Radio România Internațional

Tag: Camera Deputatilor

  • Decizii de securitate în Parlamentul de la București

    Decizii de securitate în Parlamentul de la București

    Camera Deputaţilor de la București a adoptat, fără amendamente, în calitate de prim for sesizat, un proiect de lege care permite doborârea dronelor ce pătrund ilegal în spaţiul aerian românesc. Mai precis, dronele care intră ilegal în spaţiul aerian naţional vor fi distruse sau neutralizate, dacă forţele militare române sau ale NATO nu vor putea să le controleze. Tot de Camera Deputaţilor a trecut şi proiectul care reglementează modul de desfăşurare, pe timp de pace, a misiunilor militare din România. Una dintre măsuri permite ca, pe o perioadă limitată, autoritatea unor structuri ale Armatei Române să fie transferată unui comandant al forţelor militare aliate care participă la aceste misiuni.

    Proiectele au fost criticate de opoziția populist-suveranistă reprezentată de S.O.S. România, POT şi AUR. Deputata AUR, Ramona Bruynseels: ʺNATO nu este un instrument de cedare a suveranităţii. Nu ştim cine va fi mâine la guvernare. Vreţi să ne expunem riscului ca, la o adică, cineva, oricine, să vină şi să folosească acest instrument pentru a exercita măsuri represive împotriva populaţiei civile a României?ʺ

    Social-democratul Daniel Suciu a replicat: ʺCe vreţi, stimaţi colegi din opoziţie, care vorbiţi de transfer de suveranitate şi nu este adevărat, nu este despre acest lucru… ce vreţi? Să ne cadă dronele pe şcoli? Să ne cadă dronele în oraşe şi să daţi din umeri, după aceea, că Parlamentul nu şi-a făcut treaba?ʺ

    Alături de deputații PSD, în favoarea proiectelor de lege au votat colegii la putere PNL și UDMR, precum şi USR, de opoziție. După adoptarea celor două documente – amintim!, privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, respectiv desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare pe teritoriul României – Ministerul Apărării a făcut o serie de precizări. Aceasta, în contextul în care, potrivit MApN, adoptarea proiectelor a generat ʺo campanie extinsă de dezinformări şi informaţii false distribuite masiv de o serie de utilizatori din România pe diferite platforme digitale.ʺ

    Ministerul Apărării arată că s-au parcurs toţi paşii procedurali impuşi în cazul acestor proiecte, fiind organizate inclusiv dezbateri publice. Sursa citată mai spune că încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacităţii de apărare a României şi a NATO drept acte de trădare naţională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfăşurate în spaţiul public din România, ”inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranităţii României şi împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică şi de slăbire a încrederii în capacitatea instituţiilor din sistemul naţional de securitate de a-şi îndeplini misiunile constituţionale”. ”Acuzaţiile de neconstituţionalitate sau trădare a intereselor României sunt false şi total nejustificate” – subliniază MApN, care, într-un comunicat, explică, pe larg, conținutul celor două legi.

     

  • Muncind în România – 29.10.2024

    Muncind în România – 29.10.2024

    Deficitul de forţă de muncă este indicat de majoritatea antreprenorilor din România drept principală problemă cu care se confruntă în derularea afacerilor, relevă un recent sondaj de opinie. Conform cifrelor, anul trecut deficitul la nivel naţional a fost de 150.000 de angajaţi, iar estimările pentru 2026 indică o dublare a acestui număr, a declarat preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac.

     

    Ea spune că nu doar România se confruntă cu astfel de dificultăţi, ci aceasta este o realitate în majoritatea ţărilor europene, însă în alte state instituţiile abilitate au găsit soluţii pentru a atenua situaţia. În România rata de ocupare este sub media europeană, numărul femeilor casnice este ridicat – circa 140.000 – iar cel al tinerilor români care pleacă la studii în străinătate şi nu se mai întorc este în creştere. Cristina Chiriac spune că nici aducerea muncitorilor străini nu este bine gestionată. Aceasta a explicat că angajatorii din România aduc din ce în ce mai multe contingente de forţă de muncă necalificată din alte ţări, fără să cuantifice efectele sociale sau culturale cel puţin pe termen mediu.

     

     

    Există un fenomen cu care se confruntă majoritatea antreprenorilor, şi anume că, o dată aduşi în ţară, nu au niciun fel de instrument de coerciţie să-i poată ţine în câmpul muncii. După intrarea României în zona Schengen cu graniţele aeriene, la câteva săptămâni de la momentul la care muncitorii străini ajung în ţară cu forme legale şi li se întocmeşte contract de muncă, pleacă să lucreze într-un alt stat european. Cristina Chiriac a arătat că, în prezent, nu există nicio reglementare care să conţină un mecanism de protecţie pentru antreprenorul care investeşte în aducerea acestor muncitori.

     

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind salariul minim adecvat prin care se transpune o directivă europeană al cărei scop este îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale angajaţilor. Documentul prevede ca salariul de bază minim brut garantat în plată să se stabilească anual, prin actualizare periodică, după consultarea sindicatelor şi patronatelor reprezentative la nivel naţional şi să ţină cont de costul vieţii şi de indicatorii economici şi sociali.

     

     

    Potrivit proiectului, veniturile obţinute de angajaţi cuprind salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi diverse adaosuri. Salariul poate fi majorat diferenţiat, prin hotărâre de guvern, pe criterii de studii şi de vechime în muncă. În plus, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată poate fi acordat pe o perioadă de maximum doi ani, după care se acordă o sumă mai mare. Proiectul de lege mai prevede că nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim stabilit prin act normativ sau a salariului minim conform contractului colectiv de muncă se pedepseşte cu amendă de la 3.000 (600) la 5.000 de lei (1.000 de euro) sau cu închisoare de până la un an, dacă aceste reglementări sunt încalcate în mod repetat.

     

    8.298 locuri de muncă vacante sunt disponibile în capitala României, în această perioadă, informează Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti. Potrivit datelor furnizate de către agenţii economici, în evidenţa AMOFM sunt 364 de locuri de muncă destinate persoanelor cu studii superioare, 664 persoanelor cu studii medii, 4.037 muncitorilor calificaţi şi 3.233 celor necalificaţi. AMOFM Bucureşti precizează că, potrivit legii, furnizează în mod gratuit serviciul de mediere a muncii prin care se realizează punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu.

     

     

    Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Caraş-Severin, în vestul României, anunţă că 179 de locuri de muncă sunt vacante în judeţ. Cele mai multe, 152, sunt în municipiul Reşiţa unde se caută strungari, proiectanţi, ingineri mecanici, operatori utilaje cu comandă computerizată, ospătari, manageri magazin, muncitori necalificaţi în industria confecţiilor, mecanici auto şi electricieni. În oraşul Bocşa sunt disponibile 26 de locuri de muncă, pentru centralişti, agenţi vânzări, ingineri electromecanici, muncitori necalificaţi, maiştri şi secretare. Detalii suplimentare se găsesc pe site-ul anofm.ro.

     

     

  • Priorități parlamentare

    Priorități parlamentare

    Senatorii şi deputaţii de la București şi-au reluat activitatea, luni, în sesiunea de toamnă. Este ultima din această legislatură, întrucât, pe 1 decembrie, chiar de Ziua Națională a României, sunt programate alegeri parlamentare. O prioritate în noua sesiune o reprezintă proiectul de majorare a pragului de neimpozitare a pensiilor la 3.000 lei (600 de euro), faţă de 2.000 lei (400 de euro) cât este în prezent.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al PSD (la guvernare alături de PNL), Lucian Romaşcanu, în cel mult două săptămâni, proiectul de modificare a pragului pentru impozitarea pensiilor ar trebui să fie adoptat de Parlament şi promulgat de preşedinte. Proiectul de lege fusese depus de PNL în 2022. Opoziţia, însă, prin AUR (naționalist), solicită modificarea legii pensiilor, astfel încât unele inechităţi reclamate de anumite categorii de pensionari să fie rezolvate.
    La rândul lor, parlamentarii USR au anunţat că au depus, deja, o propunere legislativă în acest sens.

    Pe de altă parte, parlamentarii de la București au în vedere limitarea publicităţii la jocurile de noroc şi protejarea copiilor de rele tratamente. Un subiect prioritar îl reprezintă și proiectul prin care România trimite un sistem de rachete Patriot în Ucraina vecină. Documentul a fost iniţiat de Ministerul Apărării în luna iunie, după o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Tării în acest sens. Preşedintele Comisiei pentru apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, din partea PNL, arăta că, prin această donaţie, România demonstrează că este un furnizor de securitate în zonă. Aceasta a precizat că, în urma acestei donații, nu se pune problema ca România să rămână fără protecţie.

    „Avem un contract de achiziţie a şapte sisteme, două sunt în stare funcţională, în sensul că avem resursa umană în care să le managerieze, încă două se află în dotarea Armatei Române, urmând ca celelalte trei să vină în dotarea Armatei Româneˮ, a mai spus preşedintele Comisiei pentru apărare din Senat.

    Prin acest proiect, se abilitează Guvernul României să întreprindă demersurile necesare pentru reconstituirea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mareˮ, prin atribuirea Guvernului Statelor Unite ale Americii a contractelor de stat tip Letter of Offer and Acceptance specifice Programului Foreign Military Sales pentru achiziţionarea a unui sistem de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+. Acesta include, printre altele, mijloacele de transport, materialele, piesele, echipamentele de mentenanță, echipamentele criptografice și cu regim special. Totodată, se abilitează Ministerul Apărării Naţionale să asigure sumele necesare achitării taxelor şi comisioanelor aferente reconstituirii capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol.

  • Jurnal românesc – 02.04.2024

    Jurnal românesc – 02.04.2024

    Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 martie, este de 18.965.288, cu 24.454 mai mulţi faţă de ultima informare de la sfârşitul lunii februarie, precizează Agerpres. Pe 29 februarie, figurau în Registrul electoral 18.940.834 de alegători români. Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral al unităţilor administrativ-teritoriale şi a importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte. Astfel, în luna martie, 19.507 persoane au fost radiate din Registrul electoral ca urmare a decesului şi 275 de persoane au fost radiate pe motiv că li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie. Totodată, 89 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. De asemenea, numărul de alegători care au împlinit 18 ani în luna martie este de 19.017, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă. Conform datelor de la Direcţia Generală de Paşapoarte din 18 martie, 25.130 de alegători noi au intrat în evidenţe. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.020.261 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 945.027 au domiciliul în străinătate.

    Victimele masacrului de pe 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord au fost comemorate, luni, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna. Un sobor de preoţi, în frunte cu stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a oficiat o slujbă de pomenire a celor peste 2.000 de români ucişi de trupele sovietice când încercau să treacă graniţa din fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană în România. „Românii ucişi doreau să vină în patria-mamă, de care fuseseră rupţi. Doreau să trăiască în libertate, să îşi exprime liber faptul că sunt români şi că sunt creştini. Nu se regăseau sufleteşte şi nu doreau să trăiască într-un regim comunist totalitar, persecutor al credinţeiˮ, a afirmat arhimandritul Melchisedec Velnic. Stareţul Mănăstirii Putna a propus ca pe terenurile de la Fântână Albă unde a avut loc masacrul să fie construit un schit ortodox. „Păşim pe acel loc sfânt, care este sfinţit cu sângele copiilor şi pruncilor nevinovaţi şi al acelor români îmbrăcaţi în costume naţionale care au vrut să vină aici, în patria-mamă şi, mişeleşte, au fost omorâţi, împuşcaţi pe acel loc”, a declarat protopopul din Storojîneţ-Ucraina, preotul Vasile Covalciuc, prezent la eveniment.

    O propunere legislativă, depusă la Parlament de liberalii Nicolae Ciucă şi Gabriel Andronache, prevede instituirea programului de finanţare „Investim în studenţii români din diaspora – STUD-IN-VEST„, care prevede ca tinerii români, cu vârste până în 35 de ani, care au absolvit în străinătate universităţi de top, să beneficieze de finanţare pentru societăţile comerciale nou înfiinţate în România şi dezvoltarea activităţilor acestora.
    Programul este unul multianual, transparent, competitiv şi nediscriminatoriu, pentru stimularea dezvoltării economiei. Iniţiatorii au apreciat că, anual, peste 4.000 de studenţi români decid să urmeze cursurile unei universităţi din străinătate (licenţă, masterat, doctorat sau post-doctorat), cel mai frecvent fiind alese universităţi din Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania, Franţa sau Statele Unite ale Americii. Din păcate, spun inițiatorii proeictului, o pondere tot mai mare dintre studenţii români care finalizează cu diplomă cursurile unor universităţi din străinătate nu se mai întorc în România, generând una dintre cele mai importante pierderi naţionale – tinerii performanţi, foarte bine pregătiţi profesional. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

    Salamul de Sibiu a ajuns pe rafturile magazinelor din Statele Unite ale Americii. Este primul aliment românesc de origine animală exportat în America. Un astfel de produs a ajuns pe piaţa de peste Ocean după o întrerupere de mai multe zeci de ani a liniei de schimburi comerciale bilaterale pe acest segment. În ultimele zile ale lunii martie, prima livrare a acestui produs a trecut de depozitul vamal de intrare în Statele Unite. Responsabilii companiei românești au precizat că autoritățile americane i-au obligat să se alinieze în integralitate la toate condiţiile impuse pentru obţinerea certificării de export către Statele Unite. Acest succes a presupus însă costuri aferente pentru acreditarea produselor crud-uscate.
    (Leyla Cheamil)

  • Retrospectiva săptămânii 03.03 – 09.03.2024

    Congres PPE, la București

    Peste 2000 de delegați din 40 de țări, între care şi 13 şefi de stat şi de guvern, președinți de partide și comisari europeni, au participat, miercuri și joi, la București, la Congresul Partidului Popular European. Ursula von der Leyen a fost desemnată cu acest prilej candidata PPE la preşedinţia Comisiei Europene. În cadrul unei conferinţe de presă, aceasta a declarat că obiectivul său este păstrarea unei Uniuni Europene puternice şi sigure, paşnice şi prospere, democratice şi unite. Ea a mai declarat că “preşedintelui rus Vladimir Putin nu trebuie să i se permită să câştige războiul prin care a încercat să schimbe din nou frontierele cu forţa”. Candidata PPE a reiterat susținerea pentru Ucraina, pentru viitorul european al acesteia, și a promis în același timp că va continua lupta împotriva schimbării climatice.

    În prima zi a Congresului de la Bucureşti, Partidul Popular European a adoptat în unanimitate un manifest electoral în care cere ca România şi Bulgaria să adere complet la spaţiul Schengen. Documentul a primit inclusiv votul popularilor din Austria, țară al cărei cancelar, Karl Nehammer, și el din aceeași familie politică, s-a opus, până acum. La București, preşedintele PPE, Manfred Weber, a reiterat că România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile. Amintim că, în decembrie anul trecut, Consiliul Uniunii Europene a votat intrarea României și Bulgariei în Schengen doar aerian și maritim, din martie 2024. Reuniunea a fost găzduită de Partidul Naţional Liberal, la co-guvenare în România, în parteneriat cu Partidul Popular European. Bucureştiul a mai fost gazda unui congres al Popularilor Europeni în octombrie 2012.

    Sprijin pentru aderarea deplină a României la Schengen

    În demersul său de aderare completă la spațiul Schengen, România are și susţinerea Belgiei, care deţine acum preşedinţia Consiliului Uniunii. La Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, din această săptămână, de la Bruxelles, ministrul de Interne, Annelies Verlinden, a subliniat că preşedinţia belgiană a Consiliului UE va continua să lucreze pentru o aderare deplină la Schengen a celor două țări, în concordanţă cu recomandările Comisiei Europene.

    Prezent la Consiliu, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că Bucureștiul cooperează deja pentru protecţia frontierelor şi combaterea migraţiei ilegale în România. El a precizat că România a redus migraţia cu circa 60% anul trecut și a adăugat: “dacă ne uităm la situaţia din teren, vedem că România ar putea întări zona Schengen şi nu este corect deloc să fim doar parţial integraţi în spaţiul Schengen”. La Bruxelles, ministrul român a semnat cu omologul său bulgar şi cu comisarul european pentru afaceri interne un nou cadru de colaborare pentru managementul graniţelor. Cele două state au acum la dispoziţie un plus de 85 de milioane de euro pentru creşterea capacităţilor.

    Întrevederi ale președintelui Klaus Iohannis

    Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, joi, la București, cu cancelarul austriac Karl Nehammer, iar după întâlnire şeful statului a scris pe o reţea de socializare că procesul de aderare deplină a României la Schengen va continua până la atingerea acestui obiectiv final. “Uniunea Europeană trebuie să fie unită, puternică şi prosperă, iar intrarea ţării noastre în spaţiul de liberă circulaţie va consolida şi mai mult securitatea europeană în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a apreciat preşedintele României.

    Cancelarul Austriei spunea, în discursul său în faţa participanţilor la Congresul PPE, că frontierele Uniunii au nevoie de finanţare şi că sunt necesare proceduri de azil rapid implementate pentru ca cei care se află ilegal pe teritoriul comunitar să poată fi repatriaţi. În această săptămână, șeful statului a avut o întrevedere, la București, și cu omoloaga sa din Republica Moldova vecină, Maia Sandu. Anterior, și premierul Marcel Ciolacu a discutat cu Maia Sandu, context în care a reconfirmat sprijinul “ferm” pentru parcursul european al Chişinăului.

    Decizii în Camera Deputaților

    Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care permite organizarea alegerilor prezidenţiale în luna septembrie. PSD şi PNL, aflate la guvernare, au convenit ca primul tur al alegerilor să se desfăşoare în 15 septembrie, iar cel de-al doilea pe 29, aceeaşi lună. Actul normativ a fost contestat de USR şi Forţa Dreptei la Curtea Constituţională, care va discuta pe 20 martie sesizarea opoziţiei. De Camera Deputaților a trecut şi a mers la promulgare și proiectul de lege care prevede că traficanţii de droguri de mare risc nu vor mai primi pedepse cu suspendare, iar tranzacţionarea de substanţe psihoactive se va pedepsi cu închisoarea de la trei la zece ani. Nu în ultimul rând, deputaţii au respins cu majoritate de voturi moţiunea simplă la adresa ministrului de finanţe, Marcel Boloş. Iniţiatorii, USR şi Forţa Dreptei, i-au reproşat introducerea taxei de 10% pe concediile medicale. În schimb, ministrul Boloş a respins acuzaţiile şi a catalogat demersul opoziţiei drept politicianist.

    Simona Halep, victorie parţială la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne

    Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne i-a redus jucătoarei de tenis Simona Halep pedeapsa pentru dopaj de la 4 ani la nouă luni. Românca, fostă numărul unu mondial, câștigătoare la Roland Garros şi Wimbledon și deținătoare a peste 20 de alte trofee, se poate astfel întoarce pe teren, întrucât suspendarea ei provizorie a început în 7 octombrie 2022. Suspendarea fusese decisă pentru două presupuse delicte sportive – prezenţa în urină a unei substanţe interzise şi nereguli în paşaportul biologic. Potrivit TAS, Halep a dovedit că încălcarea regulilor antidoping a fost neintenţionată. Ea a dat în judecată compania canadiană care a produs suplimentele nutriţionale din cauza cărora consideră că a fost testată pozitiv şi cere despăgubiri de 10 milioane de dolari.

  • România 43

    România 43

    Componenţa
    celor două structuri parlamentare pentru diaspora, Senat şi Camera Deputaţilor
    în sesiunea de primavară 2024.


  • Deputaţii adoptă măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

    Deputaţii adoptă măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

    Jurnaliştii români scriu de ani buni că, în sectorul privat, evaziunea fiscală e cvasigeneralizată. Potrivit experţilor, amploarea acesteia e greu de cuantificat, dar România e printre primele din Europa. Mecanici auto sau instalatori care lucrează la negru. Şoferi de microbuz care încasează banii de la călători, dar nu eliberează bilete. IT-işti plătiţi cu mii de euro pe lună, dar cu contract de muncă pe salariul minim pe economie. Firme de construcţii care încaseză de la beneficiari sume triple faţă cele din acte. Tot de ani buni, la şefia Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) apar tot felul de personaje noi, care promit, fără excepţie, încasări mai mari la bugetul de stat, nu reuşesc să-şi atingă ţintele asumate şi sunt înlocuite cu altele, care continuă spirala promisiunilor neonorate. Or, tocmai încasările insuficiente la buget sunt scuza favorită a tuturor guvernelor, de dreapta sau de stânga, monocolore sau de coaliţie, pentru a nu face investiţii mai mari în infrastructură, pentru a nu majora pensii sau salarii.

    Marţi, Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat un set de măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii fiscale. S-au înregistrat 182 de voturi pentru, 80 împotrivă şi două abţineri pentru acest proiect de lege, iniţiat de liderii coaliţiei guvernamentale, social-democratul Marcel Ciolacu şi liberalul Nicolae Ciucă, adică actualul premier şi predecesorul acestuia. Între altele, vor fi considerate infracţiuni nereţinerea impozitelor şi a contribuţiilor, actele contabile pentru cheltuieli fictive, executarea de evidenţe contabile duble sau utilizarea de aparate de marcat care nu sunt conectate la Sistemul informatic naţional de control. În funcţie de gravitatea faptei, pedepsele prevăzute de noul act normativ oscilează între unu şi zece ani de închisoare şi sunt mai dure pentru evazioniştii recidivişti. Există, însă, şi posibilitatea ca fapta să nu fie pedepsită, de exemplu, în cazul în care prejudiciul nu depăşeşte un milion de euro şi este plătită efectiv şi integral valoarea lui majorată cu 15%, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi. În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.

    Din opoziţie, deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, susţine că, prin astfel de prevederi, Guvernul de coaliţie PSD-PNL nu face decât să dezincrimineze evaziunea fiscală. Acuzaţiile au fost respinse de viceliderul grupului PNL din Cameră, Florin Roman, care acuză foarte multă nervozitate la colegii din USR, că începe lupta împotriva evaziunii fiscale. Dacă nu va fi atacat la Curtea Constituţională, actul normativ adoptat de Camera Deputaţilor, ca for decizional, va merge la preşedintele Klaus Iohannis, pentru promulgare


  • Legea pensiilor speciale, readoptată

    Legea pensiilor speciale, readoptată

    Majoritatea
    social-liberală din Camera Deputaţilor de la Bucureşti a reuşit să-şi impună
    punctul de vedere şi să adopte noua formă a legii pensiilor speciale,
    modificată pentru a satisface rigorile cerute de Curtea Constituţională. Din
    textul variantei iniţiale a legii au fost reexaminate doar prevederile
    referitoare la pensiile magistraţilor, potrivit solicitărilor formulate de
    judecătorii CCR, iar faţă de forma adoptată de Senat deputaţii au introdus doar
    amendamente de tehnică legislativă.

    PSD şi PNL au respins, practic, toate amendamentele
    propuse de formaţiunile de opoziţie, indiferent de culoarea lor politică. USR,
    AUR şi UDMR au criticat vehement proiectul, pe motiv că ar menţine, de fapt, cuantumul
    mare, pe alocuri indecent, al pensiilor de care beneficiază magistraţii şi alte
    categorii de bugetari şi ar ignora, în continuare, principiul
    contributivităţii, pe care se bazează pensiile obişnuite.

    Uniunea Salvaţia
    România acuză, în plus, că au fost introduse sporuri nepermanente, în folosul
    clientelei de partid, iar UDMR aminteşte că propunerea sa privind o impozitare
    drastică a tuturor veniturilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui a căzut.

    În replică, social-democraţii spun că legea respectă atât deciziile Curţii
    Contituţionale cât şi solicitările Comisiei Europene, ceea ce va permite
    României să acceseze cele 2,8 miliarde de euro alocate acestui capitol în
    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Liberalii susţin, la rândul lor, că
    amendamentele opoziţiei nu respectau decizia CCR. Ei recunosc că pensiile
    spciale sunt menţinute, dar subliniază că proiectul ia totuşi în calcul,
    parţial, contribuţia din perioada activă şi introduce un prag de impozitare
    pentru pensiile speciale, măsuri care reduc din cuantumul acestora.

    Potrivit
    legii adoptate de Camera Deputaţilor ca for decizional, magistraţii se pot
    retrage din activitate la împlinirea vârstei de 60 de ani, cu o pensie de
    serviciu care reprezintă 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a
    sporurilor avute în ultimii 4 ani înainte de pensionare. Legea stabileşte că de
    anul viitor se pot pensiona judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de
    la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum
    şi personalul de specialitate juridică, dacă au o vechime în funcţie de 25 de
    ani şi cel puţin vârsta de 47 de ani şi patru luni. Vârsta de pensionare va
    creşte apoi anual cu câte patru luni, până când magistraţii vor împlini 60 de
    ani. De asemenea, pensiile de serviciu nu vor fi mai mari decât venitul net din
    ultima lună de activitate, iar pragul de impozitare creşte etapizat, până la
    20%.


  • Pensiile speciale, în atenţia deputaţilor

    Pensiile speciale, în atenţia deputaţilor

    Deputaţii români au pe masa de lucru proiectul de lege
    care reformează sistemul pensiilor de care beneficiază, în principal,
    magistraţii şi angajaţii structurilor de forţă şi care nu sunt calculate pe
    baza contribuţiei din perioada activă. Reforma în domeniu este obiectiv asumat în
    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Câtă vreme nu a avut şi o miză
    financiară, bani europeni, politicienii nu au avut curajul să abordeze frontal
    un subiect delicat ca acesta. Cu excepţia USR, de opoziţie, care a pledat tot
    timpul pentru eliminarea pensiilor speciale.

    Proiectul de modificare a pensiilor
    speciale a fost amendat de partidele coaliţiei PSD – PNL – UDMR înainte de a
    ajunge la deputaţi. Modificările, susţin autorii, au drept scop eliminarea unor
    abuzuri şi inechităţi, iar principiul contributivităţii va prima în întreg
    sistemul de pensii publice.

    Potrivit amendamentelor, se corelează vârsta
    standard de pensionare cu sistemul public de pensii, pentru a elimina excepţiile,
    astfel că pentru diplomaţi şi personalul auxiliar din instanţele judecătoreşti,
    vârsta standard de pensionare va creşte la 65 de ani. Acelaşi principiu se va
    aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se va
    majora eşalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25
    de ani pentru mai multe categorii de salariaţi – diplomaţi, funcţionari
    parlamentari, angajaţii Curţii de Conturi.

    Un alt amendament propune reducerea
    beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat,
    respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
    procurorilor, angajaţilor încadraţi pe funcţii de execuţie specifice în cadrul
    misiunilor diplomatice. Este modificată şi baza de calcul a pensiilor speciale
    pentru alinierea la sistemul public. Dacă în prezent erau avute în vedere
    veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va creşte eşalonat la 300 de
    luni. Nicio pensie de serviciu nu va depăşi venitul obţinut în perioada de
    activitate. De asemenea, în cazul pensiilor aflate în plată se va aplica un
    impozit de 30% pentru partea din venit care depăşeşte nivelul câştigului
    salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
    stat şi excede aplicării principiului contributivităţii.

    Printr-o altă
    propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraţilor odată
    cu creşterea indemnizaţiilor brute lunare ale judecătorilor şi procurorilor
    aflaţi în activitate.

    Pensia fiecărui cetăţean trebuie să reflecte importanţa
    muncii sale de o viaţă şi contribuţia la sistemul public    , a subliniat
    premierul Nicolae Ciucă. Potrivit acestuia, alături de Legea Pensiilor şi Legea
    Salarizării, va fi completat astfel pachetul de reforme pe care România trebuie
    să şi-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate şi echitate
    sistemului public de salarii şi pensii.

    Previzibil, Consiliul Superior al
    Magistraturii a criticat proiectul pensiilor speciale. CSM a avertizat că o
    creştere bruscă a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori ar putea
    determina ieşirea din sistem a peste 1.500 de magistraţi.


  • Legile educaţiei, pe agenda deputaţilor

    Legile educaţiei, pe agenda deputaţilor

    După ce au primit numeroase amendamente, timp de două săptămâni,
    în cadrul discuțiilor din comisia de resort, proiectele noilor legi ale Educaţiei ajung, în aceste zile,
    pe masa deputaţilor de la București spre adoptare. Odată ce acestea primesc
    votul final în Camera Deputaţilor, ele vor fi înaintate Senatului ca for
    decizional. În proiectul legii învăţământului preuniversitar, au fost introduse
    o serie de amendamente care vizează prevenirea violenţei şi întărirea
    disciplinei în unităţile de învăţământ. Modificările aduse de deputaţii din coaliția de
    guvernare PSD – PNL – UDMR prevăd ca Planul naţional de combatere a violenţei
    în şcoli să fie pus în practică în termen de şase luni de la intrarea în
    vigoare a legii învăţământului preuniversitar. Documentul mai prevede că elevii
    şi profesorii victime ale unei situaţii de violenţă vor beneficia de servicii
    decontate de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică.


    Pe de altă parte, amendamentele
    se referă și la posibilitatea instalării în şcoli a sistemelor de supraveghere
    audio-video, cu acordul profesorilor, elevilor şi al părinţilor. Totuși, nu vor
    fi amplasate camere video în sălile de clasă în care majoritatea părinţilor îşi
    exprimă dezacordul. În același timp, comisia de specialitate a decis redactarea
    unui regulament de ordine interioară care stabileşte, între altele, procedura
    de acces a persoanelor din afara unităţilor de învăţământ.


    Tot deputații au agreat
    că sancţionarea elevilor, mustrarea în faţa clasei este interzisă, iar exmatricularea
    se va putea face doar în situaţii foarte grave. Elevii exmatriculaţi vor avea dreptul de reînscriere, în anul şcolar
    următor, în aceeaşi unitate de învăţământ. În ceea ce privește admiterea la
    liceu, va exista un examen suplimentar pentru 50% dintre locuri, iar religia va
    putea fi disciplină opţională la Bacalaureat, pentru profilul uman. Şi legii
    privind învăţământul universitar i-au fost aduse mai multe modificări. Una
    dintre acestea se referă la eliminarea din lege a limitării numărului de
    mandate pentru persoanele care ocupă funcţii de conducere în universităţi, cu
    excepţia rectorilor. Astfel, aceştia vor avea mandate de cinci ani şi maximum
    două la aceeaşi instituţie de învăţământ superior.


    Un alt amendament se referă
    la sancţionarea persoanelor care pun la dispoziţia studenţilor, prin internet,
    în scopul însuşirii fără drept a calităţii de autor, lucrări ştiinţifice de
    licenţă, masterat sau doctorat. Sancționarea prevede sume cuprinse între 100.000
    lei (20000 de euro) și 200.000 de lei (40000 de euro). Comisia de specialitate
    mai precizează că nu reprezintă abateri de la normele de etică diferenţele de
    opinie, de interpretare a datelor, de concepţie şi erorile materiale de citare.
    În același timp, sunt acordate burse şi stagii de specializare pentru românii
    de pretutindeni care doresc să studieze în România.



  • Abuzul în serviciu încinge spiritele

    Abuzul în serviciu încinge spiritele

    Liderii PSD şi
    PNL, pilonii coaliţiei la guvernare din România, au anunţat miercuri seara că
    au decis să susţină propunerea Ministerului Justiţiei privind stabilirea unui
    prag de 9.000 lei, echivalentul a 1800
    de euro, de la care abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu sunt
    incriminate. Marcel Ciolacu şi premierul Nicolae Ciucă au făcut anunţurile pe
    Facebook aproape simultan. Ele au survenit după valul de critici apărute în
    presă în urma unei modificări a Codului penal votate de senatori, potrivit
    căreia abuzul şi neglijenţa în serviciu deveneau infracţiuni doar în cazul unui
    prejudiciu de cel puţin 250.000 de lei, adică 50.000 de euro. Surse din
    interiorul Puterii au afirmat că înşişi membrii coaliţiei PSD-PNL-UDMR deciseră
    acest prag în şedinţa de duminică seara. Modificarea votată miercuri a produs
    consternare, graţie asemănării ei cu celebra ordonanţă de urgenţă 13 din 2017,
    doar că la aceasta din urmă pragul valoric pentru incriminare era de 200.000 de
    lei. Probabil că suma a fost amendată cu inflaţia, s-au amuzat unii. Ordonanţa
    13 a fost practic actul inaugural al unui program prin care puterea de la acea
    vreme, controlată autoritar de liderul PSD din epocă, Liviu Dragnea, ar fi
    încercat să-şi subordoneze sistemul judiciar. Adoptarea ordonanţei a scos în
    stradă zeci de mii de oameni, obligând guvernul să o retragă. Acum, lucrurile
    se pot repara la Camera Deputaţilor, care este for decizional în cazul legii de
    modificare a Codului Penal, jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
    Reprezentanţii guvernării spun că existenţa unui prag valoric era necesară pentru
    ca legislaţia penală să fie pusă în acord cu unele decizii ale Curţii
    Constituţionale.

    După votul din Senat, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat
    că partidul său va vota în Camera Deputaţilor o variantă care să respecte
    deciziile Curţii, dar şi recomandările Comisiei de la Veneţia şi opiniile
    specialiştilor în drept. De la liberali, deputata Raluca Turcan a catalogat
    pragul de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu drept o greşeală, care trebuie
    corectată în Camera Deputaţilor. Ea admite că e nevoie de o limită minimă a valorii
    pagubei şi că soluţia este fixarea unui plafon modic. Oamenii care au protestat
    miercuri seară în Bucureşti au denunţat votul senatorilor, despre care spun că
    încurajează corupţia şi ilegalităţile în România. Ce a surprins presa şi pe
    analişti a fost semnătura PNL alături de cea a PSD peste această controversată
    modificare a Codului penal. În 2017, din opoziţie, liberalii au încercat,
    permanent, să contracareze, alături de cei din USR, tentativele
    social-democraţilor lui Liviu Dragnea de a sabota instrumentele necesare
    funcţionării sistemului judiciar. Nici PSD, nici PNL nu-şi asumă decizia de
    ridicare atât de sus a pragului de incriminare pentru abuzul în serviciu.
    Întrebarea e: aşa şi l-ar fi dorit?


  • Fără penali în funcţii publice

    Fără penali în funcţii publice

    Nici o persoană condamnată pentru orice infracțiune nu poate candida la alegerile locale și parlamentare, a decis, marți, Camera Deputaților de la București, care a aprobat două proiecte de lege în calitate de for decizional. Nu pot fi aleși în funcțiile de consilier local, consilier judeţean, primar sau preşedinte al consiliului judeţean, senator sau deputat, persoanele care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.


    Primul proiect de lege adoptat vine cu un amendament-cheie la legea depusă de deputatul Cătălin Teniță din REPER (format de fostul lider USR Dacian Cioloș) ce prevedea inițial interzicerea participării la alegeri a persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra minorilor (viol, pornografie, trafic, vătămări corporale grave, etc.). Am pornit de la o lege cu care să protejăm copiii, în condițiile în care numărul condamnărilor indică faptul că în România, cel puțin un copil din cinci riscă să ajungă victimă a unui abuz sexual până la vârsta de 18 ani. Viol. Pornografie. Trafic. Vătămări corporale grave. Și așa mai departe. Faptul că alături de colegii deputați am extins și adoptat această lege cu referire la toți infractorii îmi spune că da, România caută să se vindece, mai spune Cătălin Teniță, care depus legea inițială împreună cu deputata USR (opoziție), Diana Stoica.


    Adoptarea actului normativ este o victorie pentru copiii din România, afirmă, la randul ei, Diana Stoica:Proiectul acesta a început, iniţial, din dorinţa de a proteja copiii, pentru că am văzut cu toţii cum, anul trecut un primar care a întreţinut relaţii sexuale cu o fată de 13 ani, vreme de trei ani, a fost reales într-o funcţie. În continuare, dacă nu va trece această lege, ei vor putea să ocupe funcţii publice şi să fie în fruntea comunităţilor, şi, mai rău, şi a ţării.


    Din acest proiect de lege au fost scoși parlamentarii, însă aceștia au fost introduși, în aceeași zi, printr-un alt proiect de lege, inițiat de mai mulți deputați și senatori PNL ( guvernare). Astfel, nu pot candida la alegerile parlamentare persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penaledefinitive.

    Corupția a făcut ca încrederea românilor în instituțiile statului să fie extrem de scăzută, iar statul să fie unul slab și sărac. declara unul dintre inițiatori, liberala Raluca Turcan: Niciodată nu este prea târziu. Corupţia sărăceşte. Corupţia îi face pe tinerii şi oamenii merituoşi să părăsească această ţară. Corupţia îi face pe oamenii cinstiţi, oamenii integri să fie dezamăgiţi de tot ceea ce înseamnă decizie în România. Astăzi s-a făcut un pas mare înainte pentru ca în instituţii-cheie să acceadă oameni integri.


    Cele două proiecte urmează să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.


  • Jurnal românesc – 30.06.2022

    Jurnal românesc – 30.06.2022

    Camera Deputaţilor, în
    calitate de for decizional, a adoptat
    proiectul de lege care anulează amenzile aplicate pentru necompletarea formularului
    digital de intrare în România şi dispune returnarea sumelor încasate de stat din
    plata acestor penalizări.     Proiectul de lege prevede că sumele de bani achitate
    se restituie la cererea contravenientului, care trebuie depusă la organul
    fiscal competent în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a
    ordinului de ministru. Acest ordin al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor
    Publice şi Administraţiei urmează să fie făcut public în termen de 15 zile de
    la data intrării în vigoare a legii. Guvernul a impus, începând cu 20 decembrie
    2021, utilizarea formularului digital de intrare în România pentru toate
    persoanele, în contextul apariției și extinderii tulpinii Omicron a Covid-19.
    Amenzile aplicate pentru cei care nu au completat acest document au fost
    cuprinse între 500 şi 3.000 de lei. Obligația completării formularului de
    localizare a fost anulată în luna martie, odată cu ieşirea României din starea
    de alertă sanitară.




    Ambasadorul agreat al
    României la Chişinău, Cristian Leon Țurcanu, a fost primit de ministrul
    afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu,
    cu ocazia înmânării copiilor scrisorilor de acreditare.     În cadrul întrevederii
    cei doi oficiali s-au referit la relația specială dintre cele două state bazată
    pe comunitatea de limbă, istorie și cultură, precum și pe parteneriatul
    strategic pentru integrarea europeană. Ministrul moldovean i-a mulţumit
    diplomatului român pentru susținerea fermă acordată de administraţia de la
    Bucureşti în vederea obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară
    candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Cei doi au vorbit şi despre a
    doua ediţie a conferinței donatorilor Platforma de Sprijin a Republicii
    Moldova, o inițiativă a Franței, Germaniei și României, care va avea loc
    la 15 iulie, şi au subliniat necesitatea consolidării rezilienței, securității
    energetice și a continuării proiectelor de infrastructură. Cristian Leon
    Țurcanu a preluat mandatul de ambasador la Chişinău de la Daniel Ioniţă, care a
    condus reprezentanţa diplomatică din 2016.




    Ambasadorul României în
    Italia, Gabriela Dancău, a participat la depunerea jurământului de către cea
    de-a doua generaţie de absolvenţi ai Extensiei de la Roma a Facultăţii de
    Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti.     Evenimentul
    s-a desfăşurat la Centrul Eparhial de la Roma şi a reunit o serie de înalţi
    prelaţi din ţară şi din străinătate. Diplomatul a reamintit contextul global
    actual, marcat de războiul din Ucraina, şi a subliniat rolul Bisericii Ortodoxe
    Române înainte de 1989 de a menţine aprinsă flacăra speranţei în sufletele
    celor oprimaţi de regimul totalitar. Profit de ocazie să amintesc că
    libertatea religioasă este un drept garantat doar în cadrul unei democraţii,
    căci garanţiile pe care le oferă în acest sens regimurile autoritare sunt
    oportuniste, firave sau vremelnice, iar România a cunoscut această experienţă
    timp de patru decenii şi jumătate, a declarat Dancău. Ea le-a mulţumit
    liderilor Bisericii Ortodoxe Române din Italia, episcopul Siluan şi
    arhiereul-vicar Atanasie de Bogdania, pentru sprijinul oferit marii comunităţi
    româneşti din peninsulă. Cursurile Extensiei de la Roma a Facultăţii de
    Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Bucureşti au început în septembrie
    2017.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate, filiala Italia, şi Ambasada României la Roma organizează, în
    perioada 1 iulie -1 august, Şcoala de Vară de Limba Română.     Iniţiativa, care
    are loc în colaborare cu Institutul Limbii Române şi Accademia di Romania la
    Roma, doreşte să răspundă nevoii tinerilor români formaţi sau născuţi în Italia
    de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba română. Potrivit LSRS Italia, Şcoala
    de Vară urmăreşte, totodată, să reunească tineri care împărtăşesc experienţa de
    migraţie în Italia, în special pe cei care au învăţat limba română în primii
    ani de viaţă şi de şcoală în România sau pe cei născuţi în Italia care au
    învăţat limba română în familie. Cursul, susţinut de profesori titulari ai
    catedrelor de limbă română din universităţile din Italia, este gratuit, de tip
    intensiv, abordează regulile structurii gramaticale generale, exprimarea scrisă
    şi orală şi oferă ocazia de a exersa tehnici de folosire a limbajului formal,
    util într-un mediu profesional. Întâlnirile online vor avea loc pe platforma
    Google Meet, de două ori pe săptămână, în zilele de luni de la 17.00 la 18.30
    şi de vineri de la 9.00 la 10.30.


  • Controverse privind preţul carburanţilor

    Controverse privind preţul carburanţilor

    Prețurile
    carburanților au crescut semnificativ în ultimele luni în toată Europa, iar
    scumpirile nu par să se oprească. România importă 70 la sută din necesarul de
    petrol, iar livrările se fac exclusiv prin Marea Neagră, costurile de transport
    și de asigurare crescând semnificativ în contextul războiului din Ucraina. Partidele
    din coaliția la guvernare în România caută soluţii de reducere a preţurilor
    carburanților, dar nu reuşesc să se pună de acord care ar fi cea mai bună
    măsură. Deşi toţi sunt de acord că scumpirile au ajuns la un punct critic,
    liberalii şi social-democraţii nu se înţeleg asupra modului în care preţul la
    pompă să poată fi redus – plafonare, susținută de PSD, sau o altă intervenţie
    fiscală – şi pasează responsabilitatea de la ministrul liberal al Energiei la
    cel social-democrat al Finanţelor.     Din opoziție, USR a depus marţi la Camera
    Deputaţilor o moţiune simplă la adresa ministrului energiei, Virgil Popescu, pe
    care îl acuză de incompetenţă.


    Peste toate vin transportatorii, care cer
    guvernanţilor să iasă cât mai repede din această dilemă şi să găsească o
    soluţie. Spre exemplu, Asociaţia Energia Inteligentă consideră că o scădere a
    preţurilor la carburanţi ar fi posibilă prin reducerea accizei şi a TVA. O
    analiză a asociaţiei arată că statul este principalul beneficiar al scumpirii
    carburanţilor, a câştigat în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut 600
    de milioane de euro. Asociaţia consideră că una dintre măsurile care ar face mai
    mult rău decât bine este plafonarea preţului la pompă.

    Pe de altă parte, experții
    în energie spun că scumpirile la benzină şi motorină nu se vor opri atât timp
    cât cererea de carburanţi rămâne ridicată, iar o intervenţie a Guvernului sub
    presiunea străzii ar putea avea efecte nedorite. Ei consideră că, alături de
    cererea ridicată, unul dintre principalele motive ale scumpirii carburanţilor
    este deprecierea leului, în contextul în care acum barilul de petrol american
    este la valoarea din vara lui 2013. Gabriel Avăcăriţei, redactor-şef al platformei
    Energynomics, a declarat pentru Radio România, până unde crede că se va ajunge
    cu scumpirea carburanților.

    Gabriel Avăcăriţei: Cel mai probabil
    tendinţa de creştere a preţurilor se va menţine puternică atât timp cât va
    exista cerere. Atât timp cât vom vedea în continuare multe maşini pe stradă, acest
    lucru înseamnă că populaţia îşi poate permite acest preţ ridicat al
    carburanţilor. Aş mai adăuga o cifră aici. În ultimii zece ani, venitul mediu
    al populaţiei în România a crescut cu 100%. Era undeva în jur de 2.300 de lei,
    acum e undeva în jur de 5.000 de lei (n.r. circa o mie de euro). Ca urmare,
    există un potenţial mai mare de cumpărare din această perspectivă, iar
    veniturile medii au crescut mult mai puternic decât preţul la carburanţi, de exemplu.


    Gabriel Avăcăriței consideră că, desi au fost luate diferite măsuri în
    mai multe state europene, impactul acestora asupra prețului final nu a fost până
    acum semnificativ. Între timp, încep proteste timide în țară pe fondul
    creșterii prețurilor.



  • România 43

    România 43

    Propunerea legislativă a senatorului de Diaspora, Radu Mihail, de îmbunătățire a calității serviciilor consulare prin
    digitalizare extinsă și implementarea unui sistem de feedback a fost adoptată
    de Camera Deputaților.