Radio România Internațional

Tag: buget

  • România a ieşit din recesiune

    România a ieşit din recesiune

    România a ieşit din recesiune, înregistrând o creştere de 1% a PIB în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, după două scăderi consecutive, arată previziunile de toamnă ale Comisiei Europene publicate marţi. Potrivit prognozei, România va avea o creştere economică de 2% în 2014, în scădere însă faţă de estimarea precedentă de 2,5%. Consumul privat şi exporturile au fost principalele motoare ale creşterii din trimestru III, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ.



    Bruxelles-ul mai arată că în prima jumătate a lui 2014 România a cunoscut o creştere a exporturilor de mărfuri, depăşind aşteptările, cu 12,8%, în timp ce importurile au crescut cu 10,6%. In schimb, în a doua jumatate a anului, Comisia se aşteaptă ca avansul exporturilor să se estompeze, urmând ca în 2015-2016, acestea să treacă pe un trend descendent. In acelasi timp, creşterea importurilor va depăşi avansul exporturilor, din cauza cererii interne, a avertizat CE, care a revizuit în jos şi previziunea de creştere economică pentru 2015 de la 2,6% la 2,4%.



    Comisia Europeană mai estimează că deficitul bugetar al României va scădea până la 2,1% din PIB în acest an, dar în 2015 procesul de consolidare fiscală se va inversa, urmând ca deficitul să crească până la 2,8%, dacă Guvernul nu va lua nicio măsură de politică fiscală. Comisia consideră ca Executivul va trebui să majoreze taxele sau să reducă cheltuielile pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 si generate de reducerea Contribuţiilor Asigurărilor Sociale (CAS), a taxei pe stâlp şi a accizelor. Executivul comunitar atrage atentia că până la data elaborării prognozei de toamnă, autorităţile de la Bucureşti nu au trimis niciun proiect de buget pentru 2015 şi aminteşte că ţinta de deficit convenită de guvern cu FMI şi CE pentru anul viitor este de 1,4% din PIB.



    In replică, la Bucureşti, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, susţine că, având în vedere excedentul bugetar înregistrat de Romania în primele 10 luni ale anului, este posibil ca anul viitor să nu fie nevoie de majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli. El a mai spus că o scădere a investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă ea s-a făcut pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor neeraliste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt.



    Pe de altă parte, Banca Naţională a redus din nou dobânda de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 2,75% pe an. BNR a mai decis reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută de la 16 la 14%. In schimb, Banca centrală a hotărât menţinerea la 10 procente a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei.

  • Jurnal românesc – 29.10.2014

    Jurnal românesc – 29.10.2014

    Execuţia bugetului general consolidat românesc s-a încheiat cu un excedent de 0,06 % din produsul intern brut, după primele nouă luni ale anului, ceea ce indică o situaţie favorabilă din perspectiva încadrării în ţinta de deficit pe ansamblul anului 2014, de 2,2 % din PIB, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice. Rezultatul înregistrat este influenţat de încasarea veniturilor din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră, emise de Ministerul Economiei, precum şi de tranşa a doua din impozitul pe construcţii speciale, se mai arată în document. În administraţiile locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 4,7 procente.



    Aflat la o degustare de produse şi vinuri moldoveneşti, însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, a declarat că Republica Moldova trebuie să îşi diversifice în cel mai scurt timp pieţele de export, după ce Rusia a interzis importurile de fructe şi vinuri din această ţară. Diplomatul american a sfătuit companiile din fosta republică sovietică să profite de “pieţele europene şi euroatlantice care sunt predictibile şi sigure în comparaţie cu cele ruseşti”. Totodată, el a precizat că SUA susţin ferm angajamentul Chişinăului faţă de integrarea europeană, “cel mai bun drum către prosperitatea ţării”.



    Reprezentanţii Guvernelor român şi bulgar au semnat, la Bucureşti, un memorandum prin care se angajează să înceapă construcţia a două noi poduri peste Dunăre, mai intai la Turnu Măgurele-Nikopole şi apoi la Călăraşi-Silistra. Termenul avansat pentru inaugurarea primei construcţii este de 2 ani. Acesta fi cel de-al treilea pod peste Dunăre după cele de la Ruse-Giurgiu şi Vidin-Calafat şi va costa între 200 şi 270 de milioane de euro, potrivit studiilor de fezabilitate. Pentru această construcţie se va solicita co-finanţare din partea UE. Bulgaria şi România şi-au exprimat disponibilitatea de a construi cât mai multe poduri pentru a lega regiunile sărace de pe cele două maluri ale Dunării, pentru atragerea investiţiilor, creşterea traficului şi susţinerea afacerilor locale.



    Efectivul salariaţilor din economia românească a ajuns la finalul lunii iulie a acestui an la 4,4 milioane de persoane, nivelul maxim înregistrat din luna octombrie 2009 până în prezent, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Piaţa muncii mai are însă de recuperat încă 300.000 — 400.000 de locuri de muncă pentru a ajunge la numărul mediu înregistrat în 2008. Conform specialiştilor, creşterea numărului de salariaţi este o consecinţă a faptului că firmele şi-au majorat capacităţile de producţie în România, în detrimentul statelor din Asia sau din Africa, din cauza costurile scăzute.



    Două concerne internaţionale de pe piaţa de tehnologie a informaţiei vor veni, anul viitor, în România şi vor crea 4.500 de locuri de muncă, a anunţat ministrul pentru societatea informaţională, Răzvan Cotovelea. El a precizat că cele două companii au fost mulţumite de politica de taxare şi impozitare din România, dar şi de calitatea forţei de muncă pe care o găsesc aici. Agenda Digitală pentru România 2020, document care s-a aflat în consultare publică până la sfârşitul lunii iulie, arată că investiţiile totale în sectorul Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor vor ajunge până la 2,4 miliarde de euro în România, până în 2020, iar impactul pozitiv în PIB va fi de 13%.

  • Rezultati icunumiţi hairlatiti

    Rezultati icunumiţi hairlatiti

    Prit buget general anvartusit s-achicaseasti singirlu a bugetilor componenti a sistemlui bugetar. Tu ti mutreasti execuţia bugetară, aesta reprezintâ activitatea di adunari a amintatitlor bugetari şi di palteari a hargilor aprucheati si vulusiti tru buget. Unaoara ateali daua zboara zurapsiti, Ministerlu di Finanţi di Bucureşti dimanda, luni, că execuţia a bugetlui general anvartusit ali Românie s-bitisi, tru insita a a meslui yismaciuni, cu un excedentu di 0,06% dit Produslu internu brut. Tru contextul a unei paritati leu-euro di aproapea 4,5, amintatitli ti au una tin’ie di 155,4 miliardi di lei, reprezentândalui 23,5% dit PIB, fura cu 5,5% ma mari tru termen’i nominali andicra di idyiul chiro a anlui ti tricu. S-agiumsi pi una creastiri la adunarea paradzlor dit contribuţiili di asiguripseri sutiali, accize, impoziti şi taxi pi nicuchirata ş-pi ufilisearea a bunurlor, impozit pi profit ica TVA.



    Rezultatlu fu influenţat, tutunaoara, di adunarea a amintatitlor dit certificatili tra emisiili di gazi cu efectu di seră apufusiti di Ministerlu ali Economie, cata cum şi di tranşa a doaua dit impozitlu pi construcţii spetiali. Paradzl’i loat di la Uniunea Europeană tru contul a palterlor efectuati înreghistreadză ma largu un nivel relativ scădzut, reprezentândalui 0,8% dit PIB, ama suntu, şi eali, cu 9,6% ma mari andicra di idyiul chiro a anlui 2013. Tu ti mutreasti hargili, fapti isapi la 155 miliardi di lei, aesti s-n’icsurara tru termen’i nominali, cu 0,3% andicra di idyiul chiro a anlui ti tricu, ama ş-tru termen’i reali, hiindalui ma nghios cu 1,3 puncti protentuali ca fortuma tru PIB. Criscura hargili di personal di furn’ia a criştearil’ei la tin’ia di cafi mes nai cama n’ica bruta la 850 di lei, di la 1 di yinar 2014, şi la 900 lei, di la 1 alunar 2014. S-nreghistra, ama, n’icsurarea a hargilor cu tocurli, catacum şi a atilor cu bunuri şi servitii. Hargili tra investiţii, cari acata tru isapi hargili di capital, cata cum şi ateali aferenti cu programili di dizvultari finanţati dit izvuri interne şi externi, fura di 16,5 miliardi di lei, respectiv di 2,5% dit PIB, andicra di 19,4 miliardi di lei tru idyiul chiro a anlui ti tricu.



    Tru un zbor, specialiştil’i ved tru actualu contextu economico-financiar una catastisi favorabilă cari va s-da izini ali Românie s-hiba tru mardzin’ili a scupolui di ixichi di 2,2% dit PIB pi ansamblu a anlui 2014, aşi cum s-agiumsi pi achicaseari, tru prealabil, cu Fondul Monetar Internaţional. Aesta după ti România bitisi 2013 cu un deficit a bugetlui general consolidat di 2,5%. Autorităţli di Bucureşti au nadie că prit tanearea tru idyea scara a praxil’ei fiscala, coroborată cu una ţintă di creaştiri economică di 5-6% tru an, România va s-poata, cu chirolu, s-anvaleasca decalajlu ti u amparti di vasiliili dizvultati ali Uniuni Europeana.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Rezultate economice pozitive

    Rezultate economice pozitive

    Prin buget general consolidat se înţelege ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar. Cât despre execuţia bugetară, aceasta reprezintă activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget. Odată cei doi termeni definiţi, Ministerul de Finanţe de la Bucureşti a anunţat, luni, că execuţia bugetului general consolidat al României s-a încheiat, la finele lunii septembrie, cu un excedent de 0,06% din Produsul intern brut.



    În contextul unei parităţi leu-euro de circa 4,5, veniturile, în valoare de 155,4 miliarde lei, reprezentând 23,5% din PIB, au fost cu 5,5% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. S-au înregistrat creşteri la încasările din contribuţiile de asigurări sociale, accize, impozite şi taxe pe proprietate şi pe utilizarea bunurilor, impozit pe profit sau TVA. Rezultatul a fost influenţat, de asemenea, de încasarea veniturilor din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră emise de Ministerul Economiei, precum şi de tranşa a doua din impozitul pe construcţii speciale.



    Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate înregistrează în continuare un nivel relativ scăzut, reprezentând 0,8% din PIB, dar sunt, şi ele, cu 9,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013. În privinţa cheltuielilor, cuantificate la 155 miliarde lei, acestea s-au redus atât în termeni nominali, cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cât şi în termeni reali, fiind inferioare cu 1,3 puncte procentuale ca pondere în PIB. Au crescut cheltuielile de personal ca urmare a creşterii salariului minim brut la 850 lei, de la 1 ianuarie 2014, şi la 900 lei, de la 1 iulie 2014.



    S-a înregistrat, însă, reducerea cheltuielilor cu dobânzi, precum şi a celor cu bunuri şi servicii. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 16,5 miliarde lei, respectiv de 2,5% din PIB, faţă de 19,4 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.



    Într-un cuvânt, specialiştii văd în actualul context economico-financiar o situaţie favorabilă care va permite României să se încadreze în ţinta de deficit de 2,2% din PIB pe ansamblul lui 2014, aşa cum a fost convenit, în prealabil, cu Fondul Monetar Internaţional. Aceasta după ce România a încheiat 2013 cu un deficit al bugetului general consolidat de 2,5%. Autorităţile de la Bucureşti speră că prin menţinerea disciplinei fiscale, coroborată cu o ţintă de creştere economică de 5-6% pe an, România va putea, în timp, să recupereze decalajul ce o desparte de ţări dezvoltate ale Uniunii Europene.

  • Rectificare bugetară

    Guvernul României va aproba, marţi, cea de-a doua rectificare bugetară din 2014, care este, în ansamblu, una pozitivă, la fel ca cea din vară. Totuşi, vor fi şi tăieri de fonduri la unele instituţii şi ministere. Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat postat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cei mai mulţi bani îi va primi Ministerul Muncii (1,2 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale şi prestaţii sociale. Ministerul Dezvoltării Regionale va beneficia de o suplimentare de aproape 600 de milioane de lei, iar Internele vor primi 250 de milioane lei.



    Şi ministerul de Externe va beneficia de fonduri suplimentare (96 de milioane de lei) pentru întreţinerea şi funcţionarea misiunilor diplomatice, precum şi pentru programele de asistenţă pentru dezvoltare. Vor primi, de asemenea, bani în plus Senatul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului şi serviciile speciale. In schimb, Guvernul va tăia aproape 4 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare.



    Din aceasta suma, peste miliard de lei reprezintă reduceri de la Secretariatul General al Guvernului, care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi. Ministerele Finanţelor şi Agriculturii vor pierde şi ele câte un miliard de lei, iar Sănătatea, care la rectificarea de la jumătatea anului a primit un miliard, va trebui acum să renunţe la aproape 300 de milioane de lei.


    Totuşi, executivul va aloca circa 120 de milioane lei pentru programele naţionale de sănătate (HIV, oncologie, TBC), pentru plata drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în reţeaua administraţiei publice locale, pentru activitatea serviciilor de ambulanţă, reabilitarea unor maternităţi, finanţarea centrelor de permanenţă şi pentru măsuri de prevenire a EBOLA.



    Sume mai mici, de ordinul milioanelor de lei, vor fi tăiate de la Administraţia Prezidenţială, Academia Română, educaţie, sport şi cultură. In schimb autoritatile locale vor primi la cea de a doua rectificare peste 1,16 miliarde lei, la care se adaugă încă 1 miliard lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Opoziţia susţine că banii primiti de primari la rectificarea bugetară, care are loc cu puţin timp inaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, au conotaţie electorală.

  • Europa noastră – 23.08.2014

    Europa noastră – 23.08.2014

    Vacanţa europarlamentarilor este la final, motiv pentru care luna septembrie va aduce noi teme importante pe agenda europeană. Stabilirea bugetului pentru 2015 este una din priorităţi. Şi reconfigurarea legislaţiei europene pentru protejarea datelor este o temă importantă. Problemele legate de energia necesară Europei ocupă, de asemenea, pagini importante din agenda de lucru a instituţiilor comunitare.



  • Retrospectiva săptămânii 27.07 – 02.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 27.07 – 02.08.2014

    Intemperiile au afectat grav sud-vestul şi sudul României



    Aproape întreaga săptămînă sudul şi sud-vestul României s-au aflat sub incidenţa codurilor roşu, portocalu sau galben de inundaţii. In unele zone, avertizările de cod au fost dublate cu cele de ploi abundente şi vijelii. Intemperiile au provocat victime si pagube materiale importante. Peste două mii de case şi anexe gospodăreşti din aproape două sute de localităţi, mii de hectare de teren arabil au fost inundate, iar peste o mie de persoane au fost evacuate. Viiturile au distrus mai multe porţiuni de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, poduri şi podeţe. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric, după ce mai mulţi stâlpi de înaltă tensiune au fost doborâţi de vântul puternic. Efective importante de pompieri, jandarmi şi poliţişti au acţionat pentru salvarea persoanelor aflate în pericol şi pentru diminuarea pagubelor. Autorităţile centrale şi locale s-au aflat în stare de alertă şi s-au mobilizat pentru a ajuta sinistraţii. Au fost trimise in zonele afectate -alimente, apă, pături. Guvernul a acordat ajutoare finaciare în vederea înlăturării efectelor produse de inundaţii.




    Prima rectificare bugetară din 2014



    Guvernul României a aprobat, joi, prima rectificare bugetară, una pozitivă, din acest an. Cei mai mulţi bani vor primi ministerele Sănătăţii, Educaţiei, Apărării, Transporturilor, Muncii şi cel al Economiei. Si Ministerul Mediului va primi fonduri suplimentare strict pentru lucrări de amenajări şi combatere a inundaţiilor. De bani în plus va beneficia şi Autoritatea Electorală Permanentă pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Consiliul Fiscal consideră că, prin această rectificare, Executivul transferă povara pe bugetele anilor viitori, fiindcă a supraestimat încasările bugetare ce vor fi înregistrate la finele anului. Consiliul menţionează că rectificarea bugetară nu include impactul reducerii contribuţiilor la asigurări sociale cu 5% pentru angajator, măsură pe care Guvernul intenţionează să o aplice de la 1 octombrie.




    Liderul PSD, premierul român Victor Ponta şi-a anunţat oficial candidatura la alegerile prezidenţiale din noiembrie



    Premierul român, social-democratul Victor Ponta şi-a anunţat oficial candidatura pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. In discursul său electoral, Ponta a subliniat că îşi doreşte o schimbare după zece ani de stări conflictuale pe scena politică românească, un nou model de preşedinte, util societăţii. El a ţinut să transmită şi un mesaj de politică externă şi a vorbit despre România un aliat puternic al SUA şi Germaniei dar şi despre România – stat exemplu pentru vecinii săi – Rep.Moldova, Serbia şi Ucraina. Până acum şi-au mai anunţat candidatura la scrutinul din toamnă, Klaus Iohannis, şeful principalului partid de opoziţie, PNL (centru-dreapta), considerat şi principalul contracandidat a lui Ponta, liderul UDMR (la co-guvernare), Kelemen Hunor, şi fostul ministru de Externe si al Justitiei. Cristian Diaconescu, din partea PMP (opoziţia pro-prezidenţială).




    Reacţia Bucureştiului la protestele etnicilor români din Cernăuţi împotriva mobilizării pe frontul din estul Ucrainei



    Ministerul de Externe de la Bucureşti şi-a exprimat preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare militară a tinerilor ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Totodată, MAE urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces ce a generat îngrijorare atât în familiile etnicilor români, cât şi la nivelul opiniei publice din România. Si în Camera Deputaţilor de la Bucureşti, vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor, Bogdan Diaconu, a deplâns faptul că autorităţile de la Kiev recrutează etnici români pentru a-i trimite în prima linie a frontului în locul ucrainenilor. Reacţiile survin după seria de proteste ale etnicilor români din vestul Ucrainei,declanşate după ce sute de tineri din regiune au primit ordine de încorporare de la Kiev. Manifestanţii au ameninţat că vor bloca din nou şoselele din jurul oraşului Cernăuţi dacă nu vor primi garanţii scrise că nu vor fi trimişi să lupte contra secesioniştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.




    Dacian Cioloş propus de România pentru un nou mandat de comisar european pentru agricultură sau pentru portofoliul dezvoltării regionale



    Guvernul Romaniei l-a propus pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de comisar european pentru agricultură. Propunerea Executivului este susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu. În vârstă de 45 de ani, Dacian Cioloş este comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală din februarie 2010. El este iniţiatorul reformei Politicii Agricole Comune. În România, Cioloş a fost ministru al Agriculturii în perioada 2007 – 2008.




    4 echipe româneşti de fotbal în turul trei preliminar al Ligii Europa şi Ligii Campionilor



    Vicecampioana Romaniei la fotbal, Astra din Giurgiu, a învins acasă, cu scorul de 3-0 echipa ceha Slovan Liberec, în prima manşă a turului III preliminar al Ligii Europa. Cehi au fost şi adversarii Petrolului din Ploieşti, care, tot acasă, au terminat la egalitate, scor 1-1, partida împotriva Viktoriei Plzen. Tot în Liga Europa, CFR din Cluj a pierdut cu 1-0, în deplasare, în faţa echipei Dinamo Minsk, din Belarus. Miercuri, în prima manşa a turului III preliminar al Ligii Campionilor, Steaua Bucureşti a terminat la egalitate, 2-2, meciul din Kazahstan cu FK Aktobe. Partidele retur, decisive pentru calificarea in grupele celor doua competiţii continentale intercluburi, vor avea loc saptamana viitoare.

  • Controverse politice privind scăderea CAS

    Controverse politice privind scăderea CAS

    Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta şi-au scos săbiile din teacă cu prilejul unui nou episod al confruntării politice care îi opune. De data aceasta, subiectul disputei este reducerea cu 5% a contribuţiilor la asigurările sociale la angajator, pe care Guvernul ar dori să o vadă intrată în vigoare de la 1 octombrie.



    Luni, şeful Statului l-a chemat pe cel al Executivului la consultări după ce, săptămâna trecută, anunţase că nu va promulga legea aferentă decât după ce Guvernul îi va spune de unde va lua bani pentru a acoperi reducerea respectivă şi ce intenţionează să facă pentru a nu genera dezechilibre bugetare. În opinia lui Traian Băsescu, diminuarea CAS-ului ar determina o creştere a deficitului fondului de pensii pentru contracararea căreia Executivul va fi nevoit să mărească taxele sau să reducă investiţiile. Or, explicaţiile premierului Ponta şi ale ministrului său de finanţe Ioana Petrescu, menite să lămurească lucrurile, nu l-au convins. Preşedintele Băsescu:


    “Mă aşteptam ca doamna ministru să vină cu un desfăşurător, cu o foaie A4, să îmi dea argumente. Nu au fost. Este, în opinia mea, o măsură electorală pripită, care va aduce taxe suplimentare la populaţie. Aş pleca de la premisa că ideea legii este să acorde nişte facilităţi companiilor, lucru pe care eu îl susţin, dar ele vor fi recuperate bugetar de la populaţie, într-o formă sau alta, indiferent ce formă va găsi guvernul — taxe directe sau indirecte.”



    De propagandă politică, prin respingerea măsurii, îl acuză însă şi Victor Ponta pe preşedinte. Premierul îşi menţine punctul de vedere asupra oportunităţii diminuării contribuţiilor sociale la angajator şi a efectelor benefice cu bătaie lungă — combaterea muncii fără forme legale şi crearea de noi locuri de muncă. Premierul Ponta:


    “I-am explicat foarte clar, şi ştia acest lucru, că pentru anul 2014 nu se schimbă absolut niciunul din angajamentele asumate de România, iar pentru anul 2015 – 2016, atunci când vom merge în Parlament cu noul buget, vom ţine cont de combaterea evaziunii fiscale, de efectele pozitive ale promulgării Legii insolvenţei, de modul în care gândim dezvoltarea economică a României şi de unul din obiectivele fundamentale pe termen mediu, şi anume: să avem cel puţin un angajat care cotizează la asigurările sociale la un pensionar, pentru că am redus acest raport, însă până nu ajungem cel puţin la 1:1, pe termen de zece, douăzeci de ani, situaţia evident că arată foarte rău.”



    După întrevederea Băsescu-Ponta, preşedintele a anunţat că, ţinând cont că data limită a promulgării legii este 24 iulie, şi-a propus să discute şi cu reprezentanţii mediului de afaceri pe tema reducerii CAS. El aşteaptă, totodată, zilele acestea, de la ministrul de finanţe argumente şi, mai ales, cifre concrete.

  • Ultimul acord cu FMI?

    Ultimul acord cu FMI?

    Evaluarea celui de-al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional în ultimii 23 de ani s-a amânat pentru toamnă, până la întocmirea proiectului de buget pentru anul viitor. Reprezentanţii creditorilor internaţionali, prezenţi la Bucureşti la începutul acestei luni, au luat această decizie după ce mai multe puncte au rămas în suspensie. Unul major de dezacord este decizia autorităţilor române de a reduce cu cinci puncte procentuale contribuţiile de asigurări sociale la angajator.



    Boardul FMI a aprobat, în septembrie anul trecut, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române pentru încheierea acestui aranjament de tip preventiv, în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană. El expiră la jumătatea anului viitor şi, spun responsabilii români, acest contract de stabilitate, care asigură o ancoră, este cu siguranţă ultimul cu aceste instituţii creditoare. În acelaşi timp, spun analiştii, întârzierea înregistrată în procesul de evaluare a actualului acord nu ridică motive de îngrijorare imediată.



    Analistul economic Aurelian Dochia, explică: Dacă nu mai avem acordurile cu Fondul, evident că rămân semne de întrebare cu privire la politicile economice pe care guvernele le vor adopta în lipsa constrângerilor pe care de obicei le au din partea Fondului. Istoria noastră de vreo 20 de ani ne spune că există unele riscuri în această privinţă, dar până la urmă cred că depăşirea acestor acorduri trebuie să se întâmple şi trebuie să stăm pe picioarele noastre.”



    Momentul este destul de favorabil pentru România, atitudinea pieţelor internaţionale îmbuntăţindu-se considerabil în ultima vreme — mai spune Aurelian Dochia. În plus, acordul este unul de tip preventiv, Bucureştiul oricum nu intenţiona să folosească banii puşi la dispoziţie de finanţatorii internaţionali. Situaţia s-ar putea schimba, însă, dacă economia mondială ar da din nou semne de slăbiciune. Aurelian Dochia: Acest acord, în anumite condiţii, ar putea să recapete importanţă dacă pe pieţele financiare internaţionale apar din nou tulburări. Deocamdată lucrurile sunt relativ calme şi nu este nici un motiv de îngrijorare.”



    Oricum, actualul acord stand-by rămâne valabil, a subliniat premierul Victor Ponta: Acordul nu se întrerupe, nu se reziliază în vreun fel sau altul, nu se denunţă. Avem acest acord şi asta înseamnă că dacă vom avea cumva nevoie, sigur nu e cazul să accesăm creditele care sunt puse la dispoziţia României. Cu siguranţă avem în continuare acces la acel top up de 10% ca şi cofinanţare pentru fondurile europene, fără nici un fel de impediment. Liniile de credit deschise de Banca Mondială pentru programele de sănătate, de educaţie sunt valabile şi funcţionale. Şi din acest punct de vedere, cred că încrederea pe care România şi-a câştigat-o atât în faţa instituţiilor financiare internaţionale cât şi a pieţelor financiare private este un bun câştigat pe care trebuie să-l păstrăm.”



    Evoluţia indicatorilor macroeconomici s-a aflat în centrul discuţiilor de la Bucureşti, în condiţiile în care încasările bugetare nu se ridică la nivelul anticipat, iar guvernul intenţionează să implementeze o serie de măsuri care vor afecta negativ tocmai veniturile la buget. Între acestea, amintita reducere a CAS la angajator cu 5%, amânată cu trei luni, până la 1 octombrie. Potrivit ministrului finanţelor Ioana Petrescu, măsura va îmbunătăţi mediul de afaceri, va reduce povara fiscală pentru angajatorii corecţi şi ar putea conduce chiar la crearea de noi locuri de muncă, în urma scăderii angajărilor la negru.



    Se estimează că pierderile la buget prin aplicarea acestei măsuri se vor ridica pe trimestrul II la peste două miliarde şi jumătate de lei, însă executivul se ateaptă şi la efecte pozitive asupra bugetului, de aproape un miliard, atât din creşterea economică suplimentară, cât şi din taxele aferente locurilor de muncă trecute din piaţa neagră în zona fiscalizată.



    INS atrage, pe de altă parte, atenţia asupra faptului că exporturile României au scăzut în primele patru luni ale anului după ce ţara s-a situat pe primul loc în Europa în ultimii trei ani la acest capitol. Importurile cresc mai rapid decât exporturile – a declarat la Radio România copreşedintele Consiliului de Export, Mihai Ionescu: “Exporturile au început să obosească. Pe luna aprilie avem cel mai mic ritm de creştere în ultimii patru ani, ceea ce e un semnal important de care ar trebui să se ţină cont. Trei sectoare sunt în scădere dramatică: metalurgia, chimia şi producţia de calculatoare, în timp ce vedetele exportului continuă să fie construcţia de maşini, electronica şi electrotehnica, sectorul de IT.”


    Experţii financiari internaţionali apreciază, totuşi, că economia României a continuat să se redreseze şi este de aşteptat să crească în acest an cu 2,8%.

  • Provocările noului guvern de la Bucureşti

    La Bucureşti, disensiunile între social-democraţi şi liberali, câştigători împreună ai alegerilor din 2012, au dus în cele din urmă la o ruptură concretizată prin ieşirea PNL de la guvernare.



    Schimbarea structurii cabinetului, format acum din PSD, UNPR, PC şi UDMR, a impus şi asumarea unor obiective — cele mai multe dintre acestea preluate din programul de guvernare al precedentului executiv.



    Mai rezervat în promisiuni ca data trecută, premierul Victor Ponta a precizat că programul adoptat de guvern şi pentru care şi-a angajat răspunderea în Parlament respectă principiile care au stat la baza bugetului votat anul trecut în Parlament. Faţă de documentul defunctei Uniuni Social Liberale, actualul program prevede revenirea la o taxă pe valoarea adăugată de 19%, de la 24 cât este acum, reducerea CAS cu 5% la angajator sau reducerea TVA la produsele agro-alimentare de bază, pe măsură ce cadrul fiscal o va permite. TVA-ul şi CAS-urile sunt cele mai importante surse de venituri, asigurând împreună 55% din bugetul consolidat, bani din care se finanţează sănătatea, educaţia, armata, salariile bugetarilor, şomajul, ajutoarele sociale şi pensiile.



    Efectele diminuării TVA şi CAS ar fi pozitive asupra mediului de afaceri, spun analiştii, la fel şi măsurile privind impozitarea progresivă asupra celor cu venituri mici, dar, spun tot ei, astfel de măsuri ar afecta serios veniturile bugetare şi ar trebui să fie însoţite, cel mai probabil, de majorarea altor taxe sau impozite. Este şi opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, care spune însă că aplicarea acestor măsuri este oricum condiţionată de spaţiul fiscal disponibil: Acele măsuri sunt la stadiul de intenţie. Aţi văzut formularea, în măsura în care cadrul fiscal ne va permite”. Adică, în momentul de faţă practic ele în proiecţiile bugetare nu există. Ele vor putea fi implementate în măsura în care se găsesc soluţii de compensare. Dacă vrem să reducem o taxă, legea responsabilităţii fiscale spune că trebuie să găseşti o soluţie de compensare tot pe partea de venituri bugetare.”



    Cota unică de 16% rămâne în vigoare în noul program, iar ca priorităţi rămân reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi scutirea de impozit al profitului reinvestit. Ionuţ Dumitru consideră că reducerea CAS ar avea un impact benefic dar, atrage el atenţia, ea trebuie compensată cu lărgirea bazei de impozitare prin eliminarea excepţiilor în vigoare pentru anumite tipuri de venituri: Din punct de vedere al mediului economic, fără îndoială că e măsura cea mai potrivită. Problema este să găsim soluţii de compensare a efectului, adică dacă nu reuşim să extindem baza de impozitare, nu cred că putem s-o implementăm. Cinci puncte procentuale înseamnă un impact mai mult decât semnificativ asupra veniturilor bugetare. Discutăm de poate 0,7 – 0,8 până în 1 punct procentual din PIB.”



    Conservarea creşterii economice se numără printre obiectivele noului guvern de la Bucureşti. PIB-ul real al României a crescut în 2013 cu 3,5%, datorită rezultatelor bune la export determinate de randamentul industrial solid şi de recolta abundentă. În 2014 creşterea va fi de 2,3%, iar în 2015 de 2,5%, se arată în cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene, iar motoarele creşterii ar urma să se schimbe de la exporturi, la cererea internă. Deficitul bugetar se estimează că a fost redus la 2,6% din PIB în 2013, de la 3% în 2012. Acesta este mai mare decât se estima iniţial, respectiv 2,5%, din cauza asigurării unei confinanţări mai mari pentru absorbţia de fonduri UE. În 2014 deficitul ar urma să fie de 2,2% din PIB, faţă de 2% estimat în toamnă, din acelaşi motiv, iar în 2015 să scadă la 1,8%, pe fondul accelerării din activitatea economică şi a stabilităţii.



    Institutul Naţional de Statistică a anunţat, însă, că indicatorii care urmăresc evoluţia activităţii industriale au înregistrat şi în ianuarie 2014 scăderi comparativ cu luna precedentă – a treia reducere consecutivă consemnată în privinţa cifrei de afaceri şi a comenzilor noi.



    Analiştii economici cred că evoluţia din ultimele luni ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă, chiar dacă faţă de începutul anului trecut datele sunt în creştere. Aurelian Dochia, analist economic: Faptul că aceşti indicatori sunt în scădere pe o perioadă de trei luni consecutive începe să aibă o semnificaţie ceva mai largă şi înseamnă că anul 2014 nu începe foarte, foarte bine, dar, evident, trebuie să ţinem seama şi de faptul că a fost o perioadă de iarnă, au fost şi condiţii meteorologice mai dificile care ar putea să aibă un impact conjunctural asupra activităţii economice. Eu sunt convins că şi în 2014 industria va rămâne cel mai important contributor la formarea PIB şi, evident, exporturile care şi ele, în mare măsură, sunt determinate de industrie.”



    În opinia lui Aurelian Dochia, într-un an în care agricultura se poate ridica cel mult la nivelul din 2013, creşterea economică a României va continua să se bazeze în mare măsură pe industrie.

  • România şi FMI

    România şi FMI

    În plină criză politică şi în cadrul unei şedinţe de guvern atipice — cu 10 miniştri demisionari — Executivul de la Bucureşti a aprobat scrisoarea de intenţie aferentă acordului stand-by de tip preventiv convenit toamna trecută cu Fondul Monetar Internaţional. Aceasta după ce, în prealabil, la Preşedinţie a avut loc o discuţie între şeful statului, Traian Băsescu, şi premierul Victor Ponta.



    Declaraţiile celor doi pe această temă, oglindesc, odată în plus, tensiunile care domnesc inclusiv la acest nivel. Pe de o parte, preşedintele Băsescu a anunţat că dă mandat pentru semnarea scrisorii cu FMI premierului Victor Ponta, interimar la Finanţe, şi guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. A condiţionat, însă, ca documentul să nu conţină nicio referire la introducerea unei accize suplimentare la carburanţi şi la proiectul privind acordarea de facilităţi la plata ratelor bancare pentru persoanele fizice, pe care îl consideră profund inechitabil.



    Acuzându-l, din nou, pe primul-ministru Ponta de corupţie, Traian Băsescu vede în introducerea unei majorări a accizei o modalitate de (cităm) a pompa bani în buzunarele baronilor locali. Cât despre facilităţile la plata ratelor bancare, acestea ar fi destinate să îi înşele pe români — consideră preşedintele – ei urmând să plătească mai mult, pentru că s-ar prelungi perioada de rambursare a creditului şi implicit costul lui şi dobânzile aferente.



    Ferm pe poziţii, premierul Ponta a ţinut să remarce că cele două prevederi — motiv de dispută cu preşedintele — nu trebuiau oricum trecute în scrisoare, pentru că actul normativ privind majorarea accizei este, deja, în vigoare, iar sprijinul fiscal pentru rate nu este o obligaţie pe care România şi-o asumă în relaţia cu FMI, ci un drept.



    Ping-pongul declarativ dintre preşedinte şi premier pe tema scrisorii de intenţie cu FMI a început la sfârşitul anului trecut, când preşedintele anunţa că nu va promulga bugetul pe 2014, deoarece prevedea majorarea accizei la carburant. Ca urmare, premierul Ponta promitea că va negocia cu FMI amânarea cu trei luni a datei de aplicare a majorării.



    Pe principul totul e bine când se termină cu bine”, bugetul a fost, într-un final, promulgat, iar acum şi scrisoarea de intenţie cu FMI aprobată.



    Guvernul va trebui să se concentreze pe dezvoltarea economică a României. Fondul Monetar Internaţional estimează pentru acest an o creştere de 2,2%, după un avans de 2,8% înregistrat anul trecut. Bugetul este unul al investiţiilor, printre priorităţi figurând dezvoltarea infrastructurii. De mare ajutor vor fi fondurile europene, motiv pentru care creditorii externi i-au recomandat Bucureştiului o cât mai bună absorbţie a acestora.

  • Mission du FMI en Roumanie

    Mission du FMI en Roumanie

    Les priorités des réformes économiques et le cadre législatif ayant un impact sur l’économie ont été les sujets dominants des discussions que les représentants des bailleurs de fonds internationaux ont eues à Bucarest, ces deux dernières semaines. La délégation a rencontré le président et le premier ministre, des représentants des partis politiques, des syndicats, des associations d’hommes d’affaires, des banques et des organisations de la société civile. C’était une visite d’évaluation de l’accord de type préventif que le comité directeur du FMI a accordé à la Roumanie l’automne dernier — de près de 2 milliards d’euros, pour deux ans — auxquels s’ajoutent deux autres milliards d’euros de la Commission européenne.



    A la fin des discussions, les experts financiers internationaux ont présenté les conclusions et fait quelques recommandations à Bucarest — celles s’absorber le plus possible de fonds européens et de trouver des solutions pour accroître la consommation. Le FMI estime pour cette année une croissance économique de 2,2% pour la Roumanie, après les 2,8% de l’année dernière — soit la plus forte croissance depuis le début de la crise. La bonne année agricole et les exportations comptent parmi les facteurs qui ont déterminé ce résultat, auquel s’ajoutent des importations moindres d’énergie qui ont mené à un déficit du compte courant plus bas.



    Le budget pour 2014 est un budget des investissements, et une des priorités est liée au développement de l’infrastructure, fait apprécié par les représentants des institutions financières. Leur optimisme est également lié aux taux d’intérêt bas, arrivés à des niveaux historiques, dont Bucarest bénéficie pour les prêts qu’il peut souscrire, mais aussi au fait que la Roumanie peut devenir un exportateur d’énergie, ce qui pourrait mener à la création de nouveaux emplois. Une solution a été également trouvée pour un des problèmes en divergence entre le président Traian Băsescu et le gouvernement dirigé par Victor Ponta — celui de l’accise sur les carburants. En cause — une hausse de 7 centimes d’euro, prévue pour le début de l’année en cours et ajournée de 3 mois suite au refus du président de signer le budget de l’Etat 2014. La mesure ne figure pas dans la lettre d’intention au FMI, mais elle sera d’application à partir du 1er avril tant pour l’essence que pour le gazole.



    Le chef de l’exécutif a encore annoncé que le gouvernement avait l’aval des partenaires internationaux pour deux décisions ayant un impact sur l’économie. La première s’adresse aux personnes ayant souscrit des crédits. Ainsi, les retraités ou les salariés ayant des revenus mensuels de 1610 lei tout au plus (soit 360 euros environ), et sans arriérés supérieurs à 90 jours, pourront payer la moitié de la mensualité à la banque pour une période de 2 ans. La réduction ne peut pas dépasser les 500 lei (110 euros environ) par mois. Une autre mesure s’adresse au secteur privé et sera en vigueur à partir du 1er juillet. Dans ce cas, pour les compagnies qui créent au moins 20 emplois, l’Etat paiera la moitié de la valeur totale des frais salariaux. (trad. : Ligia Mihaiescu)

  • Retrospectiva săptămânii 15/12 – 21/12/2013

    Retrospectiva săptămânii 15/12 – 21/12/2013

    Românii au buget pe 2014



    Promulgată de preşedintele Traian Băsescu, legea bugetului de stat al României pe anul viitor a fost publicată în Monitorul Oficial. Şeful statului a avizat documentul, după ce Guvernul a fost de acord să amâne cu trei luni introducerea unei accize suplimentare la carburanţi, care, în baza înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional, ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Şeful statului s-a declarat convins că, în cele din urmă, această acciză va putea fi evitată complet.


    Sunt resurse foarte mari pentru ca această taxă barbară să nu fie introdusă. Obiectivul meu nu a fost unul legat de o confruntare, ci obiectivul meu a fost legat de a corecta o greşeală în negocierile cu Fondul şi cu Uniunea Europeană. În opinia mea, atât Guvernul cât şi Fondul şi Comisia au greşit, în mod egal, încărcând excesiv cu o taxă ne-necesară consumul de motorină şi benzină. Anterior, preşedintele Băsescu condiţionase de renunţarea la acciză semnarea legii bugetului pe 2014, dar şi a memorandumului cu FMI, aferent acordului de tip preventiv semnat în toamnă. Dacă social-democraţii la putere au salutat semnarea legii bugetului, în schimb, democrat-liberalii din opoziţie au criticat-o. Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu: Este un buget care a tăiat investiţii, este un buget care se bazează pe venituri iluzorii, este un buget care refuză dezvoltarea românilor, este un buget care conţine, de fapt, în sine, toată neputinţa unei majorităţi de 70%. Bugetul României este construit pe o creştere economică estimată la 2,2%, o inflaţie de 2,4 procente şi pe un curs euro/leu de 4,45.




    Legea amnistiei, în dezbatere publică



    După ce încercarea de modificare a Codului Penal a iscat un scandal-monstru soldat cu acuzaţii grave la adresa parlamentarilor, deputaţii au retrimis, săptămâna acesta, la Comisia juridică, o altă lege controversată — a amnistiei şi graţierii unor pedepse, aceasta intrând în dezbatere până pe 1 februarie 2014. Legea a fost doar pretextul pentru noi dispute între copreşedinţii Uniunii Social Liberale, la putere. Victor Ponta spune că, deşi, în public, Crin Antonescu dezaprobă amnistia, acesta i-ar fi cerut, în culise, ca Guvernul să adopte proiectul prin ordonanţă de urgenţă. La rândul său, Antonescu a avertizat că, dacă schimburile de replici continuă în acelaşi registru, există riscul ruperii alianţei după Anul Nou. Pe de altă parte, deputaţii români au adoptat proiectul unei noi legi privind parteneriatul public-privat. Ministrul marilor proiecte, Dan Şova, susţine că noul act normativ permite autorităţilor să se ocupe de mai multe proiecte în acelaşi timp, cu finanţare proprie, fără să aştepte aprobarea creditelor la bugetul de stat. Documentul prevede şi ca, în cazul în care partenerul privat nu îşi îndeplineşte obligaţiile, el să poată fi înlocuit fără realizarea unei noi licitaţii. Opoziţia, care spune că legea va permite încheierea unor contracte într-un mod netransparent, a cerut întoarcerea actului normativ pentru dezbateri în comisie.




    Noi numiri în Guvern şi la Curtea Constituţională



    Ministerul Culturii are un nou şef, în persoana liberalului Gigel Sorinel Ştirbu: Sunt convins că sunt o persoană care cunoaşte ministerul destul de bine, sunt convins că acolo trebuie un bun manager şi o persoană care cunoaşte foarte bine, foarte bine, tot ceea ce se întâmplă în acel minister. Este o misiune dificilă, dar sunt convins că voi face faţă în următoarea perioadă. Gigel Sorinel Ştirbu îi succede lui Daniel Barbu, care a demisionat din funcţie, după ce declarase că, spre deosebire de cultură, bolnavilor de Sida li se alocă prea mulţi bani. Pe de altă parte, senatorul PSD, Toni Greblă a depus jurământul de judecător la Curtea Constituţională a României. Greblă a fost a doua propunere a social-democraţilor pentru un mandat la CCR, după ce Lucian Bolcaş, acuzat de antisemtism, s-a retras din cursă după numeroase reacţii de protest împotriva candidaturii sale. Toni Greblă va ocupa locul rămas vacant după plecarea Iuliei Motoc ca judecător din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.




    Misiunile militarilor români în 2014



    Armata României va disloca, anul viitor, la misiuni şi operaţiuni externe, 1.311 militari, cu 725 mai putini comparativ cu anul 2013. La rândul sau, ministerul de Interne poate participa, în 2014, la misiuni ale Uniunii Europene, NATO sau OSCE cu 791 de militari şi poliţişti, cu 301 mai mulţi faţă de anul acesta. Planul privind forţele armate ale României care vor fi trimise, în 2014, în misiuni şi operaţiuni în afara teritoriului statului a fost aprobat, săptămâna aceasta, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Efortul principal îl va constitui, în continuare, participarea la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan, dar şi la operaţiuni din Balcani.




    Comemorarea a 24 de ani de la Revoluţia anti-comunistă



    Începând de luni, la Timişoara, unde s-a aprins scânteia revoluţiei anti-comuniste, la Bucureşti, dar şi în alte mari oraşe din România au loc numeroase evenimente menite să reamintească de sacrificiul tuturor celor care, în 1989, au luptat pentru libertate cu riscul propriei vieţii. Doliu … Steaguri coborâte în bernă … Depuneri de coroane de flori …. Slujbe în biserici … Momente de reculegere … Izbucnită pe 16 decembrie la Timişoara, care pe 20 decembrie se declara primul oraş liber de comunism, revolta populară anti-comunistă avea să se extindă rapid în întreaga Românie.

  • Bugetul 2014 a fost promulgat

    Bugetul 2014 a fost promulgat

    Falia comunicaţională dintre preşedinte şi primul ministru ameninţa să ducă România într-un blocaj. Conştienţi de acest pericol, cei doi au purtat, miercuri, o discuţie decisivă asupra bugetului de stat pe 2014, mai exact asupra controversatei accize suplimentare la carburanţi pe care executivul dorea să o introducă de la 1 ianuarie. În cele din urmă, compromisul a devenit posibil. Cabinetul Ponta a amânat cu trei luni aplicarea accizei, iar preşedintele a dat undă verde bugetului. Pentru premier, soluţia găsită este salutară. Victor Ponta: Un mic compromis, pentru a avea buget şi pentru a putea, de la 1 ianuarie, să plătim pensiile, să plătim salariile la medici, să dăm drumul la subvenţii, la toate lucrurile importante pe care ni le-am propus. Cred că, până la urmă, este un sacrificiu care merită făcut şi măcar să se dovedească că nu aveam nevoie de banii din acciză. Dacă va fi aşa, va fi cu atât mai bine”.



    Acciza suplimentară la carburanţi este contestată nu doar de preşedinte, care o vede drept o piedică în calea revigorării economiei şi o povară pentru populaţie, ci şi de transportatorii rutieri, primii afectaţi direct de creşterea preţului la carburanţi.



    Traian Băsescu a explicat că doreşte ca executivul să renunţe cu totul la această acciză, a cărei acceptare de către guvern o consideră o eroare în negocierile cu FMI Comisia Europeană. Traian Băsescu: Sunt convins că taxa poate fi evitată complet şi acesta va fi obiectivul meu în discuţiile cu FMI-ul şi cu UE din luna ianuarie eu nu voi valida nicio scrisoare către boardul FMI-ului în care se pune problema creşterii taxelor pe combustibili”.



    Traian Băsescu a precizat că lipsa accizei înseamnă o pierdere de doar 600 de milioane de lei(circa 140 de milioane de euro) la bugetul de stat, bani care, a sugerat preşedintele, ar putea fi luaţi, de exemplu, de la Ministerul Dezvoltării sau din impozitarea suplimentară pe gaze. Preşedintele spune că micşorarea evaziunii fiscale şi renunţarea definitivă la taxarea suplimentară a carburanţilor vor crea premizele reducerii CAS (contribuţia de asigurări sociale), cerută de companii şi promisă de guvern.



    Noua acciză la carburanţi era, în viziunea arhitecţilor bugetului, obligatorie pentru susţinerea bugetului şi menţinerea lui în deficitul de 2,2% din PIB, convenit cu instituţiile creditoare internaţionale. Bugetul este construit pe o creştere estimată de 2,2% din PIB, o inflaţie de 2,4 procente şi un curs euro/leu de 4,45.

  • Retrospectiva săptămânii 1/12 – 7/12/2013

    Retrospectiva săptămânii 1/12 – 7/12/2013

    Bugetul de stat al Romaniei si cel al asigurararilor sociale pe 2014 a fost adoptat de Legislativul de la Bucuresti



    Parlamentul Romaniei a adoptat, in trei minute, si dupa doar o zi şi jumătate de dezbateri, bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2014. Acesta a fost construit pe o creştere economică de 2,2%, o inflaţie de 2,4% şi un curs mediu de schimb de 4,45 lei pentru un euro. Premierul Victor Ponta a declarat ca bugetul nu prevede tăieri de bani pentru nici o categorie socială, ci dimpotriva, o creştere a salarului minim, în două etape, până la 900 de lei, (circa 200 de euro), majorarea pensiilor cu circa patru procente şi a salariilor profesorilor debutanţi cu 10 procente. Seful guvernului de centru stanga a mai spus ca in bugetul de anul viitor sunt alocate circa 8,8 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructura, inclusiv constructia de autostrazi. În contrapartidă, fiscalitatea va creste si mai mult, în principal din cauza majorării accizei pe carburant cu şapte eurocenţi per litru. Măsura, pe care Executivul vrea sa o aplice de la 1 ianuarie pentru a-si mari veniturile la buget, a starnit un val de critici. Opoziţia sustine că bugetul votat de parlamentarii USL este nociv pentru economie şi nivelul de trai al românilor. Seful statului, Traian Basescu a anuntat ca nu va promulga bugetul de stat din cauza majorarii acciziei pe carburanti. In opinia sa, masura contravine intereselor Romaniei si sanselor de relansare a economiei, pentru ca va duce la o crestere a inflatiei si a riscului de faliment al multor companii. El a spus va retrimite bugetul de stat parlamentului pentru o nouă analiză, iar dacă va descoperi situaţii de neconstituţionalitate, are în vedere şi atacarea acestuia la CCR.



    Majorarea accizei la carburanţi motiv de dispute politice la nivel înalt, inclusiv pe Memorandumul României cu FMI , CE si BM



    In premieră, preşedintele român Traian Băsescu a anunţat că refuză să-şi pună semnătura, absolut obligatorie, pe Memorandumul convenit de guvern cu FMI, CE si Banca Mondiala.. Motivul – aceeaşi majorare a acciziei la carburanţi, stipulată în document, care trebuia să fie discutat în boardul FMI în decembrie. Preşedintele a precizat că Romania nu depinde de tranşele de bani de la Fond şi doreşte renegocierea acestei accize la viitoarea vizită la Bucureşti a delegatiei FMI din ianuarie 2014. Anunţul sefului statului a fost dur criticat de premierul Victor Ponta, care l-a acuzat pe acesta de iresponsabilitate. Primul-ministru a mai facut o încercare de a pune capat conflictului generat de majorarea acestei accize si s-a intilnit cu preşedintele. Cei doi au rămas,insa, pe poziţii diametral opuse. Ppresedintele insistă că sumele colectate la buget prin creşterea cu 7 eurocenţi a accizei la combustibil ar putea fi folosite în scop electoral. El a precizat ca are propuneri precise privind resursele necesare mentinerii deficitului bugetar convenit cu instituţiile financiare, fără a fi nevoie de majorarea acestei accize. Premierul sustine ca banii proveniti din marirea accizei la combustibili vor fi folositi la dezvoltarea infrastructurii rutiere.



    Limba Romana a fost recunoscuta drept limba oficiala in Rep. Moldova



    Curtea Constituţională din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) a recunoscut, joi, limba română drept limbă oficială. Instanta suprema de la Chisinau a decis că textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, din anul 1991, care prevede că limba de stat este cea română prevalează asupra prevederilor Constituţiei, adoptată în 1994, potrivit căreia limba de stat este cea moldovenească”. Sintagma limba moldovenească a fost promovată de regimul sovietic, dar şi după destrămarea URSS, de catre susţinătorii curentului moldovenismului. La Bucuresti, presedintele Traian Basescu a catalogat decizia Curtii Constitutionale de la Chisinau drept un act de dreptate fata de istorie, care pune capat unor incercari de mistificare a unor adevaruri culturale si istorice. Premierul Victor Ponta a salutat si el decizia, calificand-o ca fiind una istorica.



    Romania si Bulgaria dezamagite de amanarile repetate ale statelor UE privind aderarea la Schengen a celor doua tari



    România şi Bulgaria au prezentat, joi, la Consiliul JAI, de la Bruxelles, o declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi susţin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare. Bucureştiul şi Sofia au reiterat că au îndeplinit toate criteriile acquis-ului Schengen. La reuniune, ministrii de interne si ai justitiei din statele UE nu au stabilit o data la care cele doua tari vor primi acest drept. Germania, Olanda, Franta, Marea Britanie si-au exprimat opozitia fata de deschiderea spatiului comunitar de libera circulatie pentru Romania si Bulgaria, cele doua fiind suspectate ca ar putea deveni sursa unui flux migrational greu de controlat.



    România, printre cele 19 ţări care participă la Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor (EUROSUR)



    Desi nu este membra Schengen, România se află printre cele 19 ţări care participă la noul sistem european de supraveghere a frontierelor externe (EUROSUR), devenit operaţional din 2 decembrie. Obiectivul EUROSUR este de a îmbunătăţi detectarea, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, dar şi a criminalităţii transfrontaliere. EUROSUR este instituit în mai multe etape, din 2 decembrie, sistemul incluzand cele 18 state membre de la frontierele externe meridionale şi orientale ale UE, inclusiv România, dar si Norvegia, ţară ne-membră a UE, dar asociată Spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi ţările asociate spaţiului Schengen vor participa la EUROSUR începând cu 1 decembrie 2014.