Radio România Internațional

Tag: buget

  • Soluții la criza energetică europeană

    Soluții la criza energetică europeană

    Uniunea Europeană
    este tot mai îngrijorată din cauza crizei energetice care amenință continentul
    afectat de pandemia cu noul tip de coronavirus. Situația afectează, în prag de
    iarnă, nu numai cetățenii, ci și întreprinderile europene, deja greu încercate
    de criza economică. Prin urmare, eurodeputații iau în calcul adoptarea unor
    soluții concrete în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie.


    Cu
    detalii, Siegfried Mureșan, deputat din partea Partidului Popular European,
    care a propus Parlamentului European o serie de măsuri pentru depășirea crizei
    energetice.

    În primul rând, trebuie să vedem exact dacă
    a existat o manipulare a pieței europene din partea unor actori statali și
    nestatali din afara Uniunii Europene, de exemplu Federația Rusă sau Gazprom,
    care nu livrează cantități mai mari de gaz și, practic, ținând cantitatea
    limitată, mică, prețul rămâne ridicat. La fel și țările exportatoare de petrol,
    OPEC, nu își cresc capacitățile de producție, ceea ce duce la crearea acestui
    preț ridicat. Oricine încearcă să manipuleze piața și prețurile în defavoarea
    consumatorilor trebuie sancționat, de aceea am cerut inclusiv sancțiuni de la
    nivelul Uniunii Europene.

    În al doilea rând, am cerut de la nivelul Comisiei
    Europene un ghid de măsuri pe care statele membre să le poată lua, practic un
    ghid de bune practici, în care măsurile să fie astfel gândite încât măsurile
    luate într-un stat să nu poată afecta alte state membre ale Uniunii Europene. Nu
    vrem ca măsurile gândite în alte state membre ale Uniunii Europene menite să
    protejeze cetățenii sau întreprinderile de acolo să aibă un efect negativ
    asupra cetățenilor români. În al treilea rând, susțin achiziția la comun de la
    nivel european a gazului și administrarea unor facilități comune de stocare. Cu
    cât negociem mai multe țări la un loc achiziția cantității de gaz cu
    producători din afara Uniunii Europene, cu atât puterea noastră de negociere
    este mai mare.



    Mai mult decât
    atât, eurodeputatul Siegfried Mureșan a făcut referire și la necesitatea
    întăririi siguranței energetice și a reducerii dependenței energetice a
    statelor care fac parte din comunitatea europeană. De asemenea, prioritare sunt
    și trecerea treptată către o economie verde și sprijinirea consumatorilor
    vulnerabili prin obținerea unei marje de la bugetul propriu al Uniunii Europene
    care să îi ajute în această perioadă de criză profundă.


  • Fondurile europene, mai ușor de accesat

    Fondurile europene, mai ușor de accesat

    Parlamentul European a adoptat recent Regulamentul
    privind dispozițiile comune pentru gestionarea fondurilor din Politica de
    Coeziune a Uniunii Europene.     Aceasta permite o gestionare cu mai puțină birocrație
    la nivel european a principalelor fonduri europene nerambursabile de care
    beneficiază statele membre prin Politica de Coeziune.     Este vorba despre reguli comune privind gestionarea a opt
    fonduri diferite: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
    european Plus, Fondul de coeziune, Fondul tranziției juste, Fondul european
    pentru pescuit și afaceri maritime, precum și Fondul pentru securitate internă
    și management al granițelor, Fondul pentru azil și migrație și Instrumentul
    pentru viză.     Prin noul regulament,
    beneficiarii de fonduri europene vor avea, în primul rând, un sistem simplificat
    prin care pot solicita decontarea banilor.



    În contextul post-pandemic, fondurile europene care revin
    fiecărui stat membru în parte pot fi accesate și prin Mecanismul European de
    Redresare și Reziliență.

    Cu detalii, Siegfried Mureșan, deputat din partea
    Partidului Popular European:

    Putem folosi fonduri europene și din
    Mecanismul European de Redresare și Reziliență, pentru a extinde, a moderniza,
    a digitaliza spitalele existente și a construi noi spitale. În sistemul
    medical, Uniunea Europeană nu a investit suficient în trecut. Politicile de
    sănătate au fost văzute ca politici pentru care responsabile se făceau statele
    membre ale UE. Uniunea Europeană în ansamblu nu s-a implicat foarte mult,
    fiindcă statele membre nu au dorit acest lucru. Acum există această
    disponibilitate, să facem cât mai mult pentru domeniul medical, inclusiv
    alocarea de fonduri de la nivel european. În al doilea rând, trebuie să
    investim în educație. Vedem cu toții că școlile trebuie de asemenea
    modernizate, digitalizate. De aceea, eu spun foarte clar că, pentru acest
    domeniu, trebuie să folosim o mare parte din fondurile europene care ne sunt
    alocate. În al treilea rând, trebuie să investim în marile proiecte de
    infrastructură.


    În circumstanțe extraordinare, cu impact economic major,
    așa cum este și criza generată de pandemia de COVID-19, vor exista mai multe
    derogări de la aceste reguli, inclusiv creșterea ratei de cofinanțare de la bugetul
    Uniunii Europene. Odată aprobat noul regulament, țările membre pot depune la
    Comisia Europeană spre aprobare programele operaționale care gestionează la
    nivel național aceste fonduri. În cazul României, este important ca programele
    operaționale să fie aprobate de către Comisia Europeană cât mai curând, cu
    scopul de a începe absorbția fondurilor aferente Politicii de Coeziune pentru
    perioada 2021-2027.


  • Priorități bugetare pentru redresarea Uniunii Europene

    Priorități bugetare pentru redresarea Uniunii Europene

    Sănătatea, educația și
    infrastructura sunt domenii prioritare pe agenda instituțiilor europene. În
    special folosindu-se de instrumentul financiar denumit Mecanism european de
    redresare și reziliență, statele membre vor putea investi masiv în zonele de
    interes pentru bunul mers al comunității europene.

    Explică Siegfried Mureșan,
    eurodeputat din partea Partidului Popular European:

    În primul rând, este
    tocmai sistemul medical. În acesta trebuie să investim și fiindcă, în sistemul
    medical, Uniunea Europeană nu a investit suficient în trecut. Investițiile în
    sănătate au fost văzute ca politici pentru care responsabile erau țările membre
    ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană în ansamblu nu s-a implicat foarte mult
    fiindcă statele membre nu au dorit acest lucru. Acum există această
    disponibilitate, să facem cât mai multe în domeniul medical, inclusiv alocarea
    de fonduri de la nivel european. În al doilea rând, educația. Vedem cu toții că
    școlile trebuie de asemenea modernizate, digitalizate și, de aceea o spun
    foarte clar, în acest domeniu trebuie să folosim o mare parte din fondurile
    europene care ne sunt alocate. Trei la mână, marile proiecte de infrastructură.



    Ce înseamnă, mai
    exact, investiția în infrastructură și cât de importantă este aceasta?

    Putem folosi acest Mecanism european de redresare și reziliență pentru
    a finaliza autostrăzi, de exemplu, pentru care încă nu avem garantată
    finanțare. Autostrăzi, căi ferate, infrastructură de irigații. Poate că nu sună
    suficient de interesant pentru oamenii tineri, de la oraș, dar sunt ani în care
    există secetă, și vedem tot mai mulți ani secetoși. În acești ani, producția de
    alimente scade. Există risc pentru securitatea alimentară, crește prețul
    alimentelor din cauza secetei, iar impactul negativ asupra economiei este
    foarte mare. De aceea, infrastructura de irigații, extinderea sistemului de
    irigații în special în sud-estul României, unde vedem un risc crescut de
    deșertificare și secetă vara, este unul dintre domeniile în care va trebui să
    investim fonduri europene în anii următori.


    Fiecare euro
    investit în statele membre din bugetul Uniunii Europene ar trebui să creeze
    valoare adăugată. În prezent, sunt necesare investiții semnificative la nivel
    european, pentru ca această comunitate să poată concura cu alți jucători
    globali. Bugetul Uniunii Europene promovează și susține proiectele în domeniile
    sănătății, educației și infrastructurii, pentru ca actuala criză să fie
    depășită cât mai curând cu putință. De asemenea, investițiile pe termen lung în
    cercetare și digitalizare ar putea reda Europei încrederea într-un viitor
    stabil din punct de vedere economic și social.




  • Program UE de 4,2 miliarde de euro pentru piața unică

    Program UE de 4,2 miliarde de euro pentru piața unică

    Consiliul a adoptat ieri în primă lectură poziția sa cu privire la propunerea de regulament de instituire a Programului privind piața unică al UE pentru perioada 2021-2027. Această poziție este urmarea unui acord la care s-a ajuns în decembrie anul trecut cu Parlamentul European care pregătește terenul pentru adoptarea rapidă în a doua lectură a proiectului de regulament.

    Pedro Siza Vieira, ministrul portughez al economiei și tranziției digitale a explicat că Piața unică reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre, iar prin noul program se va asigura că aceasta funcționează în mod corespunzător atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori și că va continua să promoveze competitivitatea și creșterea durabilă în întreaga UE.

    Principalul obiectiv al Programului privind piața unică este să permită cetățenilor, consumatorilor, întreprinderilor și autorităților publice din toate statele membre să profite pe deplin de integrarea pieței. În acest scop, promovează acțiuni care vizează îmbunătățirea guvernanței și a funcționării pieței interne; consolidarea competitivității întreprinderilor, mai ales a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii; dezvoltarea unor standarde europene de înaltă calitate; asigurarea unui nivel mai înalt de protecție a consumatorilor; precum și creșterea nivelului sănătății umane, a animalelor și a plantelor.

    Programul reunește activitățile finanțate până acum în cadrul a șase programe diferite. Bugetul său total este de 4,2 miliarde de EUR. Aceasta reprezintă o finanțare suplimentată cu 119 milioane EUR în comparație cu propunerea inițială a Comisiei, prezentată în urmă cu doi ani. De asemenea, piața unică va avea în premieră un buget dedicat ca parte a Cadrului Financiar Multianual.

    Potrivit acordului politic la care au ajuns co-legiuitorii în decembrie anul trecut, Parlamentul European ar urma să aprobe poziția în primă lectură a Consiliului în următoarele luni. Regulamentul va fi apoi considerat ca fiind adoptat în mod formal. Acesta se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.


  • Jurnal Românesc – 05.04.2021

    Jurnal Românesc – 05.04.2021

    Turcia a fost inclusă de Comitetul Naţional pentru Situaţii de
    Urgenţă în lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat
    şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina sau izolarea la
    domiciliu timp de 14 zile. În prezent,
    peste 43 de state şi teritorii se află în zona galbenă, între care Italia,
    Franţa, Austria, Olanda, Cehia, Belgia, Suedia, Polonia, Ungaria, Republica
    Moldova şi Bulgaria. Noua listă a intrat în vigoare din 2 aprilie şi la
    actualizarea ei au fost utilizate datele publicate de Centrul European de
    Prevenire și Control al Bolilor aferente perioadei 15 – 28 martie.




    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni transmite că nu a
    primit încă alocarea bugetară prevăzută în bugetul de stat pe anul 2021 pentru
    a putea răspunde cererilor de finanțare depuse până la 15 martie de mediul
    asociativ românesc din afara granițelor. Instituţia precizează că motivul
    întârzierii este reprezentat de dificultăţile financiare provocate de pandemia
    de COVID-19 şi reaminteşte că
    Departamentul este instituție publică finanțată integral prin bugetul
    Secretariatului General al Guvernului. DRP arată că, în aceste condiţii,
    nu poate să înceapă procesul de distribuire a resurselor financiare
    destinate finanțărilor nerambursabile și proiectelor proprii şi îi invită
    pe românii din străinătate să verifice periodic atât site-ul dprp.gov.ro cât şi
    conturile de pe rețelele de socializare pentru a fi la curent cu toate
    noutățile. 233 de cereri de finanţare au fost primite de DRP până la 15 martie,
    180 dintre acestea din diaspora şi 53 din comunitățile istorice. Cele mai multe
    proiecte au fost depuse de asociaţiile româneşti din Italia – 35, urmate de
    cele din Ucraina – 21 şi din Spania – 16. În total, sumele solicitate depăşesc
    17,5 milioane de lei.




    Ambasada României în Ucraina transmite că a luat notă cu surprindere
    de filmul publicat pe Facebook de Administrația Regională de Stat Cernăuți, în
    care se afirmă că Masacrul de la Fântâna Albă, de la 1 aprilie 1941, a fost
    o provocare, conștient planificată de serviciile secrete române,
    împotriva locuitorilor Bucovinei. Reprezentanţa diplomatică a Românei la
    Kiev consideră obligatorie respectarea adevărului istoric, în orice
    încercare de portretizare a masacrului care a avut loc la Fântâna Albă.
    În clipul video postat de Secția de cultură a Administrației Regionale de Stat
    Cernăuți se mai precizează că în pădurea Varnița au fost împușcate aproximativ
    50 de persoane, fără să se specifice naționalitatea. Ambasada României
    reaminteşte că, la cea dată, un grup de peste 3.000 de țărani bucovineni,
    români din Valea Siretului, care încercau să treacă granița înspre România, au
    fost încercuiți și asasinați de trupele sovietice NKVD. Potrivit Agenţiei
    BucPress şi Consiliul Național al Românilor din Ucraina și-a exprimat
    indignarea față de această postare. Organizaţia, din care fac parte 20 de
    asociații culturale și organe de presă din regiunile Cernăuți, Transcarpatia,
    Odesa și Kiev, îi solicită guvernatorului regiunii să dezmintă oficial
    afirmațiile respective, iar în cazul în care le consideră îndreptățite, să pună
    la dispoziție probele care le susţin. La 1 aprilie s-au împlinit 80 de ani de la tragedia din nordul Bucovinei. Momentul a fost marcat prin slujbe de comemorare care au avut loc la
    monumentul ridicat la Fântâna Albă.




    Seria Portret de autor, organizată online de Institutul
    Cultural Român de la Tel Aviv, a continuat pe 1 aprilie cu scriitorul și
    umoristul israelian de origine română Alexandru Andy. Într-un dialog cu
    directorul adjunct al reprezentanţei culturale româneşti în Israel, Cleopatra
    Lorințiu, autorul de schițe umoristice pentru teatru și televiziune a vorbit
    despre rădăcinile sale românești şi despre activitatea în teatrul românesc și
    televiziunea israeliană pentru copii. Materialul video, în limbile română și
    ebraică și cu subtitrare în ebraică, mai include lecturi de proză și
    intervenții din partea jurnalistei israeliene Dana Kessler și a actorilor
    români Horațiu Mălăele și Florin Piersic. Alexandru Andy a colaborat cu mari
    actori români precum Mircea Crişan, Radu Beligan, Grigore Vasiliu-Birlic, Toma
    Caragiu, Florin Piersic, Horaţiu Mălăele, Maia Morgenstern, cu reputaţi
    regizori şi oameni de cinema şi televiziune, ca Octavian Sava, Sică
    Alexandrescu sau Ion Popescu-Gopo, şi cu muzicieni precum Harry Reininger.
    Înregistrarea episodului dedicat lui Alexandru Andy se găseşte pe pagina de
    Facebook și pe canalul de YouTube ale ICR Tel Aviv.


  • Programul EU4Health, recent votat de PE

    Programul EU4Health, recent votat de PE

    Parlamentul European a adoptat, la 9
    martie, programul EU4Health – UE pentru sănătate – propus de
    Comisia Europeană ca răspuns la pandemia de COVID, care a avut un impact major
    asupra sistemelor de sănătate din statele UE. Cu un buget de peste 5 miliarde
    de euro, EU4HEalth este cel mai mare program în domeniul sănătăţii care a
    existat vreodată în Europa.

    Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru enumeră principalele
    beneficii ale noului program: Prin noul program Eu4Health, toți
    românii vor beneficia de câteva lucruri extrem de importante. În primul rând,
    acces la îngrijiri medicale de calitate printr-un standard european care
    trebuie finanțat corespunzător. Tocmai de aceea, bugetul acestui program se
    ridică la 5,1 miliarde de euro. Această creștere va fi asigurată atât prin
    consolidarea majoră a sistemului național de sănătate, cât şi prin reducerea
    inegalităților față de alte state membre, precum și cele dintre diversele
    categorii sociale. În al doilea rând, înseamnă acces la mai multe medicamente
    și dispozitive medicale performante la prețuri accesibile. În al treilea rând,
    pentru că tot vorbim de foarte mult timp despre prevenție, acum vom avea, în
    sfârșit, de metode eficiente de prevenție. 20% din fonduri sunt destinate doar
    pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății. În al patrulea rând, pentru
    că ne confruntăm cu tot felul de situații de urgență, acum vom avea sprijin
    european medical de urgență în cazul apariției unei crize sanitare. Mai precis,
    livrarea de medicamente și materiale medicale esențiale din stocul nou
    înființat la nivel european, dar și de o rezervă de personal medical, un corp
    medical european de sprijin ce va putea fi mobilizat în cazul unei crize
    medicale. Iar în al cincilea rând, dar nu ultimul, pregătirea necesară pentru
    eventualele amenințări transfrontaliere la adresa sănătății, iar aici nu este
    vorba doar de epidemii și pandemii, vorbim atât de condiții de criză sanitară,
    dar și de abordarea problemelor nou apărute pe parcurs, legate de cancer, boli
    rare și îmbătrânirea populației.




    Nevoile sistemelor medicale
    naționale din cadrul spațiului comunitar sunt diferite, iar unele țări, printre
    care și România, au nevoie de îmbunătățiri majore în domeniul sănătății. De
    aceea, Tudor Ciuhodaru propune ca un procent egal din PIB-ul fiecărui stat
    membru să meargă către bugetul Uniunii acordat sănătății:


    Va exista un pachet de servicii
    medicale pe care să îl ofere fiecare țară europeană și am propus ca minim 6%
    din PIB, pe modelul alocării a 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO, să fie
    alocat de fiecare stat membru către această uniune europeană a sănătății. Iar
    acolo unde sunt vulnerabilități, unde există inegalități – și, da, avem multe
    probleme de acest gen în România – acea diferență pentru a asigura standardul
    european de calitate în sănătate să se acorde suplimentări din partea Uniunii
    Europene, fie prin pilonul social, fie prin EU4Health sau prin programul
    Orizont 2020 în așa fel încât, oriunde ne-am afla la nivel european, să
    beneficiem de aceleași soluții terapeutice.

    Este un lucru pe care ni-l dorim cu
    toții și, în plus, se vor schimba date medicale la nivel european, în așa fel
    încât programul de cercetare extinsă să ofere fiecărui cetățean european
    aceleași tratamente, când are nevoie, acolo unde are nevoie și sper ca, odată
    și odată, tot ceea ce înseamnă servicii de sănătate să poate fi asigurate în
    România și să nu mai fie nevoie să ne plimbăm pe cerul Europei sau prin alte
    locuri în căutarea sănătății. Practic, este un standard reformat care va fi
    suplimentat financiar, iar aceste lucruri vor fi reglementate foarte clar prin
    măsuri aplicate la nivel european.


  • Retrospectiva săptămânii 07.03- 13.03.2021

    Retrospectiva săptămânii 07.03- 13.03.2021

    Evoluţia SARS CoV-2 în România


    Guvernul de la București a decis prelungirea
    stării de alertă, în vigoare în România din 14 martie, cu încă 30 de zile, în
    contextul creşterii numărului de îmbolnăviri de Covid-19. Potrivit premierului
    Florin Cîţu, se vor păstra toate restricţiile impuse până acum. În plus,
    deplasarea pe timp de noapte va fi interzisă între orele 22:00 şi 5:00, cu o
    oră mai devreme decât în prezent.O
    altă decizie adoptată stabilește limitarea gradului de ocupare a spațiilor de
    cazare din cadrul structurilor de primire turistică la cel mult 70% din
    capacitatea maximă a acestora. Este vorba despre spațiile de cazare dispuse în
    localitățile și zonele în care se practică schiul sau alte sporturi de iarnă.

    Pe de altă
    parte,pentru accelerarea campaniei de vaccinare şi limitarea efectelor
    pandemiei, joi s-a deschis etapa a treia pentru persoanele din localităţile cu
    rată de incidenţă cumulată a infectăruilor de peste 4,5 la 1.000 de locuitori.
    De luni, va începe la nivel national această etapă, în care oricine doreşte se
    poate vaccina împotriva COVID-19. De la debutul campaniei
    de vaccinare în România, pe 27 decembrie, au fost imunizate peste 1,3 milioane de persoane, iar peste
    jumătate au făcut şi rapelul. Joi, autorităţile de la
    Bucureşti au decis să suspende temporar utilizarea dozelor dintr-un lot de
    vacin Astrazeneca până la finalizarea evaluării Agentiei Europene a
    Medicamentului. Decizia survine după înregistrarea în alte țări europene a unor
    reacții severe sau chiar decese la persoane cărora le fusese administrat
    vaccinul dintr-un anumit lot.



    Concluzii investigaţie
    incendiu Matei Balş


    Guvernul român va sesiza Direcţia Naţională
    Anticorupţie în baza concluziilor Corpului de control în legătură cu incendiul
    de la Institutul Matei Balş din București. Inspectorii care au mers
    în control după tragedia din 29 ianuarie au ajuns la concluzia că incendiul a
    fost favorizat, printre altele, de infrastructura veche, de instalaţia
    electrică subdimensionată sau de supravegherea deficitară a bolnavilor. Amintim
    că, în urma incendiului dintr-un pavilion al Institutului au murit 20 de
    persoane, iar peste 100 de bolnavi de Covid-19 au fost relocaţi.



    Bugetul de stat pe 2021 promulgat


    Preşedintele Romaniei Klaus
    Iohannis a promulgat, în această săptămână, legea bugetului de stat și legea
    bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Potrivit unui comunicat al
    Administraţiei Prezidenţiale, investițiile, reformele
    și creșterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul României
    pentru 2021, astfel încât să fie respectate totodată principiile
    responsabilității fiscal-bugetare și sustenabilității finanțelor publice. Ținta
    de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare
    bugetară, care nu împovărează cetățeanul prin noi taxe și impozite, se mai
    arată în comunicat. Sunt alocate sume semnificative pentru investiții în infrastructura
    de transport, spitale și școli, dar și pentru continuarea eforturilor de
    gestionare a campaniei de vaccinare, precum și a riscurilor asociate crizei
    sanitare și economice provocate de pandemia de COVID-19. Investițiile majore
    asigură susținerea mediului de afaceri, noi oportunități de dezvoltare și
    crearea de locuri de muncă mai bine plătite, potrivit documentului.
    Parlamentul a adoptat, săptămâna trecută, legea bugetului de stat şi legea
    bugetului asigurărilor sociale de stat în forma Guvernului, nefiind acceptat
    niciun amendament. Bugetul pe
    acest an este configurat pe o crestere economica de 4,31%.



    România – creştere economică
    record în trimestrul IV din 2020


    România a avut cea mai mare creştere a Produsului Intern Brut
    înregistrată de o ţară membră a Uniunii Europene în trimestrul patru al anului
    trecut față de trimestrul anterior. Potrivit datelor publicate, marți, de
    Eurostat, economia României a înregistrat un avans de 4,8% în ultimul trimestru
    al anului 2020 comparativ cu trimestrul trei. Anterior, Institutul Naţional de
    Statistică a revizuit în scădere, de la 5,3% la 4,8% datele privind creşterea
    PIB în ultimul trimestru al anului trecut, fără a modifica, însă, estimarea
    pentru 2020, potrivit căreia economia României s-a contractat cu 3,9% în
    termeni reali. La scăderea PIB au contribuit industria, comerţul, agricultura şi activităţile de spectacole,
    culturale şi recreative.



    Autorităţile de la Bucureşti vor să elimine cumulul pensiei şi salariului
    pentru angajaţii la stat


    În România a fost lansat în dezbatere publică un proiect de lege
    care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul de stat. Ministrul
    muncii, Raluca Turcan, a anunţat că aproximativ 35.000 de bugetari primesc şi
    pensie şi salariu. Vor fi însă şi excepţii, printre acestea – cadrele
    didactice, membrii Academiei Române şi aleşii statului. Actul normativ mai
    prevede posibilitatea continuarii activităţii până la 70 de ani pentru cei
    ajunşi la vârsta pensionării şi se aplică atât bugetarilor, cât şi salariaţilor
    din mediul privat. A fost lansat în dezbatere publică şi un proiect de ordonanţă
    de urgenţă care prevede că părinţii care se întorc mai repede la muncă din
    concediul pentru creşterea copilului vor primi un stimulant de reinserție mai
    mare.



    În România a fost lansată
    campania Vinerea Verde


    Ministerul Mediului din România a
    lansat, pe 12 martie, Vinerea Verde, o campanie prin care vrea să încurajeze
    utilizarea transportului alternativ pentru deplasarea la și de la serviciu,
    în scopul reducerii poluării, mai ales în orasele mari.
    Campania propune ca în fiecare zi de vineri oamenii să renunţe la autoturismul
    personal şi să meargă cu bicicleta, trotineta, mijloacele de transport în comun
    sau pe jos. Campania se bazează pe
    voluntariat, primii chemaţi să dea un exemplu în acest sens fiind angajaţii din
    instituţiile publice. Ministrul mediului Tánczos Barna a mai anunţat că va
    lansa o invitaţie către companiile private, astfel încât la această iniţiativă
    să participe tot mai multă lume, în timp ce primăriilor li se va propune să
    ofere gratuitate pe mijloacele de transport în zilele de vineri.

  • Retrospectiva săptămânii 28.02.- 06.03.2021

    Retrospectiva săptămânii 28.02.- 06.03.2021

    Bugetul României din 2021,
    adoptat


    După
    dezbateri aprinse, cu multe acuzaţii şi replici pe alocuri foarte acide, bugetul
    de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2021 au trecut, săptămâna
    aceasta, de Parlament în forma promovată de Guvern. Deputații și senatorii au
    respins toate cele câteva mii de amendamente depuse de PSD şi AUR, partide de
    Opoziție care au învinuit Executivul căa
    alocat bani discreţionar administraţiilor gestionate de reprezentanții Puterii,
    dar și că nu a respectat măsurile legale de majorare a alocaţiilor sau
    pensiilor. Este o premieră, a spus, însă, primul ministru Florin Cîţu, care a
    văzut în respingerea tuturor amendamentelor Opoziției inclusiv un test pentru
    unitatea coaliţiei de guvernare PNL-USR/Plus-UDMR. Potrivit premierului, bugetul
    propus este axat pe investiţii, relansare economică şi restructurarea statului.



    Dosare de răsunet, în vizor


    Fostul
    ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, şi Ioana Băsescu, fiica fostului
    preşedinte de centru-dreapta al României, Traian Băsescu, au primit, săptămâna
    aceasta, 8, respectiv, 5 ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani
    şi instigarea altor persoane la luare de mităîntr-un
    dosar privind finanţarea campaniei electorale a fostului șef al Statului la
    prezidenţialele din 2009. Sentința nu este definitivă.Nu
    același lucru se poate spune despre un alt dosar de pe masa Justiției – cel al
    protestului de la București, din 10 august 2018, împotriva Guvernului PSD de
    atunci. Printr-o decizie, de data aceasta, definitivă, Tribunalul Bucureşti a
    respins cererea DIICOT de redeschidere a urmăririi penale, dosarul fiind
    clasat, astfel că şefi ai Jandarmeriei de la acea vreme nu vor fi urmăriţi
    penal pentru intervenţia, considerată de unii disproporționată, împotriva
    manifestanţilor la acel miting.

    La puțin timp după decizia Tribunalului, clasarea
    dosarului ʹ10 augustʹ s-a transformat într-o dispută între magistraţi şi unii politicieni,
    aceștia din urmă nemulţumiţi de decizie. Însuși preşedintele țării, Klaus
    Iohannis, i-a cerut ministrului Justiției, Stelian Ion, să explice public,
    urgent, cum s-a ajuns la clasare. Lucrurile nu se pot încheia aici – a spus
    şeful statului.

    Consiliul Superior al Magistraturii a respins solicitarea ministrului
    Ion de a lua poziţie față de suspiciunile apărute în percepţia publică privind
    clasarea, în schimb, a cerut Inspecţiei Judiciare să verifice declaraţiile
    publice privind instrumentarea dosarului, în vederea apărării independenţei,
    imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Iniţial,
    în iunie anul trecut, DIICOT a clasat dosarul privind protestul din 10 august -
    atât partea în care erau cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind
    o tentativă de lovitură de stat. Ulterior, fostul procuror-şef al DIICOT a
    infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale
    doar în cazul şefilor jandarmilor.



    Poliția română în acțiune


    În
    ultimele zile, acțiuni ale polițiștilor români au aruncat o nouă umbră asupra
    acestei instituții, care s-a mai ʹremarcatʹ și în trecut prin intervenții
    ineficiente și comportament mai puțin onorabil. Doi
    muncitori care renovau un apartament în orașul Onești, județul Bacău, au
    fost omorâți, luni, de fostul proprietar de 68 de ani, supărat că fusese
    evacuat din locuință acum câțiva ani. Poliția a deschis focul pentru a intra în
    apartamentul în care bărbatul îi țineaostatici
    pe cei doi, după ce negocierile dintre agresor și forțele de ordine au eșuat. Ministerul
    de Interne a promis că va face un raport complet în acest caz în care există
    suspiciuni că forţele de ordine nu au acţionat corect. Șefii IPJ Bacău și ai poliției
    din Onești au fost schimbați din funcție, iar Parchetul a fost sesizat pentru
    neglijenţă în serviciu.

    Tot săptămâna aceasta, agenţi de la o secţie de poliţie
    din București au fost reţinuţi de procurori sub acuzaţia că, anul trecut, au
    torturat doi tineri care le atrăseseră atenţia că nu poartă mască de protecţie
    şi că dau amenzi fără temei. Nu în ultimul rând, se fac verificări în legătură
    cu o percheziţie efectuată de poliţişti din cadrul Poliţiei Transporturi,
    miercuri, lângă București, la o altă adresă decât cea menţionată în mandat. Poliţiştii
    care au descins la adresa greşită le-au amenințat cu moartea pe proprietară și
    fiica acesteia, nevinovate.



    Covid-19


    Al
    treilea val de Covid-19 prinde putere şi în România, numărul infectărilor
    anunțate la fiecare 24 de ore fiind în creștere. Creşte, însă, şi ritmul de
    vaccinare al populaţiei. Totalul celor care au primit cel puţin o doză a
    depăşit, săptămâna aceasta, pragul de 1 milion.

    Filmul lui Radu Jude, produs de Ada Solomon, câştigă Ursul de Aur la Berlinale

    Lungmetrajul Babardeală cu
    bucluc sau porno balamuc, regizat de romanul Radu Jude, coproducţie
    România-Luxemburg-Croaţia-Cehia, a fost recompensat, vineri, cu Ursul de Aur
    pentru cel mai bun film în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat online în perioada 1-5 martie.
    Subintitulată Schiţă pentru un film
    popular, pelicula a fost proiectată în premieră mondială în cadrul
    Berlinalei. Filmul analizează raporturile dintre individ şi societate, având ca
    punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o
    profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa
    acesteia. Regizorul român Radu Jude
    a fost laureat, în 2015, cu Ursul de Argint pentru pelicula Aferim!.

  • Retrospectiva săptămânii 21.02.- 27 .02.2021

    Retrospectiva săptămânii 21.02.- 27 .02.2021

    SARS CoV-2 în România

    În România se remarcă o tendinţă de creştere a ratei de incidenţă la nivel naţional a noilor infectări cu COVID-19, în ultimele două săptămâni, potrivit unei analize a Institutului Naţional de Sănătate Publică, actualizate şi publicate miercuri. Datele colectate arată că, în majoritatea judeţelor şi în municipiul Bucureşti, se înregistrează o rată de incidenţă cumulată de peste o sută de cazuri la suta de mii de locuitori, iar majoritatea cazurilor sunt în zone urbane. Până acum, în țară au fost confirmate mai mult de 790.000 de cazuri de infectare cu SARS CoV-2. Dintre acestea, peste 730.000 au fost declarate vindecate. Numărul deceselor associate COVID-19 a depășit 20.000 de la debutul pandemiei.

    În ceea ce priveşte campania de vaccinare, miercuri a început imunizarea cadrelor didactice. Astfel, până pe 10 martie, vor fi vaccinaţi peste 60.000 de profesori care se adaugă celor 42.000 deja vaccinati. Datele centralizate la nivelul Uniunii Europene arată că rata de imunizare în România este una dintre cele mai bune, țara situându-se pe a treia poziție din acest punct de vedere. O preocupare o constituie şi răspândirea tulpinii britanice a coronavirusului, iar autorităţile de la București iau în calcul o metodologie specifică pentru a identifica din timp eventuala apariţie a altor mutaţii pe teritoriul României.

    Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a spus că nu se poate exclude posibilitatea unui al treilea val al pandemiei de coronavirus, având în vedere faptul că noile tulpini sunt mai contagioase, pericol subliniat și de experții în politici de sănătate publică. De vineri, autorităţile au schimbat, modul în care se calculează rata de incidenţă; astfel, sunt incluse focarele din fiecare localitate. Secretarul de stat al Ministerului de Interne doctorul Raed Arafat a explicat că, dacă nu apar noi focare într-o localitate, incidenţa va fi nesemnificativă.

    Președintele României, Klaus Iohannis, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, prin videoconferinţă

    Joi și vineri – reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format de videoconferinţă, România fiind reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Sesiunea virtuală de joi a fost dedicată coordonării gestionării pandemiei, iar cea de vineri securităţii şi apărării. Şefii de stat şi de guvern din statele blocului comunitar au făcut apel la menţinerea de restricţii fermeˮ şi la accelerarea vaccinării, pentru a opri răspândirea noilor variante ale coronavirusului, fără a reuşi să depăşească dezacordurile cu privire la un viitor paşaport de vaccinare. Liderii de state cer de la Comisia Europeană, până în luna iunie, un raport privind crearea de rezerve strategice, asigurarea unei producţii adecvate de vaccinuri în Uniune, diversificarea şi rezistenţa la vulnerabilităţi a lanţurilor globale de aprovizionare în domeniul medical.

    Bugetul României pe 2021, în dezbaterea Parlamentului

    Bugetul de stat al României şi cel al asigurărilor sociale pe 2021 a intrat în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Legislativului joi după-amiază. Votul în plen asupra celor două documente urmează să aibă loc marţea viitoare. Constrângerile financiare pentru cele două bugete au fost hotărâte în Parlament, prin legea plafoanelor, adoptată miercuri și în Camera Deputaților, în calitate de for decizional, după ce trecuse de Senat: astfel, anul acesta, deficitul nu poate depăși 7,16% din PIB, iar cheltuielile de personal 9,8%. Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a declarat că bugetul pentru anul 2021 este unul al relansării, un buget robust, echilibrat şi realist. El a adăugat că nu cresc impozitele şi taxele. Din opoziţie, PSD a criticat proiectul de buget propus de coaliţia PNL, USR PLUS, UDMR, pe care l-a calificat drept un buget al austerităţii, al sărăcirii populaţiei, al constrângerilor, prin îngheţarea salariilor.

    Proteste și nemulțumiri financiare

    Sindicatele au protestat, în această săptămână, față de măsurile de austeritate bugetară. Sindicaliști de la Federația Publisind – afiliată la Blocul Naţional Sindical, care reprezintă 35 de mii de angajaţi din numeroase domenii de activitate – au manifestat în fața sediului Președinției, cerând eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public, aplicarea legii cadru privind salarizarea bugetarilor și un salariu minim corelat cu creşterea preţurilor de consum. Și în fața Ministerului Transporturilor au fost proteste: mecanicii de locomotivă au cerut investiţii pentru modernizrea infrastructurii feroviare şi măsuri pentru ridicarea restricţiilor de viteză.

    La rândul lor, minerii din Valea Jiului au încetat protestele, după ce autorităţile de la Bucureşti au găsit soluţii pentru plata salariilor pe care Complexul Energetic Hunedoara nu le-a acordat la timp. Guvernul a adoptat o hotărâre care permite plata creanţelor salariale şi pentru companiile în insolvenţă, aşa cum este Complexul Energetic, aflat în această situaţie critică de peste un an. Soluţia găsită la negocierile din capitală asigură salariile minerilor pentru următoarele trei luni, timp în care Complexul Energetic trebuie să prezinte un plan care să asigure funcţionarea pe termen lung.

    Legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor, promulgate de șeful statului

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, miercuri, legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor, adoptată săptămâna trecută de Parlament. Toate partidele, cu excepţia UDMR, care s-a abţinut, au votat proiectul iniţiat de PSD (în opoziție) pentru eliminarea acestor pensii speciale. Nu se vor mai acorda nici cele aflate în plată, potrivit deciziei Legislativului. 800 de foşti parlamentari beneficiază de aceste pensii speciale.Ele însumează aproape 10 milioane de euro pe an, bani plătiţi din bugetul de stat.

  • Bugetul 2021, în dezbatere

    Bugetul 2021, în dezbatere

    Decidenții de la București vor ca în mai puțin de o
    săptămână, mai exact până pe 20 februarie, proiectul de buget pe acest an, care
    a fost pus în dezbatere publică săptămâna trecută, să treacă de Parlament. La
    fel și legile care îl însoţesc, inclusiv o ordonanţă de urgenţă privind
    suspendarea tichetelor de vacanţă şi plafonarea pensiilor la nivelul atins după
    ultima majorare de anul trecut.


    Situația nu este una ușoară, în condițiile în
    care pandemia a surprins România în procedură de deficit excesiv, iar contextul
    sanitar a necesitat alocarea de fonduri considerabile către Sănătate, dar și
    pentru a limita cât a fost posibil afectarea mediului de afaceri. Guvernanții
    spun acum că au conceput un proiect de buget care pune bazele unei abordări
    multianuale a reformelor şi a finanţelor publice, cu reducerea deficitului
    treptat, de la 7,16% din PIB anul acesta, până la 3,4% în 2024.


    Formula găsită
    pune mare accent pe investiții, spre care se direcționează 5,5% din PIB – cel
    mai mare procent până acum. Este un proiect care are şi susţinerea Comisiei
    Europene – de unde ar urma să vină cea mai mare parte a banilor pentru reforme
    şi investiţii – potrivit premierului Florin Cîțu, care spune că se aşteaptă ca
    miniştrii, care au cerut bugete mai mari față de anii precedenți, să fie
    eficienţi şi performanţi:

    Vom
    folosi indicatori intermediari şi la jumătatea anului vom face evaluarea în
    ceea ce priveşte execuţia bugetară, adică am mai văzut acest film şi anii
    precedenţi, când ne batem pentru un buget foarte mare în timpul anului şi execuţia
    bugetară este dezastruoasă la jumătatea anului. Vom discuta şi la rectificarea
    bugetară, la jumătatea anului, execuţia bugetară cu mandatele pe masă, atunci.
    Pentru că am fost de acord să mărim bugetul, sunt cheltuieli mari pe care
    trebuie să le susţinem, dar aş vrea să văd şi execuţie, vreau să văd şi
    performanţă, vreau să văd şi acea reformă a companiilor de stat.


    Din
    opoziție, social-democraţii acuză, însă, actuala putere pentru modul în care a
    repartizat alocările în acest an. Ei susţin că sumele incluse în proiectul de
    buget ar ajunge doar pentru nouă luni şi sunt de părere că vor fi introduse
    taxe noi. Senatorul Radu Oprea a declarat că PSD nu intenţionează să blocheze
    proiectul de buget în parlament, dar că vor fi depuse amendamente care să
    reprezinte soluţii pentru redresarea economică şi creşterea nivelului de trai,
    cu încadrarea în deficitul bugetar prognozat de executiv.


    Potrivit
    previziunilor economice publicate săptămâna trecută de Comisia Europeană, după
    o contracţie de 5% în 2020, economia României îşi va reveni în acest an graţie
    consumului privat şi investiţiilor, astfel că Produsul Intern Brut va
    înregistra o creştere de 3,8% în 2021 şi un avans de 4% în 2022. Se estimează
    că şi exporturile îşi vor reveni, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor economice
    în rândul principalilor parteneri comerciali.

  • Retrospectiva săptămânii 07.02- 13.02.2021

    Retrospectiva săptămânii 07.02- 13.02.2021


    Proiectul de buget pe acest an a fost publicat


    Proiectul bugetului pe acest an a fost lansat în dezbatere publică. Executivul de la București mizează pe o creştere economică de 4,3% şi estimează un deficit bugetar de puţin peste 7,1% din Produsul Intern Brut şi o rată a inflației medie anuală de 2,4%. Potrivit proiectului, salariile şi sporurile se vor menţine la nivelul de anul trecut, voucherele de vacanţă nu se vor mai acorda, orele suplimentare pentru bugetari se vor compensa doar cu timp liber, iar studenții vor avea o reducere de 50 de procente la transport. Prim-ministrul Florin Cîţu dă asigurări că nu vor fi majorări de taxe, pentru a nu fi afectaţi cetăţenii şi companiile private și de asemenea, că vor fi în continuare finanţate programele medicale şi campania de vaccinare împotriva COVID-19.


    În noua construcție bugetară, Ministerul Sănătăţii va primi cu 11 procente mai puţini bani, iar Ministerul Educaţiei va avea un plus de aproape un procent. Proiectul bugetului de stat pe anul acesta va fi adoptat de Guvern săptămâna viitoare, când ar trebui să ajungă şi în Parlament pentru vot. Din opoziție, PSD a anunţat că va depune amendamente pentru toate capitolele importante în construcţia bugetară. Social-democraţii acuză lipsă de viziune şi de soluţii pentru rezolvarea problemelor. Este un buget al austerităţii, al tăierilor, nu este orientat spre oameni şi nici nu dă semnale bune pentru economie – a afirmat senatorul PSD Radu Oprea, pentru Radio România. Mai mult, social democrații au depus, miercuri, o moţiune simplă la adresa ministrului sănătăţii, Vlad Voiculescu.



    Din nou, proteste sindicale în România


    Între timp, se înmulţesc protestele sindicale. În această săptămână au protestat atât reprezentanții pensionarilor după anunțul executivului de înghețare a pensiilor în acest an, dar și angajații penitenciarelor, din cauza lipsei de personal și a neplății sporurilor. Și sindicaliştii de la Federaţia Sanitas au protestat atât în fața ministerelor, cât și a Guvernului de la București și a prefecturilor din mai multe judeţe. Sindicalişti afiliaţi la Cartel Alfa au pichetat, în această săptămână, Ministerul de Finanțe și au protestat în faţa Ministerului Muncii, cerând un salariu minim decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate şi deblocarea negocierilor colective. După anunţul executivului că la capitolul reduceri de cheltuieli vor intra şi gratuităţile pentru transportul elevilor şi studenţilor, reprezentanţii acestora au ieşit şi ei în stradă la București. Reprezentanţii elevilor atrag atenţia asupra faptului că subfinanţarea educaţiei va avea repercusiuni grave asupra procesului educaţional.



    Primele cazuri de Covid-19 de la începerea școlii


    Situația după redeschiderea școlilor este bună, a declarat președintele Klaus Iohannis, precizând că peste 10.000 de unități de învățământ funcționează fizic, iar aproximativ 2 milioane de copii, ceea ce reprezintă peste 70% din totalul elevilor din România, merg la școală, ceilalţi continuându-şi studiile în format online. Trebuie să le oferim școală, fizic, copiilor din România – a spus președintele. Șeful statului a avertizat, însă, că pandemia nu s-a terminat și că trebuie respectate în continuare restricțiile. Klaus Iohannis a făcut aceste declarații după ce s-a întâlnit, joi, cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.


    Cele două teme majore abordate au fost redeschiderea școlilor și finanțarea educației din banii europeni de care România va beneficia prin Planul de Redresare și Reziliență. În acest context, șeful statului a subliniat că există multe şcoli cu probleme din cauza faptului că sistemul de educaţie nu a fost suficient finanţat şi a precizat că banii europeni pot fi investiţi în digitalizare, modernizarea unităţilor de învăţământ, dar şi în introducerea concepului de “şcoli verzi”. Joi, la numai patru zile de la începerea celui de-al doilea semestru al acestui an școlar, au început să fie confirmate și primele cazuri de COVID-19 în rândul elevilor și al cadrelor didactice, atât în Capitală, cât și în alte județe.



    S-a prelungit starea de alertă în România


    În context, a fost prelungita, de vineri, starea de alertă cu 30 de zile, cu păstrarea restricțiilor în vigoare. În aceasta perioadă, focarele de COVID-19 vor fi incluse în calcularea ratei de infectare din fiecare localitate. Mai mult, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a actualizat listațărilor și zonelor cu risc epidemiologic ridicat. Cei care intră în România din aceste state fie prezintă certificatul unui test PCR negativ la SARS-CoV-2, făcut cu cel mult 72 de ore înainte, și intră în carantină 10 zile, fie efectuează o carantină de 14 zile dacă nu prezintă acest document. Pe de altă parte, continuă campania de vaccinare. În această săptămână au fost vaccinate în jur de 35 de mii de persoane zilnic, majoritatea cu Pfizer, iar restul cu Moderna.


    Pe 15 februarie va începe campania de vaccinare și cu serul de la Astra Zeneca. Acest vaccin se adresează persoanelor care, potrivit Strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, fac parte din etapa a doua, respectiv cele cu boli cronice și lucrătorii din domenii considerate esențiale, până în 55 de ani. Programările la vaccinare au fost reluate pe 10 februarie după ce, o perioadă, acestea au fost limitate la categoriile vulnerabile. Autoritățile au anunțat că, la nivel național, vor fi deschise în februarie 180 de cabinete noi de vaccinare, dintre care 22 doar în Capitală. Între timp, România așteaptă, potrivit calendarului stabilit, noi tranșe de vaccinuri de la cele trei companii farmaceutice. Până atunci, putem spune că, în această săptămână, România a depășit pragul simbolic de un milion de doze administrate.


  • Bugetul, în dezbatere

    Bugetul, în dezbatere

    Finalizat, în cele din urmă, proiectul bugetului de stat pe anul
    în curs e calculat pe un deficit în jurul valorii de 7% din PIB
    şi, potrivit     Guvernului PNL-USR+-UDMR, va
    sprijini relansarea economică şi     va opri cheltuielile
    excesive şi nefundamentate din bani publici. Premierul liberal Florin Cîţu
    promite o reaşezare a economiei, o reparare a ceea ce numeşte anomaliile introduse în
    legislaţie, în ultimii patru ani, de fostele administraţii social-democrate,
    precum şi menţinerea încrederii din partea Comisiei Europene, a investitorilor
    străini şi a agenţiilor de rating.

    El mai spune că aşteaptă rapoarte detaliate
    privind starea companiilor de stat, inclusiv planurile de restructurare ale celor
    cu pierderi. În sistemul bugetar, adaugă şeful Guvernului, cheltuielile cu
    sporurile însumează în jur de 600 milioane de lei, echivalentul a 120 milioane
    de euro. În condiţii de pandemie, cu cheltuieli foarte mari pentru sănătate,
    tocmai amputarea acestor sporuri ar bloca hemoragia de fonduri, spun
    guvernanţii, care dau exmplul aşa-numitului spor de calculator sau al celui de
    COVID, de 30% din salariul de bază, pe care-l primesc angajaţii din prefecturi.


    Pachetul de măsuri de austeritate mai prevede că alocaţiile copiilor
    rămân neschimbate, pensiile vor creşte doar de la 1 ianuarie 2022, în acest an
    nu vor mai fi acordate vouchere de vacanţă, studenţii nu vor mai beneficia de
    gratuitate completă pe transportul feroviar.


    Din opoziţie, PSD, care are
    cel mai numeros grup parlamentar, anunţă, deja, că va depune amendamente pentru
    toate capitolele importante din construcţia bugetară. Social-democraţii acuză
    lipsă de viziune şi de soluţii pentru rezolvarea problemelor. Este un buget al
    austerităţii, al tăierilor, nu este orientat spre oameni şi nici nu dă semnale
    bune pentru economie – acuză lideri stângii.


    Dincolo de disputele dintre
    politicieni, măsurile de austeritate ameninţă să amplifice tensiunile din
    societate. De când a început anul, sediile Executivului, ministerelor sau
    partidelor din arcul guvernamental sunt pichetate, practic, în fiecare zi, de sindicalişti
    nemulţumiţi. Asistenţi medicali sau infirmieri, poliţişti sau gardieni de
    penitenciar, mecanici de locomotivă sau funcţionari, toţi cer salarii decente,
    pensii echitabile, servicii publice de calitate. Liderii uneia dintre cele mai
    mai centrale sindicale din ţară, CNS Alfa, afirmă că e nevoie de un buget
    pentru dezvoltarea României, nu de un buget de austeritate.


    Nici operatorii din
    industria HORECA, deja afectată de măsurile restrictive adoptate din cauza
    pandemiei, nu sunt defel încântaţi de anunţul că anul acesta nu se mai emit
    vouchere de vacanţă. Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din
    România vorbeşte despre pierderi de circa 7 miliarde de euro în 2020, într-un
    domeniu care însumează 400 de mii de oameni, adică 7% din forţa de muncă activă
    a României, şi produce 5 procente din Produsul Intern Brut.

  • Nemulţumiri privind viitorul buget

    Nemulţumiri privind viitorul buget

    Periodic promisă şi mereu amânată, adoptarea proiectului bugetului
    de stat a fost reportată, din nou, pentru săptămâna viitoare. Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR
    afirmă că e un buget calculat pe un deficit în jurul valorii
    de 7% din PIB, care va sprijini relansarea economică şi
    va opri cheltuielile excesive şi nefundamentate din bani publici. În condiţii de
    pandemie, cu cheltuieli foarte mari pentru sănătate, construcţia bugetară este
    dificilă şi liderii coaliţiei guvernamentale au decis, luni, să amputeze din
    cheltuieli. Ei au anunţat că pensiile nu vor mai creşte din septembrie, ci de
    la 1 ianuarie 2022, iar bugetarii nu vor mai primi tichete de vacanţă anul
    acesta. Ar putea fi eliminate şi unele gratificaţii, precum aşa-numitul spor
    COVID, de 30% din salariul de bază, pe care-l primesc angajaţii din prefecturi.
    Şi indemnizaţia de hrană pe care o primesc angajaţii de la stat ar putea fi
    redusă. Alocaţiile copiilor vor rămâne neschimbate anul acesta și se ia în
    calcul reducerea subvenţiei pentru transportul studenţilor.


    Liderul PNL, ex-premierul
    Ludovic Orban, a încercat să argumenteze acest pachet de măsuri, pe care unii
    comentatori le numesc, deja, de austeritate: La baza creşterii punctului de
    pensie stă formula care a existat, şi anume compensarea în proporţie de 100% a
    pierderii puterii de cumpărare ca urmare a inflaţiei şi, de asemenea, creşterea
    puterii de cumpărare prin creşterea punctului de pensie cu 50% din creşterea
    salariului mediu brut pe economie. Nu se emit noi vouchere de vacanţă, pentru
    că sunt vouchere de vacanţă care sunt valabile în continuare în cursul anului
    2021.


    Acest din urmă anunţ a nemulţumit suplimentar industria HORECA,
    deja afectată de măsurile restrictive adoptate din cauza pandemiei. Pierderile
    se ridică la circa 7 miliarde de euro, spune preşedintele Organizaţiei
    Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România,

    Daniel Mischie: Unităţile
    din turism nu au nevoie de ajutor, unităţile din turism au nevoie să fi
    despăgubite? Ne întrebăm de ce un sfert din locaţii nu mai redeschid astăzi. În
    primul rând, lipsa resursei financiare şi în al doilea rând, lipsa de
    predictibilitate. Noi suntem o industrie care reprezentăm 7% din forţa de muncă
    activă a României. Sunt 400.000 de oameni care lucrează direct şi indirect
    pentru această industrie. Reprezentăm 5% din PIB-ul României. Sunt trei luni în
    care Guvernul ar trebui să găsească o soluţie să despăgubească pentru
    restricţiile care au fost luate împotriva acestei industrii. Nu se întâmplă
    lucrul ăsta. Nu sunt urgenţe mai mari, atât de mari, decât 400.000 de oameni
    care aşteaptă un ajutor.     La rândul lor, organizaţiile studenţeşti cer să
    se renunţe la reducerea subvenţiei pentru transport, iar liderul PSD (în
    opoziţie), Marcel Ciolacu, acuză coaliţia de incoerenţă şi de alocări arbitrare
    de fonduri, doar pentru clientela politică.

  • Strategia locală a municipiului Reșița

    Strategia locală a municipiului Reșița

    Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa spune că sunt în
    derulare mai multe proiecte, iar finanțarea se face cu fonduri europene. Există
    deja o bună colaborare cu conducerea Universității Babeș-Bolyai din
    Cluj-Napoca, iar cu specialiștii Facultății de Științe Politice, Administrative
    și ale Comunicării se derulează un proiect finanțat prin Programul Operațional
    Capacitate Administrativă. Este vorba despre proiectul Organizarea unei
    Planificări Echilibrate a Nevoilor Municipiului Reșița – O.P.E.N. Municipiul
    Reșița cu un buget total de aproape 4 milioane de lei.


    Cu
    Babeş-Bolyai avem mai multe proiecte. Unul este legat de strategia de
    dezvoltare a Reşiţei. Deci strategia de dezvoltare a Reşiţei pe 2020-2030 o
    facem pe un proiect pe fonduri europene, de un milion de euro, pe care l-am câştigat
    împreună cu ei. Adică, din fericire, nu plătim bani aici, îi luăm tot de la
    Bruxelles. Şi cu profesorul Gräf, l-am abordat din dorinţa de a-l ruga să ne
    ajute conceptual să realizăm un muzeu al istoriei industriale. Dânsul şi-a
    manifestat disponibilitatea, fiind în pensie, şi din cauza asta avem acum
    câteva întâlniri să vedem cât de mare ar trebui să fie, unde să-l poziţionăm,
    să ne dea nişte exemple de bune practici din Germania. Şi încercăm să facem
    acest muzeu al istoriei industriale unde să integrăm câteva lucruri realizate
    la Reşiţa în ultimii 200 de ani.


    Strategia locală a municipiului Reșița prevede un număr de şapte
    priorităţi: 1. Pol de dezvoltare şi revitalizare urbană, 2. Mobilitate urbană
    sustenabilă, 3. Economie şi turism sustenabil, 4. Oraş verde, eficient
    energetic şi cu emisii reduse de carbon, 5. Creşterea calităţii vieţii
    cetăţenilor şi responsabilitate socială, 6. Dezvoltare educaţională şi
    culturală, 7. Management integrat eficient şi democratic.


    Obiectivul general al proiectului vizează eficientizarea
    activității administrației publice locale a municipiului Reșița prin
    introducerea unui sistem informatic integrat și o planificare echilibrată a
    nevoilor, în vederea simplificării accesului cetățenilor la serviciile publice.


    Specialiștii Universității Babeș-Bolyai au experiență în
    realizarea strategiilor administrative, ei fiind cei care au conceput strategia
    actuală de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, precum și a altor comunități
    locale și zone metropolitane.




  • Discuții în coaliție despre buget

    Discuții în coaliție despre buget

    Nevoit să se încadreze
    într-un deficit bugetar de 7% din PIB, agreat cu Bruxellesul, guvernul de la
    București lucrează la definitivarea bugetului de stat pe 2021. Discuțiile au
    fost intensificate în ultima perioadă pentru că obiectivul este ca documentul
    să intre în dezbaterea legislativului la începutul lunii viitoare, odată cu
    începerea sesiunii parlamentare. Rămâne de văzut, însă, în ce măsură acest
    lucru va fi posibil în condițiile în care, pe fondul unor cheltuieli majore
    impuse de contextul pandemic, împărțirea banilor – nu foarte mulți – este
    dificilă.

    Premierul liberal Florin Cîţu le-a cerut membrilor cabinetului de
    coaliţie o listă cu principalele proiecte pentru fiecare minister în parte în
    vederea alocării eficiente a banilor și spune că speră ca, în urma discuţiilor
    cu principalii ordonatori de credite, să se ajungă la un buget echilibrat, care
    să susţină creşterea economică. Cu certitudine, investiţiile şi sănătatea vor
    avea prioritate la finanţare, spune șeful Executivului, amintind că se are în
    vedere şi modificarea legilor salarizării personalului angajat în sectorul de
    stat, respectiv a pensiilor.

    Florin Cîţu: La Legea pensiilor este vorba de contributivitate şi ăsta este
    principiul de la care pornim. La Legea salarizării este vorba de a introduce
    mai multe eficienţă în administraţia publică. Aici e vorba şi de a lega
    veniturile de performanţă. Pe lângă faptul că vrem să avem o ierarhizare clară,
    dar trebuie să introducem nişte indicatori de performanţă care să fie conectaţi
    la aceste venituri.

    Potrivit legislaţiei actuale, creşterea pensiilor în
    acest an presupune un efort financiar de 8 miliarde de lei (circa 1,6 miliarde
    de euro), iar o reformă a sistemului de pensii, dorită de premier, cere timp şi
    nu va produce efecte asupra bugetului pentru 2021. Bugetul României este sub o
    presiune foarte mare în momentul de faţă din cauza necesităţii de a respecta
    deficitul agreat cu Comisia Europeană – spune și liderul USR PLUS,
    vicepremierul Dan Barna: Vom
    vedea care va fi forma finală şi cum vom reuşi să ne încadrăm în deficitul pe
    care România îl are agreat cu Comisia Europeană. Și, din această perspectivă, vom vedea
    ce şi dacă vor fi amendamente la nivelul Parlamentului din partea grupurilor
    noastre parlamentare.

    Bugetul de stat pe acest an trebuie să
    fie echilibrat, ţintit spre dezvoltare, investiţii şi locuri de muncă, afirmă
    şi liderul UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor: Trebuie să folosim banii pentru dezvoltare şi din PNDR (n.red -Programul
    Național de Dezvoltare Rurală) foarte,
    foarte eficient, şi din programele operaţionale, şi din POIM (n.red-Programul
    Operațional Infrastructura Mare),
    fiindcă, de la bugetul national, pentru investiţii poate în acest an vor fi mai
    puţini bani decât doreşte fiecare om, decât doreşte fiecare autoritate locală.

    Din opoziţie, PSD a pregătit un buget alternativ, pentru a demonstra, spun
    social-democrații, că ar fi bani pentru a ajuta masiv economia și pentru a mări,
    totodată, veniturile românilor.