fotbal, Steaua Bucureşti, şi viţecampioana Astra, dit Giurgiu (tu Sud), s-dânâsirâ, Gioi searâ, cu meciuri niamintati, dit calea a lor tu Europa League.


    Tu aţel di soni a ei gioc dit Grupa J, Steaua chiru, cu 0-2, mecilu cu echipa ucraineanâ Dinamo Kiev şi, cu maşi 7 puncti, agiunsi pi treilu loc tu clasamentu. Astra fu-ntricuâ, cu un greu 1-5, tu deplasari, di echipa FC Red Bull Salzburg dit Austria şi, cu maşi 4 puncti, bitisi pi aţel dit soni loc tu Grupa D.



    Armanipsearea: Cristina Mina


    Ascultaţ aoa –>


  • Decizii economice la sfârşit de an

    Decizii economice la sfârşit de an

    După efervescenţa creată de alegerile prezidenţiale din luna noiembrie, agenda de la Bucureşti este dominată acum de chestiunile economice. Negocierile-maraton purtate timp de câteva zile de autorităţile române cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale creditoare au făcut lumină asupra unor indicatori importanţi în stabilirea bugetului pe 2015. Între aceştia — nivelul deficitului, convenit la 1,83% din Produsul Intern Brut, mai mare chiar decât ţinta de 1,4% pe care executivul român şi-o propusese. Bucureştiul a pledat şi pentru reducerea cursului la care vor fi calculate accizele în 2015, dar fără succes. Fondul Monetar Internaţional a insistat că este bine să existe un excedent de venituri la buget. În consecinţă, accizele vor fi calculate la fel ca anul acesta, la un curs de 4,73 lei pentru un euro.



    Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a precizat şi că, prin modificarea de către guvern a Codului Fiscal, nivelul accizelor va fi exprimat în lei începând de anul viitor, iar din 2016 va fi actualizat, anual, cu rata inflaţiei: Am mers după o metodologie de calcul preferată de mult mai multe ţări din Uniunea Europeană şi considerăm că întotdeauna trebuie să ne raportăm la leu şi nu la euro, şi la inflaţie, făcând acea medie, cum s-a mers până acum. Deci, practic, nu s-a schimbat decât metodologia de calcul, nu ne-am raportat la un nivel al euro diferit. Tocmai s-au încheiat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi, împreună, am stabilit acest nivel. A fost o propunere din partea noastră să discutăm despre alt nivel. Nicio propunere discutată cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană nu privea majorarea, ci întotdeauna am vorbit de un nivel mai redus, dar, aşa cum am convenit, după ce vom vedea execuţia în ceea ce priveşte veniturile pentru anul viitor vom putea să venim cu astfel de măsuri, de micşorare a nivelului, inclusiv la accize, pentru că, până acum, discuţiile, în special s-au axat pe reducerea TVA-ului.”



    În opinia lui Darius Vâlcov, acordul cu Fondul Monetar Internaţional va fi finalizat în septembrie, anul viitor, dar nu va mai fi prelungit. Ministrul pentru Buget a precizat că România are un fond de rezervă (buffer) de 9,25 miliarde de euro, care ar permite statului, într-o situaţie ipotetică de criză economică severă, să îşi acopere pe o perioadă de 6-7 luni toate obligaţiile financiare pe care le are faţă de cetăţeni, precum salarii sau pensii, fără să se împrumute.

  • Jurnal românesc – 10.12.2014

    Jurnal românesc – 10.12.2014

    Camera Deputaţilor a respins, marţi, în calitate de for decizional, o propunere legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Proiectul fusese respins în februarie şi de Senat. « Clasa politică a dat încă o palmă milioanelor de români de peste hotare » — a reacţionat deputatul independent, Eugen Tomac, unul din iniţiatorii propunerii. Potrivit acestuia, Parlamentul de la Bucureşti seamănă din ce în ce mai mult cu o clădire bântuită de comunişti, preocupaţi să-şi pedepsească cetăţenii plecaţi”. Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a decis ca 30 iunie 2015 să fie termenul final până la care o comisie parlamentară specială să elaboreze modificările la legislaţia electorală, impuse de gravele probleme apărute la votul din străinătate la recentul scrutin prezidenţial.



    Salariul minim pe economie va creşte, de la 1 ianuarie 2015, de la 900 de lei — cât este în prezent — la 975 de lei, iar a doua majorare se va produce începând cu 1 iulie, de la 975 la 1.050 de lei. Declaraţia aparţine Rovanei Plumb, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Potrivit acesteia, pensiile vor fi majorate cu 5%, iar pensia minimă va ajunge la 400 de lei.



    Reducerea cotei TVA pentru serviciile din turism va face ca destinaţiile româneşti să atragă un număr mai mare de turişti români şi străini în vacanţă în ţară — se arată într-un comunicat al Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România. Marţi, premierul Victor Ponta a anunţat că, anul viitor, taxa pe valoarea adăugată la pachetele All Inclusive din turism va scădea de la 24% la 9%. Potrivit premierului, impactul bugetar aferent acestei măsuri este de 100 milioane lei.



    Românii din mediul urban alocă un buget de aproximativ 1.500 de lei pentru petrecerea Sărbătorilor de iarnă, la fel ca şi bugetul de anul trecut — indică un studiu de piaţă. Astfel, peste 35% din orăşenii intervievaţi intenţionează să cheltuiască pentru masa de Crăciun şi Revelion sub 1.000 lei, în timp ce 26,4% urcă uşor către bugetul mediu de 1.500 de lei. Un buget de peste 3.000 de lei este luat în calcul doar de 14,9% dintre locuitorii din mediul urban, în timp ce 21% vor să cheltuiască între 1.500 şi 3.000 de lei. În privinţa călătoriilor sau excursiilor organizate de Sărbătorile de Iarnă, se înregistrează o creştere a numărului orăşenilor care vor pleca în concediu, dar o scădere a sumei medii alocate, de la 1.524 de lei în 2013, la 1.149 de lei în 2014. În acest an, aproape 90% dintre respondenţi intenţionează să ofere cadouri celor dragi cu ocazia Crăciunului şi a Revelionului. În topul cadourilor se regăsesc articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucăriile, cosmeticele şi parfumurile.



    500 de corporatişti din peste 20 de companii din toată ţara s-au înscris, deja, la Corporate Games – festivalul sporturilor pentru firme, ediţia a treia, care va avea loc în 23-25 ianuarie, în Poiana Braşov. Participanţii au posibilitatea să aleagă între nouă sporturi: schi, snowboard, tir, volei pe zăpadă, bowling, biliard, tenis de masă şi tenis de câmp. Începând din 2012, România s-a alăturat circuitului internaţional Corporate Games, cel mai mare eveniment sportiv din lume care promovează sportul în masă pentru amatori, mişcarea şi valorile generale ale sportului, organizând în 28 de ţări din întreaga lume festivaluri sportive pentru corporatişti. Corporate Games este o combinaţie între sport, business şi turism, reunite într-o competiţie mondială între corporaţii.

  • Rectificare bugetară la Bucureşti

    Simultan cu discuţiile purtate cu misiunea comună a FMI şi Comisiei Europene asupra proiectului buget pentru 2015, Guvernul de la Bucureşti anunţă o a treia, şi ultimă, rectificare bugetara pe anul în curs. Va fi, se felicită membrii Executivului, tot o rectificare pozitivă, posibilă graţie excedentului bugetar înregistrat pe final de an. Cabinetul vrea să acopere datorii către diverşi furnizori, acumulate ca arierate în bugetele spitalelor sau autorităţilor locale.



    De asemenea, rectificarea va acoperi şi cheltuielile pentru plata diferenţei salariale câştigate în instanţă de diferite categorii de bugetari, după reducerea lefurilor cu 25% din 2010, când România fusese afectată de vârful crizei economice. Printre beneficiarii sumelor suplimentare figurează ministerul Justiţiei şi Parchetul, agricultura, transporturile sau educaţia. Va primi bani în plus şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru plata despăgubirilor stabilite prin titluri executorii. Vor fi, în schimb, diminuate bugetele ministerelor Muncii, Dezvoltării şi Sănătăţii.



    Premierul Victor Ponta se declară convins că şi emisarii creditorilor internaţionali ai României, Fondul şi Comisia, vor fi de acord cu rectificarea: “Au constatat şi ei că nu doar că avem creştere economică, dar că după 11 luni avem un deficit doar de 0,2% din PIB şi prin rectificare o să plătim în avans multe din lucrurile pe care trebuia să le plătim anul viitor, pentru că ne-am gospodărit bine şi pentru că avem încasări mai mari şi cheltuieli mai mici.”



    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, acuză, în schimb, angajamentele cu caracter electoral pe care premierul şi le-a asumat înaintea scrutinului prezidenţial, pe care l-a şi pierdut luna trecută: “Dacă nu cresc taxele, trebuie să reduci cheltuielile mult mai mult. Pe partea de cheltuieli, fără îndoială se pot face economii, în condiţiile în care discutăm de ineficienţe foarte mari, dar ca să faci acele economii îţi trebuie nişte reforme, adică trebuie să ai o prioritizare a investiţiilor, să aloci banii după criterii cost-beneficiu, criterii fundamentate economic. Nu vedem că se întâmplă lucrul ăsta. Fără reforme profunde în zonele despre care discutăm, nu putem face acele economii pentru că ele nu vin de sine. Trebuie găsite nişte măsuri care să atingă problemele din rădăcină.”



    La rându-le, cercurile de afaceri acuză structura bugetară, despre care spun că e netransparentă. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan: “Ce garanţii avem că banii care pot fi mobilizaţi în plus de la buget se vor duce pe chestiuni care interesează societatea, infrastructură, şcoli, spitale ş.a.m.d.? Nu avem nicio garanţie” Pârvan mai afirmă că România nu are resurse bugetare suficiente şi că, anul viitor, multe proiecte vor trebui cofinanţate din fonduri europene.

  • Jurnal românesc – 26.11.2014

    Jurnal românesc – 26.11.2014

    Proiectul bugetului de stat pentru 2015 va fi înaintat Parlamentului pe 10 decembrie, după ce va fi discutat, săptămâna viitoare, cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale, a anunţat premierul Victor Ponta. El a subliniat că bugetul pe anul viitor nu prevede majorări de taxe sau impozite, dar include indexarea pensiilor şi menţinerea cotei unice. În ceea ce priveşte restructurarea Guvernului, Victor Ponta a precizat că intenţionează să se prezinte în Parlament cu o formulă modificată a cabinetului care va include şi membri ai Partidului Liberal Reformator, condus de Călin Popescu-Tăriceanu.



    Presedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va face vineri o vizita la Chisinau, la invitatia presedintelui Nicolae Timofti, a anuntat purtatorul de cuvant al Presedintiei de la Chisinau, Vlad Turcanu. Vizita Lui Iohannis coincide cu ultima zi de campanie pentru alegerile parlamentare din Rep.Moldova, care vor avea loc pe 30 noiembrie. Şi noul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat că prima vizită în calitate de şef al diplomaţiei române va fi la Chişinău pe 1 decembrie, de Ziua Nationala a Romaniei, la o zi dupa scrutin. Aurescu a subliniat ca aceste alegeri reprezintă un moment istoric pentru Rep.Moldova, care trebuie să marcheze consolidarea parcursului ireversibil spre Europa şi continuarea reformelor democratice..



    Cetăţenii români ale căror bunuri au fost trecute în proprietatea statului bulgar ca urmare a aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria vor primi despăgubiri băneşti, au decis, marţi, deputaţii prin adoptarea Legii pentru acordarea de compensaţii proprietarilor de bunuri sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Potrvit legii, despăgubirile băneşti se vor efectua în ordinea cronologică a emiterii hotărârilor comisiilor judeţene, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu 2015. Cuantumul unei tranşe anuale nu poate fi mai mic de 20 de mii de lei. În cazul în care suma ce trebuie plătită este mai mică decât 20.000 de lei, aceasta va fi achitată integral, într-o singură tranşă. Sumele aferente despăgubirilor se vor majora/actualiza prin decizia preşedintelui ANRP cu inflaţia aferentă perioadei dintre momentul emiterii hotărârilor comisiilor judeţene şi data intrării în vigoare a legii.



    Revista National Geographic a ales Maramureşul între primele 20 de destinaţii turistice ale lumii în 2015. Specialiştii de la celebra publicaţie americană invită la o călătorie “ce nu trebuie ratată” în ceea ce numesc “o lume a lemnului”, pentru a trăi o experienţă unică în Europa. Autoritatile locale sustin ca va creste numarul de turişti care vor să viziteze Maramuresul, o zona unde sunt pastrate la loc de cinste tradiţiile, portul, obiceiurile, bisericiile din patrimoniul Unesco. La acestea se adauga si alte frumuseti precum Cimitirul Vesel de la Sâpânţa şi, poate, cea mai sălbatică vale din Europa, Valea Vaserului.



    Colecţii din muzee şi instituţii de artă din România pot fi vizitate, în premieră, din 25 noiembrie pe platforma Google Cultural. Printre acestea figureaza trei dintre cele mai importante muzee din Romania, Muzeul National Brukental, complexul National Muzeul Astra din Sibiu, Muzeul National al Taranului Roman din Bucuresti. Pot fi vizonate peste 800 de exponate din colecţii, de la picturi, desene, obiecte de artă populară, artefacte religioase, la fotografii şi documente. Mai mult, o selecţie de obiecte de artă au fost imortalizate la înaltă rezoluţie, permiţând reliefarea celor mai mici detalii.

  • Jurnal românesc – 25.11.2014

    Jurnal românesc – 25.11.2014

    Popularitatea preşedintelui ales al României, Klaus Iohannis, a urcat spectaculos, iar optimismul românilor s-a dublat după alegerile prezidenţiale, arată un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie. Încrederea românilor în Klaus Iohannis a crescut de la 25%, înainte de alegeri, la 61%, ceea ce-l face pe Klaus Iohannis politicianul cu cea mai spectaculoasă creştere a încrederii populaţiei în ultima perioadă. Pe de alta parte, 62% dintre cei chestionaţi consideră că nu trebuie schimbat guvernul actual, pentru ca puterea sa nu fie deţinută de un singur partid. În urma alegerilor, candidatul Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis, a obţinut 54,43%, iar candidatul PSD-UNPR-PC, premierul Victor Ponta, 45,56%. În secţiile de votare din diaspora, Klaus Iohannis a câştigat detaşat, cu aproape 90% dintre voturi.



    Procurorii au început urmărirea penală în mai multe dosare în urma plângerilor depuse de românii din străinătate care nu au putut vota la alegerile prezidenţiale. Urmărirea penală a început faţă de faptă, adică faţă de încălcarea dreptului la vot. Procurorul General Tiberiu Niţu a precizat că prin poşta electronică au fost primite mai multe sesizări împotriva miniştrilor care au avut atribuţia de a organiza alegerile.



    În Romania, proiectul bugetului de stat pentru anul viitor va fi definitivat vineri, a anunţat ministrul delegat pentru buget, Darius Vâlcov. El a precizat ca documentul va fi discutat, săptămâna viitoare, cu reprezentanţii Comisiei Europene, FMI şi cei ai Băncii Mondiale, iar cel mai probabil pe 10 decembrie va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere si adoptare. Darius Vâlcov a reamintit ca în proiectul de buget nu vor exista creşteri de taxe şi impozite, iar prioritatea o reprezintă investiţiile din fondurile europene. Totodată, oficialul roman a precizat că majorările în două etape a salariilor profesorilor sunt cuprinse în proiectul de buget pentru 2015.



    Duminică, în Republica Moldova, fosta republică sovietică majoritar românofonă, vor avea loc alegeri parlamentare, considerate cruciale pentru viitoarea orientare a statului. Conform analiştilor, scrutinul ar putea fi câştigat de principalele trei formaţiuni proeuropene care, împreună, devanseaza Partidul Comuniştilor, de orientare prorusă. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Cercetare Sociologică din Moldova, Partidul Comuniştilor rămâne pe primul lor în intenţiile de vot, cu 17%, fiind urmat de Partidul Liberal Democrat, cu 15%, Partidul Democrat, cu 13%, Partidul Patria, cu 8,2% şi Partidul Liberal, cu 6,5%. Aproape de pragul accederii în legislativul de la Chişinău sunt Partidul Socialiştilor, cu 4,7% şi Partidul Liberal Reformator, cu 4,3%.

  • De la inflaţie, la relaţiile cu FMI

    De la inflaţie, la relaţiile cu FMI

    Institutul Naţional de Statistică din România a comunicat o creştere de 1,44% a preţurilor de consum, în septembrie, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia preţurilor atenuează, oarecum, neliniştea cauzată de prognoza inflaţiei, revizuită în scădere de Banca Naţională, de la 2,2% la 1,5% pentru acest an şi de la 3% la 2,2%, în 2015.



    Fenomenul este comentat de analistul economic, Constantin Rudniţchi: “Există o tendinţă care îngrijorează Europa, şi anume de deflaţie, adică de scădere a preţurilor. România nu este în această situaţie, adică nu ne paşte pericolul unei deflaţii, al unei scăderi a preţurilor, dar, în orice caz, Europa şi-a pus această probemă destul de pregnant. O scădere a preţurilor înseamnă, încă o dată, o pierdere a pieţelor.”



    Banca Naţională estimează că, anul viitor, în Romania, tutunul şi alcoolul se vor ieftini uşor, în vreme ce alte produse pentru care se aplică accize, precum combustibilii, s-ar putea scumpi. Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat, într-un raport al Bancii, că revizuirea ţintei de inflaţie provine din deficitul de cerere accentuat şi din inflaţia foarte redusă din zona euro. În privinţa riscurilor pentru economia românească, el a menţionat evoluţiile geopolitice şi eventuala amânare a unor reforme. România are o serie de angajamente faţă de instituţiile financiare internaţionale creditoare de a continua reformele în domeniul fiscal-bugetar.



    Potrivit reprezentantului rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, in ultimii 5-6 ani, in România, s-a depus un efort considerabil pentru a face economia mai solidă şi mai rezistentă la şocuri, dar acum este extrem de important ca această îmbunătăţire considerabilă să nu fie, în niciun fel, pusă în pericol.



    Cel mai recent acord al României cu Fondul Monetar Internaţional, al treilea din 2009, este un acord stand-by în valoare de 4 miliarde de euro, care expiră anul viitor şi care, probabil, nu va fi reînnoit. FMI a suspendat discuţiile pe marginea acestui acord până după turul al doilea al alegerilor prezidentiale, din 16 noiembrie. În octombrie, Fondul a revizuit, în creştere, la 2,4%, estimările referitoare la avansul PIB-ului României în acest an, dar autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la o creştere economică de 2,8%, chiar dacă avansul PIB estimat la elaborarea bugetului pe 2014 este de 2,2%.



    În 2013, economia românească a avansat cu 3,5%, una dintre cele mai ridicate rate de creştere din Europa.

  • Inflaţie şi buget

    În ultimele săptămâni, guvernul de la Bucureşti a făcut o serie de anunţuri legate de majorări de venituri. Pensiile vor creşte începând cu 1 ianuarie 2015. La fel şi salariile personalului din sistemul sanitar, banii alocaţi copiilor instituţionalizaţi sau persoanelor vârstnice aflate în centre de îngrijire. Toate aceste sume se vor regăsi în cheltuielile anului viitor. Cum şi din ce surse vor fi acoperite? Calendarul electoral impus de alegerile prezidenţiale a împiedicat elaborarea, încă, a unei schiţe de buget pe 2015, spre nemulţumirea opoziţiei de dreapta care acuză actualul guvern social-democrat de lipsă de viziune.



    Într-un interviu pentru Radio România Actualităţi, ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a furnizat o serie de explicaţii menite să contrazică, însă, astfel de alegaţii: Proiectul de buget pe anul 2015 se va lucra împreună cu Fondul Monetar la începutul lunii decembrie, la nivel tehnic. El va fi însuşit de posibilul nou guvern şi de posibilul nou premier foarte probabil în ianuarie 2015 şi asta, pentru că Fondul Monetar insistă să vină în misiune oficială în ianuarie 2015 ei au politica să nu negocieze sau să semneze scrisori de intenţie cu guverne interimare. Cum ştim, e posibil să existe un alt guvern şi, ca atare, ei vor să vină la mijlocul lunii ianuarie, deci în jur de 13 ianuarie. Din ultimele discuţii cu ei, bugetul pe 2015 urmează să fie definitivat în jurul acelei date.”



    Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, susţine, în schimb, că guvernul ar amâna prezentarea în Parlament a bugetului pentru a masca problemele create de tăierea investiţiilor. ”Prin eliminarea investiţiilor de stat, a investiţiilor guvernamentale din buget, din politicile economice ale guvernului, la un nivel minim, se compromite orice posibilitate de creştere economică în 2015.”



    Reducerea investiţiilor publice reprezintă unul din factorii care au făcut Comisia Europeană să revizuiască în jos prognoza de creştere economică a României, care ar urma să nu depăşească 2% la finele lui 2014.



    O astfel de măsură a condus la slăbirea creşterii economice — spune şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în opinia căruia aceasta ar putea avea, totuşi, şi un revers benefic: coroborată cu măsuri de combatere a corupţiei şi a evaziunii fiscale, ar fi un semn al eficientizării cheltuielilor publice, în condiţiile în care lupta anti-corupţie nu este doar o problemă de moralitate, ci şi de eficienţă economică. Şi tot din partea Bancii Naţionale a României au venit veşti încurajatoare în privinţa inflaţiei. Potrivit calculelor, aceasta ar urma să scadă de la 2,2 la 1,5% anul acesta şi de la 3 la 2,2% anul viitor.