Radio România Internațional

Tag: buget

  • Retrospectiva săptămânii 02.06 – 08.06.2019

    Retrospectiva săptămânii 02.06 – 08.06.2019

    Pact
    pentru consolidarea parcursului european al României


    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a anunţat, miercuri, după consultările cu liderii partidelor
    parlamentare pe tema rezultatului referendumului pentru justiţie din 26 mai, că
    invită formaţiunile politice să semneze un pact pentru consolidarea parcursului
    european al României. Documentul se referă la transpunerea în
    legislație a rezultatelor referendumului şi la revizuirea legilor justiției
    pentru a ține seama de recomandările Comisiei de la Veneția și ale Comisiei
    Europene.

    Şeful statului a mai
    spus că propune ca cei care vor semna pactul să se angajeze să transpună în
    legislaţie, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării respectării
    atât în ţară, cât şi în străinătate a exercitării depline şi efective a
    dreptului de vot de către cetăţenii români. Peste 18 milioane de români au fost chemaţi pe 26 mai la urne,
    în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare, pentru a se pronunţa cu privire
    la modificările propuse de şeful statului în domeniul justiţiei. Din cei peste
    7 milioane de români care au votat în cadrul referendumului, 6,5 milioane s-au
    pronunţat în favoarea acestora, respingând modificarea legislaţiei cu ajutorul
    ordonanţelor de urgenţă, precum şi graţierile şi amnistiile pentru fapte de
    corupţie.



    Premierul
    României, Viorica Dăncilă, la Bruxelles


    Respectarea statului de drept şi
    independenţa justiţiei au fost pe agenda discuţiilor de marţi de la Bruxelles
    dintre premierul român Viorica Dăncilă şi preşedintele şi prim-vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi Frans Timmermans, în condiţiile în
    care Comisia a avertizat, în mai multe rânduri, România că nu va ezita să ia
    măsuri radicale, dacă se vor constata nereguli care vin în contradicţie cu
    valorile europene. Oficialii europeni au primit, însă, asigurări din partea
    premierului român că guvernul nu va da ordonanţe de urgenţă în domeniul
    justiţiei. Sefa executivului de la Bucureşti a spus că doreşte un dialog
    constructiv şi deschis cu liderii europeni pentru a apăra poziţia României pe
    de o parte iar pe de alta de a nu veni în contradicţie cu principiile europene.

    Oficialii de la Bruxelles au salutat angajamentul Guvernului român de a nu lua
    măsuri controversate în sistemul judiciar şi dorinţa reluării imediate a
    dialogului în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu scopul de a
    înregistra progrese atât pe calea reformelor, cât şi în lupta împotriva
    corupţiei. Prin acest mecanism,
    Comisia Europeană monitorizează evoluţia justiţiei în România încă de la
    aderarea ţării la UE, în 2007. Pe de alta parte, preşedintele
    CE, Jean-Claude Juncker i-a mulţumit premierului Viorica Dăncilă pentru
    activitatea excelentă de până acum a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii
    Europene, care a închis peste 100 de dosare, dintre care cele mai importante
    sunt cele privind Poliţia Europeană de Frontieră şi Garda de Coastă,
    Autoritatea Europeană pentru Muncă, Directiva Copyright.



    Modificări la legislaţia electorală


    În România vor fi organizate, peste un an,
    alegeri locale, iar cetăţenii vor decide cine vor fi primari precum şi
    componenţa consiliilor locale şi judeţe. Potrivit unei ordonanţe de urgenţă
    adoptate, luni, de guvern, preşedinţii de consilii judeţene urmează să fie
    aleşi din nou prin vot direct la scrutinul local. Executivul susţine că va
    creşte, astfel, legitimitatea, reprezentativitatea şi, implicit,
    responsabilitatea şefilor de consilii
    judeţene, care în prezent sunt numiţi de consilieri, în urma negocierilor
    dintre partide.

    Tot în sprijinul măsurii,
    executivul de stânga PSD – ALDE a invocat o solicitare venită – spune el – din
    partea a 30 de preşedinţi de consilii judeţene, inclusiv din opoziţie, adică
    trei sferturi din totalul lor. Preşedintele Klaus Iohannis consideră că
    modificarea legii electorale nu ar face decât să îi avantajeze pe actualii preşedinţi
    de consilii. Este o concesie pe care premierul Viorica Dăncilă ar fi făcut-o
    baronilor locali ai PSD, a spus purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Mădălina
    Dobrovolschi.


    Recomandări pentru România din partea Comisiei Europene


    România trebuie să ia măsuri
    pentru corectarea abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen
    mediu, să consolideze colectarea impozitelor şi să stabilească un salariu minim
    pe baza unor criterii obiective. Acestea sunt câteva din recomandările de ţară
    făcute de Comisia Europeană pentru 2019. Executivul comunitar recomandă, de
    asemenea, aplicarea integrală a cadrului fiscal.

    Se mai recomandă ca
    investiţiile să fie orientate către domeniile transporturilor, energiei cu
    emisii reduse de carbon şi infrastructurii de mediu, ţinând cont de
    disparităţile regionale. Totodată, se atrage atenţia că trebuie îmbunătăţite
    calitatea şi incluziunea educaţiei, în special pentru romi şi alte categorii
    defavorizate, în condiţiile în care fondurile alocate acestui domeniu sunt printre
    cele mai scăzute din Uniunea Europeană.



    Inundaţii în România


    Ploile abundente din ultima
    perioada au afectat, în România, zeci de locuinţe, curţi şi subsoluri, anexe,
    scoli, drumuri nationale, judetene si comunale. Sute de persoane au fost salvate sau evacuate din calea
    apelor de către angajaţii Ministerului de Interne. Ministerul Sănătăţii
    le-a cerut reprezentanţilor direcţiilor de sănătate publică să colaboreze cu
    autorităţile locale şi să pună în aplicare acţiunile din planul de măsuri pentru
    asigurarea asistenţei medicale în zonele afectate de inundaţii.

  • Proiectul de buget revine în Parlament

    Proiectul de buget revine în Parlament

    58 de sesizări la Curtea Constituţională în 2 ani: potrivit calculului PSD, principala
    formaţiune la guvernare, preşedintele României, Klaus Iohannis, a bătut orice
    record în acest sens. Statistica oglindeşte, în fapt, lupta pe viaţă şi pe moarte dintre şeful de dreapta al
    ţării, candidat încă de acum aproape un an la un nou mandat prezidenţial, şi
    social-democraţi, secondaţi la putere de ALDE. Cea mai
    recentă sesizare a lui Klaus Iohannis la Curte priveşte proiectul Legii
    bugetului de stat pe 2019. Actul normativ este constituţional – au decis, miercuri, cei mai buni constituţionalişti
    ai României.

    Refuzând să comenteze hotărârea CCR, preşedintele Iohannis nu s-a
    lăsat şi, într-o declaraţie de presă la numai câteva ore după anunţul Curţii, a
    declarat că reîntoarce în Parlament bugetul, pe care l-a numit al ‘ruşinii naţionale’ Bugetul pe anul 2019 este construit pe un
    scenariu fantezist, fără garanţii privind punerea în aplicare, fapt confirmat
    de instituţiile europene şi de alte instituţii internaţionale. Este un buget
    care pune în discuţie respectarea tratatelor internaţionale la care România
    este parte, dar, din nefericire, şi a legislaţiei în domeniu. Bugetul pentru
    acest an a fost gândit pentru a servi, în principal, intereselor politice ale
    unui grup restrâns.

    Opoziţia parlamentară de dreapta, reprezentată în
    principal de PNL şi USR, are argumente trase la indigo. Liderul liberal, Ludovic
    Orban: Acest buget care este în
    momentul de faţă un buget al stagnării, al subdezvoltării şi care nu urmăreşte
    altceva decât obiectivele electorale perverse ale majorităţii guvernamentale
    formate din PSD şi ALDE, poate fi schimbat în bine şi poate să servească la atingerea
    unor obiective în beneficiul fiecărui român.     Mincinos, politicianist şi
    iresponsabil – astfel califică, în replică, coaliţia la guvernare demersul de
    retrimitere în Parlament a proiectului Legii bugetului pe acest an.


    Este
    evident că preşedintele Iohannis este interesat doar de a mai câştiga un mandat
    şi face gesturi care pun în pericol imaginea şi indicatorii macroeconomici ai României.
    Să spui că ţara este în dezastru economic, deşi cifrele oficiale arată
    contrariul, denotă o lipsă de responsabilitate şi de respect pentru adevăr. Blocajul
    la adresa Guvernului a devenit principala sa preocupare.     – a punctat premierul
    Viorica Dăncilă. Aşa că social-democraţii, prin vicepreşedintele Camerei
    Deputaţilor, Florin Iordache, au anunţat că vor trimite Legea bugetului spre
    promulgare în aceeaşi formă în care
    a fost adoptată iniţial de Legislativ: A bloca bugetul României numai pentru că eşti în campanie nu este în
    regulă. Şi, în aceste condiţii, în cel mai scurt timp, când o vom primi, i-o
    vom retrimite în aceeaşi formă, adică cu analiză în comisiile de buget şi apoi
    un vot în plen pentru a reconfirma majoritatea care a votat bugetul.     Potrivit
    PSD, bugetul pe 2019 asigură resursele necesare tuturor domeniilor importante
    din economie.

  • Bugetul 2019, contestat la Curtea Constituţională a României

    Bugetul 2019, contestat la Curtea Constituţională a României

    Curtea Constituțională a Romaniei va discuta pe 6 martie sesizarea
    de neconstiționalitate a președintelui Klaus Iohannis privind legea bugetului de
    stat pe anul acesta. Șeful
    statului susţine, printre altele, că aceasta a fost adoptată cu încălcarea
    rolului şi atribuţiilor Consiliului Fiscal sau că în fişa parcursului
    legislativ al documentului nu se regăseşte o declaraţie de răspundere a
    premierului şi a ministrului de finanţe, aşa cum prevede legislaţia. În plus, nu
    s-ar respecta obligaţiile asumate de România faţă de UE, s-ar încalca unele
    drepturi fundamentale şi s-ar aduce atingere principiilor descentralizării şi
    subsidiarităţii.


    Vineri, Klaus Iohannis a calificat bugetul
    ca fiind unul al ruşinii naţionale, nerealist şi supraevaluat. Şeful statului
    a atacat in termeni duri PSD – principala formatiune de la guvernare -
    despre care a afirmat că e incapabil să guverneze pentru România, si o face
    doar in interesul liderului social-democratilor, Liviu Dragnea. Klaus Iohannis a acuzat şi lipsa
    de fonduri pentru comunităţile locale, spitalele regionale, educaţie şi
    investiţii.El s-a referit şi la schimbările
    din justiţie şi a acuzat PSD că
    vrea să rezolve dosare penale ale membrilor partidului prin politizarea
    justiţiei. În replică, social-democrații resping
    criticile preşedintelui și susţin că declaraţiile sale sunt pur electorale şi
    nu au o bază reală.


    Membrii Cabinetului atrag atenţia că întârzierea
    promulgării bugetului va afecta activitatea în mai multe domenii. Vicepreşedintele
    PSD, Doina Pană: Președintele
    contestă
    la Curte bugetul încât să mai întârzie, încât să nu poată începe investiţiile,
    să nu poată creşte salariile, să nu poată creşte pensiile, să nu îşi poată lua
    copiii, de la 1 martie, alocaţiile mărite şi tot ce am prevăzut noi în buget.
    Noi numai prin Legea plafoanelor am putut să modificăm deficitul bugetar, care
    să fie sursa pentru a acorda mărirea de alocaţii la copii.


    În schimb, opoziția liberală consideră
    că decizia preşedintelui de a ataca la CCR legea bugetului este un demers
    legitim şi perfect fundamentat. Preşedintele PNL, Ludovic Orban consideră că
    bugetul nu este serios și nu este bazat pe cifre reale. Ludovic Orban: Am
    avertizat coaliţia guvernamentală, că acest buget este un buget mincinos, un
    buget care se bazează pe date false, un buget care nu are la bază realităţi
    economice. Toate aceste avertismente ale PNL au fost ignorate de către coaliţia
    guvernamentală, care are majoritatea în Parlament. Au făcut o lege a bugetului
    de stat care nu oferă nicio garanţie pentru dezvoltarea României şi, care,
    riscă să arunce România în criză.


    Bugetul pe 2019 este fundamentat pe o
    creştere economică de 5,5%, un deficit de 2,76 procente şi un PIB de peste o
    mie de miliarde de lei (cca 200 de miliarde de euro).

  • Ce-şi doresc cetăţenii de la viitoarele alegeri europene?

    Ce-şi doresc cetăţenii de la viitoarele alegeri europene?

    În
    toate statele Uniunii vor avea loc, în luna mai a anului viitor, alegeri pentru
    Parlamentul European. Imigraţia provenită din afara spaţiului comunitar, cu
    pandantul ei toxic reprezentat de curentele populist-naţionaliste, abaterile de
    la rigorile statului de drept, bugetul Uniunii sau efectele Brexitului vor
    domina campania în multe din ţările UE. Un sondaj Eurobarometru, publicat luni,
    i-a chestionat pe europeni cu privire nu la temele de campanie, ci la calitatea
    acesteia. Au fost vizate aspecte precum înclinaţia de a merge la vot,
    preocupările legate de fraudă şi manipulare electorală. Datele sondajului arată
    că prezenţa mai multor tineri şi femei pe listele de candidaţi şi o mai bună
    informare despre actuala Uniune Europeană sunt factori care i-ar determina pe
    alegătorii europeni să meargă la vot în acest scrutin. La întrebarea despre
    îngrijorările europenilor legate de alegeri, potenţialul de fraudă sau de atac
    cibernetic a fost cea mai menţionată temă. Aproape două treimi şi-au exprimat
    îngrijorarea cu privire la dificultăţile unor grupuri de populaţie, cum ar fi
    persoanele cu dizabilităţi sau persoanele în vârstă, de a-şi exercita dreptul
    de vot, iar peste jumătate şi-au exprimat temerea faţă de potenţiala influenţă
    externă asupra alegătorilor, cum ar fi grupurile criminale sau ţările terţe.

    Românii sunt printre cei mai îngrijoraţi europeni în ce priveşte transparenţa
    campaniilor electorale, iar cele mai mari îngrijorări ale românilor provin din
    experienţă. România s-a confruntat, în cele 3 decenii de democraţie postcomunistă,
    în diverse procese electorale, cu tentative de fraude şi de influenţare a
    votului, cu manipulare electorală sau vot multiplu. Iar toate acestea se
    reflectă în eurobarometrul de luni. Aproape două treimi dintre conaţionali -
    mult peste media europeană, care se află sub 50% – se tem că la scrutinul
    europarlamentar vor vota persoane care nu au acest drept sau că vor exista
    electori care vor vota de două ori. În procente similare, care-i fac lideri
    printre europeni la capitolul temeri de natură electorală, respondenţii români
    spun că oamenii sunt constrânşi să voteze într-un anumit fel, că alegerile vor fi manipulate cibernetic sau
    că voturile vor fi cumpărate iar rezultatele finale manipulate. Principalii
    factori care i-ar face pe români să participe la vot sunt mai mulţi tineri
    printre candidaţi, o mai bună informare privind UE şi impactul ei asupra
    vieţilor lor, mai multe femei printre candidaţi şi o prezenţă sporită a candidaţilor
    din grupuri politice mai slab reprezentate. Oamenii sunt cu adevărat
    îngrijoraţi cu privire la dezinformare. Un lucru bun este că din ce în ce mai
    mulţi cetăţeni dau dovadă de spirit critic în ceea ce priveşte informaţiile pe
    care le primesc. Noi toţi, instituţiile UE şi statele membre trebuie să ne
    protejăm alegerile şi să ne consolidăm democraţia, comenta rezultatele
    Eurobarometrului Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene.

  • Concluziile misiunii FMI în România

    Concluziile misiunii FMI în România

    O delegaţie a Fondului
    Monetar Internaţional s-a aflat într-o vizită de o săptămână la Bucureşti unde
    a discutat cu autorităţile române despre perspectivele macro-economice şi
    planurile bugetare pentru anul viitor. Vizita a servit şi ca pregătire pentru
    misiunea de consultare care va avea loc la începutul anului viitor. Activitatea economică din România se menţine
    puternică, iar şomajul înregistrează minime istorice – este una dintre
    concluziile FMI. Însă, potrivit unui comunicat al instituţiei financiare
    internaţionale, în pofida mai multor ani de creştere economică, deficitul
    bugetar a avut o evoluţie ascendentă şi nu una descendentă, aşa cum ar fi
    trebuit să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea ţintei pentru anul în
    curs încă prezintă riscuri, în absenţa unor măsuri suplimentare. Bugetul pe
    anul 2019 şi cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze deficite mai mici,
    aliniate angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană şi să menţină datoria
    publică exprimată ca pondere în PIB pe o traiectorie descendentă. În acest
    sens, iniţiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice – analizele
    de cheltuieli şi achiziţia centralizată – sunt binevenite. Esenţială este, de
    asemenea, mai precizează Fondul, modernizarea administraţiei fiscale.

    Experţii
    FMI consideră că majorarea salariilor din sectorul public şi modificările
    programate să fie aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma
    sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung. Totodată,
    pentru a spori potenţialul de creştere, sunt necesare reforme structurale bine
    ţintite şi o bună guvernanţă – sunt de părere experţii. În acest sens,
    consolidarea instituţiilor care se ocupă de investiţiile publice continuă să
    reprezinte o prioritate, în vederea reducerii decalajului major de
    infrastructură pe care îl înregistrează România, inclusiv prin facilitarea unei
    mai mari absorbţii a fondurilor europene, se punctează în comunicatul FMI.
    Fondul anticipează pentru România o creştere economică de 4% în 2018, o reducere
    a inflaţiei către 3,5% la finalul anului, o relativă stabilizare a deficitului
    de cont curent pe termen mediu şi un deficit bugetar de peste 3% din PIB, atât
    în acest an, cât şi anul viitor, dacă se păstrează actualele politici. La
    rândul său, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare susţine că
    economia României ar urma să înregistreze, anul acesta, o creştere de 4,2%,
    pentru ca anul viitor avansul economiei să se reducă la 3,6%. Prognozele FMI şi
    ale BERD sunt mult peste cele ale Comisiei Europene care estimează că, în
    România, creșterea economică se va diminua în perioada următoare, pe măsură ce
    creșterea consumului privat va încetini si balanța negativă a exporturilor nete
    va crește, ajungând la 3,6% în acest an şi la 3,8 procente anul viitor.

  • Bruxellesul aşteaptă proiecte de infrastructură

    Bruxellesul aşteaptă proiecte de infrastructură

    Comentatorii
    de la Bucureşti consemnează noi episoade din ceea ce numesc războiul rozelor,
    cu trimitere la trandafirii de pe emblema PSD, viora-ntâi a guvernării. Ea
    însăşi româncă, ea însăşi social-democrată, sprijinită de fostul lider şi
    premier PSD, Victor Ponta, să obţină mandatul de la Bruxelles, comisarul
    european pentru politică regională, Corina Creţu, critică tot mai virulent Guvernul
    de la Bucureşti, condus, azi, de Viorica Dăncilă. Ea percepe ca pe o insultă lipsa
    de proiecte în domeniul infrastructurii, pentru care România ar putea primi
    fonduri europene. Comisarul adaugă că în domeniul transporturilor, cel mai
    vulnerabil şi, deopotrivă, necesar, s-au pierdut două miliarde de euro, iar
    pentru perioada 2014-2020 se fac eforturi pentru a se evita dezangajările de
    fonduri.

    Corina Creţu Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu
    avem nicio solicitare şi putem programa ca în perioada următoare, 2021, la autostrada
    Târgu-Mureş – Iaşi să
    înceapă construcţia, Din păcate, am văzut că în şedinţa de guvern, guvernul a
    anunţat că doreşte să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public-privat.
    Specialiştii noştri nu sunt confortabili cu această abordare, pentru că
    înseamnă o deprioritizare a investiţiei. Din partea noastră există toată
    disponibilitatea. Atâta vreme cât nu avem proiecte, nu avem ce analiza şi nu
    avem, deci, ce finanţa. Vreau să vă anunţ public că nu mai accept insultele din
    partea guvernului României faţă de munca pe care o fac.

    La Bucureşti, liderul
    ALDE, partener-junior la guvernare, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu are
    nicio rezervă legată de declaraţiile comisarului european şi se declară convins
    de sinceritatea şi bunele ei intenţii. Şi ministrul social-democrat al Finanţelor,
    Eugen Teodorovici, recunoaşte că întârzierea atragerii de fonduri europene
    afectează bugetul statului. El spune, însă, că proiectele despre care vorbeşte
    d-na Creţu Astăzi sunt încă verificate, analizate de o structură aşa-numită
    jaspers, o structură formată din experţi din partea Băncii Europene de
    Investiţii şi a altor structuri, structură care, din păcate, văd că-şi face
    treaba puţin cam greu faţă de cum ar trebui să o facă, în sensul de a trimite
    la Bruxelles cât mai repede acele cereri de finanţare. Problema noastră
    principală ca buget este că, dacă se întârzie foarte mult aceste cereri de
    rambursare şi tragerea practic a banilor din fonduri europene, grevează bugetul
    de stat şi, practic, ne încărcăm cu deficit.

    Presa speculează că
    răceala dintre d-na Creţu şi colegii ei din ţară ar avea şi resorturi politice.
    Anul viitor, ea îşi încheie mandatul de comisar, iar partidul-mamă nici măcar
    nu i-ar fi propus un loc pe lista de candidaţi la europarlamentarele din mai.

  • Cifre bugetare îngrijorătoare

    Cifre bugetare îngrijorătoare

    Deficitul bugetului general consolidat al României a ajuns la aproape 15 miliarde de lei (circa 3,2 miliarde de euro) în primul semestru al anului, reprezentând 1,61% din PIB. Este de peste două ori mai mare faţă de primele şase luni din 2017, însă se situează sub nivelul prognozat de guvern, de 2,21% din PIB. Cifrele au fost anunţate de Ministerul Finanţelor, care a precizat că în prima jumătate a anului veniturile bugetare au fost mai mari cu aproape 13%, însă ritmul de creştere a cheltuielilor a fost semnificativ mai mare, cu aproape 19% faţă de aceeaşi perioadă din 2017.



    Datele Ministerului de Finanţe arată la capitolul venituri că cel mai mult au crescut încasările din contribuţiile de asigurări, cu aproape 37%. Ministerul a mai constatat că în iunie s-a îmbunătăţit colectarea veniturilor din TVA, care au crescut cu peste 15 procente faţă de luna iunie 2017, însă s-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, de aproape 22 de procente, pe fondul reducerii cotei de impozitare de la 16% la 10%.



    La capitolul cheltuieli cel mai mult au crescut cele de personal, cu peste 24% faţă de primul semestru din 2017, situaţie determinată de majorările salariale acordate personalului bugetar. Au fost mai mari cu peste 10% şi cheltuielile pentru bunuri şi servicii. În plus, s-au înregistrat creşteri semnificative ale cheltuielilor cu asistenţa socială.



    Cheltuielile pentru investiţii, care le includ pe cele de capital, precum şi pe cele privind programele de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,1 miliarde de lei, de 1,5 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.



    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, avertiza, în urmă cu o lună, că deficitul bugetar este unul foarte mare pentru primele cinci luni ale anului şi este rezultatul în primul rând al creşterii de cheltuieli, iar dacă nu se ia nicio măsură şi bugetul va fi executat în continuare ca în prima parte a anului ar putea ajunge la 3,5 – 3,6% la finalul anului.



    Conform previziunilor economice intermediare din vara anului 2018, publicate la jumătatea acestei luni de Comisia Europeană, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB. Pe de altă parte, viceprim-ministrul Viorel Ştefan, declara, recent, că deficitul bugetar pentru 2018 se va situa cu siguranţă sub obiectivul de 3% din PIB, în conformitate cu tratatele Uniunii Europene, şi că ajustarea deficitului structural în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu este planificată să înceapă din 2019.

  • Ministrul Muncii: Guvernul majorează salariul minim pe economie săptămâna aceasta

    Ministrul Muncii: Guvernul majorează salariul minim pe economie săptămâna aceasta

    Guvernul va aproba Hotărârea de majorare a salariului minim brut pe economie la 1.900 de lei, a susţinut ministrul Muncii şi Justiţei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, cu prilejul unor declaraţii de presă.



    Întrebată punctual dacă măsura va fi adoptată în şedinţa de guvern de săptămâna aceasta, ministrul a răspuns:


    Da, obligatoriu. În același timp cu bugetul, vom avea această Hotărâre de Guvern referitoare la salariul minim, care rămâne la 1.900 de lei, așa cum s-a stabilit, pentru că este vorba și de întoarcerea sarcinii fiscale. Motivul amânării acestei Hotărâri de Guvern nu a fost altul decât că ea trebuie să stea o anumită perioadă de timp pe site pentru dezbateri. S-a cerut transparență și s-au efectuat mai multe etape în acest sens. Deci da, va fi”, relatează AGERPRES.


    În ceea ce privește programarea unei dezbateri a bugetului în aceeași ședință, ministrul Muncii a spus că cel care trebuie să răspundă la această întrebare este ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa.


    Chiar nu știu mai multe amănunte, știu că s-a discutat bugetul cu Ministerul Muncii și nu avem niciun fel de problemă cu pensiile și salariile anul viitor”, a dat asigurări Vasilescu.



    Hotărârea Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe economie garantat în plată ar fi trebuit aprobată în ședința de Guvern din 8 noiembrie, însă, potrivit unor surse oficiale, a fost retrasă de pe ordinea de zi pentru că trebuia discutată în Consiliul Economic și Social, pentru aceasta trebuind să stea o anumită perioadă în dezbatere publică.


    Ministerul Muncii a postat proiectul privind majorarea salariului minim la 1.900 de lei pe pagina sa de internet în data de 26 octombrie și a așteptat propuneri, sugestii și opinii cu privire la acesta până pe 4 noiembrie.

  • Comisia Europeană – 2,7 miliarde Euro pentru Erasmus+ în 2018

    Comisia Europeană – 2,7 miliarde Euro pentru Erasmus+ în 2018

    Erasmus, cel mai mare program de schimb de studenţi la nivel mondial, înfiinţat de către Uniunea Europeană în anul 1987, are un palmares de invidiat: numai în România au beneficiat deja de el multe mii de studenţi. Statisticile generale arată că numai între anii 2007 şi 2014 au plecat la studii în afara ţării aproximativ 35.000 de studenţi, în principal în Franţa, Spania, Italia, Germania şi Ungaria. În sens invers, în România au venit la studii studenţi din ţări precum Turcia, Franţa, Spania, Italia şi Portugalia. Anul acesta, Erasmus aniversează 30 de ani de la infiinţare, Comisia Europeană găzduind o pagină web specială pentru sărbătorirea acestui eveniment.


    Erasmus+, început în ianuarie 2014, este noul program care combină toate schemele actuale ale Uniunii Europene pentru mobilitate și cooperare transnațională în domeniile educației, formării, tineretului și sportului pentru perioada 2014-2020. Cu un buget ce va fi suplimentat cu 200 de milioane de Euro, cu 8% mai mare față de 2017, Erasmus+ va oferi oportunități majore pentru persoane și organizații din Europa și din afara ei — anunţă Comisia Europeană.


    “Sunt încântat de faptul că Uniunea Europeană este pregătită să investească, în 2018, 2,7 miliarde Euro în Erasmus+, pentru a sprijini proiecte educaționale extrem de valoroase și pentru a le oferi tinerilor europeni sute de mii de oportunități de a studia și a se forma în străinătate. Activitățile care au marcat aniversarea a 30 de ani de Erasmus, în 2017, au evidențiat impactul pozitiv pe care această poveste de succes a Uniunii Europene îl are asupra celor care trăiesc în întreaga Europă. Așa cum sublinia președintele Juncker în iunie, fiecare Euro investit în Erasmus+ este o investiție în viitorul tinerilor și al ideii europene. Salut, de asemenea, sprijinul manifestat de o serie de lideri europeni pentru ideea unui program Erasmus+ mult mai ambițios în viitor”, a declarat, în acest context, Tibor Navracsics, comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport.


    Principalele direcții de acțiune ale programului Erasmus+ sunt:



    – promovarea oportunităților de mobilitate atât pentru tineri, studenți, stagiari sau voluntari, cât și pentru profesori;


    – crearea sau consolidarea de parteneriate între mediul academic, organizațiile de tineret și angajatori;


    – susținerea dialogului și a colectării datelor necesare pentru a realiza reforma sistemelor de educație, formare și tineret;


    – promovarea excelenței în învățământ și a cercetării în domeniul studiilor europene prin intermediul programelor Jean Monnet;


    – susținerea proiectelor transnaționale în domeniul sportului, cu accent pe sportul de masă.



    Printre noutățile pentru 2018 se numără un accent crescut pe stagiile de lungă durată (ErasmusPro), dar și simplificarea procedurilor de înscriere a propunerilor pentru granturi. În 2018, ca și în anii precedenți, proiectele ce vizează favorizarea incluziunii sociale vor avea prioritate — precizează Comisia.


    Pentru informații complete asupra oportunităților incluse în acest program, puteţi consulta Ghidul programului Erasmus+, publicat pe site-ul Comisiei Europene.

  • Buget de 100 de milioane de Euro pe an pentru Digital Innovation Hub

    Buget de 100 de milioane de Euro pe an pentru Digital Innovation Hub

    Comisarul European pentru Economie și Societate Digitală, Mariya Gabriel, s-a aflat pentru prima oară în România și a discutat în cadrul Forumului Digital Romania International Forum II — Startups in 4.0 Industries”, organizat de Smart Everything Everywhere, rolul României în regiune ca principal hub de IT. 100 de milioane de Euro pe an vor fi disponibile pentru Digital Innovation Hubs la nivel european prin Comisia Europeană, dar și statele membre vor avea un rol în finananțare, ajungându-se la peste 1 miliard de Euro pe an.


    În deschiderea evenimentului au luat cuvântul Dacian Cioloș, fost Comisar European şi Prim Ministru al României; Mariya Gabriel, Comisarul European pentru Economie și Societate Digitală; Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite; Tamar Samash, Ambasador al Statului Israel în România; Pierre Gore-Coty, Head of EMEA, Uber; Iulian Stanciu, CEO eMAG, și Florin Talpeș, fondator și CEO, Bitdefender.



    Fostul Prim Ministru Emil Boc, Primarul din Cluj-Napoca, a avut o intervenție keynote în cadrul evenimentului. Au vorbit, de asemenea, Krum Garkov, Director General al eu-LISA, agenția de management al infrastructurii europene IT în justitie și securitate; Plamen Russev, fondator și chairman al congresului internațional Webit; fostul Ministru al Sănătății Vlad Voiculescuprof. Mircea DumitruGen. Anton RogIonuț Simion, Country Managing Partner, PwC Romania; lideri din industriile de e-health, manufactură, smart cities și apărare.


    La eveniment au fost prezentate pobilitățile de organizare a hub-urilor în România, dar și statusul țării nostre în ce privește digitalizarea industriilor. România este la începutul transformării digitale și se bazează încă pe industria de outsourcing și pe mâna de lucru ieftină care se va muta însă în alte părți ale lumii, iar România va trebui să își digitalizeze industria și să inoveze pentru a rămâne competitivă” — a spus Anne-Marie Sassen, Coordonator Digital Innnovation Hubs la Comisia Europeană.


    Nivelul de digitalizare chiar și a companiilor mari în România este de 16%, ceea ce reprezintă media pentru micile companii și startupuri la nivel european. În Europa, media de digitalizare a companilor mari este de 43%.


    Coordonatorul inițiativei de la Bruxelles a explicat și felul în care programul își propune să funcționeze la nivel regional pentru a ajuta companiile să își crească capacitățile și competențele în domeniul digital. O atenție specială este acordată micilor companii și startup-urilor prin programe ca H2020 și asistență în crearea huburilor de inovație.



    Agnieska Gajevska de la PwC Polonia — compania ce va implementa proiectul în 13 țări și va oferi și un program de trainguri — a anunțat momentul prielnic de a candida pentru companiile din România și a subliniat că digitalizarea ar aduce 110 de miliarde de Euro economiei europene, ceea ce reprezintă 70-75% din PIB-ul României.



    Ea a explicat, de asemenea, că aceste hub-uri ar trebui să funcţioneze ca un ecosistem, nu ca un mediu competitiv, mergând în direcția regionalizării unor specializări inteligente — un catalizator pentru punctele tari ale unei regiuni.



    Aflat la a doua ediție, evenimentul Digital Romania International Forum II Start-ups in 4.0 Industries” a fost centrat pe maniere colaborative de stimulare a inovației și ecosisteme ce pot crește capacitățile de inovare în industriile din România și Europa — precizează comunicatul organizatorilor.



    Mai multe detalii despre eveniment puteţi afla aici.

  • Retrospectiva săptămânii 23.10 – 29.10.2017

    Retrospectiva săptămânii 23.10 – 29.10.2017


    Propuneri de modificare a Codului fiscal


    Guvernul român a analizat, joi, în primă lectură, proiectul de modificare a Codului fiscal. Ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat principalele măsuri pe care executivul doreşte să le adopte anul viitor. El a anunţat că impozitul pe venit va scădea de la 16% la 10%, nu doar pentru veniturile din salarii, ci şi pentru cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. În ceea ce priveşte activităţile independente – medici, avocaţi, jurnalişti, notari, scriitori, artişti – aceştia nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi, ci ele vor fi calculate la nivelul salariului minim pe economie. De asemenea, de la 1 ianuarie, angajatorii vor plăti o taxă de 2,25%, după mutarea contribuţiilor sociale la angajaţi, denumită “contribuţia asiguratoare pentru munca”. Mişa a anunţat şi câteva modificări care vor încuraja mediul de afaceri. Pentru 450.000 firme cu cifra de afaceri sub un milion de euro, se va institui un impozit de 1% pe cifra de afaceri faţă de impozitul de 16% pe profit cât se plăteşte acum. O altă măsură anunţată de ministrul Finanţelor este implementarea, începând cu 2018, a Directivei europene pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale. Ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a informat că Executivul doreşte ca de la 1 ianuarie 2018 salariul minim brut pe economie să crească la 1900 de lei de la 1.450 lei în prezent. Lia Olguţa Vasilescu a mai spus că va creşte şi pensia minimă la 640 lei şi se va mări şi indemnizaţia pentru creşterea copilului la 1250 de lei. Ea a mai anunţat reducerea contribuţiei la Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,7%.



    Vizită la Bucureşti a comisarului european pentru buget şi resurse umane, Gunther Oettinger


    Comisarul european pentru buget şi resurse umane, Gunther Oettinger, a afirmat, joi, la Bucureşti, că există premise ca România să se încadreze, în acest an şi în 2018, în ţinta de deficit de 3%. El a făcut această declaraţie după o întâlnire la Parlament cu membrii comisiilor parlamentare reunite pentru afaceri europene şi pentru buget, finanţe, bănci. Pe de alta parte, Gunther Oettinger a spus că în discuţiile despre următorul cadru financiar al UE, România joacă un rol important pentru că în prima jumătate a anului 2019 va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene



    Modificarea legilor justiţiei, prezentată de ministerul de resort


    Ministrul român de resort, Tudorel Toader, a prezentat, miercuri, în premieră, în faţa membrilor Comisiei parlamentare speciale, pachetul legislativ privind modificarea Legilor Justiţiei. Coaliţia aflată la guvernare a decis ca pachetul să fie promovat ca iniţiativă parlamentară, nu ca proiect al Guvernului. Iniţiativa, avizată deja negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, este una controversată, care prevede inclusiv reducerea competenţelor DNA, care nu ar mai putea investiga judecătorii. Alte schimbări vizează modul în care sunt numiţi procurorii şefi şi înfiinţarea unei unităţi speciale de urmărire a infracţiunilor comise de magistraţi. Toader a anunţat că propune ca Inspecţia Judiciară să fie o instituţie autonomă, care să nu se afle nici în subordinea CSM, nici a Ministerului Justiţiei. El a mai precizat că, în termen de 6 luni, trebuie adoptată o lege specială pentru această instituţie. Totodată, în privinţa răspunderii magistraţilor, ministrul Toader a precizat că judecătorii vor răspunde patrimonial pentru erorile săvârşite cu rea-credinţă. Instanţa supremă a cerut Parlamentului să trimită proiectul de modificare a Legilor înapoi la Ministerul Justiţiei, pentru că documentul nu ar fi beneficiat de transparenţă şi, mai important, a încălcat dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative. Proiectul de lege va intra, de săptămâna viitoare, în dezbaterea Comisiei parlamentare speciale, apoi va fi trimis Camerei Deputaţilor, iar votul decizional va fi dat de Senat. Pe de alta parte, zilele trecute în România a intrat în vigoare Legea recursului compensatoriu, care prevede că la 30 de zile executate în penitenciar, în condiţii necorespunzătoare, deţinutii beneficiază de şase zile considerate executate. Potrivit ministrului Justiţiei, în urma aplicării actului normativ, au fost eliberate aproape 530 de persoane, iar peste 3.300 au vocaţie la liberare condiţionata. Deţinuţii care şi-au executat integral pedepsele, dar au procese pe rol la CEDO, ar putea fi despăgubiţi de Statul român cu sume între 5 şi 8 euro pentru fiecare zi de închisoare făcută în condiţii improprii



    O noua ediţie a Târgului Internaţional Indagra, la Bucureşti


    România are un potenţial imens în agricultură, care trebuie valorificat în mod inteligent şi durabil, pentru ca ţara să devină o forţă în acest domeniu. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Klaus Iohannis ,joi, la deschiderea celei mai importante manifestări cu profil agricol organizate anual în Bucureşti – Târgul Internaţional Indagra. Seful statului a mai spus că România trebuie să iasă din cercul vicios prin care exportă materii prime, deci implicit subvenţii, şi importă produse cu valoarea adăugată ridicată, remarcând că în prima jumătate a anului importurile de produse agroalimentare au crescut cu 17% faţă de anul trecut, în timp ce exporturile au crescut doar cu 4,5%. El a amintit că până în 2020, prin Politica Agricolă Comună, România beneficiază de fonduri europene de circa 20 de miliarde de euro.


  • PE acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan pentru Bugetul UE 2018

    PE acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan pentru Bugetul UE 2018

    Plenul Parlamentului European (PE) a votat astăzi, cu 414 voturi pentru, 163 împotrivă și 90 de abțineri, raportul privind Poziția Parlamentului asupra Bugetului Uniunii Europene (UE) pentru anul 2018, realizat de către deputatul european Siegfried Mureșan, în calitate de negociator-șef al PE pentru Bugetul UE din 2018.



    Prin adoptarea acestei poziții, Parlamentul European acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan de a respinge solicitarea Consiliului Uniunii Europene (UE) ca Bugetul UE 2018 să fie redus cu 1,7 miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene și propunerea de a intra, astfel, în procedura de conciliere bugetară Parlament European – Consiliu UE.


    Prin acest vot, Parlamentul European a fost de acord și cu solicitarea deputatului european Siegfried Mureșan de a crește alocările pentru investițiile în locuri de muncă pentru tineri și pentru siguranță, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, dar și de a finanța, în premieră, Programul de acordare a unui abonament gratuit de tren de o lună pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa.

    ​


    Poziția Parlamentului European este una realistă. Nu acceptăm tăieri bugetare de la domeniile importante pentru cetățenii europeni. Obiectivul meu este să mă asigur că Bugetul UE din 2018 contribuie la creștere economică, crearea de locuri de muncă și la siguranța cetățenilor. De aceea, am cerut alocarea a 600 de milioane de euro pentru programul «Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor» în 2018 și creșterea cu 50 de milioane de euro a alocărilor pentru tinerii fermieri. Totodată, am cerut creșterea cu 143 de milioane de euro a alocărilor pentru programe de cercetare, inovare și protecția mediului deoarece acestea ne asigură o dezvoltare sustenabilă. Pentru a obține creștere economică și locuri de muncă, cetățenii și companiile trebuie să se simtă în siguranță. De aceea, este esențial să îmbunătățim securitatea internă și să combatem criza refugiaților. Prin urmare, am cerut o creștere de circa 80 de milioane de euro a alocărilor pentru fondurile privind azilul, migrația, precum și pentru securitatea internă, dar și pentru agențiile UE din acest domeniu. Avem, totodată, nevoie de stabilitate în vecinătatea Uniunii, de aceea, am propus suplimentarea cu 299 de milioane de euro a alocărilor pentru acțiunea externă a Uniunii Europene, care include creșterea sprijinului pentru statele din Vecinătatea sudică și estică, printre care Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Nu în ultimul rând, am decis să tăiem cu 50 de milioane de euro suportul pentru reformele politice din Turcia. Uniunea Europeană nu poate sprijini regimuri care nu respectă valorile democratice și care încalcă drepturile fundamentale”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după votul din plenul Parlamentului.


    Deoarece Poziția Parlamentului European privind Bugetul UE 2018, votată astăzi în plen, diferă de propunerea de buget înaintată de Consiliul UE, urmează a se iniția, începând cu 31 octombrie 2017, procedura de conciliere bugetară între Parlamentul European și Consiliul UE. La finalul concilierii bugetare, care durează 21 de zile, delegația Parlamentului European va trebui să ajungă la un acord cu reprezentanții Consiliului asupra formei finale a Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, caz în care votul Parlamentului asupra variantei finale a bugetului este programat a avea loc la finalul lunii noiembrie 2017. Dacă nici după perioada de conciliere bugetară nu se ajunge la un acord asupra bugetului, Comisia Europeană va trebui să prezinte o nouă propunere de buget, iar procedura bugetară se reia.

  • Jurnal românesc – 28.03.2017

    Jurnal românesc – 28.03.2017


    Rata şomajului în România în ultimul trimestru al anului trecut a coborât la 5,5%, faţă de trimestrul trei când a fost de 5,7%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. Nivelul cel mai ridicat al şomajului, de 20,8%, a fost consemnat în rândul tinerilor (15 – 24 ani), arată datele INS. În acelaşi timp, rata de ocupare a forţei de muncă pentru categoria de vârstă între 20 şi 64 de ani a scăzut la 66,5% în trimestrul patru din 2016. Rata de ocupare este un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic. Valoarea este cu peste două procente mai mică decât cea din trimestrul precedent şi rămâne departe de ţinta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%. Potrivit INS, numărul de pensionari a scăzut anul trecut la 5,250.000, însă raportul dintre numărul lor şi cel de salariaţi a rămas de 9 la 10.



    Execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale acestui an s-a încheiat cu un excedent, deşi veniturile au fost cu 1,4% mai mici decât în perioada similiară din 2016 – releva datele anunţate, luni, de ministerul Finanţelor de la Bucureşti. Potrivit expertţlor, au scăzut semnificativ încasările din TVA şi din accize, după reducerea cotei standard şi micşorarea nivelului accizei pentru carburanţi. Dar şi cheltuielile totale la bugetul de stat au înregistrat o scădere de 0,3 procente, ca urmare a reducerii investiţiilor şi a sumelor alocate de la buget pentru cofinanţarea programelor cu bani europeni.



    Ministrul afacerilor europene, Ana Birchall, a declarat că România va participa activ la orice proiect menit să întărească unitatea marilor familii europene. Ea a explicat ca Bucureştiul susţine reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre ale UE prin continuarea politicii de coeziune şi a politicii agricole comune. Ministrul Ana Birchall a avertizat că poziţia UE pe scena internaţională va fi slăbită dacă vor fi impuse bariere artificiale care să separe în grupuri statele membre conform noţiunii de “Europă cu mai multe viteze”. Asta, pentru că deşi recenta Declaraţie de la Roma menţionează unitatea şi mersul în aceeaşi direcţie, ea cuprinde şi precizarea că “pot exista ritmuri diferite de dezvoltare”. Nici un proces de reformă a UE nu trebuie să aducă atingere valorilor şi libertăţilor sale fundamentale, a mai spus ministrul român al afacerilor europene.



    Posta Română a lansat din 27 martie un nou serviciu care oferă clienţilor posibilitatea să trimită cărţi poştale personalizate cu propriile fotografii, direct de pe site-ul companiei. Plata serviciului MyPostcard se va face online, utilizând cardul bancar. Pentru trimitere pe teritoriul României, tariful pentru acest serviciu este de 3,8 lei, iar pentru trimiterile internaţionale, preţul este de 6 lei; Există şi varianta MyPostcard Premium – expediere ca şi trimitere poştală internă/internaţională prioritară, recomandată, în plic închis. Pentru trimitere pe teritoriul României, tariful pentru acest serviciu este de 5,7 lei, iar pentru trimiterile internaţionale, preţul este de 18,90 lei. Timpul de livrare va fi de maximum 3 zile, pentru MyPostcard Premium, şi de maximum 6 zile, pentru categoria MyPostcard Basic.



    România se află pe ultimele locuri în ceea ce priveşte siguranţa rutieră în UE cu 97 de decese raportate la un milion de locuitori în 2016 (în urma ţării noastre fiind doar Bulgaria cu 99), arată date statistice publicate marţi de Comisia Europeană. Totuşi, faţă de 2010, numărul deceselor în accidente rutiere a scăzut în România cu 19%, exact cât media UE în toţi aceşti ani. Drumurile din Uniune rămân, conform datelor, cele mai sigure din lume, dar rezultatele înregistrate sunt încă departe de ce îşi propun autorităţile europene+ să reducă la jumătate numărul de decese cauzate de accidente rutiere între 2010 şi 2020.


  • Bilanţ şi angajamente ale armatei române

    Bilanţ şi angajamente ale armatei române

    2016
    a fost un an de tranziţie pentru Armata României,
    atât din punctul de vedere al implementării deciziilor luate de NATO, la
    reuniunile din Ţara Galilor şi din Polonia, dar şi din perspectiva bugetului,
    care a ajuns, în acest an, la 2% din PIB. Ministerul Apărării Naţionale şi-a
    prezentat, marţi, bilanţul pe anul trecut, eveniment la care au
    participat şi şeful
    statului român, Klaus Iohannis, premierul Sorin Grindeanu, şi preşedintele
    Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

    În opinia ministrului
    Apărării, Gabriel Leş, România este pregătită să facă faţă provocărilor de
    securitate, inclusiv ameninţărilor de la graniţa de est sau atacurilor
    cibernetice. El a declarat că Armata română trebuie să menţină un nivel ridicat de
    reacţie pentru apărarea naţională.

    La rândul său, Klaus Iohannis a afirmat că Parteneriatul
    Strategic cu Statele Unite şi consolidarea statutului în cadrul Alianţei
    Nord-Atantice rămân priorităţi ale Armatei. Militarii români merită pe deplin
    să fie apreciaţi, a punctat şeful statului. Klaus Iohannis: Armata este o instituţie de bază a statului
    român, pe care cetăţenii ţării noastre o privesc cu încredere şi cu mândrie.
    Acest nivel de preţuire se datorează profesionalismului militarilor şi
    civililor care îşi îndeplinesc misiunile cu patriotism şi devotament.     Preşedintele a
    evidenţiat importanţa pe care o are Armata într-un context internaţional
    complex, cu evoluţii geopolitice, dar şi de securitate care au complicat mediul
    internaţional în ultimii ani: prelungirea conflictului din estul Ucrainei,
    războiul din Siria, terorismul fundamentalist islamic şi criza migranţilor,
    generată de instabilitatea din Orientul Mijlociu.

    Şi premierul Sorin Grindeanu a cerut ca programele de înzestrare să
    implice industria naţională de apărare, în condiţiile în care executivul este
    hotărât să menţină alocările bugetare pentru armată la nivelul angajamentelor.
    Sorin Grindeanu: Bugetul apărării
    prevede, conform angajamentului asumat, alocareaa 2% din Produsul Intern Brut.
    Se are în vedere menţinerea nivelul de alocare, în perioada 2018 – 2020. Acest
    buget asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei Române.     Totodata, premierul a
    reafirmat angajamentul ferm al Executivului pe care-l conduce pentru
    realizarea obiectivelor politicii de apărare şi pentru succesul modernizării si
    consolidării Armatei.

    Militarii români sunt un exemplu de fermitate,
    promptitudine şi profesionalism, a arătat şi preşedintele Camerei Deputaţilor,
    Liviu Dragnea. Liderul PSD
    a mai spus că cele două procente alocate începând cu 2017 pentru apărare
    reprezintă minimum ce trebuie respectat în urmatorii 10 ani de către România.

  • Jurnal românesc – 23.02.2017

    Jurnal românesc – 23.02.2017

    Academia Română propune ca
    absolvenţii de facultate care au beneficiat de subvenţia de la buget să fie
    obligaţi să muncească în ţară, după terminarea studiilor, un interval de timp
    egal cu durata studiilor subvenţionate sau să deconteze cheltuielile
    înregistrate de stat cu pregătirea lor profesională. Academia atrage atenţia ca
    exodul tinerilor cu studii superioare a atins cote alarmante. Propunerea apare
    în Strategia de Dezvoltare a României pe următorii 20 de ani, un document în
    care Academia Română face o diagnoză a situaţiei României în fiecare domeniu
    strategic.Academicienii mai propun trasee
    posibile şi borne pentru a apropia România de statele europene dezvoltate.
    Astfel, programul de acţiune are în vedere: pe termen scurt – stoparea
    fenomenelor negative din economie şi societate; pe termen mediu – situarea
    României pe o poziţie medie din punct de vedere al nivelului de trai al ţărilor
    din zona Vişegrad. Pe termen lung se are în vedere situarea României pe o
    poziţie medie a ţărilor dezvoltate din UE corespunzătoare din punct de vedere
    al resurselor de care dispune pe plan uman, al resurselor naturale, economic,
    geo-politic in cadrul Uniunii.




    Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a anunţat că,
    începând cu 21 februarie, a început procesul de autorizare şi plată efectivă a
    Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile
    amplasate în teren arabil. Până în prezent au fost autorizaţi la plată peste
    253 de mii de fermieri, cu suma de peste
    25 de milioane de euro, potrivit comunicatului Ministerului Agriculturii
    şi Dezvoltării Rurale. Beneficiarii acestor ajutoare sunt fermieri persoane
    fizice şi/sau persoane juridice; universităţi, institutele de cercetare,
    staţiunile didactice; fermele, staţiunile şi fermele de cercetare şi producţie
    agricolă, staţiuni de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, care au
    cultivat în 2016 culturi în teren arabil.


    România înregistrează cel mai scăzut număr de
    angajaţi în domeniile culturale din statele Uniunii Europene, cu o cotă de
    1,2%. La polul opus se situează Luxembourg, care a raportat o cotă de 4,4%,
    potrivit unui raport Eurostat publicat miercuri. În 2015, aproape 6,5 milioane de oameni erau angajaţi în sectorul
    cultural în Uniunea Europeană. Sectorul reprezenta aproape 3% din numărul total
    de angajaţi. Aproape două milioane din cei angajaţi erau artişti şi scriitori.




    Numărul de salariaţi cu studii generale a
    crescut în România cu 8,5% în 2016, la peste 750.000 contracte de muncă, al celor
    cu studii medii şi postliceale cu 12%, ajungând la peste 510.000 contracte de
    muncă. In schimb, numărul angaţilor cu studii superioare a scăzut cu 11,5%,
    coborând la circa 950.de mii de salariaţi. Acestea sunt datele unui studiu cu
    privire la dinamica forţei de muncă, realizat de Patronatul Investitorilor
    Autohtoni. Potrivit
    patronatului, aceste evoluţii au generat, practic, o reducere a diferenţei
    între ponderea salariaţilor cu studii superioare şi cea a salariaţilor cu
    studii medii. Patronatul spune că aceste date indică o
    îngrijorătoare tendinţă de egalizare la nivelul celor două
    categorii de salariaţi.