Radio România Internațional

Tag: buget

  • Jurnal românesc – 14.12.2015

    Jurnal românesc – 14.12.2015

    Proiectul bugetului de stat pentru 2016 a intrat în dezbaterea Parlamentului de la Bucureşti, fără modificări majore faţă de varianta trimisă de Guvern. Votul final în plenul reunit al celor două camere va fi dat miercuri. Comisiile de buget au avizat favorabil, în unanimitate, proiectul. Au fost acceptate puţine amendamente şi fără impact financiar major. Documentul este structurat pentru un nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de UE, şi pe o creştere economică estimată la 4 procente. Pe de altă parte, Cabinetul condus de Dacian Ciolos a anunţat că o creştere a salariului minim de la 1050 de lei ( 233 euro) la 1200 de lei( 266 euro), cerută de social-democraţi, nu poate fi făcută fără un studiu care să măsoare impactul economic şi bugetar al unei astfel de măsuri.




    Naţionala feminină de handbal a României a obţinut o calificare de senzaţie în sferturile de finală ale Campionatului Mondial din Danemarca, după ce a învins cu scorul de 25 –22, în optimi, campioana mondială, Brazilia. În urma acestei victorii, tricolorele şi-au asigurat prezenţa în turneele de calificare pentru Jocurile Olimpice din 2016 din Rio de Janeiro. În sferturi, miercuri, Romania va întâlni Danemarca, selecţionată care a învins Suedia. România rămâne singura ţară care, începând din 1957, a participat la toate turneele finale ale Campionatelor Mondiale, unde a caştigat trei medalii: aur în 1962 şi argint în 1973 şi 2005.




    În România, preţurile benzinei şi motorinei au coborât foarte mult pe fondul scăderii preţului petrolului. Preţurile carburanţilor au atins minimele ultimilor ani: benzina a scăzut sub 5 lei (1,1 euro) în mai multe staţii de alimentare, iar motorina a ajuns în cea mai ieftina benzinărie din centrul României la doar 4,64 lei (1 euro)/litru. Scăderile vin pe fondul prăbuşirii preţului petrolului, ajuns la minimul ultimilor şapte ani. Preţurile benzinei şi motorinei comercializate în România sunt direct legate de cotaţiile internaţionale ale produselor petroliere şi de cursul de schimb. La rândul lor, cotaţiile carburanţilor sunt legate de preţul barilului de ţiţei. Cum, în ultimele luni, barilul a coborât de la 65 la 40 de dolari, iar cursul de schimb a rămas relativ constant, distribuitorii de carburanţi au fost nevoiţi să scadă preţurile produselor comercializate.




    Economia românească nu are nevoie de majorări de taxe şi impozite pentru creşterea veniturilor publice, întrucât nivelul conformării şi al colectării este redus în prezent, problemă la care ANAF lucrează în cadrul procesului de reorganizare, apreciază ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Ea a subliniat că procesul de reorganizare a ANAF vizează metode moderne de control ale instituţiei, bazate pe analiza riscurilor, pe diferite categorii de contribuabili. În opinia ministrului de finanţe, la începutul anului viitor, este necesară o discuţie despre un program serios de aderare la zona euro, construit pe termen mediu şi lung, care să acţioneze ca o ancoră în dezvoltarea economică a României. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma, în toamnă, că ţinta de adoptare a monedei europene în 2019 nu mai este fezabilă, întrucât România ar trebui să intre în anticamera zonei euro cel târziu în iunie 2016 şi este necesară o foaie de parcurs agreată la nivel naţional, înainte de a stabili data aderării.

  • Retrospectiva săptămânii 6.12 – 12.12.2015

    Retrospectiva săptămânii 6.12 – 12.12.2015

    David Cameron, în vizită la Bucureşti



    Bucureştiul şi Londra au relaţii
    bilaterale importante, iar părţile doresc întărirea şi dezvoltarea acestui
    parteneriat, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, după discutia pe
    care a avut-o cu premierul britanic, David Cameron. Gazdă a întâlnirii, şeful
    statului a apreciat că dimensiunea militară şi de securitate a cooperării
    bilaterale are un rol major, într-un context complex şi marcat de provocări.
    Partea economică a relaţiei România-Marea Britanie a fost, şi ea, adusă în
    discuţie, în condiţiile în care, a remarcat preşedintele Iohannis, schimburile
    comerciale au ajuns, anul trecut, la cel mai înalt nivel. La rându-i, premierul
    Cameron a afirmat că românii au o contribuţie valoroasă la dezvoltarea Marii
    Britanii, în zone importante, cum ar fi finanţele, ştiinţa sau medicina, însă a
    adus în discuţie ceea ce a numit presiunea pe care libera circulaţie o pune pe
    serviciile publice din Regat. Totuşi, a punctat premierul Dacian Cioloş, la
    întrevederea cu omologul său, majoritatea covârşitoare a românilor care
    lucrează în Marea Britanie îşi plătesc taxele într-o manieră onestă.





    Bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale



    Pentru proaspătul
    Cabinet de tehnocraţi de la Bucureşti, aflat sub bagheta lui Dacian Ciolos,
    bugetul de stat şi cel al asigurarilor sociale pentru 2016 reprezintă prima
    provocare majoră. Dacă partidele parlamentare s-au declarat satisfăcute, în
    genere, proiectul bugetului de stat a stârnit ceva nemulţumiri printre
    reprezentanţii societăţii civile, care au acuzat că au fost consultaţi tardiv,
    ori chiar instituţii, cum este Consiliul Fiscal, ce invocă abaterea de la
    regulile fiscale. Cert este că în formula propusă de Guvernul Cioloş, Educaţia
    şi Sănătatea – întotdeauna, domenii fundamentale, dar niciodată finanţate pe
    măsură – vor primi bani în plus. Privilegiate de noua alocare bugetară sunt şi
    ministerele din zona siguranţei naţionale – Internele şi, respectiv, Apărarea
    -, alături de Ministerul Fondurilor Europene. La polul opus, cu mai
    puţine fonduri primite, se află Ministerul Muncii, în special. Construcţia bugetară are la baza
    un nivel maxim de deficit de 3% din PIB, plafonul maxim
    agreat de UE, şi o creştere economică de 4,1%. Proiectele
    celor doua bugete se află, deja, în Parlament, care, potrivit calendarului
    stabilit, ar urma să se pronunţe săptămâna viitoare.





    CSAT, decizii importante



    Aproape
    1.200 de militari si peste 1.500 de jandarmi români vor participa, anul viitor,
    la
    misiuni ale NATO, UE, OSCE şi ONU. Decizia a fost luată la sedinţa Consiliului Suprem de
    Apărare a Ţării (CSAT), desfaşurata sub conducerea şefului statului, Klaus
    Iohannis, şi la care au participat, în premieră, miniştri ai noului Executiv.
    Cu această ocazie, au fost aprobate Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a
    Ţării pentru perioada 2015-2019 şi Strategia de Informaţii a SRI, valabilă
    pentru aceeaşi perioadă. De asemenea, potrivit Administraţiei Prezidenţiale,
    membrii CSAT au constatat că instituţiile responsabile româneşti au aplicat
    sancţiunile instituite pe plan internaţional, în perioada octombrie 2014 -
    septembrie 2015.





    Lupta anticorupţie continuă



    Neobosita Direcţie Naţională
    Anticorupţie (DNA) demonstrează, din nou, că nu întamplator este, în ultimii
    ani, instituţia din întreaga administraţie cu cel mai mare salt la capitolul
    credibilitate. Săptămâna aceasta, DNA a deschis un nou dosar cu retrocedari
    ilegale – o infracţiune comună, cu venituri uriaşe pentru cei implicaţi, de
    unde şi sintagma Mafia retrocedărilor, consacrată în România. Sunt implicate,
    între altele, şi două personaje cu rezonanţă publică: jurnalistul Dan Andronic, director al unei cunoscute publicaţii
    post-comuniste, Evenimentul Zilei,şi controversatul om de afaceri Remus
    Truică, fost şef, la începutul anilor 2000, al cancelariei premierului Adrian
    Nastase, el însuşi condamnat la închisoare cu executare pentru fapte asimilate
    corupţiei. Procurorii îi acuză pe cei reţinuţi de mai multe fapte de corupţie
    şi de constituirea unui grup infracţional, într-o afacere cu
    averi revendicate ilegal. Prejudiciul estimat în acest caz este de peste 136 de
    milioane de euro. Într-un alt dosar al DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    a decis, tot săptămâna aceasta, ca deputaţii liberali Ioan Oltean, un veteran
    al politicii post-comuniste, şi Cătălin Teodorescu, alături de fosta şefă a
    Autoritatii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Crinuţa
    Dumitrean, să fie cercetaţi sub control judiciar. Ei sunt anchetaţi
    într-un dosar cu despăgubiri ilegale de peste 20 de milioane de euro, acordate
    unui om de afaceri de către ANRP.





    Scădere demografică


    În 2014, populaţia României a scăzut sub
    pragul de 20 de milioane – un nivel similar celui de la mijlocul anilor ’60.
    Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), anul trecut, populaţia
    României a scăzut cu 80 de mii de oameni, cărora li se adaugă cei 40 de mii de
    cetăţeni care au migrat. Un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia
    a două oraşe de nivel mic în fiecare an. Preşedintele INS, Tudorel Andrei, susţine că, până în 2013,
    numărul locuitorilor s-a redus în special din cauza migraţiei, pentru ca, în
    anii din urmă, motivul principal să fie amploarea sporului natural negativ.

  • Bugetul României pe 2016

    Bugetul României pe 2016

    Guvernul României a adoptat,
    miercuri, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor
    sociale de stat pe anul 2016. Acestea au fost transmise Parlamentului, cu
    solicitarea să fie dezbătute şi adoptate în procedură de urgenţă. Premierul Dacian Cioloş a declarat că bugetul a
    fost construit având în vedere un set de constrângeri impuse de legislaţia
    adoptată de Parlament, care a determinat o creştere a cheltuielilor. El a
    solicitat Legislativului să dea dovadă, ca şi Guvernul, de seriozitate şi să
    fie rezonabil la discuţiile privind bugetul, iar cei care fac amendamente să
    indice sursa de finanţare.

    Sănătatea, educaţia,
    apărarea şi investiţiile sunt considerate priorităţi în 2016 şi primesc cei mai
    mulţi bani în proiectul de buget, în schimb Ministerele Muncii şi
    Transporturilor vor primi cele mai puţine fonduri. Proiectul de buget a fost
    structurat pe un nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de UE, şi pe o
    creştere economică estimată la 4,1 procente din PIB. Incasările la buget vor fi
    mai mari cu 3,6 miliarde de lei (800 mlioane euro) decât anul acesta, iar
    cheltuielile, majorate cu aproximativ 13 miliarde lei (2,9 mld euro), ar urma
    să acopere inclusiv măsurile de relaxare fiscală aprobate deja de Parlament.

    In
    buget sunt
    alocate fonduri pentru majorarea punctului de pensie cu 5% şi pentru toate
    creşterile salariale aprobate în acest an, însă nu sunt prevăzute şi alte
    majorări pentru sectorul public anul viitor. Deocamdată nu va fi majorat nici
    salariul minim brut pe economie, până la realizarea unui studiu de impact.
    Această prevedere şi faptul că nici
    comunităţile locale nu primesc fondurile solicitate în 2016 îi nemulţumeşte pe
    social-democraţi,
    care însă au anunţat că vor susţine proiectul de buget.

    Liderul PSD, Liviu
    Dragnea: Teoretic, nu avem de ce să votăm împotrivă, dar
    încercăm să găsim soluţii pentru ca acest buget, odată ce se transformă în
    lege, să fie mai bun decât vine de la Guvern. Ăsta este rolul Parlamentului.
    Sumele pentru echilibrarea bugetelor locale, într-adevăr, sunt mai mici decât
    sunt dorinţele şi chiar nevoile comunităţilor locale şi o să vedem în Parlament
    dacă se pot găsi soluţii pentru a fi majorate. Si
    liberalii vor vota adoptarea bugetului pe 2016.

    Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu: Condiţiile pe care PNL le-a pus cabinetului Cioloş au fost
    realizate. Vorbim de investiţiile care au crescut de la 33 la 37 de miliarde.
    Investiţiile publice sunt cele care generează plusvaloare în economie, cele
    care generează locuri de muncă. Avem un plus la educaţie, un plus la sănătate.

    Dezbaterile asupra proiectului legii bugetului de
    stat pe 2016 încep vineri, în comisiile parlamentare de specialitate, astfel
    încât votul final în plenul Legislativului să fie dat miercurea viitoare.

  • Jurnal românesc – 10.12.2015

    Jurnal românesc – 10.12.2015

    Guvernul României a aprobat, miercuri, proiectul de buget
    pe 2016. Educaţia, Sănătatea, Apărarea şi Internele primesc cei mai mulţi bani.
    Documentul a fost structurat pentru un nivel maxim de deficit de 3% din PIB,
    admis de Uniunea Europeană, şi pe o creştere economică estimată la 4 procente.
    Calculele arată că încasările la buget vor fi mai mari cu 3,6 miliarde de lei
    decât anul acesta, iar cheltuielile, majorate cu aproximativ 13 miliarde lei,
    ar urma să acopere inclusiv măsurile de relaxare fiscală aprobate deja. Pe de
    altă parte, potrivit unei ordonanţe de urgenţă aprobate, tot miercuri, de
    Guvern, pensiile se vor indexa anul viitor cu 5%, în loc de 4,31%, cât reieşea
    din calculele anterioare, astfel că punctul de pensie va urca de la 830,2 la
    871,7 lei.




    Guvernul a
    suplimentat cu 200 de milioane de lei plafonul garanţiilor pe 2015 pentru
    programul ‘Prima Casă’. Suplimentarea – se arată într-un comunicat – va
    asigura continuarea în condiţii optime a programului în perioada rămasă până la
    sfârşitul anului şi începutul anului viitor. Din 2009, anul de lansare al
    programului ‘PrimaCasă’, şi până
    acum, au fost acordate peste 166.000 de garanţii pentru finanţări în valoare de
    peste 13,9 miliarde lei. În 2015 au fost emise 30.070 de garanţii
    în valoare de 2,5 miliarde de lei.




    Premierul Dacian Cioloş a declarat că a discutat,
    miercuri, la Bucureşti, cu premierul britanic David Cameron, în contextul
    cerinţelor legate de piaţa muncii, despre găsirea unor soluţii care să nu
    contravină drepturilor sociale ale cetăţenilor Uniunii Europene. Şeful Executivului român a precizat că românii care merg să munceasă
    în Marea Britanie plătesc taxe, lucru subliniat în discuţiile cu David Cameron
    şi de preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a punctat că cea mai mare parte a cetăţenilor români din Regatul Unit
    sunt foarte bine integraţi şi contribuie prin taxele şi impozitele pe care le
    plătesc la economia acestei ţări.




    La Bucureşti a fost programată, joi, conferinţa cu tema
    Diaspora în cercetarea ştiinţifică şi învaţământul superior din România 2016,
    sub înaltul patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis, sub egida
    Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin Universitatea
    de Vest din Timişoara şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior,
    a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării. Au fost invitaţi să participe ministrul
    educaţiei naţionale şi al cercetării ştiinţifice, Adrian Curaj, consilierul de
    stat pentru educaţie şi cercetare, Ligia Deca şi consilierul de stat pentru
    relaţia cu românii din afara graniţelor, Sandra Pralong.




    Investiţiile încep să oprească exodul în străinătate al
    tinerilor români. Peste jumătate dintre studenţii români vor primul loc de
    muncă acasă – se arată într-o analiză a Ziarului Financiar. Potrivit unui
    sondaj de opinie al concernului german din industria auto Continental, prezent
    şi în România, 51% dintre studenţii români au spus că ar prefera să îşi caute
    un loc de muncă în regiunea în care locuiesc în prezent. Sondajul mai arată că,
    dacă ar primi o ofertă de muncă de la o companie internaţională şi ar fi
    nevoiţi să se mute în străinătate, tinerii români ar dori să lucreze pentru
    companii din Germania, SUA sau Elveţia.




    Compania naţională TAROM a inaugurat oficial cursa Iaşi-Istanbul, noua rută
    urmând să fie operată cu două frecvenţe săptămânale, în zilele de miercuri şi sâmbătă. Potrivit unui
    comunicat al companiei, cursa va decola de la Iaşi la ora 20,50 şi va sosi la
    Istanbul la ora 22,30. Zborul de întoarcere este programat la ora 23,15, iar
    aterizarea la Iaşi are loc la 00,55 în ziua următoare (toate orele sunt
    locale).Aeroportul de destinaţie,
    Ataturk, este un un important nod de conexiune care va permite pasagerilor
    conexiuni spre America de Nord, Asia şi chiar Australia.

  • Evoluţiile economice şi fundamentarea bugetului

    Evoluţiile economice şi fundamentarea bugetului

    Executivul de la Bucureşti vrea să adopte, în această săptămână, proiectul bugetului de stat pe anul viitor, după care să-l trimită Parlamentului spre dezbatere şi aprobare. Apărarea, Internele, Educaţia şi Sănătatea sunt domeniile care primesc cei mai mulţi bani în 2016, iar mai puţini – Ministerul Muncii şi cel al Transporturilor. Veniturile bugetare prognozate sunt cu 3,6 miliarde de lei (0,8 miliarde euro) mai mari decât anul acesta, iar cheltuielile majorate cu aproximativ 13 miliarde de lei (3 miliarde de euro) ar urma să acopere inclusiv măsurile de relaxare fiscală aprobate deja de Guvern şi Parlament.



    Calculele au fost făcute pentru un nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de Uniunea Europeană, şi pe o creştere economică estimată la 4 procente. Cât priveşte eventuala creştere a salariului minim pe economie, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat că o aceasta trebuie corelată cu efectuarea unui studiu de impact care să analizeze efectele unei astfel de decizii în sectorul privat, în primul trimestru al lui 2016.



    Oficialul a declarat că majorarea poate avea un efect de reducere a competitivităţii firmelor româneşti, astfel încât acestea să fie nevoite să renunţe la o parte din salariaţi sau să-şi reducă producţia sau exporturile. Totodată, ar putea îndepărta investitorii în anumite sectoare de activitate şi ar putea avea un efect ascuns de migrare a forţei de muncă din zona albă în zona gri sau neagră. Potrivit lui Dragu, creşterea salariului minim îi poate afecta şi pe noii intraţi pe piaţă, pe tineri, sau pe angajaţii cu calificare redusă.



    Un impact extrem de redus ar avea asupra sectorului public în condiţiile în care salariile bugetare au fost deja majorate cu 10% până la 25%. Discuţiile au loc în condiţiile în care actualul Guvern a decis să îngheţe, deocamdată, salariul minim pe economie la 1.050 de lei (238 euro), deşi vechiul Executiv promisese majorarea acestuia la 1.200 de lei (272 de euro) de la 1 ianuarie 2016. Partidul Social Democrat a anunţat că nu va accepta ca salariul minim să nu fie majorat. Liderul partidului, Liviu Dragnea, a atras atenţia Guvernului că valoarea de 1200 de lei, prevăzută în proiectul de buget elaborat de fostul Cabinet Ponta pentru salariul minim pe economie, a fost stabilită pe baza unui studiu realizat de Ministerul Muncii, la solicitarea FMI.



    La rândul său, copreşedintele Partidului Naţional Liberal, Alina Gorghiu, a afirmat că liberalii sunt de principiu mulţumiţi de proiecţia bugetară şi a subliniat că Guvernul Cioloş are nevoie de sprijin. Pe de altă parte, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că Produsul Intern Brut a crescut cu 3,7% în primele trei trimestre ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014. La creşterea PIB-ului au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

  • Retrospectiva săptămânii 29.11 – 5.12.2015

    Retrospectiva săptămânii 29.11 – 5.12.2015

    Românii au sărbătorit Ziua Naţională





    1 decembrie – Ziua
    Naţională a României, a fost sărbătorită de românii de pretutindeni. Împlinirea a 97 de ani de
    la unirea tuturor românilor într-un singur stat a fost marcată, în ţară şi în
    străinătate, prin ceremonii religioase, parade militare, concerte sau recepţii.
    La
    Bucureşti, mii de oameni au asistat la tradiţionala paradă militară, care şi în
    acest an a fost una impresionantă. Peste
    2.600 de militari şi specialişti, maşini de luptă, vehicule blindate, avioane Hercules şi Spartan şi
    elicoptere au defilat prin faţa clădirii Parlamentului.Soldaţilor români li s-au alăturat colegi din Republica Moldova şi
    Bulgaria, Statele Unite, Polonia şi Turcia. O premieră în acest an a fost prezenţa unui detaşament format din militarii
    romani răniţi în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Irak şi Afganistan.
    La paradă au asistat înalte oficialităţi ale
    statului, între care preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş. Cei doi au pledat pentru un nou început în
    materie de practici, comportamente şi mentalităţi, pentru onorarea simbolurilor
    naţionale şi preţuirea celor care promovează valori în societatea românească.


    Contribuţia României în cadru NATO



    Consecventă consolidării apărării colective din flancul estic al
    Aliantei, România a acceptat găzduirea, pe teritoriul său, a Comandamentului
    Multinaţional de Divizie Sud-Est şi a Unităţiide integrare a a forţelor aliate. Ministrul de externe, Lazăr Comănescu,
    a semnat, miercuri, la Bruxelles, acordul prin care se asigură cadrul juridic
    necesar funcţionării acestor structuri.Rolul
    cheie al României în NATO şi contribuţia sa semnificativă în cadrul
    organizaţiei au fost recunoscute oficial şi de SUA. Camera Reprezentanţilor de
    la Washington a adoptat o rezoluţie cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la
    stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale în care se subliniază angajamentul
    substanţial al Bucurestiului în cadrul organizaţiei şi rolul cheie ca aliat al Americii.
    Documentul mai subliniază rolul semnificativ
    al parteneriatului strategic bilateral în promovarea securităţii transatlantice
    şi regionale. Pe de altă parte, în aceste zile au sosit în România, din Germania,
    aproximativ 70 de piese de echipament militar american care au fost depozitate
    la Baza Mihail Kogălniceanu.



    România salută decizia NATO de a
    invita Muntenegru să devină membru al Alianţei



    Prezent la Bruxelles, la o
    reuniune a miniştrilor de externe din statele NATO, şeful diplomatiei de la
    Bucuresti, Lazăr
    Comănescu, a amintit că de politica uşilor deschise a Alianţei a beneficiat inclusiv România,
    care a aderat la Alianţă în 2004. El a spus
    că a venit, acum, rândul Bucureştiului să îi susţină pe noii aspiranţi.
    Lazăr Comănescu: E foarte importantă, ca mesaj, această decizie
    şi pentru ţările care sunt în relaţii de parteneriat cu Alianţa. Am în vedere în primul rând Republica
    Moldova, Georgia şi Ucraina. România a salutat decizia NATO de a invita
    Muntenegru să adere la organizaţie, ţara
    urmând să devină, astfel, al 29-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.



    Legislativul de la Bucureşti a votat
    pentru ridicarea imunităţii senatorului Dan Şova



    Schimbare
    de atitudine a Parlamentului României care a votat, joi, pentru ridicarea
    imunităţii senatorului social-democrat, Dan Şova, reţinut, câteva ore mai
    tarziu, de Directia Nationala Anticoruptie intr-un nou dosar. Şova este acuzat de
    trafic de influenţă, în legatura cu un contract de asistenţă juridică incheiat
    de o companie energetica de stat. Potrivit DNA, în perioada 2011-2014, Sova a
    primit 100 de mii de euro, in schimbul interventiei pe lângă directorul general
    al companiei astfel încât acesta sa incheie un contract cu o anumita firma de
    avocatura. În martie, Senatul a respins o altă cerere
    de arestare formulată de DNA pentru Dan Şova, în cazul complexurilor
    energetice Rovinari si Turceni, în care senatorul a
    fost trimis in judecata, tot pentru corupţie. In acest dosar este cercetat si
    fostul premier Victor Ponta, demisionar luna trecuta. Pe de alta
    parte, deputaţii din Comisia Juridică au avizat, miercuri, favorabil cererile
    DNA de încuviinţare a arestării preventive în cazul parlamentarilor liberali
    Ioan Oltean şi Cătălin Teodorescu, urmăriţi penal tot pentru fapte de corupţie.
    Decizia finală in cazul lor va fi luată în plenul Camerei Deputaţilor,
    săptămâna viitoare.



    Proiectul de buget al României pe 2016



    Ministrul de finanţe, Anca Dragu, a prezentat principalii indictori
    pe care a fost construit proiectul de buget pe 2016. Ea a precizat că viitoarea proiecţie bugetară are în vedere în
    principal asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii fiscale necesare
    creşterii încrederii mediului de afaceri şi stimulării investiţiilor private,
    dar şi o folosire mai eficientă a resurselor bugetare.
    Ministrul a anunţat că proiectul de
    buget cuprinde majorarea pensiilor cu cinci procente şi creşterile de salarii
    din sectorul public, decise de Parlament şi de fostul guvern. Dragu a mai spus
    că sunt prevăzute cheltuieli mai mari pentru apărare, investiţii, sănătate şi
    educaţie. Bugetul este proiectat pe un deficit mai
    mic de 3% din PIB şi are la bază o creştere economică de peste 4 procente.
    Principalele măsuri fiscale care vor intra în vigoare anul viitor se referă la
    reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% şi la diminuarea impozitelor
    pe dividende de la 16% la 5%.

  • Jurnal românesc – 4.12.2015

    Jurnal românesc – 4.12.2015

    Un nou Acord de colaborare culturală a
    fost semnat, la Havana, între ministerele culturii din Cuba şi România.
    Potrivit ambasadorului României la Havana, Dumitru Preda, prin acest act,
    primul după cel încheiat în 1960, se reafirmă intenţia comună de a relansa şi
    consolida relaţiile bilaterale şi dialogul intercultural – contribuţie
    importantă la o mai bună cunoaştere reciprocă şi la apropierea între cetăţenii
    din cele două ţări de spiritualitate latină.






    O recepţie organizată de Casa Regală a României în onoarea Corpului
    Diplomatic acreditat la Bucureşti a avut loc, joi seară, la Castelul Peleş din
    Sinaia. Au fost prezenţi 30 de diplomaţi, între care reprezentanţi ai
    ambasadelor SUA, Germaniei, Rusiei şi Lituaniei. Recepţia regală a avut loc,
    pentru prima dată, în anul 1940 şi este un eveniment organizat pentru a onora
    reprezentanţii statelor lumii cu care România are relaţii diplomatice.






    Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr
    Comănescu a avut, joi, o întrevedere cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin,
    cu prilejul participării la reuniunea de la Belgrad a Consiliului Ministerial
    al OSCE. Cei doi oficiali au exprimat determinarea de a continua dezvoltarea
    relaţiilor bilaterale, în spiritul celor convenite deja cu ocazia vizitei
    prezidenţiale la Kiev, din martie 2015. În context, partea ucraineană a
    asigurat că va accelera finalizarea procedurilor de deschidere a Consulatului
    României la Solotvino. S-a convenit că, odată finalizate aceste proceduri, cei
    doi miniştri să participe împreună la inaugurarea consulatului.






    Radio România va fi, pentru al 17-lea an,
    singurul post de radio şi TV din România prezent la Săptămâna Nobel şi la
    ceremonia de decernare a prestigioaselor premii Nobel din capitala Suediei,
    Stockholm. Din 5 şi până pe 10 decembrie, data la care are loc acordarea
    premiilor Nobel şi la care este comemorat Alfred Nobel, inventatorul acestor
    distincţii, Radio România va transmite şi va înregistra interviuri şi
    conferinţe cu laureaţii premiilor Nobel ai acestui an pentru Radio România
    Cultural şi Radio România Actualităţi.










    Cozile de tiruri la ieşirea din ţară prin Punctul de Trecere a
    Frontierei Giurgiu-Ruse, Bulgaria, se întind pe aproximativ şapte kilometri din
    cauza verificărilor amănunţite la frontieră şi a lucrărilor de reabilitare la
    Podul Prieteniei. Potrivit unui ordin al
    Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră dat în urma atacurilor
    teroriste din Franţa, la toate punctele de frontieră se efectuează verificări
    amănunţite ale mijloacelor de transport care intră sau ies din ţară pentru a se
    vedea dacă există persoane urmărite. Circulaţia la frontieră se efectuează pe
    un singur sens, semaforizat, până în primavara anului viitor.









    Românii
    care trăiesc în mediul urban au un buget mediu de 300 de lei pentru cadourile
    de Moş Nicolae, se arată într-un studiu de piaţă. In oraşele cu peste 100.000
    locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a
    numărului celor care oferă cadouri. În ceea ce priveşte cadourile, predomină
    dulciurile, cu peste 70% dintre opţiuni.

  • Retrospectiva săptămânii 22.11 – 28.11.2015

    Retrospectiva săptămânii 22.11 – 28.11.2015


    Bugetul pe anul viitor va fi gata în următoarele două săptămâni



    În România, proiectul de buget de stat pentru 2016 îşi propune să clarifice elementele legate de stabilitatea fiscală şi va include toate modificările legislative la nivelul veniturilor, au precizat autorităţile. Bugetul ar urma să fie gata până pe 15 decembrie şi ulterior va fi transmis Parlamentului pentru a intra în dezbaterile din comisiile de specialitate, urmând apoi votul final în plen. Până atunci, va exista, însă, şi o perioadă în care documentul va fi supus şi dezbaterii publice. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că bugetul pe anul viitor trebuie să aibă o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea României, astfel încât în următoarele luni să poată fi puse bazele reformelor în cele mai importante domenii. La rândul său, premierul Dacian Cioloş, a afirmat că România va reuşi să se menţină în ţinta de deficit de sub 3% şi a dat asigurări că intenţionează să păstreze în bugetul pe anul următor măsurile din noul Cod fiscal.



    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a promulgat legea privind creşterea salariilor bugetarilor



    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a promulgat legea prin care salariile angajaţilor din sistemul sanitar cresc cu 25% de la 1 octombrie, iar ale celorlalţi bugetari cu 10% de la 1 decembrie. Premierul Dacian Cioloş a precizat că, în urma acestor indexări, pentru a nu fi reduse sumele destinate investiţiilor, se va miza pe atragerea de fonduri europene. Premierul a subliniat că, dincolo de aceste creşteri salariale, care sunt importante şi justificate, România trebuie să aibă şi un pachet de investiţii, astfel încât creşterea economică să nu se bazeze doar pe consum. Iniţial, legea prevedea doar majorarea salariilor din sănătate, însă un amendament PSD adus în comisiile de specialitate din Parlament a prevăzut că vor creşte şi salariile tuturor bugetarilor. Condiţia pentru aplicarea acestei prevederi este ca aceştia să nu mai fi beneficiat în cursul anului 2015 de alte majorări.



    Proiectul legii privind stingerea creditelor prin cedarea bunului ipotecat, a fost adoptat de Parlament



    Românii care au credite ipotecare şi nu mai au posibilitatea să îşi plătească ratele pot scăpa de datorie dacă predau băncii bunul cu care au garantat. Potrivit legii adoptate recent de Camera Deputaţilor, împrumutatul trebuie să transmită băncii o notificare în care arată că a hotărât să îi cedeze imobilul ipotecat, iar creditorul nu mai poate emite alte pretenţii. Iniţiator al proiectului, deputatul PNL Daniel Zamfir a subliniat că banca se va putea îndrepta doar asupra bunului ipotecat şi va renegocia, în condiţii mult mai echitabile, rambursarea creditului. Bancherii sunt, însă, nemulţumiţi de noua lege, care în opinia lor, pune în pericol piaţa creditelor imobiliare şi contravine Constituţiei, dreptului european în vigoare şi codului civil. La rândul lor, reprezentanţii Consiliului Patronatelor Bancare atrag atenţia că dacă legea va fi promulgată, va restricţiona drastic accesul la creditare.



    A fost promulgată Legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în clădirile cu risc seismic ridicat



    Două cinematografe şi două teatre din Bucureşti, între care unele de renume naţional, care funcţionau în imobile neconsolidate s-au închis în urma promulgării legii care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în clădirile cu risc seismic ridicat. Situaţia teatrelor aflate în clădiri care riscă să se prăbuşească în urma unui cutremur se află în atenţia guvernului. Premierul Dacian Cioloş şi ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, vor avea în curând o întâlnire pentru a găsi soluţii la această problemă, în care este aşteptată şi implicarea Primăriei Capitalei. Conform noii legi, toţi proprietarii clădirilor nesigure, în care se desfăşoară activităţi publice, indiferent că este vorba despre cluburi, restaurante magazine, teatre, cinematografe sau bănci, trebuie să facă expertiza imobilelor. În cazul în care aceste spaţii se încadrează în categoria unu de risc, atunci activitatea trebuie oprită.Bucureştiul rămâne capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. Sute de clădiri au structura de rezistenţă puternic erodată în special după marele cutremur din 1977, de 7,2 pe scara Richter, soldat cu aproape 1.600 de morţi, iar numărul consolidărilor este foarte mic.



    Hoyt Yee, asistentul adjunctului secretarului american de stat pentru Europa, a lăudat progresele făcute în România în combaterea corupţiei



    Statele Unite aşteaptă de la noul guvern al României creşterea numărului de domenii de cooperare, de la cel economic şi militar până la securitate energetică, a declarat, Hoyt Yee, asistentul adjunctului secretarului american de stat pentru Europa.Prezent la Bucureşti la reuniunea pentru implementarea parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite, oficialul american a lăudat progresele făcute în România în combaterea corupţiei la nivel înalt. Recent, DNA a anunţat că senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal din nou. Potrivit procurorilor anticorupţie, el este acuzat de trafic de influenţă într-un dosar privind contracte de consultanta juridica cu Centrala Electrică de Termoficare Govora, cu un prejudiciu de peste un milion de euro. Alături de fostul premier Victor Ponta, Dan Şova este cercetat şi în dosarul complexurilor energetice Rovinari si Turceni, unde este acuzat de fals în înscrisuri sub semnatura privata, evaziune fiscala in forma continuata, spălare de bani sicomplicitate la abuz in serviciu. Un alt caz care a atras atenţia presei este cel al deputatului PNL Ion Oltean, urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi trafic de influenţă într-unul dintre dosarele privind acordarea de despăgubiri ilegale. În această cauză a fost reţinută şi fosta şefă a Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor, Crinuţa Dumitrean, alături de alte persoane.




  • Priorităţi ale guvernului Cioloş

    Priorităţi ale guvernului Cioloş

    Noul cabinet de miniştri al României s-a reunit, joi,
    în prima sa şedinţă. Şeful executivului, Dacian Cioloş, le-a prezentat
    miniştrilor urgenţele de ordin administrativ şi legislativ pentru perioada
    următoare. Între priorităţi se află proiectul de buget pentru anul viitor.
    Premierul a subliniat că este important ca acest proiect să avanseze rapid, în
    corelaţie cu planurile de măsuri care decurg din programul de guvernare.

    Ministrul de finanţe, Anca Dragu Paliu, va trebui să vină cu o primă variantă
    de buget până sâmbătă, când va avea loc o şedinţă informală a membrilor
    cabinetului. În atenţia noului executiv se mai află reformarea administraţiei,
    salarizarea, pregătirile pentru iarnă, precum şi stadiul absorbţiei fondurilor
    europene.

    În ceea ce priveşte organizarea ministerelor, Dacian Cioloş a
    precizat că doar cinci dintre acestea
    vor fi afectate de anumite modificări de structură şi reorganizări
    minore. Astfel, Ministerul Muncii va avea şi coordonate de dialog social, în
    timp ce noul Minister al Consultării Publice va avea o structură proprie,
    dorindu-se a fi un canal de comunicare direct cu societatea civilă. Dacian
    Cioloş : Am creat un nou Minister al Consultării Publice şi Dialogului
    Civic tocmai ca expresie a obiectivului pe care acest guvern şi l-a stabilit,
    de deschidere spre societatea civilă şi de dezbatere publică, de consultare
    publică pe marile proiecte ale Guvernului, dar şi pentru a crea un canal de
    comunicare direct cu societatea civilă.

    Dacian Cioloş i-a cerut,
    totodată, vicepremierului Vasile Dâncu să pregătească un cadru mai eficient şi
    mai coerent de îmbunătăţire a actului administrativ. De altfel, Dâncu va fi
    prezent, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la Ora guvernului,
    pentru dezbateri pe tema propgramului naţional de dezvoltare locală.

    Specific
    primelor 100 de zile ale unui nou guvern este ritmul alert al schimbarilor dar,
    în opinia premierului, schimbările ar trebui sa aibă o bătaie medie şi lungă.
    Dacian Cioloş : Aş vrea să arătăm clar românilor că acest guvern începe
    să lucreze, nu doar pe termen mediu, dar să fim foarte prezenţi cu tot ceea ce
    este de actualitate şi să arătăm că suntem în măsură să răspundem aşteptărilor
    care se răsfrâng asupra noastră.

    Amintim că guvernul de tehnocraţi al
    lui Dacian Ciolos a primit, marţi, votul de investitură cu o largă majoritate.

  • Majorări salariale pentru bugetari

    Majorări salariale pentru bugetari

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 319 voturi pentru, 7 abţineri şi doar un vot împotrivă, proiectul de lege prin care salariile bugetarilor se măresc, de la 1 decembrie 2015, cu 10%. Cadrele medicale primesc 25% dupa ce, anterior şi salariile personalului din educaţie au fost majorate cu acelaşi procent. Deputaţii spun că este normal ca toţi angajaţii de la stat să aibă salarii mărite, nu doar cei din educaţie şi sănătate.



    Întrucat Camera Deputaţilor este for decizional, legea merge la promulgare, la preşedintele Klaus Iohannis. Proiectul a fost înaintat Parlamentului de catre social-democraţi. Iniţiatorul documentului, deputatul Adrian Solomon, explică de a fost necesar ca legea să fie aprobată în procedură de urgenţă. Adrian Solomon: ‘Dacă, până la 1 decembrie, nu va intra în vigoare, astfel încât la 1 decembrie să fie mărite salariile tuturor bugetarilor, după această dată nu putem să le mai mărim, pentru că 1 ianuarie 2016 este început de an electoral şi Legea responsabilităţii fiscale interzice orice mărire de salariu în anul electoral.’



    Deşi s-au opus iniţial majorării, liberalii au acceptat aceasta lege, nesusţinută de Ministerul Finanţelor. Ei au cerut, în schimb, un studiu de impact care sa arate dacă bugetul are suficiente resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare. Liderul deputaţilor liberali, Eugen Nicolăescu: ‘Nu se ştie în ce măsură bugetul României pe anul următor va reuşi să acopere sau nu această cheltuială. Trebuie să fim responsabili faţă de cetăţeni, nu trebuie să le spunem că astăzi le dăm o creştere de leafă şi mâine nu le-o mai dăm, că nu avem de unde.’



    Liberalii îi suspectează pe social-democraţi că au încercat, prin promovarea acestei legi, să obţină capital electoral pentru legislativele din 2016. România se află într-o perioadă de tranziţie, după demisia guvernului Victor Ponta şi înaintea formării unui guvern tehnocrat condus de fostul comisar european, Dacian Cioloş. Agenţia de Evaluare Fitch a anunţat că ţara rămâne stabilă după desemnarea unui nou premier dar recunoaşte că principala sensibilitate a ratingului de ţară, BB minus, continuă să fie relaxarea fiscală.



    Agenţia consideră, de asemenea, că numirea lui Dacian Cioloş nu elimină posibilitatea alegerilor anticipate, dar pare, oricum, să o reducă. Pentru 2015, agenţia estimează un avans al produsului intern brut de 3,3%, o inflaţie scăzută, rezerve valutare considerabile şi un sector bancar stabil.

  • Retrospectiva săptămânii 23 – 29.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 23 – 29.08.2015

    Noul Cod Fiscal va fi reexaminat săptămâna viitoare în parlament


    În urma discuţiilor de joi, liderii partidelor parlamentare de la Bucureşti au ajuns la un consens în ceea ce priveşte Codul fiscal, trimis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis. Ei au convenit ca acesta să fie adoptat în forma iniţială, excepţie făcând doar data de la care vor intra în vigoare anumite prevederi, Luni, atât coaliţia guvernamentala PSD-UNPR-ALDE, cât şi PNL şi UDMR, din opoziţie, au convenit că actul normativ nu trebuie adoptat în grabă şi au renuntat la sesiunea parlamentară extraordinară, programată special pentru dezbaterea şi votarea Codului. Cererea de reexaminare va fi supusă votului în sesiunea ordinară care începe săptămâna viitoare. Anterior susţinut de Guvern şi votat în unanimitate de senatori şi deputaţi, Codul a fost retrimis în Parlament pentru că, susţine presedintele, aplicarea acestuia nu este sustenabilă.



    Autorităţile române iau primele măsuri după pagubele din agricultură rezultate în urma secetei


    145 de milioane de euro vor fi prevazuti în bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 2016 pentru începerea reabilitării infrastructurii principale de irigaţii, însă este nevoie de un acord politic pentru a putea aloca timp de şapte ani consecutivi o sumă similară, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. El a prezentat în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor de la Bucureşti un raport privind pagubele produse de seceta din acest an. Fermierii, care susţin că pierderile se ridică la două miliarde de euro, au cerut sprijinul guvernului pentru a nu intra în faliment. Cele mai afectate culturi sunt cele de porumb – 70 la sută , floarea-soarelui – 60 la sută, rapiţă şi soia. Conform unor studii realizate de Banca Mondială, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din România este nevoie de circa un miliard de euro.



    Controlorii de trafic aerian din România ameninţă cu greva generală de la 1 septembrie


    De la 1 septembrie, angajaţii Administraţiei Române de Trafic Aerian (ROMATSA) ar putea intra în grevă pe termen nelimitat, după ce negocierile dintre sindicalişti şi reprezentanţii Ministerul Transporturilor pe tema salarizării şi a condiţiilor în care lucrează angajaţii nu au ajuns la niciun rezultat concret. Sindicatele au cerut în repetate rânduri demisia directorul general al ROMATSA, Ion Aurel Stanciu, între timp acesta fiind numit în funcţia de secretar de stat al Ministerului Transporturilor în urma unei decizii recente a premierului Victor Ponta. Nemulţumiţi de noul contract colectiv de munca, pe 15 iulie, controlorii de trafic au intrat în grevă de avertisment timp de două ore – o situaţie fără precedent pentru sistemul aerian românesc. Potrivit ROMATSA, care are în prezent, în jur de 1.500 de angajaţi, teritoriul României este tranzitat zilnic de 2.500-3.000 de aeronave.



    Imigranţii care au început să sosească în Europa în ultimele zile ar putea ajunge şi în România


    România nu resimte o presiune imigraţionistă crescută, ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, a declarat, joi, la Bucureşti, vicepremierul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, după şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. El a mai spus că autorităţile române au decis, totuşi, să întărească măsurile de securitate la frontiera cu Serbia. La nivelul întregii Românii există şase centre regionale de cazare pentru solicitanţii de azil, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%.



    Sindicatele din Educaţie cer mărirea salariilor.


    Negocierile privind majorarea salariilor din sistemul de învăţământ din România vor fi reluate după 15 septembrie, când vor exista elemente concrete legate de aplicarea Legii Salarizării şi a noului Cod Fiscal, spune ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Propunerile de majorare a salariilor din educaţie au fost discutate la Guvern, în condiţiile în care sindicatele din Învăţământ cer mărirea salariilor cu 15%. Pe de altă parte, Executivul a aprobat, prin ordonanţă de Urgenţă, majorarea cu 25% a salariilor din sistemul public sanitar, începând cu 1 octombrie.



    Premierul român Victor Ponta a vizitat Chişinăul


    În aceste timpuri grele, simţim sprijinul României, iar în prezent există condiţii optime pentru o apropiere strânsă între guvernele şi oamenii de pe cele două maluri ale Prutului, a declarat presedintele moldovean Nicolae Timofti, în timpul unei întrevederi cu premierul român Victor Ponta, care s-a aflat, joi, la Chişinău, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova. Cei doi au discutat despre parcursul european al fostei republici sovietice, situaţia regională şi evoluţiile din zona transnistreană. Premierul Ponta s-a întâlnit şi cu noul său omolog de la Chişinău, pro-occidentalul, Valeriu Streleţ, care a evocat parteneriatul strategic dintre cele două state pentru integrarea europeană şi a mulţumit României pentru sprijinul acordat Republicii Moldova. Cei doi au semnat un protocol prin care România şi Republica Moldova au prelungit până în anul 2020 implementarea acordului de asistenţă financiară în valoare de 100 de milioane de euro, bani puşi la dispoziţie de Bucureşti.



    Jucătoarea română de tennis, Simona Halep revine pe locul 2 în clasamentul WTA


    Jucătoarea română de tenis Simona Halep a urcat de pe locul trei pe doi în clasamentul mondial (WTA) în urma calificării în finala turneului de la Cincinnati (SUA), finală pe care a pierdut-o, însă, duminică, în faţa americancei Serena Williams. Pe poziţia 1 se menţine Serena Williams, iar pe trei se află rusoaica Maria Şarapova. În top 100 se află încă patru romance. Irina Begu se menţine pe locul 28 (cea mai bună clasare a carierei), Monica Niculescu, este pe 37, trei poziţii mai jos faţă de săptămâna precedentă, Alexandra Dulgheru a urcat o treaptă, pe 51 şi Andreea Mitu staţionează pe 74.


    ans-serif”>Negocierile privind majorarea salariilor din sistemul de învăţământ din România vor fi reluate după 15 septembrie, când vor exista elemente concrete legate de aplicarea Legii Salarizării şi a noului Cod Fiscal, spune ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Propunerile de majorare a salariilor din educaţie au fost discutate la Guvern, în condiţiile în care sindicatele din Învăţământ cer mărirea salariilor cu 15%. Pe de altă parte, Executivul a aprobat, prin ordonanţă de Urgenţă, majorarea cu 25% a salariilor din sistemul public sanitar, începând cu 1 octombrie.


  • Rectificare bugetară pozitivă

    Rectificare bugetară pozitivă

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat
    prima rectificare bugetară din acest an şi a distribuit astfel veniturile
    suplimentare strânse în prima jumătate a anului. Potrivit autorităţilor, s-au
    adunat peste 4 miliarde de lei (0,9 miliarde euro), iar principalul beneficiar
    al fondurilor este Ministerul Muncii.

    Potrivit premierului social-democrat
    Victor Ponta, rectificarea este una pozitivă, iar drepturile fundamentale
    constituţionale sunt acoperite inclusiv pentru 2016. Victor Ponta: Avem
    asigurate absolut toate drepturile constituţionale fundamentale:salarii,
    pensii, alocaţii, ajutoare de şomaj, disponibilizări. De trei ani şi jumătate
    ne-am obişnuit că e normal, dar să nu uităm când nu era normal şi nu erau bani
    de pensii şi salarii, până pe 31 decembrie 2012; sigur, şi după aceea, dar
    vorbim pe anul 2016, nu există nici un fel de dificultate şi de problemă pentru
    drepturile fundamentale.

    Surpriza primei rectificări bugetare din acest an este
    tăierea unor fonduri importante de la Ministerul Transporturilor, care
    gestionează investiţiile majore de infrastructură, în vreme ce partea de
    protecţie socială, reprezentată de Ministerul Muncii, primeşte cei mai mulţi
    bani, pentru plata alocaţiilor majorate pentru copii, a pensiilor şi
    indemnizaţilor.Sume importante au primit şi Finanţele, Internele,
    Apărarea, Educaţia, Mediul, Agricultura
    şi Serviciile speciale (SRI şi SIE). Cum era de
    aşteptat, opoziţia a criticat guvernul
    pentru modul în care a împărţit sumele în proiectul de rectificare.

    Liberalii
    acuză executivul că a alocat bani pe criterii politice administraţiilor locale
    conduse de social-democraţi. Prim-vicepreşedintele Eugen Nicolăescu consideră
    că premierul încearcă astfel să-şi asigure susţinerea politică a PSD. Eugen
    Nicolăescu: Este prima oară după ’90 încoace când o rectificare
    bugetară se discută la sediul unui partid, la PSD, şi după aceea guvernul
    execută ceea ce spune partidul. La o primă vedere asistăm la o alocare de
    fonduri, în special către Administraţia Publică Locală, ceea ce, eu traduc că
    este frica lui Victor Ponta de marele partid din care el face parte. Şi dacă
    mai dă nişte bănuţi la baronii locali are şi el o linişte mai mare ca
    prim-ministru.

    Proiectul de ordonanţă privind rectificarea bugetară cuprinde şi
    banii necesari creşterii salariilor înalţilor demnitari, măsură care se va
    aplica începând cu 1 august. Consiliul Fiscal
    a avizat rectificarea şi apreciază că încadrarea în ţinta de deficit pe anul în
    curs, în contextul menţinerii parametrilor actuali ai politicii
    fiscal-bugetare, va fi posibilă.

    Pentru acest an, Guvernul ia în calcul o
    creştere economică de 3,3%, faţă de 2,5% cât se estima la elaborarea bugetului
    de stat pe anul 2015.

  • Europa noastră – 30.05.2015

    Europa noastră – 30.05.2015

    Bugetul UE pe 2016, programele pentru dezvoltarea rurală şi energia regenerabilă, pe agenda europeană săptămâna aceasta.


  • Acord politic privind finanţarea armatei

    Acord politic privind finanţarea armatei

    Ales în noiembrie, noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, începe să aplice modelul consensual pe care l-a promis în campania electorală. După cei zece ani în care predecesorul său, Traian Băsescu, a condus România fără să-şi ascundă nici simpatiile, nici idiosincraziile politice, fostul lider liberal Iohannis se proiectează, echidistant faţă de partide, deasupra luptelor cu miză mică din Parlament.



    Luni, el a obţinut acordul tuturor formaţiunile politice reprezentate în Legislativ pentru asigurarea, în fiecare an, începând din 2017 şi până în 2027, a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare. În calitate de comandant suprem al forţelor armate, preşedintele afirmă că majorarea bugetului Apărării e necesară, fiindcă România trebuie să rămână în gardă, pe fondul crizei din Ucraina vecină.



    Membru al Uniunii Europene şi NATO, Bucureştiul nu trebuie să se bazeze doar pe aliaţi pentru asigurarea propriei securităţi, mai spune Klaus Iohannis: “Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă.”



    Vioară-ntâi a coaliţiei guvernamentale instalate acum aproape trei ani, în cadrul căreia gestionează şi portofoliul Apărării, PSD a subscris fără ezitare la iniţiativa prezidenţială. Premierul social-democrat Victor Ponta: “Ne dorim ca ceea ce am început în 2012, adică în fiecare an mai mulţi bani pentru sistemul de apărare, să fie un proces de durată şi asumat de toate forţele politice, indiferent de momentul în care se află la guvernare sau în opoziţie.”



    Previzibil, şi sucesoarea lui Iohannis la cârma opoziţiei liberale, Alina Gorghiu, a aplaudat acordul politic propus de şeful statului: “Avem garanţia, că, de data aceasta, la iniţiativa preşedintelui României, acest acord va deveni realitate şi România va trece de la entuziasmul de a fi ţară NATO la responsabilitatea pe care o presupune acest angajament.”



    Acordul a fost îmbrăţişat, deopotrivă, de UNPR şi PC, parteneri juniori la co-guvernare, precum şi, din afara coaliţiei, de UDMR, PP-DD şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Moment rarisim în politica românească a ultimilor ani, acordul privind finanţarea armatei poate fi, spun analiştii, începutul unei noi maniere de a gestiona dosarele majore ale administraţiei de la Bucureşti.

  • Bugetul României pentru 2015

    O veste foarte bună pentru toţi românii! Reacţia premierului social-democrat Victor Ponta are, cel puţin în aparenţă, aerul unui oftat de uşurare, după numeroasele critici pe care şi le-a atras pe tema bugetului pe 2015 al României. Îi fusese reproşat, inclusiv de Klaus Iohannis, contra-candidatul său victorios la alegerile prezidenţiale din noiembrie, că Guvernul a întârziat nepermis de mult cu elaborarea unui proiect de lege.



    În plus, nu puţini erau cei care doreau să vadă cum va gestiona Executivul în bugetul pe anul viitor mult incriminatele pomeni electorale” din perioada scrutinului prezidenţial, între care o serie de majorări de alocaţii pentru persoane defavorizate. Elaborat abia începând cu jumătatea lunii noiembrie, bugetul a fost adoptat de plenul Parlamentului pe 21 decembrie. La distanţă de numai o zi, a fost contestat la Curtea Constituţională de foştii colegi de partid ai actualului preşedinte Klaus Iohannis.



    Liberalii, cărora li s-au alăturat şi democrat-liberalii, cu toţii în opoziţie, au invocat printre motive lipsa unei strategii fiscal-bugetare şi faptul că proiectul de lege trebuia înaintat Legislativului până pe 15 noiembrie. Criticile care au fost aduse acestei legi nu pot fi considerate ca fiind încălcări ale Constituţiei — a explicat preşedintele Curţii, Augustin Zegrean.


    Iar pe pagina sa de Facebook, premierul Victor Ponta a exclamat : Dacă cineva a înţeles cu adevărat de ce a contestat PNL Bugetul la CCR, îl rog să-mi explice şi mie!”. Şi tot el a adăugat : oamenii aşteaptă să ne schimbăm TOŢI (nu doar unii) în bine, să lăsăm scandalul şi confruntările inutile”, făcând trimitere la neînţelegerile cvasi-permanente pe care le avea cu fostul preşedinte Traian Băsescu, dar şi la rezultatul alegerilor prezidenţiale pe care le-a interpretat ca pe un semnal al românilor că vor pentru ţară o altfel de viaţă politică, în care puterea şi opoziţia să fie parteneri de dialog constructiv.



    Luând act de verdictul Curţii Constituţionale, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele de promulgare a Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2015, astfel că ele pot intra în vigoare pe 1 ianuarie. PSD, principala formaţiune din coaliţia la guvernare, suţine că viitorul buget este axat pe stimularea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă, la pachet cu menţinerea echilibrelor sociale.



    Social-democraţii vorbesc de scăderi de taxe, creşteri de salarii în Educaţie şi Sănătate sau cofinanţare de proiecte din fonduri europene. Liberalii susţin, în continuare, că multe din cifre şi estimări sunt nerealiste şi că actualul buget denotă lipsă de viziune în privinţa axelor de dezvoltare ale României. Aşteaptă, în consecinţă, să vadă cum va fi respectată schema bugetară propusă, bazată pe un deficit de 1,8% din PIB, pe o inflaţie de 2,2% şi pe o creştere economică de 2,5%.