Radio România Internațional

Tag: buzau

  • Slow food travel în județul Buzău

    Slow food travel în județul Buzău


    Județul Buzău este recunoscut datorită atracțiilor sale turistice, dar și datorită cramelor. Slow Food Travel oferă un nou model de turism, alcătuit din întâlniri cu fermieri, producători de brânză, păstori, brutari și viticultori care, împreună cu bucătarii care le gătesc produsele, vor fi naratorii zonelor lor locale și ghizi unici ai tradițiilor locale. Călătorim alături de Thorsten Kirschner, membru fondator Slow Food Community Buzău, în ținutul legendelor și aromelor. Thorsten a ajuns acum 13 ani în România. După doi ani petrecuți în București, s-a retras în Buzău, unde a cumpărat un conac și a înființat o asociație care promovează produsele tradiționale, artizanale.



    Slow food este o mișcare globală, prezentă în peste 160 de țări, pentru acces la alimente sănătoase. Este o alternativă la fast-food, creată în Italia, în anii ’80. Este, în prezent, foarte activă în zona Ardealului, în Brașov, Sibiu, Cluj și în Buzău, de anul trecut. Suntem un fel de ONG și reunim fermieri, producători de alimente, pensiuni agroturistice, restaurante și iubitori de hrană sănătoasă și sustenabilă. Ideea noastră este aceea de creare a unei platforme de promovare în special pentru produsele artizanale, a alimentelor de calitate din județul Buzău. Ca să vă dau un exemplu, avem un producător de miere cu o tehnologie inovativă. Amestecă mierea cu fructe crude și creează un produs nou, care se poate consuma la micul-dejun. Turiștii găsesc produsul și în magazinul de suveniruri și pot pleca acasă cu ceva nou. În plus, avem și bere artizanală. Avem un tânăr antreprenor care a început cu mied. Acesta este un produs slab alcoolizat pe bază de miere.



    Geoparcul Ținutul Buzăului este sit UNESCO din 2022. Acesta cuprinde 18 comune pe raza cărora sunt 40.000 de locuitori și multe obiective turistice unice în această parte a lumii. Iar vizita la obiective turistice se poate combina cu experiențe culinare, spune Thorsten Kirschner, membru fondator Slow Food Community Buzău:



    De exemplu, turistul vine în comuna Berca și ajunge la centrul de informare turistică. Acolo află ce se poate vedea în Ținutul Buzăului. Merge la Vulcanii Noroioși sau la așezările rupestre din Bozioru, iar, după aceea, turistul se poate opri la o pensiune, restaurant sau la un producător, unde poate face o degustare. Noi, de exemplu, oferim și degustare de brânzeturi. Producem o brânză de capră din lapte crud și o oferim spre degustare cu un vin din Dealu Mare. Este, practic, o rețea. Nu promovăm doar produsele noastre. De asemenea, în zonă, avem producători de vin bio. Se poate merge la ei, se pot vizita cramele, se poate vedea cum se face producția de vinuri, iar, apoi, urmează o degustare cu trei tipuri de vinuri. Un alt eveniment pe care-l organizăm la Buzău este vânătoarea de trufe. Mergem în pădure cu câini dresați, căutăm trufe, iar, după ce ne întoarcem, avem un meniu de degustare numai din trufe.



    Slow Food Buzău se adresează călătorilor curioși și responsabili, care doresc să cunoască cu adevărat cultura gastronomică locală a regiunii buzoiene, fără a uita de sustenabilitate și de biodiversitatea alimentară. De exemplu, după una dintre călătorii, puteți cunoaște Babicul și povestea lui. Acesta e un salam picant, prezentat în catalogul de produse alimentare TasteAtlas ca unul dintre cele mai bune salamuri, ocupând locul 15 în lume. Îi veți găsi și pe o hartă a produselor tradiționale, creată de Thorsten Kirschner.



    Platforma noastră se numește slowfoodbuzau.com și este în limbile română și engleză. Acolo sunt toate informațiile despre producători locali, despre restaurante și pensiuni turistice care fac parte din rețeaua noastră. Avem și un program de vizite. Încă lucrăm la ea și sperăm ca, până în sezonul viitor, în 2024, să avem o ofertă mult mai bogată.



    Recent s-a încheiat un eveniment care a sărbătorit mâncarea bună și a constituit un adevărat prilej de socializare pentru participanți. Au fost prezentate în cadrul evenimentului și cele mai noi oferte de turism rural și de aventură.



    Am organizat a treia ediție a evenimentului Piața Artizanilor. Este un concept inovator prin care consumatorul e adus mai aproape de fermier și de producătorul local de alimente din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului. Este primul proiect de acest gen din România, prin care mici producători locali și furnizori de servicii turistice colaborează pentru a crea un acest fel de târg. De exemplu, toate standurile au fost făcute din materiale reciclate. Am sunat la toți producătorii pentru a strânge lemn și am lucrat la standuri. În două zile, am avut mai mult de 2.000 de vizitatori din toată România.



    Este un amestec între târg de produse artizanale și de la fermă, street-food, live cooking show, târg al meșteșugarilor și ateliere educativ-creative pentru copii. Feedback-ul a fost unul foarte bun. Este un târg-festival având ca scop socializarea. Au venit și turiști străini. 90% dintre aceștia erau surprinși și au zis că nu știau ce există la Buzău. Auziseră doar de Vulcanii Noroioși, dar nu știau de Geoparc, de oferta culinară. Așadar, nu există încă suficientă promovare. Noi, prin slow-food, am făcut un marketing prin colaborare fără niciun buget. Totul s-a realizat prin platformele de socializare. Cine a participat a împărtășit experiența sa și, astfel, am ajuns la 300.000 de vizualizări în două săptămâni.


    ​


    Chiar dacă nu ați ajuns la evenimentul anual al artizanilor, prilej de socializare există. Thorsten Kirschner, membru fondator Slow Food Community Buzău, spune că, dacă vă programați o vizită în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, aflați legendele oamenilor, ale rețetelor culinare, dar și ale numeroaselor atracții turistice.



    Pe lângă Vulcanii Noroioși, atât de cunoscuți, avem așezări rupestre, un munte de sare, Muzeul Chihlimbarului, avem mănăstiri vechi. Apoi, există ofertă pentru turism activ, cum ar fi raftingul și ciclismul cu biciclete electrice. În plus, avem două zone interesante. În Dealu Mare sunt crame interesante și există și rețeaua aceasta de slow-food care cuprinde producători artizanali de bere sau de miere. Puteți degusta produsele și le puteți lua acasă.



    Unul dintre scopurile mișcării Slow Food este acela de a preveni dispariția culturilor și tradițiilor. În plus, alegând această formă de turism ne cultivăm interesul față de alimentele pe care le consumăm, față de proveniența acestora și de modul în care alegerile noastre alimentare afectează lumea din jurul nostru.






  • Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediția Buzău 2023

    Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediția Buzău 2023


    Caravana Gaudeamus Radio România își continuă turneul național cu o nouă ediție organizată în Buzău. Cel mai citit târg de carte de la cel mai ascultat radio din țară revine aici, pentru cea de a doua ediție a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România găzduită de Centrul Muzeal I. C Brătianu” (Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 40).



    Evenimentul este organizat de Radio România și Consiliul Județean Buzău, și se va derula în perioada 20 — 24 septembrie.



    Programul de vizitare este între orele 10.00 și 19.00, în primele patru zile și 10.00 și 18.00, în ultima zi a evenimentului; accesul publicului este gratuit.



    Ediția Buzău a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România este cea mai recentă componentă a proiectului de anvergură națională derulat sub acest brand de aproape trei decenii, de postul public de radiodifuziune, instituție media care în acest an împlinește 95 de ani.



    Principalul obiectiv al acestui proiect este promovarea culturii scrise și a educației prin evenimente de tip expozițional, organizate în cele mai importante centre educaționale și culturale din țară. Până în prezent, proiectul național a inclus 138 de ediții ale Târgului de Carte Gaudeamus Radio România, peste 15.000 de evenimente editoriale, mai mult de 3.000.000 de vizitatori și nenumărate proiecte conexe, derulate cu unicul scop de a sprijini aceste două domenii esențiale.



    După o ediție de debut care a depășit toate așteptările, din punctul de vedere al impactului de public și al succesului de vânzări, Târgul de Carte Gaudeamus revine cu o ofertă mai variată și mai atractivă:


    – mii de volume publicate de 30 dintre cele mai prestigioase edituri din țară — scriitori consacrați și


    – debutanți, cele mai recente apariții editoriale, bestseller-uri, pachete promoționale – reunite pe o suprafață de aproape 300 de mp — cu 70% mai mult decât la prima ediție;


    – o bogată ofertă complementară de muzică și jocuri educaționale;


    – lansări și prezentări de carte, momente artistice susținute de Orchestra Liceului de Arte Margareta Sterian” din Buzău;


    – concursuri cu premii în vouchere pentru achiziția de cărți de la târg, adresate vizitatorilor târgului;


    – proiectul Invitați de nota 10: Olimpicii României”, prin care Radio România, cu sprjinul partenerilor din fiecare oraș gazdă, recompensează performanțele elevilor premiați la concursuri internaționale; premiul va fi oferit și în acest an de Biroul Notarial Vasile Victor și Asociații, din Buzău;


    – campania de donații de carte, denumită Cărțile se întorc acasă”, prin intermediul căreia volumele donate de participanți și vizitatori cu prilejul târgului ajung în biblioteci subfinanțate din punctul de vedere al achizițiilor de carte.



    Ca și la celelalte ediții ale Târgului de Carte Gaudeamus Radio România 2023, toate standurile găzduite în incinta Centrului Muzeal I. C. Brătianu” se vor regăsi și în format virtual pe website-ul www.gaudeamus.ro.



    Evenimentul este organizat de Radio România și Consiliul Județean Buzău. Parteneri: Muzeul Județean Buzău, Inspectoratul Școlar Județean Buzău.


    Sponsori: Rotary Club Buzău, Alex Company, Biroul Notarial Vasile Victor și Asociații, Print Expert. Partener media: Agenția de Presă RADOR.



    Pentru mai multe informații despre întregul proiect, vă invităm să accesați website-ul www.gaudeamus.ro.


    Persoană de contact: Connie Chifor (0745 109 649; connie@gaudeamus.ro)




  • Sărata Monteoru

    Sărata Monteoru

    Situată
    la circa 20 de km de municipiul Buzău, într-o zonă colinară, acoperită de
    păduri, Sărata Monteoru este cunoscută ca o staţiune în care întâlnim hoteluri
    şi pensiuni cu piscine interioare şi exterioare, unele dintre ele alimentate cu
    apa sărată a unor izvoare cu proprietăţi terapeutice. La început, aşezarea s-a
    numit Sărata, fiind menţionată pentru prima dată la sfârşitul secolului al
    15-lea, într-un hrisov al domnitorului Ţării Româneşti, Vlad Călugărul.
    Importanţa economică a aşezării a crescut semnificativ în secolul al 19-lea
    când, pe lângă vin, ţuică, ţesături de mătase naturală şi sare, în oferta
    produselor obţinute la Sărata apare şi petrolul. Apariţia staţiunii i se datorează lui Grigore
    Constantinescu care a cumpărat terenuri din jurul
    localităţii, sub care au fost descoperite zăcăminte de petrol. A avut succes în
    afacerile cu petrol, şi-a luat numele de Monteoru, iar profitul l-a investit şi
    în dezvoltarea unei staţiuni balneoclimaterice, după ce analizase izvoarele de
    apă de la Sărata şi le descoperise calităţi terapeutice. La recomandarea unui
    medic francez, industriaşul Grigore Constantinescu pune bazele staţiunii
    balneoclimatice Sărata Monteoru, inaugurată la 1 iulie 1895. Numele Monteoru
    provine de la dealul bogat în petrol din apropierea localităţii, deal
    supranumit muntele de aur, în franceză Mont d’Or. Staţiunea avea două hoteluri
    cu peste o sută de camere şi un cazinou, iar fondatorul ei a preluat la rându-i
    numele Monteoru.


    Staţiunea
    a fost ruinată după cel de-al doilea război mondial şi după instaurarea
    regimului comunist. Abia în 1970 au fost construite două hoteluri, un ştrand şi
    o bază de tratament pentru a fi exploatate în sistemul sindical. În ultimii 30
    de ani la Sărata Monteoru au apărut multe pensiuni şi case de vacanţă, iar în
    oferta de vacanţă au fost adăugate şi alte activităţi, precum parcurile de
    aventură. Andrei Neagu administrează un parc de aventură la Sărata Monteoru

    Am pornit de la ideea de a deschide un centru
    educațional pentru copii. Am început cu parcul de aventură, urmând să ne
    extindem puțin câte puțin. Avem patru trasee de cățărat prin copaci, panou de
    escaladă, o zonă de air soft unde ne împușcăm, chiar între noi, dar ne împușcăm,
    închirieri biciclete. Mai oferim drumeții prin pădure cu copii. Sunt două
    trasee dedicate copiilor de la patru până la 8 … 9 ani și alte două dedicate
    copiilor mai mari și adulților. Noi avem
    un traseu făcut de noi în pădure, un traseu care durează în jur de o oră, o oră
    şi un pic pentru copii mai mici, ca să poată ţine pasul cu noi. Le mai arătăm câte
    o plantă, câte o piatră interesantă, câte un copac, le mai spunem tot felul de
    informații. Mai avem un traseu care durează în jur de 3 ore, dar pentru copii
    mai mari și adulți, unde la fel le oferim informații legate de zonă, de
    Munteoru, de pădure.


    La Sărata Monteoru se află
    o mină de petrol, unicat în Europa, prin sistemul de exploatare a zăcământului
    prin metode miniere. Mina de petrol se află pe lista atracţiilor turistice ale
    staţiunii Sărata Monterou, alături de capela şi conacul familiei Monteoru.


  • תרגיל משטרתי רומני-ישראלי

    תרגיל משטרתי רומני-ישראלי

    אנשי משטרת ירושלים יחד עם אנשי כוחות המיוחדים מרומניה השתתפו בתרגיל הדמיה של שיחרור בני ערובה. פרויקט נוהל על ידי איגוד המשטרה הבינלאומי סניף רומניה בתמיכת פיקוח המשטרה של מחוז בוזאו שבדרום רומניה.



    מטרת התרגיל הייתה שיפור טכניקות הגנה עצמית, טקטיקות לש”ב ונהלים במקרה של תקיפות או מצבים טקטיים עם קהל רב. הפעילות התקיימה במחנה מיוחד במחוז בוזאו, בה השתתפו כ-60 מומחים מכוחות הביטחון הישראליים ושוטרים רומנים ממורש, פראחוה, בראשוב, ורנציה, בוזאו ובוקרשט.



    השוטרים הישראלים שיתפו את הרומנים בחלק מהטכניקות שבהן הם משתמשים במקרה של תקיפה של כלי תחבורה ציבורית, ובמקרה של לקיחת בני ערובה.



    שיתוף הפעולה בין כוחות הבטחון הישראליים והרומניים נחוץ בהקשר שבו בטיחות האזרחים חשובה לשתי המדינות. חלק נכבד מהטכניקות של שוטרי ישראל נלמדות במהלך השירות הצבאי. למרות שפעולות משטרת ישראל שונות מאלה שהרשויות ברומניה רגילות אליהן, חילופי הניסיון הכרחיים, ציינו נציגי משטרת בוזאו, ולכן הם ימשיכו.

  • Via Soarelui

    Via Soarelui

    În luna iunie a acestui an a fost
    inaugurat un traseu de cicloturism ce uneşte judeţele Buzău şi Prahova. Este
    vorba despre o parte din ceea ce se doreşte a deveni Via Soarelui este mai mult
    decât un traseu, este o experiență ce leagă oameni, pasiuni, crame, conace,
    peisaje, gusturi. Via Soarelui este un traseul turistic tematic menit să
    acopere 150 de kilometri de drum șerpuit printre podgorii, păduri și dealuri,
    care să aducă împreună iubitorii de vin, de drumeții, cicloturism, gastronomie
    și meșteșuguri. Urmărind unirea celor 15 localități din arealul Dealu Mare
    incluse în județele Prahova și Buzău, promovează cramele, oamenii cu povești,
    producătorii locali, obiectivele turistice, meșterii și peisajele cu potențial.


    Mircea Crisbăşanu, iniţiatorul acestui
    proiect, vice-preşedinte Asociația Centrul Cultural și Comunitar Nucu, ne-a
    povestit: Via Soarelui este un traseu marcat destinat
    drumeţiei şi cicloturismului. Am inaugurat primii 20 de kilometri amenajaţi şi
    marcaţi, în acest traseu, care leagă localitatea Urlaţi de localitatea Ceptura.
    Traseul este foarte variat, urmăreşte să meargă cât mai departe de tot ce
    înseamnă trafic motorizat şi să apropie călătorul de natură, de oamenii
    locului, de experienţe autentice pe care le poate avea în zonă şi, bineînţeles,
    invită la vizite, la descoperiri, la degustări de vinuri, vizite de muzee, de
    conace şi inclusiv gustat produse locale, de la gospodarii din zonă. Bucata de
    traseu amenajată de noi include şi o porţiune cu totul surprinzătoare,
    traversează un vechi terasament de cale ferată, pe acolo trecea acum câteva
    zeci de ani trenul care încărca cărbune de la mina de cărbune din Ceptura.
    Trenul nu mai există, calea ferată nu mai există, dar există terasamentul şi
    exact pe porţiunea aceea, pe 5 kilometri, am venit cu acest traseu marcat, iar
    în acest moment inclusiv un podeţ l-am reabilitat, iar acum e dedicat special
    cicloturiştilor şi drumeţilor. Traseul e chiar foarte înverzit, variat, cu
    privelişti foarte frumoase! Merită încercat!


    Mircea Crisbășanu a adăugat câteva
    popasuri absolut obligatorii odată ajunşi aici: Traseul porneşte de
    la Conacul Nucu, care este un punct zero de pornit în descoperirea podgoriei
    Dealu Mare. De acolo călătorul poate să îşi culeagă
    informaţiile, avem şi o hartă cu traseul făcut până la acest moment. Mai
    departe, de poate vizita muzeul Conacul Bellu, tot în Urlaţi, după care se
    intră în zona de vii, podgorii, traseul merge pe lângă podgoriile Cramei
    Domeniile Anastasia, după care intră într-o zonă foarte frumoasă, de belvedere,
    se merge practic pe culmea dealului, pe un vechi drum de sondă, după care
    coboară înspre satul Ceptura şi acolo deja putem să vizităm alte obiective.
    Ne-am oprit la inaugurarea traseului în curtea meşterului dogar, Adrian Aldea,
    şi acolo am avut parte de o demonstraţie de dogărit, unicat. El este unul
    dintre ultimii dogari, care mai pot fi găsiţi în zonă. Bineînţeles că se şi
    gustă nişte preparate locale şi se poate şi încerca vinul dogarului, el nu doar
    face butoaie, dar le şi umple cu un vin de calitate. Şi apoi se pot face
    degustări de vinuri, sunt mai multe crame în zonă, şi traseul urmăreşte
    inclusiv să lege aceste crame.


    Traseul va fi continuat spre a lega
    localităţile Ploieşti şi Buzău, cu borne sculptate în piatră de localnici şi
    plasate la fiecare kilometru, astfel
    încât toţi posibilii parteneri din zona Dealu Mare să se alăture în proiect,
    pentru stimularea întregii comunităţi locale.


  • Natură, cultură și savoare în județul Buzău

    Natură, cultură și savoare în județul Buzău


    Ajungem azi într-o zonă cu păduri întinse, fenomene naturale unice și tradiții străvechi. Județul Buzău este căutat și de iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se alpinismul, off-roadul, raftingul sau parapanta. Mai mult decât atât, oferta gastronomică este foarte variată și cuprinde câteva mărci înregistrate. Invitata ediției este JurandaKirschner. Absolventă de studii de psihologie și relații internaționale în Polonia și Franța, s-a întors în România, după mai bine de zece ani, este președintă a Asociației Travel Buzău și promovează zona inclusiv prin prisma turismului gastronomic.


    “Buzăul pentru noi este partea României care oferă foarte multă natură. Ne-am bucurat și ne bucurăm în continuare de faptul că proiectul Geoparcul Ținutul Buzăului, care este acreditat de UNESCO, a prins viață anul trecut și aș recomanda ca orice turist care vine în județul Buzău să-și înceapă plimbările de la GeoGate-ul care se află în comuna Berca. Formele de turism sunt diferite la noi în județ, începând cu drumețiile, raftingul, turismul oenologic în zona Dealului Mare, cicloturismul. Încă se lucrează la unele proiecte de cicloturism și sperăm să fie gata cât de curând, iar, apoi, urmează destinațiile care sunt cele mai cunoscute. Trei dintre ele cred că sunt emblematice pentru județul nostru. Este vorba despre Vulcanii Noroioși, Focurile Vii și așezările rupestre de la Colțea, Aluniș, Nucu.”



    Vulcanii Noroioși sunt un fenomen natural, spectaculos și unic în sud-estul Europei. Aceștia se întind pe câteva zeci de hectare și creează un peisaj selenar. Practic, aici veți intra în două rezervații: Pâclele Mari și Pâclele Mici. La prima dintre acestea, accesul se facemai ușor și se ajunge până aproape de vulcani. Dacă la început acești vulcani au fost priviți cu teamă, dând naștere unor legende, savanții au găsit explicațiileștiințifice care au destrămat miturile. Focurile Vii reprezintă un fenomen natural la fel de unic, în partea muntoasă a județului Buzău, în zona Lopătari. Aici focul iese direct din pământ, transformându-l într-un întreg câmp cu flăcări. Sunt, de fapt, emanații de gaze naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre și sunt aprinse de razele Soarelui.



    O destinație cu adevărat fascinantă în județul Buzău poate fi și zona așezărilor rupestre. Aici, au locuit la doar 300 de ani după Hristos primii misionari creștini sosiți din Orientul Mijlociu. Cea mai veche așezare, din complexul de vestigii rupestre este grota numită Fundul Peșterii, care a fost locuită încă din secolul VI înainte de Hristos. Pe pereții acesteia se găsesc și acum încrustate mai multe scrieri rămase încă nedescifrate. Versanții abrupți, pădurea deasă și cărările ascunse îngreunează accesul spre așezările rupestre. De altfel, izolarea a fost tocmai motivul pentru care sihaștrii au locuit aici de-a lungul secolelor. Iar, în toată această zonă plină de atracții turistice deosebite, nu puteau lipsi artizanii locali. JurandaKirschner, președintă a Asociației Travel Buzău, spune că aceștia au intrat în atenția autorităților locale care doresc să îi promoveze mai mult. “Există meșteșugari, însă nu există un centru anume unde acești meșteșugari să își expună lucrările. Cei de la Geoparcul Ținutul Buzăului lucrează la lucrul acesta. Este un proiect care și pentru ei e de suflet și încearcă să discute cu meșteșugarii și să formeze un grup de interes. Avem, totuși, un loc special în localitatea Bisoca. Se numește Zestrea Bisoceană, unde au loc ateliere care le sunt propuse turiștilor, la care aceștia se pot înscrie. Sunt ateliere de prelucrare de lână și de piele și unde există un mic magazin de suveniruri și cu articolele lucrate de meșteșugarii din zona respectivă.”



    Județul Buzău poate fi și destinația gurmanzilor. De exemplu, puteți savura aici covrigii de Buzău, marcă atestată și recunoscută la nivel european. Simple cercuri din cocă, dar cu un gust inconfundabil: așa își laudă brutarii buzoieni covrigii fabricați după o rețetă veche de peste un veac. Însă Buzăul este recunoscut și pentru multe alte preparate deosebite, un motiv în plus pentru a-l alege mai ales în preajma sărbătorilor.“Acum șase luni, noi am înființat Slow Food Community Buzău. Este un grup de inițiativă care este legat de Slow Food Community International, Italia. Am făcut acest pas tocmai din dorința de a promova micii producători artizanali și de a promova și ceea ce are Buzăul mai bun: cârnați de Pleșcoi, babicul și multe altele. Este un proiect care e de suflet, pentru că ne dorim să devină un Buzău nu numai cultural și un Buzău al destinațiilor turistice prin drumeții, ci și culinar, pe partea de slow food, pentru că Buzăul are foarte multe lucruri de oferit. Paștele și Crăciunul sunt sărbătorile care apropie oamenii și cu ocazia cărora pensiunile și restaurantele își doresc ca oaspeții să se simtă ca acasă. Atunci se pun pe masă cele mai bune preparate din regiune.”



    Nici vinurile nu lipsesc din ofertă. Podgoria Dealu Mare este una dintre cele mai valoroase pentru obținerea vinului roșu în România. Iar din Dealu Mare, spre est, până spre județul Covasna, fiecare comună organizează în sezon câte o sărbătoare care, de obicei,are loc sâmbăta sau duminica. Astfel, fie că participă la sărbători locale, fie că pleacă în drumeții, turiștii apreciază foarte mult faptul că au foarte multe activități de făcut în natură, spune Juranda Kirschner, președintă a Asociației Travel Buzău. “Pe lângă destinațiile sau drumețiile pe care le pot face, există și programe turistice. Spre exemplu vânătoare de trufe în pădure cu câinii, care este urmată de un curs de gătit și o degustare de vin cu un somelier. În momentul de față, cei din Slow FoodCommunity pun la punct o piață a artizanilor, care va începe cândva în luna mai. Se va ține o dată pe lună, într-un weekend, iar cei care tranzitează zona sau care rămân două-trei zile în județul nostru pot să vorbească direct cu producătorii, să cumpere produse artizanale. Copiii pot avea parte de ateliere în ziua respectivă, adulții se pot bucura de muzică bună șide o degustare de vinuri. Încercăm să suplimentăm ceea ce se întâmplă în județ și să scoatem un pic la suprafață ceea ce nu era cunoscut până acum. Ne invităm oaspeții și îi așteptăm cu drag noi, toți cei din cadrul pensiunilor, producătorii artizanali și, cu siguranță, și cei care se ocupă de destinațiile turistice în județ, pentru că ne-am dori foarte mult să le descopere pe toate alături de noi.”



    În final, dintre atracțiile turistice ale Buzăului nu poate lipsi stațiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru, situată la 20 de km distanță de municipiul reședință de județ. Renumită pentru izvoarele sale cu apă sărată și pentru facilitățile de tratament împotriva reumatismului, stațiunea are meritul că în ultimii ani și-a îmbunătățit substanțial infrastructura.






  • Oferte la Târgul de Turism al României

    Oferte la Târgul de Turism al României


    În perioada 23-26 februarie, a avut loc la București ediția a 47-a a Târgului de Turism al României. În cadrul evenimentului, au fost prezentate cele mai interesante oferte și atracții turistice din România. Nu au lipsit nici meșterii populari care au făcut adevărate demonstrații ale meșteșugurilor străvechi. Aflăm azi câteva dintre cele mai interesante destinații de vacanță propuse pentru perioada următoare.



    Bianca Vințan, specialistă în Relații Publice la Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din județul Timiș, spune că Timișoara este pregătită să fie o adevărată capitală a culturii europene și că oferta anului 2023 pentru județul Timiș este una bogată. “Invităm turiștii să descopere Drumul Vinului. Acesta cuprinde cinci crame mici din zona Silagiu și vizite la producătorii locali de acolo. Turiștii se pot caza aproape de crame, pot degusta produsele locale sau pot face băi în ape curative în stațiunea Buziaș. Pe lângă aceasta, iubitorii de natură și de experiențe în aer liber sunt invitați pe 15 trasee de cicloturism în județul Timiș. Mai există varianta drumețiilor în zona Padeș, Fârdea, a lacului Surduc. Sunt foarte multe descoperit la noi în județ.”



    Niculai Barbă este vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, dar și coordonator al Centrului Național de Informare și de Promovare Turistică. Prezent la standul Bucovinei, el le prezintă tuturor celor interesați cele mai interesante programe turistice. “Anul acesta avem și evenimente speciale incluse în programul “Anul Ciprian Porumbescu”. Prin urmare, dezvoltăm și turismul de evenimente, care sunt foarte multe în 2023. Apoi, prezentăm perioada în care suntem foarte căutați, cea a sărbătorilor pascale. Rezervările pentru Paște și Crăciun în Bucovina se fac de pe un an pe altul. Nu lipsesc gastronomia, tradițiile, meșterii populari, muzica. La această ediție a târgului am venit cu interpreți ai Ansamblului “Ciprian Porumbescu”, pentru a pune în valoarea creația compozitorului român.”



    Unul dintre meșterii populari de la standul Bucovinei este Luminița Niculiță. A venit din comuna-muzeu Ciocănești și e înconjurată de obiecte de artizanat. “La târgul de turism am adus o colecție frumoasă de ouă încondeiate, specifice zonei Bucovinei, mai exact comunei-muzeu Ciocănești, din care provin. Noi putem să ne lăudăm nu numai cu ouăle încondeiate, ci și cu casele frumoase, cu fațade pictate, ceva unic în lume. Datorită ouălor încondeiate, a caselor pictate, a tradițiilor care se păstrează, comuna noastră a fost declarată comună-muzeu în aer liber. Am început să practic meșteșugul încondeierii ouălor de la patru ani, îndrumată de mama, de bunici, de mătuși. Am început cu cele mai simple modele, iar, acum, la 20 de ani, pot spune că am deja o experiență consistentă. Se pot organiza și ateliere de încondeiat ouă, însă trebuie să fim anunțați din timp pentru a pregăti materialele necesare. Am avut turiști de pe toate continentele și din toate țările Europei. Toți au fost uimiți că nu avem faima Elveției în ceea ce privește peisajul. Așteptăm lumea la noi, ca să se convingă.”



    Ramona Niță, directoarea Centrului Național de Informare și de Promovare Turistică din Breaza, a venit cu oferte speciale de Paște și Rusalii, dar și cu reduceri pentru toată perioada anului. “De exemplu, avem o pensiune de patru stele, care are de Paște un pachet care cuprinde trei nopți, cazare cu demipensiune și dejunul festiv de Paște. Tariful este de 1200 de lei (243 euro) de persoană, în cameră dublă. Pe lângă cazare și mese sunt incluse și activități cum ar fi foc de tabără sau dansuri. Au o curte foarte frumoasă, cu foișoare. Sunt oferte și pentru perioada verii. Acestea cuprind zilele din cursul săptămânii și se plătesc patru nopți la preț de trei sau cinci la preț de patru. În weekend sunt prețuri standard, fiindcă e cererea foarte mare.”



    Judith Grapă, documentarist la Muzeul Țării Făgărașului, a prezentat motivele pentru care Cetatea Făgărașului n-ar trebui ocolită de turiști în vacanțele anului 2023. “Este singura cetate a principeselor din România. Principii Transilvaniei, în secolele XVI și XVII, dăruiau această cetate soțiilor lor ca dar de nuntă. Doamnele principese au fost cele care au administrat-o, alături de domeniul aparținător care se numea Țara Făgărașului. În al doilea rând, este una dintre cele mai frumoase cetăți din lume, cu diplomă de excelență. În al treilea rând, este o cetate foarte bine conservată. Cetatea a fost restaurată parțial și arată foarte bine. Se poate vizita etajul întâi, unde avem 26 de săli și unde este găzduit Muzeul Țării Făgărașului. La etajul al doilea, avem încă patru încăperi amenajate în stilul secolului al XVII-lea. Vă invităm să veniți mai ales când se organizează Medfest, un festival medieval, de zilele cetății, în ultima săptămână din luna august.”



    Din Transilvania ajungem pe litoralul românesc al Mării Negre. Alina Monica Rapotan este administratorul unei case de vacanță din stațiunea Jupiter. “Avem o ofertă de 10% reducere. În sezon, prețul pentru doi adulți și un copil până în cinci ani poate ajunge la 220 de lei (44 euro). În iunie, pentru doi adulți, putem oferi un tarif de 140 de lei (28 euro). Avem bucătărie proprie și locuri de joacă pentru copii la interior și la exterior. Ne aflăm în pădure. Este aer curat și suntem aproape de plajă.”



    Dr. Andrei Ando, director executiv la Consiliul Județean Arad, a fost prezent la târgul de turism cu o ofertă pentru trei zone diferite ale județului Arad. “În primul rând, municipiul Arad, unde promovăm turismul istoric și cultural. În al doilea rând Valea Mureșului, o zonă istorică a municipiului Arad. Aici punem accent pe castelul de la Săvârșin, pe tradițiile din atenția UNESCO. Apoi, promovăm podgoria Miniș-Măderat, una dintre podgoriile istorice din centrul Europei. Acolo avem două soiuri de vin: Cadarcă, un soi roșu, și Mustoasă de Măderat, un soi alb. În paralel, la acest târg, am vrut să promovăm municipiul Arad ca destinație de city-break. Am discutat până acum cu 22 de agenții de turism pentru includerea Aradului în oferta lor de toamnă. Avem 70 de palate renovate în centrul Aradului, cel mai mare areal urban central din România, avem cea mai mare salbă de clădiri în stil Secession.”



    Nu au lipsit din cadrul târgului nici ofertele pentru turism de aventură sau balnear. De asemenea, geoparcul UNESCO “Ținutul Buzăului” și Banatul Montan au avut standuri foarte animate și pline de idei pentru o vacanță reușită. Vom reveni în edițiile viitoare ale rubricii noastre la fiecare dintre aceste destinații pentru a le înțelege atuurile, astfel încât să vă puteți crea o vacanță de neuitat în România.


  • The highway network gets extended

    The highway network gets extended

    For almost two decades, in every election campaign, the parties with governmental ambitions promise, without exception, that, when they finish their mandate, Romania will have a network of highways like the West. And at the end of the mandate, nothing actually happened in that sense, but their promises resume. Romania, the press notes, ends another year without much success in terms of transport infrastructure. On Thursday, in the center of the country, 13 kilometers of the A1 Highway, part of the pan-European Corridor IV, were inaugurated, not without some fanfare. They add to the already existing 40 kilometers of the Craiova-Pitesti Expressway (south), inaugurated in the summer of this year. They are sections of the Olt Valley highway, considered the most important road infrastructure project and, at the same time, the first high-speed highway that will cross the Carpathians, connecting Muntenia (south) to Transylvania (center). Experts say, however, that only in 2028 could the entire Olt Valley highway be opened. This will include 70 kilometers in a mountain area and works will start next year.



    If the optimistic scenario is respected, in six years’ time traffic will be possible on fast roads from Constanta (south-east), Romania’s largest Black Sea port, to the border with Hungary, in the west. However, about 150 kilometers are missing to have a complete highway from one end of the country to the other, i.e. three segments on the Bucharest Ring Road, four segments between Pitesti and Sibiu (center) and one more, smaller segment, but with tunnels requiring laborious work, between Lugoj and Deva (center-west). The decision-makers from the Transport Ministry claim that a very important step has been taken for the future network leading to the north-east of the country. The execution contracts for the Focşani-Bacău section, 96 kilometers on the Moldova Highway, were signed, and the builder is the most powerful civil contractor in Romania, a company from the very Bacău county, which Minister Sorin Grindeanu praises a lot.



    As for the Highway known as the Union Highway, which will go from the center of the country, from Târgu Mures, to Iasi, in the east, and then to Ungheni, on the border with the Republic of Moldova, all the specialists say that a realistic deadline for completion is the year 2030. The road measures about 300 kilometers in length and will cut through the mountains between Transylvania and Moldavia. Finally, another major connection between the Romanian historical provinces, the bridge over the Danube from Brăila (south-east), located on the border between Dobrogea, Muntenia and Moldavia, will be inaugurated only next spring. Minister Grindeanu admits that the works had to be completed on December 20 at the latest, as the Italian contractor had promised, but the connecting roads are only half ready, and the bridge has not even been asphalted. (LS)

  • משלחת ישראלית בבוזאו

    משלחת ישראלית בבוזאו

    שגריר ישראל ברומניה, ראובן אזר, מלווה ע”י סגן ראש הנציגות אמיר סגרון וראש הנציגות הכלכלית של ישראל בבוקרשט, אביגיל שטמלר פז, נפגשו עם ראש עיריית בוזאו, קונסטנטין תומא.



    הדיונים התמקדו בפיתוח פרויקט פיילוט ברומניה, בתחום ההשקיה שישתמש ב-10 מיליון קוב מים מטוהרים. אנו מתכבדים להביא לרומניה את המומחיות שיש לישראל בתחום הטיפול במי שפכים. מדינת ישראל משתמשת במים מטוהרים להשקיה עבור 70% משטחי החקלאות שלה, וזה שיא עולמי. טכנולוגיה זו עומדת ביעדי האו”ם והאיחוד האירופי בכל הנוגע להגנה על הסביבה. היא נותנת פתרון למאבק במחסור במים והגדלת הפריון החקלאי, אמר השגריר ראובן אזר.

  • Caravana Gaudeamus Radio România 2022 se încheie la Buzău cu o ediție în premieră

    Caravana Gaudeamus Radio România 2022 se încheie la Buzău cu o ediție în premieră

    Cel mai citit târg de carte de la cel mai ascultat radio din țară ajunge săptămâna viitoare în premieră
    în Buzău, pentru ultima etapă a Caravanei Gaudeamus Radio România din 2022. Prima ediție a
    Târgului de Carte Gaudeamus Radio România organizată în acest oraș debutează joi, 20 octombrie,
    în incinta Centrului Muzeal I. C Brătianu (Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 40).

    Evenimentul este
    organizat de Radio România, cu sprijinul Consiliului Județean Buzău, și se va derula în perioada
    20 – 23 octombrie.
    Deschiderea oficială a ediției va avea loc joi, 20 octombrie, la ora 12.00, iar programul de vizitare este
    între orele 10.00 și 19.00, în primele trei zile și 10.00 și 18.00, în ultima zi a evenimentului; accesul
    publicului este gratuit.
    Președintele de onoare al ediției, în mod tradițional un reprezentant activ al vieții culturale a orașului
    gazdă, va fi domnul Daniel Costache, managerul Muzeului Județean Buzău.

    *
    Ediția Buzău a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România face parte dintr-un proiect de anvergură
    națională, derulat de postul public de radiodifuziune de aproape 30 de ani, cu scopul de a promova cultura
    scrisă și educația prin evenimente de tip expozițional, organizate în cele mai importante orașe din țară.
    Acesta include Caravana Gaudeamus și Târgul de Carte Gaudeamus Radio România organizat în
    București. Până în prezent, proiectul național a inclus 130 de ediții ale Târgului de Carte Gaudeamus
    Radio România, peste 14.000 de evenimente editoriale, mai mult de 3.000.000 de vizitatori și
    nenumărate proiecte conexe, derulate cu unicul scop de a sprijini aceste două domenii esențiale.

    *
    Oferta acestei ediții de debut include:
    – volume publicate de 25 dintre cele mai prestigioase edituri din țară – scriitori consacrați și debutanți,
    cele mai recente apariții editoriale, bestseller-uri, pachete promoționale – reunite pe o suprafață de peste
    200 de mp;
    – concursuri cu premii în cărți, adresate vizitatorilor târgului;
    – proiectul Invitați de nota 10: Olimpicii României, prin care Radio România, cu sprjinul partenerilor din
    fiecare oraș gazdă, recompensează performanțele elevilor premiați la concursuri internaționale; premiul
    Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, Bucureşti, România
    tel: + 4021-312 22 40 / fax: + 4021-319 05 22
    acordat în cadrul acestei ediții va fi oferit de Biroul Notarial Vasile Victor și Asociații, din Buzău;
    – campania de donații de carte, denumită Cărțile se întorc acasă, prin intermediul căreia volumele
    donate de participanți și vizitatori cu prilejul târgului ajung în biblioteci subfinanțate din punctul de vedere al
    achizițiilor de carte.

    Ca și la celelalte evenimente ale Caravanei Gaudeamus Radio România 2022, toate standurile găzduite
    în incinta Centrului Muzeal I. C. Brătianu se vor regăsi și în format virtual pe website-ul
    www.gaudeamus.ro.
    Evenimentul este organizat de Radio România și Consiliul Județean Buzău
    Parteneri: Muzeul Județean Buzău, Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Biroul Notarial Vasile Victor și
    Asociații, Agenția de Presă RADOR.
    Ultima ediție din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România va avea loc la București,
    în Pavilionul B2 Romexpo, în perioada 7 – 11 decembrie.
    Pentru mai multe informații despre întregul proiect, vă invităm să accesați website-ul www.gaudeamus.ro.
    Persoană de contact: Connie Chifor (0745 109 649; connie@gaudeamus.ro)

  • Buzău International Arts Festival

    Buzău International Arts Festival

    Buzău International Arts Festival revine cu a doua ediție, care se desfășoară în perioada 20 august – 20 septembrie, în orașul Buzău și în mai multe localități din județul respectiv. În cadrul evenimentului Buzău International Arts Festival se desfășoară Festivalul de Film Buzău (Buzău IFF), Festivalul Internațional de Teatru Independent de Comedie (COMIC 7 B), dar și expoziții, concerte, evenimente pentru copii, spectacole stradale, conferințe, lansări de carte, masterclass-uri de actorie, scenaristică și scenografie. Pasionată de cinema, Mihaela Constantinescu a construit la Buzău un festivalul de film internațional, care include și o secțiune dedicată femeilor regizoare. Parte acum din echipa BIAF- Buzău International Arts Festival, Mihaela Constantinescu ne spune cum a reușit, împreună cu restul echipei, să organizeze acest eveniment:



    Buzău International Arts Festival a luat naștere, de fapt, în urmă cu șapte ani. Pentru că el are la bază două festivaluri internaționale, Buzău International Film Festival și Festivalul Internațional de Teatru Independent de Comedie (COMIC 7 B), care au avut primele ediții în 2016, astfel că BIAF vine pe o bază solidă de experiență internațională a coorganizatorilor. Afectați de pandemie și după niște ediții pe care a trebuit să le organizăm online, anul acesta ne-am gândit că am dori să extindem festivalul și să facem în așa fel încât să dureze mai mult, astfel că am unit cele două festivaluri și le-am adăugat pe lângă film și teatru aproape toate artele. Suntem deschiși la colaborări cu artiști din toate categoriile și astfel s-a născut un eveniment mult mai amplu atât ca durată cât si ca ofertă, Buzău Internațional Arts Festival.



    Am vorbit cu Mihaela Constantinescu și despre succesul de care s-a bucurat până acum actuala ediție a BIAF:

    Am avut cumva o temere că publicul nu va fi numeros la evenimentele pe care le organizăm, dar, din fericire, nu s-a întâmplat așa, dimpotrivă, publicul a participat într-un număr surprinzător de mare la evenimentele noastre. Primele două zile au fost extraordinare, am început cu o paradă stradală care a inclus foarte multe activități: o paradă a motocicliștilor de la clubul B-Zones RC Buzău, o paradă a automobilelor de epocă, o altă paradă a personajelor costumate, un spectacol de percuție a trupei de toboșari și suflători Superchill. A fost minunat, toate aceste evenimente s-au desfășurat pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din Buzău și în Parcul Crâng și au durat până seara. A urmat deschiderea oficială în cadrul căreia a avut loc un concert Mihai Mărgineanu & BANDA, unde au fost mii de oameni. Am continuat cu proiecții de film în două locații outdoor. În Parcul Crâng am proiectat mai ales filme de festival, iar în Parcul Tineretului am proiectat filme pentru copii și de public. Am avut și două vernisaje și lansări de carte. Am organizat și proiecții speciale în prezența regizorului Gabriel Achim, care și-a prezentat la Buzău filmul Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric, în fața unui public foarte numeros, la final a fost o Sesiune de Q&A care a durat aproape o oră. Foarte multe lucruri s-au întâmplat și foarte multe urmează să se întâmple și de acum înainte.



    Invitatul de onoare al acestei ediții a BIAF este actorul italian Michele Placido, cunoscut publicului din România, mai ales pentru rolul celebrului comisar Corrado Cattani, pe care l-a jucat în serialul Caracatița (La Piovra).






  • A Buzau, l’académie francophone d’été est de retour

    A Buzau, l’académie francophone d’été est de retour

    Pour sa 11ème édition, et après deux années d’absences pour cause de pandémie, la seule et unique académie francophone d’été de Roumanie était de retour à Buzau dans l’est du pays du 3 au 9 juillet. Pour le dernier jour et après une semaine de rencontres, d’activités et de découvertes de la langue française, les soixante enfants participants se sont vu remettre un diplôme et différents prix.



  • Jurnal românesc – 07.06.2022

    Jurnal românesc – 07.06.2022

    66 de consulate
    mobile au fost organizate în acest an, în perioada 1 ianuarie – 31 mai,
    transmite Ministerul Afacerilor Externe.     Instituţia arată că în cadrul acestora
    au fost procesate peste 17.000 de servicii consulare. MAE precizează că acest
    tip de demers consular vine în sprijinul a din ce în ce mai multe comunităţi
    româneşti din străinătate, iar numărul de servicii prestate este în creştere.
    În luna mai, funcţionari din cadrul Consulatului General al României la Edinburgh
    s-au deplasat în localităţile Preston şi Wirral, unde au efectuat 1.205
    servicii consulare pentru cetăţenii români, un record pentru astfel de
    consulate mobile. De asemenea, o echipă a Consulatului General al României la
    Roma s-a deplasat la Perugia, unde au fost procesate peste 500 de servicii
    consulare, iar o alta de la Consulatul General al României la Los Angeles a
    mers la Seattle şi Portland unde au fost efectuate peste 300 de servicii
    consulare românilor din statele Washington şi Oregon.

    MAE reaminteşte că, prin
    extinderea practicii de organizare a consulatelor itinerante, urmăreşte
    înlesnirea accesului la servicii consulare pentru românii din comunităţi
    numeroase aflate la mare distanţă de sediile permanente ale misiunilor
    diplomatice şi oficiilor consulare. Instituţia arată că, în total, 154 de
    astfel de acţiuni itinerante sunt programate pentru acest an şi că, în doar 5
    luni, a fost depăşit deja numărul consulatelor mobile organizate în 2021,
    respectiv 64, precum şi numărul de servicii procesate anul trecut, aproximativ
    15.000. Calendarul organizării consulatelor itinerante în 2022 poate fi
    consultat pe site-ul mae.ro.




    Ministerul de
    Externe le atrage atenţia românilor care intenţionează să tranziteze Macedonia
    de Nord în drumul lor spre Grecia că în perioada sezonului estival se
    preconizează timpi mari de aşteptare la punctele de frontieră
    Bogorodica-Evzoni, Medzitlija-Niki şi Dojran-Doirani.     MAE recomandă plecarea în
    călătorie cu cantităţi suficiente de combustibil, apă şi alimente. Românii pot
    solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la
    Skopje +38 923 22 80 58, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia
    telefonică specială a misiunii diplomatice +38 970 23 99 80. Ministerul
    Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet mae.ro,
    skopje.mae.ro şi reaminteşte faptul că românii au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
    călătorie actualizate.




    O expoziţie de
    fotografie a artistei Dana Cojbuc va fi deschisă, la 8 iunie, la Bratislava cu
    sprijinul Institutului Cultural Român de la Praga şi al Ambasadei României în
    Slovacia.     Manifestarea cuprinde 24 de lucrări din seriile Poveste de
    iarnă, ce prezintă copilăria în timpul anotimpului rece într-un sat din
    România, și Ygdrassil, realizată ca urmare a unei rezidențe
    artistice în Halsnoy, Norvegia şi care ilustrează elemente ale naturii
    primordiale. Născută în 1979, Dana Cojbuc trăiește și îşi împarte activitatea
    de artist fotograf între Paris și București. Este absolventă a Universității de
    Artă din București și a Universității Pantheion din Atena. A beneficiat de
    rezidențe artistice în Grecia, Germania, Austria, România, Finlanda, Norvegia
    și Franța. A expus în Muzeul Sunnhorland din Norvegia, în cadrul trienalei de
    fotografie Backlight din Finlanda şi la Festivalurile Circulations de la Paris
    şi ManifestO de la Toulouse. Expoziţia de fotografie din capitala Slovaciei va
    putea fi vizitată până la 9 iulie.




    30 de fotografii
    de mari dimensiuni sunt expuse simultan, la Bruxelles și la Buzău, în cadrul
    expoziţiei Ţinutul Buzăului – Geoparc UNESCO,     organizată de
    Institutul Cultural Român de la Bruxelles, Ambasada României în Belgia și
    realizată cu sprijinul Muzeului Județean Buzău. Manifestarea are loc în urma
    obținerii validării oficiale ca geoparc internațional UNESCO, recunoscut drept
    teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță globală. Ținutul
    Buzăului se află în zona Carpaților de Curbură, înglobează 18 comune și
    are aproximativ 1000 de km2. Printre atracţiile sale se numără vulcanii
    noroioși, munții de sare, trovanții de la Ulmet, focurile vii, aşezările
    rupestre şi chihlimbarul de la Colţi. Ținutul Buzăului este al
    doilea geoparc românesc acreditat UNESCO, inclus în Rețeaua Globală a Geoparcurilor,
    după Țara Hațegului. 177 de zone geografice din 46 de țări sunt
    incluse în lista globală. Expoziția de fotografie poate fi vizitată, până la 15
    august, la Consulatul României în Belgia și la Muzeul Județean Buzău.



  • Hinterland von Buzău zum Unesco-Geopark erklärt

    Hinterland von Buzău zum Unesco-Geopark erklärt





    Es ist bereits das zweite natürliche Areal in Rumänien, das diese Bezeichnung tragen darf und somit Teil des sogenannten Global Geoparks Network (GGN) wird. Vor wenigen Jahren war das Hatzeger Land in Südwestsiebenbürgen (auch als Wallenthal bekannt) ins globale Netzwerk der Geoparks aufgenommen worden. Das Areal im Landkreis Buzău, das nun ebenfalls als Geopark gilt, umfasst ein ländliches submontanes Gebiet mit einer Fläche von 1000 km² und einer Bevölkerung von über 40.000 Einwohnern. Zu den Attraktionen der Region gehören kuriose Naturphänomene wie die Schlammvulkane in Berca, das sind Gasausstö‎ße, wodurch sich kleine schlammausspeiende Vulkane bilden, oder die sich selbst entzündenden Gasausstö‎ße in der Ortschaft Lopătari, die unter der Bezeichnung Lebendige Feuer bekannt sind. Ferner sind die kreisförmigen Steinformationen în Ulmet erwähnenswert, die von Geologen als Konkretionen bezeichnet werden. Und die Ortschaft Colţi wartet mit den prähistorischen Höhlensiedlungen und mit seinem Bernstein-Museum auf.




    Ein Unesco-Geopark ist ein Areal, in dem die menschlichen Gemeinschaften einen erzieherischen, wirtschaftlichen und sozial-kulturellen Wandel erleben, der im Einklang mit dem Umweltschutz und der nachhaltigen Entwicklung steht. Es gibt dennoch einen Unterschied zu den klassischen Naturschutzgebieten, wei‎ß Răzvan-Gabriel Popa, der Manager des Geoparks im Landkreis Buzău:



    Ein Geopark ist kein Naturschutzgebiet — es ist wichtig, diesen Aspekt zu kennen. Ein Geopark ist ein natürliches Areal mit nachhaltigen Entwicklungsprinzipien. Das hei‎ßt, es gibt keine ausdrücklichen Einschränkungen oder Verbote — nicht einmal im Umweltbereich. Sicherlich gibt es punktuell unter Schutz stehende Objekte oder Bereiche, doch der wesentliche Teil unserer Arbeit ist, einen Mentalitätswandel zu bewirken. Wir arbeiten eng mit den Menschen in den Gemeinschaften zusammen, damit sie anhand praktischer Beispiele und konkreter Ergebnisse verstehen, warum Umweltschutz wichtig für eine nachhaltige Entwicklung ist. Denn die Umwelt ist zugleich eine Ressource für diese Entwicklung. Ich nenne Ihnen ein Beispiel: Sagen wir, irgendwo in der Natur da drau‎ßen gibt es einen Felsen, der wunderbare Fossilspuren eingefasst hat. Da gibt es zwei Möglichkeiten. Es könnte jemand mit einem Hammer aufkreuzen, um den Felsen nach und nach zu zertrümmern und die einzelnen Fossilien wegzuschleppen — zwecks späterer, zerstückelter Verwertung. Dann bleibt am Ende aber nichts mehr übrig, die Ressource ist aufgebraucht. Oder: Wir könnten den Felsen unter Denkmalschutz stellen und seine Geschichte erzählen — auch im Zusammenhang mit der Geschichte der Gemeinschaft und der geologischen Entwicklung unseres Planeten. So kann man Urlauber anlocken, es würden Unterkünfte für Touristen entstehen und die Einheimischen könnte man als Fremdenführer einbinden. Somit wird das gesamte kulturelle und natürliche Erbe einer Region verwertet, und die lokalen Gemeinschaften werden wiederbelebt. Mit dem Status eines Unesco-Geoparks kommt auch ein neues Verantwortungsbewusstsein einher, das uns ermöglicht, die Dinge anders als bisher zu betrachten.“




    Mit der Mitgliedschaft im Europäischen und Globalen Netzwerk der Geoparks wird der Geopark im Hinterland von Buzău auch von der Unesco beworben. Davon verspricht man sich auch die Anlockung von umweltbewussten Unternehmern, die in Agrotourismus, Kultur- oder Abenteuer-Tourismus investieren würden. Die damit einhergehenden Finanzierungen und Investitionen würden auch der Infrastruktur zugute kommen und zum wirtschaftlichen Aufschwung beitragen. Wie es nun weitergeht im Unesco-Geopark Buzău-Land, erzählt der Manager des Parks und Leiter des dazugehörenden Vereins, Răzvan-Gabriel Popa:



    Kurz- und mittelfristig will unser Verein den Entwicklungsprozess weiterhin zusammen mit unseren Partnern managen — das sind der örtliche Landkreisrat, die Gemeinden und die Uni Bukarest. Wir haben mehrere konkrete Vorhaben, beispielsweise wollen wir noch in diesem Jahr eine Recycling-Station für Kunststoff einrichten. Langfristig sind insgesamt fünf Recycling-Stationen im ganzen Areal geplant. Die Einheimischen sammeln ihren Plastikabfall selber ein und bringen ihn zu den Recycling-Stationen; dort wird er eingeschmolzen und zu Haushaltsgegenständen weiterverarbeitet; dabei kann man an vieles denken, durch Recycling könnten z.B. Kämme, Blumentöpfe, Eimer oder Wäscheklammern hergestellt werden. Dadurch wird der Kunststoff-Abfall in eine zirkuläre lokale Ressource verwandelt. Wir möchten auch mehrere Fahrrad- und Wander-Routen einrichten und haben bereits im vergangenen Jahr damit begonnen. Sie führen mitten durch die wilde Natur zu schönen Aussichtspunkten oder zu Orten, an denen man Wildtiere beobachten kann. Im Hinterland von Buzău gibt es einige der unberührtesten Naturflecken in ganz Rumänien — die Tier- und Pflanzenwelt ist wirklich beeindruckend. Zusammen mit den Kommunen erkunden wir auch die Areale, die anschlie‎ßend zu Schutzgebieten erklärt werden. Vergangenes Jahr haben wir z.B. die Schlammvulkane in der Ortschaft Beciu zum Naturschutzgebiet erklärt. Die sind genauso schön und spektakulär wie jene in Berca, jedoch weniger bekannt und dadurch nicht von Massentourismus betroffen. Wir führen auch Bildungsprojekte mit Schulen und Schulkindern durch, wir richten Labors für Naturwissenschaften ein, in diesem Jahr werden wir höchstwahrscheinlich die vierte naturwissenschaftliche Werkstatt dieser Art einrichten. An interessanten Projekten fehlt es uns bestimmt nicht.“




    Die Liste der Unesco-Geoparks umfasst 177 Areale aus 46 Ländern, die UN-Organisation für Erziehung, Wissenschaft und Kultur will einen integrierten Ansatz in der Verwaltung dieser Naturlandschaften erzielen. Damit sollen der naturschonende Tourismus und zugleich die Erziehung im Sinne der Nachhaltigkeit in der Verwertung des natürlichen und kulturellen Erbes gefördert werden.

  • « Le Pays de Buzău », nouveau Géoparc mondial UNESCO

    « Le Pays de Buzău », nouveau Géoparc mondial UNESCO

    « Le Pays de Buzău/Buzău Land », situé dans le sud-est de la Roumanie, a officiellement reçu le titre de Géoparc mondial UNESCO, et par cela la consécration de sa qualité de territoire aux valeurs naturelles et culturelles d’importance mondiale. Cette région devient ainsi le deuxième géoparc de Roumanie inscrit dans la prestigieuse liste du Réseau mondial des géoparcs, après celui de Ţara Haţegului, le Pays de Haţeg, situé dans la partie ouest de la Roumanie. Le territoire rural de la zone sous-montagneuse du département de Buzău couvre une superficie de plus de mille kilomètres carrés, pour une population de plus de 40.000 habitants. Les volcans de boue, les dômes de sel, les feux vivants, les concrétions ou trovants d’Ulmet, les grottes et l’ambre de Colţi font partie des attractions les mieux connues de la région.

    Le statut de Géoparc mondial UNESCO consacre les efforts considérables déployés ces dernières années pour le développement éducatif, économique et socioculturel des communautés, en bonne entente avec la protection de l’environnement. Voici ce que Răzvan-Gabriel Popa, responsable administratif du géoparc, explique à ce sujet : « Le géoparc n’est pas une zone protégée en soi, c’est important de le souligner. Le géoparc est une zone de développement durable. Nous n’allons pas soumettre les habitants à des nouvelles restrictions, y compris pour la protection de l’environnement. Quand nous protégerons quelque chose à l’intérieur du géoparc, il s’agira d’objectifs bien précis. L’essentiel de notre démarche consiste à travailler avec les gens, les habitants, pour leur faire comprendre les bénéfices d’une attitude respectueuse de l’environnement. Prenons un exemple concret, une pierre qui recèle des fossiles. N’importe qui pourrait venir casser la pierre, à l’aide d’un marteau, et la vendre par morceaux, jusqu’à ce qu’il n’en reste plus rien. Ou alors, nous pourrions faire le choix de protéger cette pierre, raconter son histoire et, à partir de là, l’histoire des lieux, des habitants, de la région. Soit, développer le tourisme, créer des circuits, aménager des chambres d’hôte, former des guides parmi les habitants du coin, et ainsi de suite. Intégrer développement durable, protection de l’environnement, patrimoine naturel en un seul et unique concept. Il s’agit d’une approche différente, censée préserver le patrimoine naturel, tout en assurant l’essor économique des communautés. Et avec ce statut UNESCO, avec cette consécration acquise, je m’attends à ce que les choses évoluent bien mieux, par l’effort conjoint des responsables du géoparc, des autorités locales et des habitants. Car le statut de géoparc mondial UNESCO nous y oblige. »

    Buzău bénéficiera également de la promotion de l’UNESCO à travers son réseau européen et mondial des géoparcs, donnant de la sorte un coup de pouce au développement touristique de la zone, et persuadant les entrepreneurs d’investir dans le tourisme alternatif, l’agrotourisme, le tourisme culturel ou d’aventure. Qui plus est, ce statut attirera également des investissements dans de nombreux autres domaines d’activité connexes, créant les conditions pour la relance économique et le développement social du territoire. Răzvan-Gabriel Popa précise : « À court et moyen terme, l’association Ținutul Buzăului poursuivra le processus de développement de la région en tandem avec le Conseil départemental, avec les mairies, avec l’Université de Bucarest. Nous avons d’ores et déjà prévu plusieurs actions concrètes, parmi lesquelles, pour cette année par exemple, la création d’une station de recyclage du plastique. Le plastique collecté via le tri sélectif sera amené au point de recyclage local, pour y être haché, fondu et transformé en divers objets utiles, tels que peignes, pots, seaux, patères, cintres et plein d’autres. Le plastique qui empoisonne notre environnement deviendra ainsi une indispensable ressource de l’économie circulaire locale. Mais nous comptons développer aussi les pistes de vélo et de randonnée dans la région. C’est ce que nous avons déjà commencé à faire, l’année dernière. Ces sentiers traversent des zones naturelles d’une beauté inouïe, pour amener les visiteurs à des points de vue touristiques, à des endroits d’observation des animaux. La région de Buzău compte une des zones naturelles les mieux préservées de Roumanie, bénéficiant d’une flore et d’une faune bien étayées. Les itinéraires conduiront les visiteurs vers des points d’intérêt naturels et culturels, et nous sommes en train d’identifier, de désigner et de protéger au mieux ces zones, en collaborant avec les mairies et les communautés locales. L’année dernière, par exemple, nous avons identifié un tel site aux Chaudières de Beciu, « Fierbătorile de la Beciu » en roumain, l’un des plus beaux sites de la région des volcans de boue, et peut-être le plus méconnu. Nous protégeons pratiquement ces zones, nous initions de petits travaux, censés améliorer l’accès au site, et nous les intégrons ensuite dans le parcours touristique, économique et culturel du géoparc. On va continuer à faire ces choses, on poursuivra aussi les projets pédagogiques initiés au bénéfice des écoles, où l’on met en place des laboratoires de sciences naturelles. Cette année, un quatrième laboratoire de ce type verra le jour. Il y une foule de défis qui se trouve encore devant nous. »

    La liste des géoparcs de l’UNESCO comprend 177 territoires, situés dans 46 pays, et dont les sites et paysages d’une valeur inestimable sont gérés selon une approche intégrée, comprenant développement du tourisme, éducation et conservation du patrimoine naturel et culturel. (Trad. Ionuţ Jugureanu)