Radio România Internațional

Tag: Canada

  • The Athlete of the Week

    The Athlete of the Week

    Romania took first place in the medal ranking of the World Rowing Championships that ended on Sunday in Canada, in St. Catharines. The Romanian athletes won seven medals, all gold, of which four were for juniors, two for youth and one for seniors. In the under 19 competitions, the Romanians won medals in the women’s single sculls, in the men’s and women’s pair and in the women’s coxless four. In the under 23 competitions, the Romanian women rowers won gold medals in the quadruple and double sculls events. Finally, the gold medal in the seniors’ competition was won by Ionela Cozmiuc, in the lightweight women’s single sculls, which is why Radio Romania International designated her the Athlete of the Week.

     

    In St. Catharines, in the seniors’ category there were only competitions in non-Olympic events, such as the lightweight single sculls. Ionela Cozmiuc dominated the competition starting with the heats phase, scheduled last Tuesday, in which she managed to qualify to the semifinals. On Friday, she won the semifinal in which she competed, after crossing the finish line almost nine seconds earlier than the next ranked athlete. In the final held on Saturday, she finished in 7 minutes, 29 seconds and 92 hundredths, a second and a half ahead of the Greek Zoi Fitsiou, who ranked second. The Irish Siobhan Mccrohan came in third, more than three seconds behind the winner.

     

    After the contest in Canada, Ionela Cozmiuc and her husband, Marius Cozmiuc, announced their retirement from competitions. Known at the beginning of her career as Ionela Lehaci, the valuable Romanian athlete was born on January 3, 1995 in Câmpulung Moldovenesc (north). At the recently concluded Olympic Games in Paris, she won the silver medal in the lightweight women’s double sculls alongside Gianina van Groningen. Apart from this year’s success, in St. Catharines, her medal record also includes three gold medals at the World Championships, of which one in the lightweight women’s single sculls, and two in the lightweight women’s double sculls also together with Gianina. In the European Championships, she won gold twice in the single sculls and once in the double sculls, this very year, in Szeged, Hungary, also together with Gianina van Groningen, formerly Beleagă. (LS)

  • Jurnal românesc – 5.04.2023

    Jurnal românesc – 5.04.2023

    Numărul total de
    cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 martie a
    fost de 18.888.066, cu 266 mai mare decât la 28 februarie, transmite
    Autoritatea Electorală Permanentă.     Din totalul de alegători români care
    figurează în Registrul Electoral, 819.777 aveau domiciliul sau reşedinţa în
    străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni
    români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul
    Electoral, se află în Republica Moldova – 242.426, Germania – 115.423, Italia -
    81.141, Statele Unite ale Americii – 62.985, Spania – 53.851, Canada – 46.060,
    Israel – 45.784 şi Ungaria – 27.162.




    Ministerul
    Afacerilor Externe s-a autosesizat în legătură cu situaţia unui cetăţean român
    a cărui rezervare la o unitate de cazare din oraşul olandez Tilburg ar fi fost
    anulată pe motiv că aceasta nu ar mai primi români, în baza unei înţelegeri cu
    municipalitatea.     MAE arată că, imediat ce cazul a fost semnalat în mass-media,
    Ambasada României la Haga a iniţiat demersuri oficiale pe lângă primăria din
    Tilburg şi pe lângă unitatea de cazare pentru a obţine informaţii suplimentare
    şi clarificări. Purtătorul de cuvânt al Primăriei din Tilburg le-a comunicat
    telefonic reprezentanţilor ambasadei că nu a existat niciodată un acord de
    refuzare a cazării pentru cetăţenii români şi că discriminarea nu este sub
    nicio formă tolerată în Tilburg. De asemenea, reprezentanţii misiunii
    diplomatice au contactat cetăţeanul român în cauză. Acesta a afirmat că a
    identificat un alt loc de cazare, şi-a încheiat sejurul în Olanda şi a depus o
    sesizare la instituţia cu competenţe în combaterea discriminării, fără a adresa
    solicitări de asistenţă din partea ambasadei române. Bucureştiul a indicat că
    speţa este investigată de primăria din Tilburg şi de Organizaţia pentru
    antidiscriminare. MAE român manifestă toleranţă zero şi va acţiona
    permanent prompt şi ferm oricând vor apărea date cu privire la eventuale cazuri
    de discriminare la care ar fi supuşi cetăţeni români, a mai transmis
    instituţia.




    Poliţia din
    Canada a identificat doi români care au decedat în timp ce încercau să intre
    clandestin în Statele Unite ale Americii prin traversarea fluviul Sfântul
    Laurenţiu.     Este vorba despre Florin
    Iordache şi Cristina Zenaida Iordache, ambii în vârstă de 28 de ani. Florin
    Iordache avea asupra sa paşapoartele canadiene a doi copii, în vârstă de un an
    şi, respectiv, doi ani, ambii decedaţi în tentativa de trecere ilegală a graniţei.
    Autorităţile canadiene au anunţat că în continuare caută un bărbat suspectat că
    însoţea grupul de opt persoane format din două familii, una canadiano-română,
    cealaltă indiană, care şi-au pierdut viaţa săptămâna trecută. Forţele de
    Poliţie din Akwesasne, o comunitate autohtonă al cărei teritoriu se împarte
    între provinciile canadiene Quebec şi Ontario şi statul american New York, au
    cerut ajutorul populaţiei pentru a-l găsi pe Casey Oakes, în vârstă de 30 de
    ani. Acesta a fost văzut ultima dată miercurea trecută la bordul unei
    ambarcaţiuni similară cu cea găsită parţial scufundată în fluviul Sfântul
    Laurenţiu, care formează graniţa între SUA şi Canada. Presa canadiană a
    transmis că poliţia din India a identificat la rândul ei cele patru persoane de
    origine indiană decedate.




    Festivalul
    ARTmania participă la unul dintre cele mai importante evenimente ale industriei
    muzicale din Norvegia, Inferno Metal Festival & Music Conference, care se
    desfăşoară între 6 şi 9 aprilie la Rockefeller Music Hall din Oslo.     Sub umbrela
    Punţi Muzicale Prin Antreprenoriat Cultural, proiect derulat de
    Festivalul ARTmania, trupa românească Dordeduh va susţine un concert, pe 7
    aprilie. De asemenea, CEO-ul Festivalului ARTmania, Codruta Vulcu, va participa
    la panelul Open Air Festival Presentation, unde se va discuta despre
    provocările evenimentelor în aer liber şi dezvoltarea publicului amator de
    muzică metal. ARTmania este primul festival românesc care a dezvoltat în ţară
    ideea de îmbinare dintre artă şi divertisment şi reprezintă o platformă
    dedicată tuturor formelor de expresie artistică inspirate din cultura rock.
    Începând din 2006, ARTmania s-a consacrat drept principal promotor regional al
    proiectelor muzicale contemporane.


  • Jurnal românesc – 03.04.2023

    Jurnal românesc – 03.04.2023

    Ministerul Afacerilor Externe a transmis că autorităţile canadiene
    nu au confirmat cetăţenia celor opt persoane găsite decedate la frontiera
    dintre Canada şi Statele Unite ale Americii şi au făcut referire doar la
    originea română a unora dintre acestea. Potrivit MAE, Consulatul General al
    României la Montreal s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute în
    mass-media referitoare la o familie de cetăţeni români găsiţi decedaţi în
    comunitatea autohtonă Akwesasne, aflată la frontiera dintre provinciile
    canadiene Quebec şi Ontario şi statul american New York. Informaţiile
    preliminare obţinute de reprezentanţii oficiului consular arată că opt
    persoane, între care şi doi minori, au fost găsite decedate prin înecare.
    Consulatul precizează că acest caz este gestionat în comun de autorităţile
    canadiene şi cele americane. Ambasada României la Washington şi Consulatul
    General al României la New York au făcut demersuri pe lângă autorităţile
    americane prin intermediul Biroului Ataşatului pentru Afaceri Interne. MAR
    arată că niciuna dintre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
    României din Canada şi SUA nu au primit solicitări de informaţii sau de
    asistenţă consulară legate de acest caz, dar sunt pregătite să acorde asistenţă
    consulară conform competenţelor.




    A doua ediţie a conferinţei Românii din Italia între vechi
    stereotipuri şi noi orizonturi a avut loc, la 29 martie, la sediul
    Preşedinţiei Regiunii Toscana. La evenimentul organizat de Ambasada României la
    Roma, Institutul de Studii Politice Sfăntul Pius al 5-lea şi
    Centrul de Studii și Cercetare IDOS, au participat, printre alţii, ambasadorul
    României în Italia, Gabriela Dancău, şi consulul onorific al României la
    Florenţa, Paolo Fagiolini. Manifestarea a constituit o dezbatere pe marginea
    volumului bilingv Rădăcini la jumătate. Treizeci de ani de imigraţie
    românească în Italia, ce cuprinde o serie de analize şi statistici
    sociologice multisectoriale, utile pentru a înţelege dimensiunile variate ale
    prezenţei româneşti în Italia. În intervenţia sa, Gabriela Dancău a arătat că
    schimbările din ultimii 30 de ani prin care au trecut România şi comunitatea
    românească din Italia crează premise pentru noi oportunităţi în relaţia
    bilaterală româno-italiană, cu atât mai mult în Toscana, care se remarcă prin
    excelenţe culturale şi antreprenoriale, atât la nivelul societăţii-gazdă cât şi
    al comunităţii de români. Conform datelor oficiale publicate de Institutul
    Naţional de Statistică de la Roma, peste 1,1, milioane de români trăiau în
    Italia în 2020, dintre care circa 80.000 în Regiunea Toscana.




    Mai multe muzee din România participă la expoziţia internaţională
    Primii Regi ai Europei, care este deschisă la Muzeul de Istorie
    Naturală Field din Chicago, în Statele Unite ale Americii. Evenimentul, un
    proiect cultural iniţiat în urmă cu 6 ani de Muzeul Field, în colaborare cu
    alte peste 25 de muzee din zona Europei de Sud-Est şi Centrale, este prezentat
    în SUA, la Chicago şi New York, şi în Canada, la Gatineau. Manifestarea
    reuneşte peste 700 de artefacte arheologice preistorice din colecţiile unor
    instituţii muzeale din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia,
    Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Ungaria şi România.
    Muzeul Naţional de Istorie a României, alături de Muzeul Naţional de Istorie a
    Transilvaniei, Complexul Muzeal Naţional din Piatra Neamţ, Muzeul Civilizaţiei
    Gumelniţa, Muzeul Olteniei şi Muzeul Judeţean Buzău se prezintă cu o selecţie
    de peste 90 de artefacte pre şi protoistorice ce datează din perioada
    neoliticului, a epocii bronzului şi până în a doua epocă a fierului. Sunt
    expuse o serie de descoperiri arheologice de primă importanţă din România
    precum Soborul zeiţelor de la Poduri, tezaurul de la Moigrad,
    tezaurul de la Brad, depozitul de obiecte din bronz de la Apa, tezaurul de la
    Sarasău, tezaurul de la Perşinari, tezaurul de la Hinova, depozitul de obiecte
    din bronz şi fier de la Tărtăria şi inventarele mormintelor princiare getice de
    la Agighiol şi Peretu. Expoziţia Primii Regi ai Europei rămâne
    deschisă până la 28 ianuarie 2024.




    ICR New York organizează, în perioada 3 – 14 aprilie, turneul de
    lansare a ediției în limba engleză a romanului Solenoid de Mircea
    Cărtărescu, apărută la Editura Deep Vellum în traducerea lui Sean Cotter.
    Turneul are loc în San Francisco, Seattle, Dallas, Houston și New York, iar
    evenimentele sunt organizate în biblioteci celebre din oraşele amintite. Pe
    întreaga perioadă de desfăşurare a turneului, Mircea Cărtărescu se întâlneşte
    cu cititorii americani şi are drept interlocutori personalități cunoscute ale
    vieții literare și culturale americane, precum Dustin Illingworth, Andrea
    Bajani, Ileana Marin şi Sean Cotter.


  • 01.04.2023 (mise à jour)

    01.04.2023 (mise à jour)

    Bruxelles – Le mandat du roumain Mircea Geoană d’adjoint au secrétaire général de l’OTAN a été prolongé d’une année, jusqu’à octobre 2024. Le patron de l’OTAN Jens Stoltenberg lui a remercié et a souligné que Mircea Geoană avait été un secrétaire général adjoint remarquable et un grand soutien personnel, durant une période critique pour la sécurité euro-atlantique. Dans un message sur Facebook, Mircea Geoană a écrit que la décision de prolonger ce mandat, tout comme sa nomination en 2019 ont été un exemple pour tous les Roumains de viser haut et pour la Roumanie d’obtenir l’audace et la sagesse de mettre à profit les opportunités stratégiques offertes par les changements géopolitiques. Par ailleurs, selon la publication The Sun, la présidente de la Commission européenne Ursula von der Leyen, devrait se porter candidate aux fonctions de prochain secrétaire général de l’OTAN, étant donné que Jens Stoltenberg doit absolument achever son mandat cet octobre, après trois prolongations successives. Le premier ministre espagnol, Pedro Sánchez, et le secrétaire britannique à la défense, Ben Wallace, seraient également candidats pour ce poste.

    Défense – Le ministre roumain de la défense, Angel Tîlvăr, s’est entretenu à Washington, avec les représentants d’instituts américains de recherche et d’analyse de renom dans la sphère des études de sécurité. Selon un communiqué transmis aujourd’hui par le ministère de la défense de Bucarest, les réunions ont visé la guerre en Ukraine, la manière dont l’OTAN a répondu pour soutenir l’Ukraine, mais aussi les leçons apprises et les moyens de consolider le soutien allié pour ce pays. Ce qui plus est, les participants aux pourparlers ont évoqué les décisions du sommet de Madrid, respectivement les mesures de renforcement de la défense et de la dissuasion sur le flanc est de l’OTAN et la manière d’implémentation de celles-ci. Egalement dans le cadre de sa visite aux Etats Unis, le ministre de la défense Angel Tâlvar a souligné les bénéfices du partenariat stratégique entre la Roumanie et les Etats Unis. Le 30 mars, le ministre roumain a rencontré Cara Abercrombie, qui coordonne la politique de défense et du contrôle des armements dans le cadre du Conseil national de sécurité des Etats Unis et le 31 mars il a rencontré Gina Ortiz Jones, secrétaire adjointe des Forces aériennes des Etats Unis.

    UE – La commission européenne a verse jusqu’ici plus de 150 milliards d’euros aux Etats membres dans le cadre du mécanisme de relance et de résilience en moins de deux ans depuis sa création, stimulant des réformes et des investissements dans les Etats bénéficiaires. Affin de rendre le fonctionnement du mécanisme plus transparent, la commission a lancé cette semaine, une carte interactive enligne, périodiquement mise à jour qui présente les projets financés par ces fonds. Sur les 350 projets présentés, 10 proviennent de Roumanie. Parmi eux figurent le programme national de reboisement, l’autoroute A17 qui relie les villes de Ploiesti, dans le sud et Pascani, dans l’est ou la modernisation du chemin de fer reliant les villes de Cluj et d’Oradea, dans le nord-ouest.


    Justice – L’influenceur américano-britannique Andrew Tate et son frere Tristan, arrêtés fin décembre en Roumanie dans une affaire de proxénétisme, sont sortis de détention vendredi soir et seront désormais assignés a résidence, annonce l’AFP. Enfin la liberté, a déclaré Andrew Tate dans la nuit devant son domicile, l’air soulagé et arborant une barbe imposante, a travers une vidéo postée sur Twitter et déja vue des millions de fois. a libération immédiate est une décision de la cour d’appel de Bucarest qui a rejeté la proposition du parquet de prolonger l’incarcération des deux freres et a ordonné une assignation a résidence. La détention des deux hommes, qui clament leur innocence, avait été prolongée a plusieurs reprises et pour la derniere fois le 22 mars, malgré les nombreux appels déposés. Andrew Tate, 36 ans, et Tristan, 34 ans, sont soupçonnés d’avoir dupé plusieurs victimes dont des mineures a des fins d’exploitation sexuelle notamment pour la production de films pornographiques, selon le parquet chargé de la lutte contre le crime organisé (DIICOT).


    Migrants – Le ministère roumain des Affaires Etrangères a fait savoir aujourd’hui que les autorités canadiennes n’avaient pas confirmé le fait que des ressortissants roumains comptaient parmi les huit personnes décédés à la frontière américano – canadienne. Auparavant, la presse a informé que huit personnes, dont une famille de Roumains, avaient décédé alors qu’ils tentaient de traverser illégalement la frontière entre le Canada et les Etats Unis. Ils sont été découverts dans une zone marécageuse du fleuve qui sépare le Québec de l’Etat de New York. Une autre personne, le propriétaire de l’embarcation utilisée pour le transport des huit est portée disparue. Le président américain Joe Biden et le premier ministre canadien Justin Trudeau ont décidé la semaine dernière d’arrêter les demandeurs d’asile qui arrivent au Canada illégalement. Selon la police, l’accord n’a pas provoqué la tragédie des deux familles.

    Météo – Températures légèrement plus élevées durant les prochaines 24 heures en Roumanie, mais les pluies seront au rendez-vous presque partout. Le ciel sera couvert et les pluies domineront le nord, le centre, l’est et le sud-est. Des chutes de neige sont également possibles en montagne. Les maxima vont de 10 à 20 degrés et les minima de 1 à 8 degrés. On s’attend toutefois à ce que les maximas frôlent les 20 degrés à Bucarest.

  • Nu se confirmă cetăţenia română a persoanelor decedate la frontiera dintre Canada şi SUA

    Nu se confirmă cetăţenia română a persoanelor decedate la frontiera dintre Canada şi SUA

    Autorităţile canadiene nu au confirmat, până azi, cetăţenia celor opt persoane găsite decedate la frontiera dintre Canada şi Statele Unite ale Americii (SUA), făcând referire doar la originea română a unora dintre acestea, a transmis, sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Consulatul General al României la Montreal, s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute în mass-media referitoare la o familie de cetăţeni români găsiţi decedaţi în comunitatea autohtonă Akwesasne (la frontiera dintre provinciile canadiene Quebec şi Ontario şi statul american New York) şi a întreprins demersuri, pe lângă autorităţile canadiene, pentru a obţine informaţii cu privire la cetăţenia, identitatea şi circumstanţele producerii decesului.

    Opt persoane, printre care şi doi minori, au fost găsite decedate prin înecare, potrivit Informaţiilor preliminare obţinute de către reprezentanţii oficiului consular de la autorităţile canadiene.

    Iniţial au fost găsite şase persoane (cinci adulţi şi un minor), iar ulterior, în cadrul procedurilor de căutare şi salvare, au mai fost găsite două persoane (un adult şi un minor). Până la acest moment, autorităţile canadiene nu au confirmat cetăţenia victimelor, făcând referire doar la originea română a unora dintre acestea şi la faptul că cei doi minori aveau cetăţenia canadiană, fiind găsite şi paşapoartele canadiene ale acestora. A fost demarată o anchetă cu privire la acest caz, precizează MAE.

    Consulatul General al României la Montreal a contactat şi Ministerul de Externe al provinciei Quebec, pentru a obţine informaţii suplimentare referitoare la acest caz. Oficiul consular a primit confirmarea că solicitarea a fost transmisă autorităţilor canadiene competente pentru formularea unui răspuns.

    Cazul este gestionat în comun de autorităţile canadiene şi cele americane. Demersuri similare celor ale Consulatului General al României la Montreal au fost realizate şi pe lângă autorităţile americane de către Ambasada României la Washington, prin intermediul Biroului Ataşatului pentru Afaceri Interne, dar şi de către reprezentanţii Consulatului General al României la New York.

    MAE informează că niciuna dintre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din Canada şi SUA nu au primit solicitări de informaţii sau de asistenţă consulară legate de acest caz.

    Ambasada României la Washington, Consulatul General al României la New York şi Consulatul General al României la Montreal continuă dialogul cu autorităţile competente ale celor două ţări, fiind pregătite să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor, potrivit MAE.

    ——————————————–

    Opt persoane au murit în timp ce încercau să treacă ilegal din Canada în Statele Unite. Victimele au fost descoperite într-o zonă mlăştinoasă a fluviului aflat la graniţa dintre Quebec şi statul New York. Poliţia crede că tragedia s-ar fi produs în noaptea de miercuri spre joi. De asemenea, un bărbat presupus a fi proprietarul bărcii care ar fi transportat cele opt persoane, este dat dispărut. Vineri, poliţia locală a informat că se pare că victimele provin din două familii, una indiană şi una română, care încercau să ajungă ilegal în SUA.

    Preşedintele american, Joe Biden, şi premierul canadian, Justin Trudeau, au convenit săptămâna trecută să-i oprească pe solicitanţii de azil care vin în Canada de-a lungul întregii frontiere dintre cele două ţări şi nu doar la punctele oficiale de trecere a frontierei. Acordul,puternic criticat de grupurile pentru drepturile migranţilor, nu ar trebui să fi fost, potrivit Poliţiei locale, un factor în tragedia celor două familii, dat fiind că acestea încercau să meargă spre SUA, nu să intre în Canada.

  • Expoziția “Ritual and Memory” la New York

    Expoziția “Ritual and Memory” la New York

    New York și Chicago, din SUA, și Gatineau, din
    Canada, sunt orașe-gazdă pentru o expoziții ce aduce laolaltă piese arheologice
    din 11 țări europene, printre care și România, prin intermediul Muzeului
    Național de Istorie a României (MNIR). Astfel, publicul internațional poate lua
    contact cu vechile culturi de pe meleagurile noastre, aducând o nouă
    perspectivă istorică asupra acestor locuri, datini și tradiții. Am stat de
    vorbă cu muzeograful Cristiana Tătaru, unul dintre organizatorii expoziției din
    partea MNIR, despre ce reprezintă această expoziție și cum a fost ea realizată:


    Expoziția Ritual & Memory: The Ancient Balkans face parte dintr-un
    proiect care a început acum trei ani și care se numește First Kings of
    Europe, care este coordonat de Field Museum din Chicago. Ei au avut șansa să
    primească un grant extraordinar din partea statului american, care se numește
    National Endowment for Humanities: Democracy wisdom, un grant pe care nu
    foarte multe muzee din Statele Unite reușesc să-l obțină. Și este o șansă
    extraordinară, pentru că muzeele din Statele Unite ale Americii nu au foarte
    mult patrimoniul din epoca neolitică, epoca bronzului și începutul epocii
    fierului în colecțiile lor. De aceea, piesele pe care le prezentăm în cadrul
    acestor expoziții, trei expoziții, sunt absolut extraordinare pentru publicul
    american.

    Expozițiile, în primul rând, vor să aducă în atenția publicului
    trecerea aceasta care s-a petrecut între neolitic și epoca bronzului, adică
    trecerea de la comunitățile pașnice de oameni care trăiau în comunități
    restrânse către acele comunități conduse de lideri. Cum s-au născut liderii?
    Cum a apărut aristocrația în comunități? Și, pentru că, din păcate, din
    neolitic, epoca bronzului și începutul epocii fierului, în spațiul balcanic nu
    avem texte scrise, obiectele, de fapt descoperirile arheologice spun această
    poveste a nașterii regilor. Muzeul Național de Istorie a României, cu sprijinul
    Muzeului Județean Buzău, Muzeului Național al Olteniei din Craiova, Complexului
    Național Piatra Neamț, Muzeului Național de Istorie din Transilvania, Muzeul
    Civilizației Gumelnița din Oltenița au reușit să adune la un loc un număr de 94
    de artefacte, începând cu epoca neolitică până la începutul epocii fierului.

    Și, trebuie să mărturisesc, că sunt piese absolut speciale și șansa de a le
    vedea în același loc cu piese din alte 11 țări balcanice, precum Croația,
    Albania, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina a fost cu totul și cu totul inedit,
    pentru că am realizat că sunt foarte multe lucruri care ne unesc cu aceste
    țări. Și că în acele epoci, 5000-4500 înainte de Hristos, până în preajma
    anilor 1000 înainte de Hristos, de fapt, eram foarte similari și aveam credințe,
    și ritualuri, și ceremonii, de ce nu, similare.



    Cum a fost
    primită expoziția de către publicul american? Și cum pot românii să vadă, în
    mediul virtual, expoziția Ritual & Memory de la New York?


    Expoziția de la New York s-a deschis pe 22 septembrie, la sediul Institute
    for the Study of the Ancient World, un institut tânăr din cadrul Universității
    din New York, și lumea a fost extrem, extrem de încântată. Deja sunt review-uri
    foarte apreciative în presă. Și, deși este o expoziție mică, de numai 200 de
    piese din această selecție foarte mare, sunt prezentate în două săli, este
    foarte elegantă și deja se formează cozi la intrarea în institut. Din fericire,
    este foarte bine plasat, la 3 minute de Metropolitan Museum, dar, așa cum ne-au
    spus și ei, review-urile din presa americană de cultură sunt cele care aduc cei
    mai mulți vizitatori institutului. Pentru publicul din România, care, din
    păcate, nu are acces și nu poate călătorii așa cum și-ar dori, săptămânal la
    New York sau lunar, pot vedea prezentarea expoziției, și anume o selecție de
    fotografii și textele de prezentare pe site-ul     https://ritualandmemory.com/
    și vor vedea acolo o selecție extraordinară de piese, precum și cât de frumos
    sunt prezentate piesele provenite din România.



  • Reprezentanții speciali pentru Holocaust din 10 state condamnă Rusia

    Reprezentanții speciali pentru Holocaust din 10 state condamnă Rusia

    Coordonatorii speciali pentru problematica Holocaustului din Canada, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Germania, Israel, Olanda, România, Marea Britanie, SUA au semnat, cu ocazia comemorării masacrului de la Babyn Yar, o declaraţie comună prin care condamnă acţiunile Rusiei în Ucraina, a anunţat reprezentantul Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru.



    Nu trebuie să uităm niciodată oribilele crime împotriva umanităţii care au avut loc acum 81 de ani, când circa 34.000 evrei au fost ucişi de nazişti şi de complicii lor la Babyn Yar. Timp de 45 de ani după sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a cenzurat documentaţia despre Holocaust, inclusiv cercetările şi documentaţia din arhive ce vizează masacrul evreilor de la Babyn Yar, se precizează în textul declaraţiei.



    Potrivit semnatarilor declaraţiei, nu se poate permite ca memoria acelor victime şi a celor care au fost ucişi în perioada Holocaustului să fie dezonorate, şterse sau instrumentalizate cinic pentru a atinge obiective politice.



    În acest context, este îngrozitor că Vladimir Putin încearcă să îşi justifice războiul său neprovocat împotriva Ucrainei prin distorsionarea şi revizuirea istoriei Holocaustului. A spune că Ucraina democratică de astăzi trebuie să fie de-nazificată este o insultă către toţi cei care au suferit sub regimul nazist din Ucraina şi de peste tot. O astfel de distorsionare erodează înţelegerea despre Holocaust, afectează memoria Holocaustului şi subminează eforturile contemporane globale de prevenire a atrocităţilor în masă în aşa fel încât să nu mai aibă loc vreodată un alt Holocaust, transmit semnatarii declaraţiei.



    Conform documentului, ţările semnatare stau împreună în susţinerea pe care o acordă drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, mai ales prin combaterea distorsionării istorice şi prin consolidarea cercetării, educaţiei şi memorializării autentice a Holocaustului.



    Înţelegerea istoriei care a dus la atrocităţile din trecut ne poate ajuta să identificăm şi, sperăm, să prevenim astfel de abominaţii în viitor, se mai menţionează în declaraţia comună.



    Cea de-a patra Convenţie de la Geneva pentru protejarea civililor în situaţii de conflict armat, semnată urmare celui de-al doilea Război Mondial, prevede că transferul ilegal sau deportarea persoanelor protejate de aceasta constituie o încălcare gravă şi o crimă de război, amintesc semnatarii declaraţiei.



    Semnatarii au mai transmis că susţin toate eforturile de păstrare a dovezilor atrocităţilor, inclusiv cele realizate de Curtea Penală Internaţională, ONU, misiunile de experţi din cadrul Mecanismului Moscova al OSCE şi altele.

  • Terre Blanche

    Terre Blanche

    Installée à Chambéry, en France, l’auteure française d’origine roumaine, Simona Ferrante, a lancé récemment, en Roumanie, la traduction en roumain de son deuxième roman Terre Blanche, paru chez RaphaëlEditions. Traduit du roumain par l’auteure-même, sous le titre Tărâmul Inocenţei, le roman est paru chez les Editions National, dans la collection Violet, coordonnée par Violeta Borzea. Pour apprendre davantage sur ce roman dont l’action se passe au Canada, écoutez Simona Ferrante en dialogue avec Ioana Stancescu.

  • Info Sport

    Info Sport

    Echipa de fotbal FCSB a câștigat cu 1-0 prima manșă a confruntării cu
    formația slovacă Dunajska Streda, contând pentru turul trei preliminar al
    competiției europene Conference League    . Vicecampioana României a înscris în
    minutul 69 al partidei prin fundașul eston Joonas Tamm, care a reluat în plasă,
    cu capul, balonul centrat din lovitură liberă de muntenegreanul Risto Radunović. FCSB a dominat jocul, atât tactic,
    cât și la nivelul angajamentului, iar acum are prima șansă de calificare.
    Partida retur este programată joia viitoare, pe Arena Națională din București.
    Dacă trece de Dunajska Streda, FCSB va întâlni, în confruntarea decisivă pentru
    accesul în grupele Conference League, învingătoarea dintre Viking Stavanger,
    din Norvegia, și Sligo Rovers, din Irlanda.


    În Canada, la Halifax, au loc în aceste zile Campionatele Mondiale de
    kaiac-canoe.     Principalul favorit la medalii al delegației române, Cătălin
    Chirilă, s-a calificat miercuri în finala probei de canoe simplu pe distanța de
    500 de metri după ce a câștigat seria din care a făcut parte. Cu un minut, 50
    de secunde și 27 de sutimi, el a înregistrat cel mai bun timp din seriile de
    miercuri, cu peste două secunde mai bun decât cel al brazilianului Isaquias
    Queiroz, campion olimpic la 1000 de metri.
    Acum doi ani, la Mondialele de la Copenhaga, niciun sportiv sau echipaj
    român nu a prins vreo finală. Nici în 2019, la Szeged, în Ungaria, România nu a
    câştigat vreo medalie, cea mai bună clasare fiind reuşită de Victor Mihalachi
    şi Cătălin Chirilă, locul 5 în finala probei de canoe dublu la 1.000 de metri,
    care le-a adus și calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Ultima medalie
    românească la Mondiale datează din 2017, când, la Racice, în Cehia, Victor
    Mihalachi şi Leonid Carp au cucerit argintul la canoe dublu în proba de 500 de
    metri.


    Simona Halep a abandonat, miercuri, în optimile de finală ale turneului
    WTA 250 de la Washington, dotat cu premii totale de 251.750 de dolari.     Românca,
    a treia favorită, a fost nevoită să se retragă din motive medicale după 66 de
    minute, la scorul de 7-5, 2-0 pentru oponenta sa, rusoaica Ana Kalinskaia. La
    dublu, perechea româno-cehă Monica Niculescu / Lucie Hradecka s-a calificat în
    semifinale, după ce a învins cuplul american Makenna Jones / Sloane Stephens cu
    7-6, 3-6, 10-2.


  • Info Sport

    Info Sport

    Echipa de fotbal FCSB a câștigat cu 1-0 prima manșă a confruntării cu
    formația slovacă Dunajska Streda, contând pentru turul trei preliminar al
    competiției europene Conference League    . Vicecampioana României a înscris în
    minutul 69 al partidei prin fundașul eston Joonas Tamm, care a reluat în plasă,
    cu capul, balonul centrat din lovitură liberă de muntenegreanul Risto Radunović. FCSB a dominat jocul, atât tactic,
    cât și la nivelul angajamentului, iar acum are prima șansă de calificare.
    Partida retur este programată joia viitoare, pe Arena Națională din București.
    Dacă trece de Dunajska Streda, FCSB va întâlni, în confruntarea decisivă pentru
    accesul în grupele Conference League, învingătoarea dintre Viking Stavanger,
    din Norvegia, și Sligo Rovers, din Irlanda.


    În Canada, la Halifax, au loc în aceste zile Campionatele Mondiale de
    kaiac-canoe.     Principalul favorit la medalii al delegației române, Cătălin
    Chirilă, s-a calificat miercuri în finala probei de canoe simplu pe distanța de
    500 de metri după ce a câștigat seria din care a făcut parte. Cu un minut, 50
    de secunde și 27 de sutimi, el a înregistrat cel mai bun timp din seriile de
    miercuri, cu peste două secunde mai bun decât cel al brazilianului Isaquias
    Queiroz, campion olimpic la 1000 de metri.
    Acum doi ani, la Mondialele de la Copenhaga, niciun sportiv sau echipaj
    român nu a prins vreo finală. Nici în 2019, la Szeged, în Ungaria, România nu a
    câştigat vreo medalie, cea mai bună clasare fiind reuşită de Victor Mihalachi
    şi Cătălin Chirilă, locul 5 în finala probei de canoe dublu la 1.000 de metri,
    care le-a adus și calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Ultima medalie
    românească la Mondiale datează din 2017, când, la Racice, în Cehia, Victor
    Mihalachi şi Leonid Carp au cucerit argintul la canoe dublu în proba de 500 de
    metri.


    Simona Halep a abandonat, miercuri, în optimile de finală ale turneului
    WTA 250 de la Washington, dotat cu premii totale de 251.750 de dolari.     Românca,
    a treia favorită, a fost nevoită să se retragă din motive medicale după 66 de
    minute, la scorul de 7-5, 2-0 pentru oponenta sa, rusoaica Ana Kalinskaia. La
    dublu, perechea româno-cehă Monica Niculescu / Lucie Hradecka s-a calificat în
    semifinale, după ce a învins cuplul american Makenna Jones / Sloane Stephens cu
    7-6, 3-6, 10-2.


  • Jurnal românesc – 26.05.2022

    Jurnal românesc – 26.05.2022

    Departamentul pentru Românii
    de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și
    Egalității de Șanse și Ministerul Sportului, anunţă organizarea celei de-a 13-a
    ediții a Programului de tabere ARC.     Sunt invitați să participe
    1.225 de elevi, studenți, tineri și profesori români din comunităţile istorice
    şi din diaspora. Prioritate au cei care se află la prima participare, elevii cu
    rezultate bune la învăţătură, câştigătorii olimpiadelor, concursurilor
    naţionale şi internaţionale, cei cu rezultate şi aptitudini deosebite în sport,
    muzică, arte plastice, cei care cu obţinut rezultate remarcabile în promovarea
    identităţii româneşti şi membrii activi sau simpatizanţi ai mediului asociativ
    românesc din ţările de reşedinţă şi care se implică în activitatea acestora.

    Pentru grupurile care se vor constitui în diaspora, DRP recomandă ca
    dimensiunea acestora să fie de minimum 9 copii obligatoriu însoţiti de un
    adult. Programul Tabere ARC 2022 va fi organizat, în serii de câte
    7 zile, în perioada 18 iulie – 22 august, în Centrele de Agrement Oglinzi, din
    judeţul Neamţ, și în perioada 18 iulie – 15 august, la Sângeorz -Băi, în
    judeţul Bistrița-Năsăud. Timp de şapte zile, grupurile de tineri şi cadre
    didactice vor dezvolta comunicarea în limba română, vor afla lucruri neştiute
    poate despre istoria României şi vor participa la excursii la obiectivele
    turistice din zonele respective. Pentru unii dintre ei, aceasta poate fi
    singura ocazie să afle lucruri despre ţara unde s-au născut şi au copilărit
    părinţii lor,     a spus ministrul Familiei, Gabriela Firea. Înscrierile se
    pot face până la data de 17 iunie la adresa de e-mail taberearc@dprp.gov.ro. În
    ultimii 30 de ani, peste 26.000 de elevi, tineri, studenţi şi profesori au
    participat la taberele ARC.




    Ambasada României în Canada
    anunţă organizarea unui consulat mobil în comunitatea River Glade, din
    Provincia New Brunswick, în perioada 27-28 mai. Tmp de două zile, la sediul
    Bisericii Ortodoxe Române Sfântul Varlaam    , reprezentanți ai
    Consulatului General al României la Montreal le vor oferi servicii și asistență
    consulară cetățenilor români din zonă. Vor fi preluate date în vederea emiterii
    pașapoartelor electronice și a titlurilor de călătorie, vor fi întocmite acte
    notariale, eliberate adeverințe de cazier şi vor fi preluate dosare pentru
    transcrieri de certificate de naștere, de căsătorie sau de deces. Consulatul
    României la Montreal reaminteşte că serviciile vor fi prestate în ordinea
    programărilor care s-au putut face până la data de 23 mai. Peste 230.000 de
    români trăiesc în Canada, cei mai mulţi în provinciile Ontario, Quebec, Alberta
    și British Columbia.




    Expoziția
    Diptic/Materialităţi monocrome, semnată de Petru Lucaci, este
    deschisă la Galeria Brâncuşi a Institutului Cultural Român de la
    New York, în perioada 26 mai
    – 1 iulie.     Manifestarea pune în evidență o îndelungată investigație
    estetică, axată asupra culorii negru, pe care Petru Lucaci o folosește aproape
    exclusiv din anul 2000 și cuprinde lucrări ce aparțin unor importante proiecte
    anterioare, precum Noctumbre şi Clarobscur. Petru
    Lucaci trăiește și lucrează la București şi este artist, educator, curator și
    manager cultural. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice N.
    Grigorescu din Bucureşti şi are un Doctorat în arte vizuale cu tema
    Despre negru susținut în 2006. În prezent este profesor la
    Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Din 2010 este președinte al Uniunii
    Artiștilor Plastici din România și director al Revistei Arta, iar din 2011 este
    director artistic al Centrului de producție culturală contemporană Victoria Art
    Center. A organizat peste 50 de expoziții personale şi a participat la peste
    300 evenimente de grup şi colective în ţară şi străinătate.




    Expoziţia A Map of the
    World as Seen by Him, semnată de Vlad Nancă, mai este deschisă până la 31
    mai la Institutul de Artă Contemporană din Sofia, în Bulgaria.     Artistul s-a inspirat în realizarea
    lucrărilor din arhitectura modernistă, din peisajul urban din Sofia în perioada
    socialistă, din astronautica sovietică şi din obsesia pentru progresul
    ştiinţific care şi-a lăsat amprenta în forma unor picturi murale şi mozaicuri
    pe teritoriul Europei de Est. În pregătirea expoziţiei, Nancă le-a redescoperit
    pe sculptoriţa bulgară Velichka Believa şi pe arhitectul Henrieta Delavrancea,
    o forţă a modernismului românesc şi proiectant al mai multor clădiri din oraşul
    bulgăresc Balcic. Vlad Nancă s-a născut în 1979 la Bucureşti. A absolvit secţia
    de Fotografie şi Imagine a Universităţii Naţionale de Arte din capitală. S-a
    afirmat ca artist la începutul anilor 2000, iar lucrările sale au fost expuse
    la Bucureşti, Sibiu, Stuttgart, Viena, Bergamo, Trento şi Berlin.


  • 07.03.2022 (mise à jour)

    07.03.2022 (mise à jour)

    Ukraine – Bucarest – Le nombre de citoyens ukrainiens ayant demandé l’asile politique en Roumanie approche les 3300. A ce nombre s’ajoutent 34.000 réfugiés ukrainiens qui sont entrés ces 24 dernières heures en Roumanie dont 26.000 ont juste transité notre territoire. Cette semaine, le Gouvernement de Bucarest enverra à Bruxelles les données officielles concernant les dépenses qu’il a faites pour prendre en charge les réfugiés ukrainiens. L’argent, un peu plus de 50 millions de lei, soit quelque 10 millions d’euros, sera offert par Bruxelles des fonds européens réservés à ce type de problèmes. Entre temps, à Suceava, les autorités annoncent la mise en place d’un Centre d’aide humanitaire pour l’Ukraine censé permettre la collecte et le transport des aides internationales vers les régions ukrainiennes les plus touchées par la guerre. Depuis le début du conflit, plus de 260.000 Ukrainiens sont arrivés en Roumanie.

    Défense – Le ministre roumain de la Défense, Vasile Dîncu, a rencontré lundi son homologue néerlandaise, Kajsa Ollongren, sur la base aérienne 57 de Mihail Kogălniceanu (sud-est). L’occasion pour le responsable roumain de souligner le rôle de la consolidation des relations de coopération bilatérale dans des domaines tels la défense et la sécurité. Et Dîncu de saluer la présence d’un détachement de quelque 150 militaires venus des Pays-Bas pour participer à l’exercice multinational Rapid Falcon 22, aux côtés de plusieurs militaires roumains appuyés par des hélicoptères roumains et américains. Selon le ministère roumain de la Défense, cet exercice est censé accroitre l’interopérabilité et la capacité commune de réaction, mais aussi développer des relations fonctionnelles entre les structures participantes. Le dignitaire roumain a condamné la guerre menée par la Russie, tout en précisant que la Roumanie est solidaire avec le peuple ukrainien et soutient inconditionnellement l’intégrité et la souveraineté territoriale de l’Ukraine voisine, à l’intérieur des frontières mondialement reconnues.

    Bataillon – Des soldats du contingent belge de la Force de réaction rapide de l’Otan activée par le Conseil de l’Atlantique Nord le 25 février, sont arrivés lundi en Roumanie, a fait savoir le Ministère de la Défense nationale de Bucarest. La semaine dernière, la Roumanie a reçu sur son territoire des militaires français appuyés par des moyens techniques du 27ème Bataillon des Chasseurs alpins d’Annecy. Le BCA français a été le premier élément terrestre de la Force de réaction rapide de l’Otan déployé en Roumanie suite à la décision du Conseil du 25 février. Au total, 500 militaires français et 300 belges rejoindront les soldats roumains dans le cadre des mesures adoptées pour le renforcement du Flanc Est de l’Otan.

    Diplomatie – Le Canada reprendra en juillet, ses activités de police aérienne en Roumanie, à l’aide de six avions CF-18, a fait savoir lundi le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu. En visite à Bucarest, la cheffe de la diplomatie canadienne, Melanie Joly, a précisé que d’ici le mois de juillet, le nombre de soldats canadiens déployés en Roumanie pourrait se monter jusqu’à 200 personnes. « On a renforcé notre présence sur le flanc oriental de l’Alliance, on a mis une frégate à la disposition de l’Otan et on est prêt à faire tout ce qu’il faut faire pour être sûrs que la Roumanie et tout le flanc oriental seront bien protégés, après avoir vu ce que l’offensive de Poutine a fait dans l’Ukraine voisine » a précisé Mélanie Joly. « La Roumanie et le Canada sont d’accord que les alliances et les partenariats renforcés sont cruciaux pour faire face aux défis actuels et futurs », lit-on dans une déclaration commune des deux ministres, signée lundi, à Bucarest. Les deux pays ont décidé de coordonner leurs efforts pour consolider la relation transatlantique sous toutes les formes de coopération.

    Covid en Roumanie – La Roumanie ne prolongera pas l’état d’alerte sanitaire ne au-delà du 8 mars. Précisons que l’état d’alerte a été institué en mai 2020, au bout de deux mois d’état d’urgence. D’autre part, le pays a rapporté lundi quelque 3 200 contaminations au coronavirus, confirmées en 24h, ainsi que 32 décès. Presque 3000 doses de vaccin anti-Covid ont été administrées en Roumanie ces 24 dernières heures.

    Météo – Il fait froid en cette période, en Roumanie. Le ciel demeure couvert et des précipitations sous forme de neige et de la giboulée tomberont dans les régions à l’extérieur de l’arc carpatique. Il neigera sur les régions collinaires et sur les sommets des Carpates. Le vent soufflera légèrement sur l’ensemble du territoire et plus fort en altitude. Les températures maximales iront de -1 à 7 degrés. Une alerte aux chutes de neige est en vigueur en Roumanie jusqu’à mardi soir.

  • 07.03.2022

    07.03.2022

    Ukraine – conflit – Les
    forces russes poursuivent les bombardements sur plusieurs villes ukrainiennes.
    A Irpine, près de Kiev, des tirs russes ont frappé un pont sous lequel des
    réfugiés s’étaient mis à l’abri, plusieurs personnes perdant la vie. A Mariupol,
    ville encerclée par l’armée russe, deux tentatives d’ouvrir des couloirs
    humanitaires ont échoué, les parties s’accusant l’une l’autre du non-respect du
    cessez-le-feu. Odessa, le plus grand port de l’Ukraine, craint toujours une
    attaque russe. De son côté, le président ukrainien, Volodymyr Zelensky a
    condamné les attaques russes contre les civils, affirmant que les bombardements
    d’artillerie et les attaques de missiles sur les civils ne seraient jamais
    oubliés. Les forces terrestres ukrainiennes affirment avoir causé des pertes de
    11 000 soldats dans les rangs de l’armée russe et des quantités importantes
    d’équipements, dont 300 chars et un milliers de blindés. A son tour, l’armée
    russe a accepté de cesser le feu et d’ouvrir ce lundi plusieurs couloirs
    humanitaires pour évacuer la population. Toutefois, Kiev refuse les couloirs
    humanitaires vers le Bélarus et la Russie proposés par Moscou, annonce l’AFP.


    Les
    efforts diplomatiques de négocier la fin de cette guerre se sont poursuivis. Le
    président français, Emmanuel Macron, s’est entretenu à nouveau par
    téléphone avec le président russe Vladimir Poutine, qui s’est dit décidé
    d’atteindre ses objectifs en Ukraine à tout prix, soit « par la
    négociation, soit par la guerre », selon l’AFP. Le Pape François a fait
    dimanche un appel pour que la guerre en Ukraine s’arrête et pour que « de
    vrais couloirs humanitaires » soient créés pour faciliter l’arrivée de l’assistance
    humanitaire à ceux qui en ont besoin. De même, aux côtés des leaders du monde
    entier, le président turc Recep Tayyip Erdogan a demandé à son homologue russe
    d’arrêter les combats en Ukraine, de permettre la création de couloirs
    humanitaires et de signer un accord de paix.


    Ukraine – réactions – Entre
    temps, plus d’un million et demi de personnes ont fui l’Ukraine depuis le début
    de l’invasion russe, le 24 février dernier, a fait savoir l’ONU. Il s’agit de
    la crise des réfugiés avec la croissance la plus rapide en Europe, après la
    Seconde guerre mondiale. Dans les grandes villes à travers l’Europe et les
    Etats-Unis, de nouvelles manifestations de protestation contre cette guerre ont
    eu lieu, tout comme dans une soixantaine de villes de Russie. Ici, quelques
    milliers de manifestants ont été arrêtés par la police russe.






    Ukraine – Bucarest – Les menaces
    de la Russie concernant la possibilité que des avions ukrainiens décollent
    d’aéroports des pays voisins de l’Ukraine, y compris de Roumanie, représentent
    une « rhétorique » qui « cherche à détourner l’attention de ce qui se passe
    réellement sur le terrain en Ukraine, où des civils sont tués ». La déclaration
    a été faite par le premier ministre Nicolae Ciucă sur une chaîne de télévision
    privée, où il a expliqué qu’un seul avion ukrainien était entré dans l’espace
    aérien roumain le premier jour de la guerre, et qu’il avait quitté la Roumanie
    sans armes. Antérieurement, la Russie avait averti les pays voisins de
    l’Ukraine, dont la Roumanie, qu’ils seraient considérés comme cobelligérants
    s’ils recevaient des avions de combat de Kiev sur leur territoire. D’autre
    part, dans la Base de Mihail Kogălniceanu (sud-est de la Roumanie), il y a
    maintenant des détachements de troupes aéroportées, ainsi que des pilotes et du
    personnel technique pour 14 avions Eurofighter Typhoon d’Allemagne et d’Italie.
    Ils rejoignent des aéronefs roumains et huit autres avions américains F-16
    Fighting Falcon dans des missions renforcées de police du ciel. Cette semaine,
    le gouvernement de Bucarest se propose d’approuver un projet de loi qui
    permettrait le stationnement sur le territoire roumain d’un plus grand nombre
    de troupes étrangères appartenant à l’Alliance de l’Atlantique Nord. Cette
    semaine également, le cabinet de Bucarest enverra à Bruxelles les données officielles
    relatives aux dépenses effectuées jusqu’à présent avec les réfugiés arrivés en
    Roumanie. Le montant, un peu plus de 50 millions de lei (environ 10 millions
    d’euros), sera réglé à partir des fonds disponibles au niveau européen pour la
    gestion de ce problème. Pendant ce temps, la mise en place du Centre logistique
    d’aide humanitaire pour l’Ukraine a commencé à Suceava (nord de la Roumanie).
    Il permettra la collecte, mais aussi le transport de dons internationaux dans
    les zones les plus touchées par la guerre du pays voisin. Selon la Police aux
    frontières, depuis le début de la guerre, plus de 260 000 Ukrainiens sont
    entrés en Roumanie.




    Diplomatie – La cheffe de la
    diplomatie canadienne, Melanie Joly, effectue une visite en Roumanie, à
    l’invitation de son homologue, Bogdan Aurescu, avec lequel elle doit avoir
    lundi des consultations politiques. Les deux responsables se pencheront
    notamment sur les 55 ans de relations bilatérales continues entre la Roumanie
    et le Canada et sur la nécessité de valoriser le potentiel de la coopération
    bilatérale à caractère stratégique. Les échanges porteront aussi que les
    évolutions engendrées par l’agression militaire russe en Ukraine et sur ses
    conséquences humanitaires et sécuritaires et sur la gestion cohérente de cette
    crise humanitaire avec la participation des institutions européennes, des Etats
    membres de l’UE et d’autres Etats partenaires tels le Canada, le Royaume-Uni ou
    encore les Etats-Unis.












    Défense – Le ministre roumain de la
    Défense, Vasile Dîncu, doit rencontrer ce lundi son homologue néerlandaise, Kajsa
    Ollongren, sur la base aérienne 57 de Mihail Kogălniceanu (sud-est). A présent,
    un détachement de quelque 150 militaires venus des Pays-Bas se trouve en
    Roumanie, sur la base mentionnée. Ils participeront du 7 au 24 mars à
    l’exercice multinational Rapid Falcon 22, au département de Tulcea, aux côtés
    de plusieurs militaires roumains et des hélicoptères roumains et américains. Selon
    le ministère roumain de la Défense, cet exercice est censé accroitre l’interopérabilité
    et la capacité commune de réaction, mais aussi développer des relations fonctionnelles
    entre les structures participantes.




    Covid en Roumanie – La
    Roumanie a rapporté ce lundi près de 3 200 contaminations au coronavirus, confirmées
    en 24h, ainsi que 31 décès survenus ces 24 dernières heures à cause de cette
    maladie. Vu cette tendance à la baisse l’état d’alerte sanitaire ne sera plus
    prolongé en Roumanie après le 8 mars. « L’épidémie de Covid-19 connaît une
    pente descendante accélérée et sa 5e vague touche à sa fin », a
    expliqué le chef de l’Etat. Mis en place en mai 2020, après deux mois d’état
    d’urgence et de confinement général, sur toile de fond de l’arrivée de la
    pandémie en Roumanie, l’état d’alerte sanitaire a été prolongé depuis. Les
    nombreuses restrictions imposées ces deux dernières années ont touché tant
    l’économie que la cohésion sociale en Roumanie. Depuis le déclenchement de la
    pandémie sur le territoire roumain, plus de 2 millions 700 mille Roumains ont
    été infectés, dont plus de 63 000 sont décédées. A noter aussi que la Roumanie
    a le taux de couverture vaccinale le plus bas en UE, après la Bulgarie.


    Météo – Le temps est plutôt morose en
    Roumanie en ce début de semaine et il fera assez froid pour cette période de
    l’année. Il y a des précipitations sur la plupart des régions, notamment sous
    forme de neige et de giboulée. Une vigilance à la neige concerne l’ensemble du
    pays jusqu’à mardi dans la soirée. Les maxima de ce lundi iront de 0 à 5 degrés.
    Ciel couvert et 1 degré à midi à Bucarest.

  • 15/02/2022 (mise à jour)

    15/02/2022 (mise à jour)

    Covid — Sur la toile de fond d’une tendance à la baisse des cas de contamination au coronavirus et du nombre de patients en soins intensifs, les autorités roumaines étudient une future levée des restrictions qui sera toutefois conditionnée par plusieurs critères. Pour l’instant il n’y a pas de calendrier pour l’allègement des restrictions, a précisé le ministre de la Santé, Alexandru Rafila. Mardi, la Roumanie a rapporté près de 22 000 cas d’infection confirmés en 24 h et 204 décès, dont 9 antérieurs à l’intervalle mentionné. Mardi encore, 1 155 malades de Covid étaient en soins intensifs.



    UE — Le président roumain, Klaus Iohannis, participe mercredi, à Paris, à l’invitation de son homologue français, Emmanuel Macron, à un dîner de travail informel consacré à la situation au Sahel. Jeudi et vendredi, le chef de l’Etat roumain participera au 6e Sommet UE – Union africaine (UA), organisé à Bruxelles. Selon l’Administration présidentielle, à cette occasion, Klaus Iohannis doit mettre en évidence les efforts constants de la Roumanie pour l’accomplissement des objectifs communs UE-UA, des objectifs fondés sur la paix, la sécurité et la bonne gouvernance, qui visent à soutenir le milieu privé et l’intégration économique, tout comme le développement économique durable via l’éducation, la culture et la formation professionnelle, sans oublier le financement de la croissance économique et durable, les changements climatiques, la transition énergétique, la santé et la production de vaccins. En marge du sommet UE-UA, le président roumain doit s’entretenir aussi avec la cheffe du Parlement européen, Roberta Metsola.



    Défense — Le ministre roumain de la Défense, Vasile Dîncu, participera, mercredi et jeudi, à la réunion de ses homologues des Etats membres de l’OTAN, qui aura lieu au Quartier général de l’Alliance de Bruxelles. Selon le ministère de la Défense, la réunion constitue un repère important pour ce qui est des décisions qui seront adoptées par les leaders des Etats alliés au Sommet de Madrid, qui aura lieu les 29 et 30 juin. Les débats aborderont notamment la situation sécuritaire engendrée par le comportement agressif de la Russie dans le voisinage du flanc est de l’OTAN et ses implications pour la sécurité transatlantique. Egalement à l’agenda — les aspects relatifs à la continuation du processus d’adaptation de la posture de dissuasion et de défense de l’Alliance aux nouvelles conditions au niveau sécuritaire, indique un communiqué du ministère roumain de la Défense. En marge de la réunion, le dignitaire roumain prendra part à la cérémonie de signature de la lettre d’adhésion de la Roumanie au projet de l’OTAN Air Battle Decisive Munitions (ABDM), développé par la Division d’investissements pour la défense de l’Alliance (IS-DI).




    Energie — Le premier ministre roumain, Nicolae Ciucă, a participé, à Bucarest, à la réunion du Comité interministériel dans le domaine de l’énergie, afin d’examiner la série de mesures censées contribuer à protéger la population et l’économie des effets de la hausse des prix de l’énergie et du gaz. Dans ce contexte, la solution de simplification des procédures de décompte des factures aux fournisseurs a été présentée, et elle entrera en vigueur après sa publication au Journal officiel. Selon un communiqué du gouvernement, la collecte de propositions avancées par les partenaires de dialogue social et les autorités responsables se poursuivra, et la semaine prochaine, les rencontres pour discuter des solutions reprendront.



    Diplomatie — La Roumanie et le Canada partagent des points de vue similaires concernant la situation de sécurité inquiétante à proximité de l’Ukraine et de la région de la mer Noire. Les deux pays estiment qu’il est nécessaire de poursuivre les démarches en vue de la désescalade, lit-on dans un communiqué du ministère des AE de Bucarest, publié suite à l’entretien téléphonique entre le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, avec son homologue canadienne Mélanie Joly. Les deux responsables ont salué les mesures concrètes prises par l’OTAN et les Etats alliés, qui indiquent l’engagement collectif ferme en faveur de la sécurité des alliés se trouvant sur le flanc est de l’OTAN.



    DNA — La Direction nationale anticorruption (DNA) de Roumanie estime que le projet qui supprime la Section d’investigation des infractions dans le domaine de la justice adopté par le gouvernement n’est pas un progrès vers une lutte efficace contre la corruption de haut niveau. Bien au contraire, cela entraîne la perte des ressources et des compétences en matière de poursuites pénales et favorise la perpétuation de la non-spécialisation des procureurs, qui seront en charge de cas de corruption qui concernent les magistrats. Dans un communiqué, le Parquet anticorruption de Roumanie affirme encore qu’une seule structure, soit ladite Section qui sera bientôt supprimée, sera remplacée par 16 structures différentes du ministère Public. De l’avis de la DNA, la manière de sélectionner des procureurs qui seront en charge des cas visant les magistrats est, à son tour, de nature à compromettre la perspective d’avoir des enquêtes professionnelles et efficaces.



    Tennis — Ce mardi, au tournoi WTA 500 de Dubaï, la Roumaine Gabriela Ruse (n° 59 WTA), arrivée par qualifications, s’est imposée au premier tour face à Paula Badosa d’Espagne, 3e favorite de la compétition et n° 5 mondiale. Sa prochaine adversaire sera sa compatriote, Simona Halep (23e mondiale) et championne à Dubaï en 2015 et 2020. Celle-ci a vaincu lundi au premier tour l’Américaine Alison Riske. Simona Halep a aussi gagné tous ses matchs contre Gabriela Ruse. Mardi encore, la joueuse de tennis roumaine Irina Begu (n° 54 WTA) s’est inclinée, après deux heures de jeu, devant l’Ukrainienne Daîana Iastremska (n° 145 WTA), venue des qualifications, au premier tour du tournoi WTA 500 de Dubaï.


  • 06.08.2021

    06.08.2021

    Energie – La Roumanie et le Canada ont signé jeudi, à Bucarest, un protocole d’entente visant à renforcer la coopération dans le domaine de l’énergie nucléaire civile. Le document a été signé par le ministre roumain de l’Energie Virgil Popescu et par l’ambassadrice du Canada en Roumanie Annick Goulet. Selon le premier ministre roumain Florin Cîţu, présent lui aussi à l’événement, l’industrie canadienne a une expérience d’exception dans les projets CANDU et a déjà entrepris avec succès des travaux de réfection et de construction d’unités CANDU. Les partenaires canadiens prendront part aux projets nucléaire-énergétiques de la centrale de Cernavodă, dans le sud-est de la Roumanie, et à ceux du domaine de l’énergie nucléaire civile de Roumanie, a encore précisé M. Cîţu. Les investissements sont vitaux et je me réjouis que les partenaires canadiens rejoignent les partenaires américains pour développer le domaine nucléaire en Roumanie, a conclu le premier ministre Cîţu. De son côté, l’ambassadrice Annick Goulet a souligné que la coopération dans le domaine nucléaire a été l’un des piliers de la relation entre le Canada et la Roumanie, qui durait depuis 55 ans.

    Coronavirus – Vendredi, les autorités roumaines ont rapporté 230 cas de contamination au nouveau coronavirus et cinq décès des suites de l’infection. 500 malades sont hospitalisés actuellement, dont 68 en soins intensifs. D’après une analyse de l’Institut national de santé publique, plus de 80% des personnes testées positives la semaine dernière n’étaient pas vaccinées contre la Covid-19. Jeudi, le gouvernement de Bucarest a prolongé l’état d’alerte pour encore 30 jours.

    Moldavie – Le nouveau gouvernement moldave pro-européen devrait recevoir l’investiture du Parlement de Chişinău dans la journée. Le législatif se réunit en séance extraordinaire pour voter ou pas l’exécutif de 13 ministres formé par Natalia Gavriliţă. Parmi les priorités du cabinet Gavriliţă comptent la réforme de la Justice, la lutte contre la corruption et la hausse des revenus des citoyens. Le futur exécutif souhaite également consolider le partenariat stratégique avec la Roumanie en vue de l’intégration de la République de Moldova à l’Union européenne. Le vote devrait se dérouler sans surprises, car le Parti action et solidarité, qui soutient le cabinet Gavriliţă, compte 64 sièges au parlement et seulement 51 votes sont nécessaires pour l’investiture.

    Grèce – Plusieurs pays européens prêtent assistance à la Grèce pour l’aider à lutter contre les incendies qui ravagent le pays, après que le gouvernement d’Athènes a activé le mécanisme européen de protection civile. La Roumanie a elle aussi envoyé une centaine de sapeurs-pompiers et des dizaines de véhicules de secours dans le pays. Les fumées dégagées par les centaines d’incendies de grande ampleur en Grèce et en Turquie ont générées des concentrations élevées de particules fines dans l’est de la Méditerranée. En plus, la Grèce est actuellement sous un nuage de poussière venue d’Afrique, ce qui dégrade encore la qualité de l’air. « Ceux qui ont encore des réserves concernant le changement climatique devraient se rendre en Grèce pour comprendre l’ampleur du phénomène », a déclaré le premier ministre grec Kriakos Mitsotakis, qui qualifie la situation actuelle de crise environnementale sans précédent. Plus de 150 incendies ont été déclarés jusqu’à présent dans la péninsule hellénique, dont un qui menaçait Olympie, le site archéologique où se sont déroulés les premiers Jeux olympiques de l’antiquité.

    Musique – Un des plus attendus festivals de musique de l’été, Electric Castle, démarre aujourd’hui dans le nord-ouest de la Roumanie. Concerts, gastronomie et activités éducatives se dérouleront dans plus de 20 villes et villages autour de Cluj jusqu’au 15 août. La fête va commencer au Château de Banffy à Bonţida, pour se déplacer à Cluj quelques jours plus tard. « Ca a été une période difficile pour les amoureux de festivals, mais il est grand temps de revenir à la normale. Le public pourra enfin retrouver ses artistes favoris », ont déclaré les organisateurs, qui se disent prêts pour le coup d’envoi des festivités. En tout, 250 artistes de 23 pays vont monter sur scène, pour jouer, chanter, mixer et, pour rendre justice au nom du festival, créer une ambiance électrique.

    JO – Aux Jeux Olympiques de Tokyo, le sportif roumain Cătălin Chirilă s’est qualifié ce matin pour les demi-finales de l’épreuve de canoë monoplace 1000 m, qui se dérouleront demain. Le canoë-kayak a rapporté à la Roumanie beaucoup de médailles olympiques tout au long des années. La dernière médaille d’or a été gagnée par Florin Popescu, l’actuel entraineur du Lot de canoë, et Mitică Pricop, dans l’épreuve de canoë biplace 1000 m aux Jeux olympiques de Sidney en 2000.

    Météo – Toute la moitié est de la Roumanie est placée en vigilance jaune et orange orages, jusqu’à samedi matin. On attend des pluies torrentielles, des orages accompagnés de grêle et de fortes rafales. Les quantités d’eau dépasseront par endroits les 40 l/m2. Les températures baissent légèrement dans le reste du territoire. Dans le sud du pays, plusieurs maisons sont restées sans électricité à cause des violents orages de ces dernières 24 heures. Les sapeur-pompiers sont intervenus pour dégager les routes des arbres abattus par les vents forts. Des véhicules ont également été endommagés. Les températures maximales sont plus basses aujourd’hui et se situeront entre 22 et 33 degrés, avec 26°C à midi à Bucarest. Toutefois, la canicule est censée revenir la semaine prochaine.