Tag: buzau

  • 21.11.2020

    21.11.2020

    — Die Behörden in Bukarest meldeten innerhalb von 24 Stunden 9.685 neue Fälle von Coronavirus-Infektionen. 160 Todesfälle wurden innerhalb von 24 Stunden gemeldet, womit sich die Gesamtzahl auf 9.916 beläuft. Derzeit werden 1.132 Patienten intensivmedizinisch behandelt. Von den Bestätigten Corona-Fällen haben sich etwa 70 % erholt.


    Seit Beginn der Corona-Pandemie hat Rumänien mehr als 400.000 Fälle verzeichnet. Die höchsten Fallzahlen wurden in Bukarest und im Zentralwest-rumänischen Landkreis Cluj registriert. Die jüngsten Zahlen deuten auf eine Stabilisierung der Entwicklung der Epidemie hin, sagte Präsident Klaus Iohannis. Das Staatsoberhaupt kündigte für Montag ein Treffen mit den Verteidigungs-, Gesundheits- und Innenministern an, um Aspekte der Corona-Impfung zu klären, die er als eine Frage der nationalen Sicherheit bezeichnete. Er fügte hinzu, dass die aktualisierten Daten zu den Covid-19-Fällen Anlass zu mä‎ßigem Optimismus“ gäben, und forderte eine strikte Einhaltung der von den Behörden empfohlenen Ma‎ßnahmen.




    — Der rumänische Wirtschaftsminister Virgil Popescu teilte auf Facebook mit, dass die Europäische Kommission das Abkommen zwischen Rumänien und den Vereinigten Staaten über die Zusammenarbeit im atomaren Bereich genehmigt habe. Er erklärte, dass in den Vereinigten Staaten Finanzmittel in Höhe von 7 Milliarden Dollar für die Erneuerung der Technologie des 1. Kernreaktors, für den Bau der Reaktoren 3 und 4 im südrumänischen Cernavoda und für die Entwicklung von Projekten im Energiebereich bereit stehen. Virgil Popescu glaubt, dass das Abkommen Rumänien Energiesicherheit sowie Investitionen und Arbeitsplätze in vielen Sektoren bringen werde. An dem Projekt wird ein Konsortium aus US-amerikanischen, rumänischen, kanadischen und französischen Unternehmen beteiligt sein.




    — Die von Radio Rumänien organisierte Gaudeamus-Buchmesse geht online weiter. Am Sonnabend, den sechste Tag, sind verschiedene Online-Veranstaltungen angesetzt. Aufgrund der Pandemie ging die Gaudeamus-Messe dieses Jahr online, um die Kontinuität des Kulturprojekts mit einer Tradition von einem Vierteljahrhundert zu gewährleisten. Die Online-Veranstaltungen dauern noch bis Sonntag an und bringen rund hundert Verlage sowie Vertreiber von rumänischen und ausländischen Büchern, Musik und Lernspielen zusammen.




    — Am Sonnabend beginnt 5. Ausgabe des Internationalen Filmfestivals in Buzău — BUZZ -, die dem europäischen Film gewidmet ist. Aufgrund der von den Behörden im Zusammenhang mit der Corona-Pandemie getroffenen Sicherheitsma‎ßnahmen findet diese ausschlie‎ßlich online statt. Bis zum 26. November sind Filmfreunde eingeladen, rumänische und europäische Filme verschiedener Genre kostenlos zu streamen. Im Wettbewerb stehen vier Kategorien: Spielfilm, Dokumentarfilm, Kurzfilm und Studentenfilm. Die meisten der gezeigten Filme werden in Rumänien uraufgeführt. Zu den filmischen Überraschungen des Jahres gehören Acasă, My Home, der Dokumentarfilm des Regisseurs Radu Ciorniciuc, der zahlreiche Preise gewonnen hat. In der au‎ßer Konkurrenz stehenden Sektion für von Frauen gedrehten Filmen, werden der Streifen Creativ, ein Dokumentarfilm von Ioana Grigore, und das Drama Das Problemkind der Regisseurin Nora Fingscheidt, Gewinnerin des Silbernen Bären – Alfred-Bauer-Preises 2019 in Berlin, gestreamt.



  • Bernsteinmuseum nach technischer Modernisierung neueröffnet

    Bernsteinmuseum nach technischer Modernisierung neueröffnet

    Gut 40 Jahre nach seiner Ersteröffnung am 14. Juni 1980 öffnete das Bernsteinmuseum in der Ortschaft Colţi im Kreis Buzău seine Tore wieder. Es geschah am 21. August des laufenden Jahres. Zwischendurch besuchten schon 6000 Gäste das Bernsteinmuseum.



    Das Rumänit oder der rumänische Bernstein ist ein fossiles Harz, das in den Südkarpaten vorkommt. Das Rumänit hat ein Alter von 40–60 Millionen Jahren. Im Vergleich dazu ist der berühmte Baltische Bernstein um etwa 40.000 Jahre jünger. Der schwarze Bernstein wurde zum Symbol Rumäniens nach seiner Präsentation im Rahmen der Pariser Weltausstellung im Jahre 1867. Der dort ausgestellte Schatz von Pietroasa — der die Bezeichnung Cloşca cu Puii de Aur“ (dt. die Henne mit den goldenen Küken) hat — gewann die Goldmedaille im Rahmen der Weltausstellung. Rumänit kommt noch in Russland vor, auf der Insel Sachalin.



    Die Besucher des Bernsteinmuseums können hier wunderschöne Bernstein-Exponate bewundern. Etwa 300 Teile — blassgelbe, lichtdurchsichtige bis dunkelschwarze Edelsteine werden hier ausgestellt. Im Museum kann der zweitgrö‎ßte Bernstein der Welt bewundert werden. Der Edelstein wiegt etwa 2 Kilo. Ebenfalls hier können verschiedene Bernstein-Schmuckstücke gesichtet werden. Au‎ßerdem werden im Bernsteinmuseum in Colţi auch weitere Gesteine, Erze und Minerale ausgestellt. Auch ein fossiler Mammut-Oberschenkelknochen, der im Kreismuseum Buzău ausgestellt war, ist derzeit im Bernsteinmuseum in Colţi zu sehen. Daniel Costache, Leiter des Kreismuseums Buzău, hat Einzelheiten über die Ausstellung parat:



    Im Bernsteinmuseum in Colţi ist eine einmalige Rumänit-Ausstellung untergebracht. Allerdings können im Museum auch weitere Ausstellungen besucht werden, nicht nur Edelsteinkollektionen. Ein Raum ist der Felsenhöhle gewidmet. Das ist ein Denkmal prähistorischer Kunst, einmalig in Rumänien — eine Grotte, die noch Lebenspuren aus der Bronzezeit bewahrt. In einem anderen Raum können verschiedene Exponate des Museums in Buzău betrachtet werden. Es sind Teile fossiler Tiere, wie z.B. Mammut-Unterkiefer oder Oberschenkel. Im ersten Stockwerk gibt es drei Räume. Im ersten Saal können Gesteine, Minerale und Erze gesehen werden. Im zweiten Raum ist die Bernstein-Ausstellung untergebracht. In einem dritten Saal sind Werkzeuge ausgestellt, die bei der Gewinnung und Bearbeitung des Bernsteins eingesetzt wurden.“




    Das Museum hat alle notwendigen Sicherheitsma‎ßnahmen getroffen, um auch während der Pandemie Besucher willkommen hei‎ßen zu können. Die Im Museum ausgestellten Teile seien entweder das Ergebnis eigener Forschungsarbeit oder stammen aus Spenden. Und einige seien erworben worden, sagte Daniel Costache, der Leiter des Museums:



    Eines muss klargestellt werden. Letztes Jahr war das Museum in einem verkommenen Zustand. Es gab weder flie‎ßendes Wasser noch Toiletten oder Zentralheizung. Auch die Ausstellungen sahen veraltet aus. Das Museum wurde allerdings modernisiert und entspricht nun den letzten Standards auf dem Gebiet. Die Exponate werden entsprechend ausgestellt, moderne Technik wurde eingesetzt. Auch ein Souvenirladen wurde eingerichtet — zum ersten Mal, seit es das Museum gibt. Das Museum ist derzeit mit Sicherheit einen Besuch wert.“




    Daniel Costache betonte im Laufe unseres Gesprächs die Einmaligkeit des Bernsteinmuseums in Colţi:



    Das Bernsteinmuseum ist wirklich einmalig. Es ist das einzige Bernsteinmuseum in Rumänien. Auch die eingesetzte Technik ist überraschend modern. Wir verfügen über ein interaktives Schaufenster, das aus mehreren Elementen besteht. Das Schaufenster erzählt von selbst die Geschichte der ausgestellten Exponate. Es ist mit Motoren ausgestattet, die auf sich drehenden Trägern angebracht sind. Die Besucher können das Schaufenster berühren und somit die ausgestellten Exponate zum Drehen bringen. Diese können auch in vergrö‎ßerter Form auf einem Bildschirm gesehen werden. Auf dem gleichen Bildschirm können auch zusätzliche Informationen zu den ausgestellten Objekten angefragt werden. In einem anderen Saal wurde der Innenraum einer Höhle rekonstruiert. Auch dort gibt es moderne Elemente, die den Besuch interessanter machen. Wir dürfen auch nicht vergessen, dass das Museum auf einem Berggipfel liegt, daher ist alles umso wertvoller.“




    Ein wichtiges Sammlungsstück im Bernsteinmuseum in Colţi ist ein Schmuckset, das Elena Ceauşescu, der Frau des ehemaligen Diktators Nicolae Ceauşescu, gehört hatte. Nachdem das Schmuckset der Frau des Diktators geschenkt worden war, gelangte es nach deren Tod zurück ins Museum. Die Kuratoren konnten allerdings nicht herausfinden, ob Elena Ceauşescu die Juwelen jemals getragen hat oder nicht.

  • Judeţul Buzău

    Judeţul Buzău

    La vreme de toamnă, vă invităm în judeţul Buzău, situat în exteriorul curburii Carpaţilor, în partea estică a României. Buzăul se află la intersecţia provinciilor istorice Muntenia, Moldova şi Transilvania. Pornim periplul nostru din municipiul reşedinţă de judeţ: oraşul Buzău. Aici ne oprim la Muzeul Judeţean Buzău, lăcaş cultural care şi-a desfăşurat activitatea şi pe timp de pandemie, graţie echipei entuziaste de aici.



    Daniel Costache, manager al Muzeului judeţean Buzău: La Muzeul judeţean Buzău, au fost deschise şi vernisate, doar pe canalele media şi social media, o expoziţie despre cum se stătea acasă acum 100 de ani. Pentru că ne aducem aminte, că în perioada când se ieşea din casă doar cu adeverinţă, a existat rumoare la nivelul societăţii româneşti în ansamblu şi la nivelul societăţii buzoiene, motiv pentru care ne-am propus, cu eforturi deosebite, pentru că lucram câte trei oameni în sală şi la o expoziţie este nevoie de mulţi oameni, să manevreze obiectele şi să le etaleze corespunzător, având în vedere toate normele de securitate şi protejare şi conservarea patrimoniului naţional mobil, am deschis această expoziţie, tocmai pentru a arăta oamenilor faptul că societatea a mai trecut printr-un astfel de moment, faptul că societatea s-a adaptat unui astfel de moment şi lucrurile, cu respectarea tuturor condiţiilor au mers din bine în mai bine în continuare!



    Impresionantă este şi colecţia de telefoane, unele dintre exponate provenind de la începuturile introducerii acestui mijloc de comunicaţie. De asemenea, aici întâlnim o valoroasă secţie de arheologie, îmbogăţită prin săpăturile de la Pietroasele, Monteoru, Cârlomăneşti şi din multe alte locuri ale Buzăului. Tot Muzeul judeţean Buzău a deschis, după 10 ani, Colecţia de etnografie şi artă populară.



    Ne putem continua descoperirea judeţului urcând pe cursul răului Buzău. Aici, 18 comune sunt reunite sub denumirea de Geoparcul Ţinutul Buzăului. Aici se află obiective turistice de valoare mondială: Vulcanii Noroioşi, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi sau Focurile Vii.



    Vulcanii noroioşi reprezintă un fenomen rar. Sunt formațiuni create de gazele naturale provenind de la 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din stratele de argilă.



    La Colți a fost singura exploatare de chihlimbar din România. Deși exploatarea a fost închisă în 1948, totuși chihlimbarul local găsit episodic, rămâne o sursă de venit pentru oamenii locului. O expoziție permanentă – singura de acest fel din România – având ca subiect chihlimbarul a fost deschisă în 1973. Astfel, nu trebuie să rataţi o vizită la Muzeul Chihlimbarului, din localitatea Colţi, renovat şi redeschis recent, unde veţi vedea cele mai frumoase exemplare de pietre de chihlimbar, în număr de circa 300, de la nuanţe de galben translucid la negru opac. Mai mult decât atât, muzeul are al doilea chihlimbar ca mărime din lume, care cântăreşte puţin sub 2 kg, cel mai mare, de 3,45 kg, fiind expus la Muzeul Judeţean Buzău.



    Focurile Vii sunt fenomene naturale datorate emanației de gaze naturale care ies la suprafață prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare.



    Foarte aproape de localitatea Colţi, veţi găsi şi o staţiune balneară de tradiţie: Sărata Monteoru, atestată în 1895, pe când era comparată cu Karlovy Vary sau cu Baden Baden.

  • Sports Weekend

    Sports Weekend

    Romanian tennis player Sorana
    Cîrstea has qualified for the third round of US Open after a 2-6, 7-6, 6-4 win
    against Johanna Konta of Britain. The 77th WTA Romanian player
    needed 2 hours and 49 minutes to outperform an opponent with a better position
    in international ranking. We recall that Konta comes 13th in the
    world standings and was seeded 9th in US Open.






    Cîrstea managed to save two
    break points as her opponent pushed for the advantage at both 4-4 and 5-5 and
    the Romanian seized her chance in the tie-break, clinching her set point with
    an ace. In the third set Cirstea managed a break at 3-3, which proved decisive
    in a game that was also her first win against the British challenger.






    The two first met three
    years ago in the second round of the Eastbourne tournament when Konta obtained
    a two-set win 6-2, 6-2. Cirstea has now equaled her best performance in US Open
    namely a qualification for the third round, which she also managed in 2009 and
    2019. The win brought her 163 thousand dollars and 130 WTA points.






    The Romanian will be up
    against 30th-seeded Karolina Muchova in the next round; the 26th
    WTA Czech player comes after a 6-3, 7-6 win against Ana Kalinskaya of Russia
    and after a first-round 6-3, 7-5 victory against Venus Williams.


    Another Romanian player in
    the US Open, Patricia Tig has been outperformed by Donna Vekic of Croatia 6-2,
    6-1. Having qualified for the second round has brought the Romanian a check of
    100 thousand dollars and 70 WTA points.


    And now the latest from
    handball. Romanian women’s handball side CSM Bucharest has qualified for the
    Romanian Cup semifinals after a 34-17 win against CSM Slatina.






    This has been the first
    official handball game played in Romania after a 6-month recess imposed by the
    Covid-19 pandemic. SCM Ramnicu Valcea versus HC Dunarea Braila was also
    supposed to take place on Thursday, but HC withdrew from competition after nine
    of its players tested positive for the novel coronavirus. SCM will be up
    against Rapid Bucharest in the semis on Saturday while CSM takes on Gloria
    Buzau. The finals is due on Sunday.






    (translated
    by bill)

  • Sports Weekend

    Sports Weekend

    Romanian tennis player Sorana
    Cîrstea has qualified for the third round of US Open after a 2-6, 7-6, 6-4 win
    against Johanna Konta of Britain. The 77th WTA Romanian player
    needed 2 hours and 49 minutes to outperform an opponent with a better position
    in international ranking. We recall that Konta comes 13th in the
    world standings and was seeded 9th in US Open.






    Cîrstea managed to save two
    break points as her opponent pushed for the advantage at both 4-4 and 5-5 and
    the Romanian seized her chance in the tie-break, clinching her set point with
    an ace. In the third set Cirstea managed a break at 3-3, which proved decisive
    in a game that was also her first win against the British challenger.






    The two first met three
    years ago in the second round of the Eastbourne tournament when Konta obtained
    a two-set win 6-2, 6-2. Cirstea has now equaled her best performance in US Open
    namely a qualification for the third round, which she also managed in 2009 and
    2019. The win brought her 163 thousand dollars and 130 WTA points.






    The Romanian will be up
    against 30th-seeded Karolina Muchova in the next round; the 26th
    WTA Czech player comes after a 6-3, 7-6 win against Ana Kalinskaya of Russia
    and after a first-round 6-3, 7-5 victory against Venus Williams.


    Another Romanian player in
    the US Open, Patricia Tig has been outperformed by Donna Vekic of Croatia 6-2,
    6-1. Having qualified for the second round has brought the Romanian a check of
    100 thousand dollars and 70 WTA points.


    And now the latest from
    handball. Romanian women’s handball side CSM Bucharest has qualified for the
    Romanian Cup semifinals after a 34-17 win against CSM Slatina.






    This has been the first
    official handball game played in Romania after a 6-month recess imposed by the
    Covid-19 pandemic. SCM Ramnicu Valcea versus HC Dunarea Braila was also
    supposed to take place on Thursday, but HC withdrew from competition after nine
    of its players tested positive for the novel coronavirus. SCM will be up
    against Rapid Bucharest in the semis on Saturday while CSM takes on Gloria
    Buzau. The finals is due on Sunday.






    (translated
    by bill)

  • Proiecte finanțate din fonduri europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău

    Proiecte finanțate din fonduri europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău

    Programul
    Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 6, referitoare la
    Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională este baza
    multor proiecte vizate și unele chiar implementate la nivelul Consiliului
    județean Buzău.




    Principalul
    scop îl reprezintă creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și
    urbane situate în proximitatea rețelei tran-europeană de transport – TEN-T prin
    modernizarea drumurilor județene.







    Printre proiectele finanțate derulate din fonduri
    europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău, se numără și cele
    care vizează dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere.


    Informațiile de interes public, privind obiectivele
    specific ale acestor proiecte și stadiul implementării lor, ne sunt oferite de
    domnul Petre Emanoil Neagu, Președintele
    Consiliului Județean Buzău:


    Avem mare bucurie și interes că reușim să reabilităm, prin fonduri
    europene, un drum important la nivel județean și, de ce nu, la nivel regional
    și chiar național; pentru că este un drum care face legătura între județul
    Brăila și o zonă superbă din
    punct de vedere și turistic a județului Buzău – zona Valea Slănicului și undeva ajunge în DN10, unde se face
    legătura la Siriu spre Brașov.


    Acest drum este reabilitat pe două proiecte. Primul proiect are o valoare
    de aproximativ 22 de milioane de euro și începe din E85 comuna Mărăcineni, în
    imediata proximitate a municipiului Buzău, până în zona Vintilă-Vodă, este o zonă de aproximativ 37 km.


    Implementarea va mai dura încă un an, până în 2021, dar avem și celălalt
    tronson, același proiect, dar implementat separat – E85, tot în proximitatea
    municipiului Buzău, până la granița cu județul Brăila.


    Acesta are o valoare de 18 milioane de euro și termenul de execuție va fi
    undeva la sfârșitul acestui an. Ce mă bucură pe mine, mult, este că cei care se
    ocupă, mă refer la constructor, lucrează, chiar dacă noi trecem printr-o
    perioadă dificilă din cauza pandemiei. Aș vrea să mulțumesc prin intermediul dumneavoastră
    că se lucrează cu aceste fonduri europene. Eu am ținut foarte mult, și colegii
    mei din Consiliul județean, să atragem aceste fonduri pentru că avem nevoie de
    bani europeni. Indiferent cât de mari ar fi bugetele noastre locale și chiar
    naționale, nu sunt îndestulătoare ca să putem să rezolvăm infrastructura
    rutieră.


  • Exemple de umor literar

    Exemple de umor literar

    Popor cu un simţ
    deosebit al auto-ironiei, românii au găsit, de-a lungul istoriei, diverse
    motive de a se lua peste picior cu mai multă ori mai puţină îngăduinţă. De
    pildă, au existat mai multe oraşe sau regiuni care au fost ţinta glumelor sau a
    băşcăliei, ca să folosim un limbaj argotic. În a doua jumătate a secolului XIX
    și o bună parte a secolului XX, atenţia glumeţilor s-a îndreptat într-o
    proporţie covârşitoare asupra micului oraş Mizil, situat în judeţul Prahova,
    cumva la mijlocul distanţei dintre Ploieşti şi Buzău, în regiunea sud-estică a
    ţării. România se afla pe atunci în plin proces de modernizare accelerată, dar
    şi greoaie pe alocuri, iar Mizilul a devenit iute, în imaginaţia populară, un
    fel de simbol al acestei ambiţii de modernizare pripită şi nedusă până la capăt
    în anumite cazuri.

    Mizilul, ca ciucă a băşcăliei, apare şi în opere literare,
    unele din ele fiind volumele de aforisme glumeţe ale lui Cilibi Moise. Negustor
    bucureştean, de origine evreu, care vindea de toate pe o tarabă din zona
    comercială Lipscani din centrul istoric al Capitalei, Cilibi Moise era
    analfabet şi-şi dicta glumele unui zeţar de la tipografia care i le-a publicat
    până în 1870, anul morţii sale.

    Publicistul Eugen Istodor a documentat
    referinţele umoristico-literare asupra Mizilului şi iată ce-a aflat despre
    negustorul evreu. Acest Cilibi Moise avea nu doar darul și
    talentul oralității, ci descoperise că glumele lui pot fi și tipărite. A găsit,
    așadar, un tipograf care până în jurul anului 1870, i-a tot tipărit cărțulii cu
    apropourile lui glumețe. Printre vorbele lui de duh, transmise de generații cu
    referire la Mizil, una dintre cele mai celebre a rămas La Mizil, pod mare, apă
    nicidecum. Vorba aceasta poate fi și acum dovedită. Am trecut recent prin oraș
    unde este într-adevăr un pod, dar firul de apă e foarte subțire, prea subțire
    comparativ cu dimensiunile podului. Deci, se poate spune că era o glumă


    Spre începutul
    secolului XX, mai mulţi scriitori preiau glumele populare care circulau pe
    seama Mizilului, iar în 1900, marele clasic I.L.Caragiale – născut şi el în
    judeţul Prahova – publica faimoasa schiţă O zi solemnă. Nu doar Mizilul
    constituie subiectul, ci şi primarul său de la acea dată, personaj real numit
    Leonida Condeescu, de fapt chiar o cunoştinţă a scriitorului. În continuare,
    Eugen Istodor descrie contextul în care a apărut schiţa şi citează din
    Caragiale. Se poate oare zice Termopile fără a zice
    Leonida? Nu, desigur. Ei, tot astfel cine zice Leonida zice Mizil. Mizilul nu
    se poate concepe altfel, dar nici Leonida. Ce-a făcut Leonida Condeescu pentru
    urbea lui este imposibil de scris pe larg într-un cadru atât de strâmt. Mă
    limitez, prin urmare, a consemna unele din faptele sale cele mai importante al
    căror mobil a fost totdeauna dorința fierbinte de a afirma importanța
    Mizilului, de a grăbi ridicarea Mizilului, de a realiza înflorirea Mizilului.

    Urmează
    faptele. Pare că problema era un Leonida prea ambițios care și-a pus în cap să
    rezolve problema istorică a distanței dintre Ploiești și Buzău, dar mai ales pe
    cea de statut și de identitate a Mizilului. Leonida face toate demersurile
    posibile pentru a ridica Mizilul. Ajunge chiar până la rege căruia îi spune: Sire,
    tot s-a făcut pentru alte oraşe; pentru Mizil, nimic! Noi n-avem reşedinţă de
    judeţ, n-avem tribunal, n-avem episcopie, n-avem regimentul 32, n-avem liceu,
    n-avem facultate de medicină, n-avem teatru naţional, n-avem pod peste Dunăre -
    n-avem nimic, nimic, sire!… Rugăm pe maiestatea-voastră să ni se dea şi nouă ceva din toate astea. În
    sfârșit, se rezolvă ceva. Se înființează trenul expres București-Berlin via
    Breslau. Leonida ia itinerariul oficial și observă o scăpare: în dreptul
    Mizilului nu apare ora opririi. După multă agitație, constată că trenul nu
    oprește la Mizil nici la dus, nici la întors. După un an de stăruințe și de
    rugăminți, primarul obține ceva. În data de 1 mai 1900, trenul nr.5
    Bucharest-Berlin și trenul nr.6 Berlin-Bucharest se opresc în gara Mizil. Pe
    tăbliţa albă cu litere roşii, care indică direcţia celor două exprese, să se
    scrie de acum: Berlin-Bucarest via Breslau-Midil şi viceversa: Bucarest-Berlin via Midil-Breslau.


    Este un happy-end
    care a statornicit faima umoristică a orașului Mizil, dar care a pus un pic la
    încercare prietenia dintre Caragiale și primarul Leonida Condeescu. Glumele despre Mizil s-au înteţit în
    publicistica vremii, inclusive mari ziariști precum Filip Brunea-Fox intrând în
    acest joc pe tot parcursul perioadei interbelice. Scriitorul avangardist Geo
    Bogza, la rândul său un jurnalist talentat, avea să se ocupe de orăşel în
    reportajul intitulat 175 de minute la Mizil şi apărut în 1938 în urma unei
    halte făcute de autor timp de 175 de minute, între două trenuri. Eugen Istodor.. Geo Bogza ne sugerează că se plictiseşte practic de moarte în Mizil. Şi
    dintr-un anumit moment, începe să enumere ce-a văzut și ce-a făcut. Iată minutul 20: Plec pe jos
    înapoi spre piață. Un gard de șipci. Minutul 23: Ajung în mijlocul pieței.
    Stau locului. Parcă îl și vezi pe Geo Bogza stând locului un minut. Îți vine
    să te uiți și să cronometrezi. Minutul 24: Mizil! Minutul 26: Trece un câine
    pe drum. Minutul 27: Sunt în Mizil. La minutul 31, câinele pe care-l văzuse
    trecând la minutul 26 trece din nou, părând de data asta plictisit



    Bășcălia legată de Mizil este de fapt o batjocură la
    adresa unui oraş provincial prea ambițios, care încearcă să devină mai mult
    decât îi permite anvergura lui reală.
    Între timp, în imaginaţia populară, dar şi în operele literare, locul
    Mizilului ca ţintă preferată a băşcăliilor a fost luat de alte oraşe precum
    Caracal, Vaslui sau Focşani.

  • Satul cu trei academicieni

    Satul cu trei academicieni

    Reportaj la
    Chiojdu, jud Buzău, obârșia celor trei istorici-academicieni Giurescu. Amintiri despre Nicolae Iorga și
    Gheorghe Pănculescu. Legendă și
    adevăr despre contribuția românească la construirea Turnului Eiffel. Ne însoțește
    istoricul Ion Bocioacă, profesor la Chiojdu și la Vălenii de Munte.


  • Atragerea fondurilor europene, o prioritate pentru județul Buzău

    Atragerea fondurilor europene, o prioritate pentru județul Buzău


    Atragerea fondurilor europene reprezintă o prioritate pentru județul Buzău, ne declară domnul Petre Emanoil Neagu – Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău care ne prezintă proiectul reabilitării unei clădiri de patrimoniu care va deveni Centrul Muzeal “I.C. Brătianu”:



    “Dacă vorbim despre restaurarea şi modernizarea imobilului situat în Municipiul Buzău, pe B-dul. Bălcescu, o stradă de referinţă pentru noi buzoienii pentru că este o stardă unde se face promenada de weekend şi nu numai, această clădire emblematică va deveni, într-adevăr,un obiectiv turistic și va genera valoare adăugată comunității. Este un proiect în valoare de aproximativ 4.500.000 euro, iar contribuția proprie a Consiliului Județean este de aproximativ 640.000 euro.”



    Şi când se va finaliza acest proiect?



    Petre Emanoil Neagu – Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău: “Cu siguranţă, se va finaliza, cel mai târziu, în vara anului 2021. Aici se vor organiza expoziții permanente, punct de informare și promovare a obiectivului de patrimoniu, spații de creație, spații de expunere şi, nu în ultimul rând, vor fi săli de conferințe şi, cred eu, mândria noastră, a buzoienilor va fi şi o sală multifuncțională cu gradene retractabile pentru punerea în valoare a momentelor artistice care vor avea loc acolo. Se vor păstra elementele care să pună în valoare acea clădire pentru că este o clădire destul de veche, dar, bineînţeles, că încăperile, sălile multifuncţionale, spațiile de lectură, spații interactive polivalente vor fi modern şi este firesc să fie aşa. În afară de acest lucru vom pune în valoare şi curtea interioară. Acolo, practic, sunt celebrele magnolia, mândria noastră a buzoienilor, iar din fonduri proprii vom amenaja spaţiul interior unde vom face o grădină publică unde buzoienii vor avea ocazia să se recreeze. Trebuie să mulţumesc profesionalismului celor care lucrează în Consiliul Judeţean şi salut toţi ascultătorii.”




  • Escapade au Pays de Buzău

    Escapade au Pays de Buzău

    Vastes forêts, volcans de boue, collines et sources rapides font du pays de Buzău le paradis des amateurs d’adrénaline. Si les sports extrêmes ne sont pas forcément votre point fort, sachez que la région abrite aussi des monastères anciens, des sites rupestres ou encore des musées des plus divers. Pour les Roumains, le nom de Buzău s’associe invariablement aux fameux bretzels — « covrigi » – secs du même nom, au vin de Pietroasele, aux saucisses de Pleşcoi ou à la saucisse sèche connue sous le nom de « babic » ou encore à la fameuse « tzuica », une eau-de-vie de prunes. Que vouloir de plus? Peut-être un peu de calme et de tranquillité, surtout pour les pauvres citadins, obligés à faire face à la pollution sonore presque quotidiennement. Eh bien, de ce point de vue aussi, le pays de Buzău est privilégié, puisque les touristes qui s’y rendent seront surpris de constater à quel point ce bout de terre est-il à l’abri du vacarme des grandes agglomérations urbaines. Aux dires de Florina Florea, à la tête du Centre national de tourisme de Nehoiu, le pays de Buzău regorge de légendes et d’histoires anciennes qui charment les visiteurs de tout âge.



    « Je voudrais commencer par vous raconter l’histoire de l’aigle Ilie sculpté juste en face de la gare de Buzau. La légende dit que dans les années 1924-1942, un aubergiste, Adam de son nom, aurait caressé cet aigle qui se plaisait à descendre du ciel, sur les quais de la gare. Mais, en 1942, un soldat allemand tue l’oiseau qui se verra par la suite consacré aussi bien une sculpture, qu’un recueil de poèmes portant la signature du poète local, Bucur Chiriac. Une fois à la gare, vous pourriez rejoindre facilement le centre-ville avec son Hôtel de ville, l’un des plus beaux édifices communaux de Roumanie, selon le grand historien roumain, Nicolae Iorga. Ce Palais c’est l’emblème même de la ville et le plus grand édifice de l’ancienne province roumaine de Valachie. Toujours au centre-ville, il y a une petite place appelée le Plateau Dacia, entièrement couverte de plaques de granite avec différents modèles de blouses roumaines. Et puis, on ne saurait oublier la petite église patronnée par les Saints Anges déclarée monument historique. Elle offre au beau milieu de la ville un oasis de calme. »



    Connu pour la multitude de foires et d’événements mis en place toute au long de l’année, le pays de Buzău est à visiter notamment en juin, à l’occasion de deux fêtes particulièrement intéressantes: la Drăgaica, le 24 juin, et Buzău Fest, accueilli en début d’été, par la station de Sărata Monteoru. Florina Florea revient au micro:



    « Réputée pour ses bassins remplis d’eau salée, la station de Sărata Monteoru s’est vu doter en 2016, d’un parc d’aventure et de loisirs, aménagé au cœur de la forêt. La localité détient, depuis trois ans déjà, le statut de station balnéaire, ce qui la rend encore plus intéressante. Après avoir profité des bénéfices des eaux de cure, je vous propose de faire halte à 35 km de Buzău, pour y découvrir une curiosité géologique: les Volcans de boue. Là-bas, le paysage semble lunaire, et on observe partout des remontées de gaz à la surface des cratères. Le site est sur la liste des « monuments naturels » depuis 1924. Après cet incontournable de la région, la prochaine destination serait le site des Vieilles femmes de Ulmet. Ce sont, en fait, des pierres nommées trovants, dont les formes bizarres nourrissent l’imagination des ceux qui les regardent. »



    Notre visite se poursuit dans la contrée dite de Buzioru, qui doit sa renommée aux sites rupestres servant jadis de lieux de culte. Florina Florea à la tête du Centre national de tourisme de Nehoiu, raconte:



    « Je voudrais préciser que notre centre collabore étroitement avec le géographe et professeur des universités Cezar Buterez, qui mène depuis dix ans déjà des recherches dans la région. D’ailleurs, il s’apprête à réaliser une carte des vestiges rupestres de Buzioru, surtout que la région est moins connue du grand public et qu’il faut prévoir un guide agréé, pour la visiter. Sur l’ensemble des vestiges, le plus connu est celui de l’Eglise en pierre d’Aluniş, creusée dans un rocher par deux bergers, en 1274. Cette église n’est pas le seul vestige, il y en a d’autres aux noms tout aussi révélateurs. »



    Florin Burgui, guide de haute montagne, nous propose un trajet en altitude, à travers cette région de mégalithes, avec pour point de départ un endroit magnifique nommé Poiana Cozanei.



    « Un premier objectif à découvrir est la cellule de Dionisie Torcătorul, le Filateur. Creusée dans le rocher, la grotte lui a servi d’abri une trentaine d’années. Il n’y sortait qu’une fois par semaine, pour se rendre à l’église et se confesser. Le reste du temps, il travaillait la laine qu’un de ses proches lui ramenait. Pas très loin de cette cellule, il y a l’Ermitage dit du Bout de la Grotte. Même si les touristes se voient interdire l’accès à l’intérieur, l’endroit reste un des plus importants de la région puisqu’il renferme 137 gravures par incision, représentant différentes armes et datant des années 4000 avant J.C. Un autre vestige à ne pas rater est celui dit de l’Eglise de Joseph. Le trajet dure huit à dix heures pendant lesquelles on est censé grimper vers le sommet de la montagne avant de redescendre à travers la forêt. Le balisage des sentiers laisse à désirer, mais bon, avec un bon guide, ça ira. »



    Et pour clôturer la visite dans la région en toute beauté, Florina Florea du Centre national de tourisme de Nehoiu, nous conseille une poussée d’adrénaline:



    « Personnellement, je recommande aux touristes de finir leurs vacances du côté de Nehoiu, au bord de la rivière Buzău, idéale pour pratiquer le rafting presque toute au long de l’année, à l’exception des mois de l’hiver, bien-sûr. Nous avons organisé en mars dernier, la deuxième édition du Championnat de rafting avec des participants venus de plusieurs pays tels la Serbie, la Bulgarie et la Grande Bretagne. Du coup, on vous attend nombreux à Nehoiu! Pour mieux connaître les incontournables de la région, je vous suggère de consulter la Carte du visiteur, que notre centre a lancée l’année dernière, avec le soutien du professeur Cezar Buterez. »



    Sur ce prend fin notre visite dans le Pays de Buzău, une destination de vacances à explorer en toute saison. (Trad. Ioana Stăncescu)

  • Buzau County

    Buzau County

    Today we invite you to join us on a trip to the region of Buzau, in eastern Romania, famous, among other things, for the diversity of its relief. The region is home to large forests, the muddy volcanoes, old monasteries, caves, but also interesting museums. Buzau County is also a favorite destination for adventure tourists, as they can do mountain climbing, off-road trips, rafting, hang-gliding and canyoning.



    Usually, when we say Buzau we think of traditional produce too: bagels, the famous Plescoi sausages, babic, plum brandy and the Pietroasele wine. However, Buzau is more than that. Florina Florea, the coordinator of the Nehoiu Tourist Information and Promotion Center told us some of the stories that add to the attractiveness of the area:



    Florina Florea: “I would like to start with the Buzau rail station. Right at its entrance there stands a unique sculpture of ‘Ilie the eagle. The story goes that, between 1924-1942, an inn keeper named Adam had an eagle who liked to sit around the station area. In 1942 a German soldier shot him dead, and the local poet Bucur Chiriac wrote a poetry book in honour of the eagle. From the station, reaching the center is quite easy. The Communal Palace is, in the words of the famous historian Nicolae Iorga, one of the most beautiful town-hall buildings in the country and one of Buzaus gems. It is indeed a symbol of the town of Buzau. There are also several other things worth visiting in the center, such as the Dacia Plateau and a small but extremely beautiful church, which has been declared a historical monument.



    There are many events organized every year across Buzau County. The calendar of events can be downloaded from the website cniptnehoiu.ro. The most important such events are Dragaica, organized in late June, and Buzau Fest, which is held in early June, in the resort of Sarata Monteoru. Florina Florea told us more about this resort and other attractions in the area:



    Florina Florea: “The resort is famous for its salty water pools. Also, an adventure park was built in 2016, right in the middle of the forest. Also in 2016 the resort got the status of spa. But this is not the only place worth visiting. I would also recommend the ‘muddy volcanoes, 35 km off Buzau. These apparently boiling pools of mud have been included in the list of monuments of nature, ever since 1924. Then, from the muddy volcanoes, we can easily get to Ulmet and see the trovants, also known as ‘the living stones. These are geological formations of unusual and strange shapes.



    From here we move on to the Nucu – Buzioru area, home to a large number of rock-carved dwellings, used as religious sites. Florina Florea, coordinator of the Nehoiu Tourist Information and Promotion Centre, tells us more:



    Florina Florea: “We are working with a geography professor from the University of Bucharest, Cezar Buterez, who has been conducting extensive research in the area for over 10 years, and who is soon to publish a map of these dwellings. The area is lesser known to the public, and tourists will need a guide to accompany them. The best known of these sites is the Rock Church of Alunis. It was carved in rock by 2 shepherds around 1274. But apart from this one, there are many other such dwellings whose names indicate their religious usage.



    Tourist guide Florin Burgui presented us a less usual mountain route, one which covers some of these rock carved dwellings, with Poiana Cozanei as its starting point:



    Florin Burgui: “A first stop is at the Cell of Dionisie Torcatorul. They say that this monk, Dionysus, lived in this cell carved in stone for 30 years, only coming out once a week to go to church for confession. The rest of the time he would spin wool, which was brought to his cell. Just a few minutes walk from this there is a skete called Fundul Pesterii (roughly “The end of the cave). In my opinion this is the most important site of this type in the area, because in this cave, which is currently closed in order for the parietal drawings to be preserved, there are 137 carvings representing various weapons and dating back to around 4,000 BC. Then we reach Josephs Church. The route takes 8-10 hours to complete, going up and down through the woods. The route markings are not very clear, but with a little training it is no problem.



    Florina Florea, the coordinator of the Nehoiu Tourist Information and Promotion Centre, also invited us to an adrenaline-packed adventure in the region:



    Florina Florea: “I would end the tour of the region in Nehoiu, the mountainous part of the region, where rafting is practiced in Buzau River. From March until October or November, you can bring your friends to try whitewater rafting every day. This March we even hosted a rafting championship, with teams from Romania, Serbia, Bulgaria and Britain taking part. Last year, on December 1, we released, together with Prof. Cezar Buterez, a Visitors Map. So now you can easily find the most interesting and unusual sites in the region, and you are all invited to discover them.



    In short, Buzau County, an ideal destination for all ages, which is worth exploring in any season, is waiting for you.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Buzau County

    Buzau County

    Today we invite you to join us on a trip to the region of Buzau, in eastern Romania, famous, among other things, for the diversity of its relief. The region is home to large forests, the muddy volcanoes, old monasteries, caves, but also interesting museums. Buzau County is also a favorite destination for adventure tourists, as they can do mountain climbing, off-road trips, rafting, hang-gliding and canyoning.



    Usually, when we say Buzau we think of traditional produce too: bagels, the famous Plescoi sausages, babic, plum brandy and the Pietroasele wine. However, Buzau is more than that. Florina Florea, the coordinator of the Nehoiu Tourist Information and Promotion Center told us some of the stories that add to the attractiveness of the area:



    Florina Florea: “I would like to start with the Buzau rail station. Right at its entrance there stands a unique sculpture of ‘Ilie the eagle. The story goes that, between 1924-1942, an inn keeper named Adam had an eagle who liked to sit around the station area. In 1942 a German soldier shot him dead, and the local poet Bucur Chiriac wrote a poetry book in honour of the eagle. From the station, reaching the center is quite easy. The Communal Palace is, in the words of the famous historian Nicolae Iorga, one of the most beautiful town-hall buildings in the country and one of Buzaus gems. It is indeed a symbol of the town of Buzau. There are also several other things worth visiting in the center, such as the Dacia Plateau and a small but extremely beautiful church, which has been declared a historical monument.



    There are many events organized every year across Buzau County. The calendar of events can be downloaded from the website cniptnehoiu.ro. The most important such events are Dragaica, organized in late June, and Buzau Fest, which is held in early June, in the resort of Sarata Monteoru. Florina Florea told us more about this resort and other attractions in the area:



    Florina Florea: “The resort is famous for its salty water pools. Also, an adventure park was built in 2016, right in the middle of the forest. Also in 2016 the resort got the status of spa. But this is not the only place worth visiting. I would also recommend the ‘muddy volcanoes, 35 km off Buzau. These apparently boiling pools of mud have been included in the list of monuments of nature, ever since 1924. Then, from the muddy volcanoes, we can easily get to Ulmet and see the trovants, also known as ‘the living stones. These are geological formations of unusual and strange shapes.



    From here we move on to the Nucu – Buzioru area, home to a large number of rock-carved dwellings, used as religious sites. Florina Florea, coordinator of the Nehoiu Tourist Information and Promotion Centre, tells us more:



    Florina Florea: “We are working with a geography professor from the University of Bucharest, Cezar Buterez, who has been conducting extensive research in the area for over 10 years, and who is soon to publish a map of these dwellings. The area is lesser known to the public, and tourists will need a guide to accompany them. The best known of these sites is the Rock Church of Alunis. It was carved in rock by 2 shepherds around 1274. But apart from this one, there are many other such dwellings whose names indicate their religious usage.



    Tourist guide Florin Burgui presented us a less usual mountain route, one which covers some of these rock carved dwellings, with Poiana Cozanei as its starting point:



    Florin Burgui: “A first stop is at the Cell of Dionisie Torcatorul. They say that this monk, Dionysus, lived in this cell carved in stone for 30 years, only coming out once a week to go to church for confession. The rest of the time he would spin wool, which was brought to his cell. Just a few minutes walk from this there is a skete called Fundul Pesterii (roughly “The end of the cave). In my opinion this is the most important site of this type in the area, because in this cave, which is currently closed in order for the parietal drawings to be preserved, there are 137 carvings representing various weapons and dating back to around 4,000 BC. Then we reach Josephs Church. The route takes 8-10 hours to complete, going up and down through the woods. The route markings are not very clear, but with a little training it is no problem.



    Florina Florea, the coordinator of the Nehoiu Tourist Information and Promotion Centre, also invited us to an adrenaline-packed adventure in the region:



    Florina Florea: “I would end the tour of the region in Nehoiu, the mountainous part of the region, where rafting is practiced in Buzau River. From March until October or November, you can bring your friends to try whitewater rafting every day. This March we even hosted a rafting championship, with teams from Romania, Serbia, Bulgaria and Britain taking part. Last year, on December 1, we released, together with Prof. Cezar Buterez, a Visitors Map. So now you can easily find the most interesting and unusual sites in the region, and you are all invited to discover them.



    In short, Buzau County, an ideal destination for all ages, which is worth exploring in any season, is waiting for you.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • În județul Buzău

    În județul Buzău

    Regiunea Buzăului fost denumită o mică Românie, datorită
    diversității formelor de relief pe care le puteți întâlni. Veți găsi aici
    păduri întinse, vulcani noroioşi, mănăstiri vechi, așezări rupestre, dar și
    muzee interesante. Județul Buzău este căutat și de către iubitorii turismului
    de aventură, aici practicându-se alpinismul, off-roadul, raftingul, parapanta
    sau canyoningul.


    De obicei, când spunem
    Buzău, ne gândim la preparate tradiționale: la covrigi, la vinul de Pietroasele
    și la cârnați de Pleșcoi, la babic și la țuică de prune, însă Buzăul, în sine,
    înseamnă mai mult decât atât. Și-a păstrat atât frumusețea, liniștea locurilor,
    dar are și foarte multe povești
    interesante, spune Florina Florea, coordonatoarea Centrului Național de
    Informare și Promovare Turistică din Nehoiu.

    Aș începe chiar cu
    povestea din gara Buzăului. La intrarea în gară se află o sculptură unică și o
    placă de marmură cu referire la vulturul Ilie. În perioada 1924 – 1942, se zice
    că un cârciumar pe nume Adam ar fi adus vulturul, iar acestuia îi plăcea mult
    să stea în zona gării. În 1942 e împușcat de un soldat neamț, iar poetul
    buzoian Bucur Chiriac îi dedică și un volum de poezii. Din gară se ajunge ușor
    în centru, la Palatul Comunal, care este, după spusele istoricului Nicolae
    Iorga una dintre cele mai frumoase primării din țară și o podoabă de mare preț
    pentru Buzău. Aceasta e și clădirea simbol a orașului. E cea mai mare
    construcție comunală din vechiul regat, comunală fiindcă, până în anii 50,
    Buzăul era comună. Tot în centrul orașului, se află Platoul Dacia. Acesta e
    realizat din plăci de granit, cu model de ii din zonă. Buzăul se poate mândri
    cu un tezaur uman viu. Tot în zona centrală există și o biserică mică, având
    hramul Sfinții Îngeri, declarat monument istoric, ce reprezintă o adevărată
    oază de liniște.


    Se organizează multe evenimente
    pe teritoriul întregului județ. Există și un calendar al piețelor și oboarelor
    pe care-l puteți descărca și de pe site-ul cniptnehoiu.ro. Cele mai importante
    sunt Drăgaica, organizat la Buzău la sfârşitul lunii iunie şi Buzău Fest, care
    se desfășoară la începutul lunii iunie, în stațiunea Sărata Monteoru, despre
    care aflăm de la Florina Florea:

    Este renumită pentru bazinele de apă
    sărată, iar din 2016 are și un parc de aventură, la capătul stațiunii, chiar în
    mijlocul pădurii. Tot din 2016, stațiunea are statutul de stațiune
    balneoclimaterică. Un alt obiectiv pe care l-aș recomanda turiștilor străini ar
    fi Vulcanii noroioși. Ei se află la 35 de km de Buzău. Locul pare fără viață,
    însă apropiindu-te ușor de craterele mai mari sau mai mici, se vede cum
    clocotesc, cum noroiul e împins la suprafață. Vulcanii sunt înscriși pe lista
    monumentelor naturii, din 1924. De la vulcanii noroioși, aș merge către Babele
    de la Ulmet, la 45 de km de Buzău. Aici puteți vedea trovanții sau pietrele
    vii, în limbajul popular. Sunt niște formațiuni geologice de diferite forme
    destul de ciudate, fiecare putându-și imagina ce dorește.


    De aici, continuăm spre
    zona Nucu, Buzioru, unde sunt foarte multe așezări rupestre, care au fost
    folosite ca lăcașuri de cult. Florina Florea, coordonatoarea Centrului Național
    de Informare și Promovare Turistică din Nehoiu:

    Noi colaborăm foarte
    bine cu un profesor de geografie de la Facultatea din București, Cezar Buterez,
    care de mai bine de zece ani face cercetări în zonă, urmând ca în curând să se
    realizeze și o hartă a vestigiilor rupestre. Aceste zone sunt mai puțin
    cunoscute publicului și e nevoie de un ghid care să te direcționeze, însă cea
    mai cunoscută e Biserica din Piatră de la Aluniș. A fost săpată în piatră de
    doi ciobani în jurul anului 1274. Pe lângă aceasta, mai sunt și alte așezări
    rupestre cu denumiri relevante pentru încărcătura lor monahală


    Florin Burgui, ghid de
    turism, ne propune un traseu montan inedit, pornind din Poiana Cozanei: Un prim obiectiv este chilia lui Dionisie Torcătorul. În această
    chilie, săpată în stâncă, monahul a trăit 30 de ani. Se spune că ar fi coborât
    o singură zi pe săptămână, pentru a se spovedi la biserică. În rest, lucra lână
    pe care i-o aducea un apropiat. Aproape de această chilie, la câteva minute,
    descoperim schitul Fundul Peșterii. Mi se pare cel mai important din această
    zonă, fiindcă în această peșteră închisă momentan cu un grilaj metalic, pentru
    a nu se deteriora desenele din interior, întâlnim 137 de incizii reprezentând
    diverse arme. Ele sunt datate în jurul anului 4.000 î.Hr. Apoi, ajungem la
    Biserica lui Iosif. Tot acest traseu durează circa opt-zece ore de urcat pe
    munte și apoi coborât prin pădure. Traseul nu e foarte bine marcat, dar cu
    puțină pregătiră se poate ajunge.



    Florina Florea,
    coordonatoarea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din
    Nehoiu, ne invită să ne încheiem vacanța într-un mod activ: De aici, aș veni către noi, către Nehoiu, zona montană împreună cu
    Valea Buzăului și cu râul Buzău, unde se poate face rafting. Din luna martie,
    până în octombrie, noiembrie, puteți face în fiecare zi rafting cu prietenii.
    Anul acesta, în luna martie, s-a desfășurat cea de-a doua ediție a
    campionatului de rafting, la care au participat și echipe din Serbia, Bulgaria
    și Marea Britanie. Deci, vă așteptăm la Nehoiu. Anul trecut, de 1 decembrie, am
    lansat împreună cu profesorul Cezar Buterez, Harta Vizitatorului. Astfel,
    turistul poate vizita cele mai importante și inedite obiective din zona noastră.




    Iată așadar o destinație ideală pentru toate vârstele,
    de explorat în orice anotimp

  • Un nou produs cu indicaţie geografică protejată

    Un nou produs cu indicaţie geografică protejată

    România are, începând cu 4
    octombrie, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel
    european. Cârnații de Pleșcoi au primit aprobarea Comisiei Europene pentru a
    deveni produs cu indicație geografică protejată. Cârnaţii de Pleşcoi se alătură celorlalte 5 produse alimentare românești
    protejate în UE: Scrumbia de Dunăre afumată, Novacul afumat din Țara
    Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu și Magiunul de prune de
    Topoloveni.


    Cârnații de Pleșcoi au la
    bază un amestec de carne de oaie, de vită, și uneori și de capră, fiind condimentați
    cu ardei iute, usturoi și cimbru. Acest produs poate fi afumat, cu lemn sau
    rumeguş de fag. Indicația geografică protejată
    arată legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în
    cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi
    atribuită în mod esențial originii sale geografice. Pentru a beneficia de
    această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție,
    prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune. În registrul european
    cu indicaţie geografică protejată se află produse alimentare, produse agricole
    sau vinuri.



    Despre semnificaţia includerii unui produs în registrul indicaţie geografică
    protejată, şeful Biroului de
    Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ştefan Turcu: E vorba de un statut pe care-l capătă produsul pe care noi îl numim cârnaţii de Pleşcoi. Intră într-o
    galerie, dacă doriţi, selectă alături de peste 1.400 de produse la nivelul
    Uniunii Europene, intră în acest registru al produselor protejate. Dar ce este
    cu adevărat important este mai degrabă pentru consumatori şi pentru producători
    în acelaşi timp. Din datele pe care le avem, rezultă că aproximativ 20% din
    schimburi comerciale cu produse cu indicaţie geografică protejată sau cu
    produsele cu denumire de origine protejată sunt transfrontaliere, adică în
    principal, au un rol economic, îi ajută pe producători, în primul rând, să se
    diferenţieze, dacă vreţi, faţă de alţi producători care sunt fake, care până
    acum, de exemplu, foloseau acelaşi ambalaj, poate, sau acelaşi logo, aceeaşi
    marcă, dar fără, de fapt, să respecte reţeta sau locul de provenienţă. Deci pe
    de o parte, producătorii sunt ajutaţi, pentru că evident exista o concurenţă reală
    pe piaţă, o concurenţă autentică şi, pe de altă parte, consumatorii pot fi
    siguri că ceea ce consumă, ceea ce scrie pe etichetă, este cât se poate de adevărat.


    Notorietatea celui mai recent intrat
    produs românesc în registrul european este dată de faptul că este obţinut
    într-o arie care cuprinde câteva localităţi din judeţul Buzău, iar la târgurile
    organizate aici de secole, la intersecţia mai multor drumuri comerciale, erau
    vânduţi şi aşa-numiţii cârnaţi de Buzău, mai târziu cârnaţi de Pleşcoi. Reţeta
    a fost transmisă din generaţie în generaţie, păstrându-se procedeul artizanal de
    producere a acestor cârnaţi, inclusiv partea de afumare cu lemn sau rumeguş de
    fag provenit din pădurile de foioase din zona Buzăului.

  • Cârnaţi de Pleşcoi

    Cârnaţi de Pleşcoi

    Cârnaţii de Pleşcoi au
    intrat, la începutul acestei luni, pe lista produselor cu indicaţie geografică
    protejată în Uniunea europeană. Pe această listă sunt înregistrate peste 1450
    de produse alimentare, printre ele figurând, alte cinci produse româneşti: scrumbia
    de Dunăre afumată, novac adumat din Ţara Bârsei, telemeaua de Ibăneşti, salamul
    de Sibiu şi magiunul de prune de Topoloveni.


    Cârnaţii de Pleşcoi sunt
    produşi în judeţul Buzău în mai multe localităţi
    printre care şi cea care dă numele produsului. Preparate asemănătoare din
    carne tocată au fost produse şi în alte zone, însă
    ei au devenit cunoscuţi datorită târgurilor locale organizate într-un loc cu
    mare trafic comercial, care lega cele trei mari provincii istorice româneşti:
    Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Cel mai cunoscut târg era Drăgaica,
    organizat în cursul lunii iunie la Buzău, iar documente de la începutul
    secolului al 19-lea fac referire la preţurile la care erau vândute pastrama de
    oaie şi cârnaţii, produse aduse din satele Berca şi Pleşcoi.

    Iniţial, cârnaţii
    de Pleşcoi erau produşi din carne de oaie, tocată cu barda, amestecată cu seu
    de oaie şi condimentaţi cu usturoi, cimbru şi busuioc. Acest amestec era pus în
    maţe subţiri de oaie, după care urma afumarea cârnaţilor. În reţetă a fost
    introdusă apoi şi carnea de vită, într-o proporţie mai mică decât cea de oaie.
    Sosirea în zona Buzăului, la sfârşitul secolului al 18-lea, a unor refugiaţi de
    naţionalitate bulgară şi sârbă din cauza războaielor ruso-turce a dus la
    modificarea reţetei cârnaţilor. Aceştia s-au aşezat în zona Buzăului unde au
    înfiinţat aşa-numitele sârbării, iar aici au continuat să facă ce ştiau ei mai
    bine, adică să cultive legume. Preferinţa acestora pentru condimentarea cu
    ardei iute roşu a dus la modificarea reţetei cârnaţilor de Pleşcoi. Atunci a
    apărut, se pare, babicul de Buzău sau babicul sârbesc de Buzău, preparat însă
    nu cu carne de oaie sau de vită, ci cu carne de porc, probabil o frondă faţă de
    otomani. Metoda de preparare a babicului este asemănătoare cu cea a cârnaţilor
    de oaie, carnea de porc, de obicei
    pulpă, fiind tocată cu barda.


    Există două tipuri de cârnaţi de Pleşcoi, unii
    uscaţi şi alţii afumaţi. În ambele variante, materia primă utilizată este
    carnea de oaie, două treimi şi de vită, o treime. În reţeta tradiţională este
    permisă înlocuirea cărnii de oaie cu carne de capră, în proporţie de cel mult
    10%. Condimentele folosite sunt ardei iute roşu, cimbru, boia de ardei iute şi
    dulce, usturoi şi sare. Carnea se dă cu sare şi se lasă la maturat, la rece,
    timp de două zile, după care se toacă şi se amestecă cu supă de oase, care are
    rolul de liant. Se adaugă şi condimente: usturoi mărunţit, ardei iute roşu crud
    sau uscat, tocat, cimbru mărunţit, boia de ardei iute şi boia de ardei dulce.
    Pasta astfel obţinută este introdusă în maţe de oaie, după care se formează
    cârnaţii, cu o lungime de 15 … 20 de cm. După aceea, cârnaţii sunt lăsaţi la
    zvântat la rece, timp de o zi, iar apoi afumaţi cu lemn sau rumeguş de fag.

    Cârnaţii de Pleşcoi sunt pregătiţi pe grătar sau în tigaie, ca aperitiv cald
    sau împreună cu alte preparate la gratăr, cu sau fără garnitură şi cu salată de
    gogonele sau de castraveţi muraţi. La toate acestea poate fi adăugat şi un
    pahar de vin, alb sau roşu, sec sau demisec, zona Buzăului fiind renumită şi pentru
    vinuri.