Tag: Carmen Avram

  • Sprijin pentru fermierii din România

    După
    ample proteste ale fermierilor și agricultorilor români în Capitală și în mai
    multe orașe ale țării, Guvernul de la București a aprobat un pachet de sprijin
    pentru sectorul agricol. Astfel, aceștia vor fi sprijiniţi de Stat pentru a-și
    plăti o parte din dobânda la credite, dar şi pentru achitarea facturilor la
    electricitatea folosită la irigaţii. Pentru programul Creditul fermierului,
    Guvernul va aloca aproximativ 165 de milioane de euro pentru a achita o parte
    din dobânda ROBOR (n. red. dobândă variabilă la creditele în lei). Cât despre ajutorul pentru
    plata facturii la curentul electric folosit la irigaţii, purtătorul de cuvânt
    al guvernului, Mihai Constantin, explică:

    Prin aprobarea acestei
    hotărâri de guvern s-a stabilit modalitatea de decontare a cheltuielilor în
    cotă de până la 50 la sută pentru consumul de energie electrică necesară
    funcţionării echipamentelor pentru irigaţie, iar aceste fonduri se suportă de
    la bugetul de stat. Această
    soluţie de decontare a unei părţi semnificative din cheltuielile cu irigaţiile
    făcute anul trecut de fermieri are, evident, în vedere redresarea economică a
    producătorilor, ca urmare a pagubelor provocate de secetă.


    România
    va beneficia de 34 de milioane euro din Fondul de solidaritate al Uniunii
    Europene, ca sprijin pentru pagubele suferite în urma secetei din 2022. Banii
    au fost, deja, viraţi în luna decembrie a anului trecut, iar România are la
    dispoziţie un an şi jumătate pentru implementarea acestui ajutor.

    În context, Comisia
    Europeană recunoaște că preţurile ridicate la energie, costurile vieţii şi
    inflaţia, schimbarea fluxurilor comerciale internaţionale şi necesitatea de a
    sprijini Ucraina au creat presiuni asupra sectorului agricol european. Mai
    mult, valoarea producţiei europene de cereale a scăzut cu 30% într-un singur an.


    Europarlamentarul Carmen Avram face o radiografie a agriculturii europene.

    Carmen Avram: Comisia Europeană a turat motoarele la
    maximum şi, oriunde ai privi, fermierii sunt miză. Se caută bani, se modifică
    legi, se dau ajutoare de Stat şi, deşi problemele diferă, de la impactul
    cerealelor ucrainene în ţările din Est şi până la nemulţumirile faţă de
    eliminarea subvenţiilor la motorină în Vest, cauza pare să fie aceeaşi: crizele
    suprapuse care au zdruncinat sectorul agricol şi un tsunami legislativ denumit
    Green Deal. Din 2019 şi până astăzi, adică sub mandatul acestui colegiu de
    comisari, au fost anunţate 600 de iniţiative legislative.


    Carmen Avram
    recunoaște, însă, că rezultatele acestor acțiuni întârzie să apară și speră ca
    fermierii români să își câștige dreptul de a avea subvenţii egale cu fermierii
    din Vest.



  • Drepturile pompierilor din UE

    Drepturile pompierilor din UE

    Pompierii din UE au fost omagiați
    recent în Parlamentul European pentru profesionalismul şi actele lor de
    eroism.


    O inițiativă a Comisiei pentru
    Muncă cere măsuri urgente pentru a le crea pompierilor misiuni mai sigure,
    controale medicale obligatorii, bani pentru echipamente de generație nouă,
    reglementări pentru voluntariat. În toată UE, numărul pompierilor a scăzut cu
    zeci de mii în doar un an, fenomen îngrijorător în contextul unor fenomene
    meteo tot mai dramatice.


    Blocul comunitar a numărat anul
    trecut un total de 359 780 pompieri , cu 2800 mai puțini decât în 2021,
    potrivit datelor publicate de biroul de statistică al UE, Eurostat.


    Potrivit Eurosat, 10 țări au redus numărul pompierilor între
    2021 și 2022, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Franța, România,
    Portugalia, Slovacia, Bulgaria și Belgia.

    În plenul Parlamentului Europen,
    europarlamentarul Carmen Avram a pledat pentru instituirea unor drepturi
    suplimentare pentru pompierii din UE.




    Această dezbatere este și un omagiu adus
    unor oameni neînfricați, generoși și care rareori cer ceva doar pentru ei,
    oameni de care, în noua realitate climatică, va depinde viața noastră, așa cum
    în pandemie a depins de cadrele medicale, oameni care reaprind sentimentul
    solidarității atunci când noi, ceilalți, mai uităm.

    Anul acesta, de exemplu,
    pompierii români și-au împărțit misiunile între țări cu seisme catastrofale,
    țări cu inundații devastatoare, țări cu incendii de proporții istorice și
    propria lor țară la intervenții foarte periculoase. Zeci au fost răniți la
    datorie.

    E rândul nostru să ne facem exemplar datoria față de ei și colegii lor
    din toată Uniunea Europeană.
    De aceea, salut inițierea acestei dezbateri și
    sper că în comisia pentru muncă și în acest parlament se vor pune curând bazele
    unui nou viitor pentru pompierii Europei.

    Să le recunoaștem riscurile la care
    se supun, să le oferim facilități de decontaminare, controale medicale
    regulate, reglementări ale voluntariatului, bani pentru echipamente și o
    strategie europeană care să le dea respectul și siguranța cuvenite. Europa
    trebuie să fie și ea solidară cu eroii ei.




  • Schimbările climatice – Impactul asupra bugetului UE pentru agricultură

    Schimbările climatice – Impactul asupra bugetului UE pentru agricultură

    Schimbările
    climatice sunt o realitate, cu impact asupra noastră a tututror. Ele ne
    afectează viaţa şi pot avea consecinţe asupra agribusinessului european şi
    asupra bugetului Uniunii Europene. Carmen Avram, explică:


    Trebuie să ne gândim la faptul că aceste
    schimbări climatice, care înseamnă fenomene meteo extreme, cu ploi torențiale,
    cum am văzut în Italia, și sunt pagubele sute de milioane de euro sau înseamnă
    perioade de lungi de secetă, cum am avut câțiva ani la rând în România și cu
    sute de mii de hectare calamitate, toate aceste lucruri se răsfrâng asupra
    fermierilor, care pierd foarte mulți bani și, nemaiavând bani, își pun în
    pericol culturile următoare. Și în același timp, ele se răsfrâng asupra
    noastră, pentru că fiind o producție mai mică din cauza acestor probleme, cresc
    implicit prețurile la alimente și în paralel, poate să scadă calitatea hranei
    noastre.

    Mai grav, poate fi pusă în pericol chiar toată finanțarea politicii
    agricole comune, pentru că există acolo o rezervă de 450 de milioane de euro pe
    an, care se poate dovedi insuficientă dacă avem culturi, calamitate sau situații
    de criză în regiuni foarte mari din Uniunea Europeană și se întâmplă chiar
    acum.

    Avem inundațiile devastatoare din Italia, avem Spania care solicită bani
    din aceeași rezervă pentru secetă. Mai sunt și Franța și Germania, care au și
    ele diferite crize. Avem țările baltice care au nevoie de bani pentru criza
    laptelui, care le afectează foarte tare și dintr-o dată această sumă de 450 de
    milioane de euro pe an este insuficientă și deja e un pic de de agitație la
    nivel european. Cum reușim să ajutăm toate statele? Pentru că lucrurile se vor
    schimba pe traseu.

    Din păcate, aceste schimbări climatice nu se vor opri, chiar
    dacă noi începem să acționăm, ele vor continua. Natura își va urma cursul până când lucrurile se vor așeza. În toată această
    perioadă vom întâlni crize diverse pe care va trebui să le gestionăm și nu
    numai să le gestionăm, să fim foarte pregătiți pentru ele. Deci orice
    investiție sau orice sprijin pe care o fermă îl poate accesa ar trebui
    încurajat, pentru că este în folosul fermierilor, şi în extensie, în folosul
    nostru, al consumatorilor.



  • Schimbările climatice şi sectorul privat

    Schimbările climatice şi sectorul privat

    Agricultura este sectorul cel mai afectat de schimbările climatice. În ultimii ani, agribusisness-ul din Uniunea Europeană s-a confruntat cu provocări semnificative ca urmare a fluctuaţiilor climatice caracterizate, în principal, de fenomene meteo extreme sau perioade lungi de secetă.



    Pentru a face faţă acestor provocări, companiile care activează în domeniul agricol european au învăţat să gestioneze riscurile asociate schimbărilor climatice, astfel încât să diminueze pierderile de producţie.



    Eurodeputatul Carmen Avram ne explică care sunt modalităţile prin care agricultorii europeni pot face faţă schimbărilor climatice, iar fermierul Alexander Degianski ne spune ce metode de adaptare a folosit în propria afacere din domeniul agricol.



  • Interzicerea prin legislația UE a uciderii puilor de găină și a puilor de rață

    Interzicerea prin legislația UE a uciderii puilor de găină și a puilor de rață

    Se estimează că
    330 de milioane de pui de găină de o zi și milioane de pui de rață de sex
    feminin de o zi sunt uciși în fiecare an în Uniunea Europeană de către
    industria puilor de găină și a puilor de rață. Cetățenii europeni și-au
    exprimat fără echivoc îngrijorarea cu privire la bunăstarea animalelor, 82%
    dintre aceștia considerând că animalele de fermă ar trebui să fie protejate mai
    bine. Acesta este motivul pentru care în Parlamentul European s-a discutat
    despre interzicerea prin legislația Uniunii Europene a uciderii puilor de găină
    și a puilor de rață. Cu această ocazie, eurodeputatul Carmen Avram a spus:


    Pentru mine este uluitor că, în timp ce
    omenirea, în general, și europenii, în special, au ajuns la un nivel atât de
    înalt de dezvoltare și de sofisticare în tot ceea ce privește viața, noi aici
    abia acum dezbatem problema barbarismului care stă la baza uciderii puilor de o
    zi din crescătorii. Noi, care vorbim despre drepturi și ființe sentiente și
    creăm legislații tot mai dure pentru bunăstarea animalelor, nu am găsit calea
    de a opri aceste practici crude care duc la suferință pentru păsări și la
    pierderi financiare pentru producători. Dar, această temă nici măcar nu ar
    trebui să fie despre legislație. Este pur și simplu o problemă de ordin moral
    și de adaptare la noile realități. Este de neconceput să discutăm despre
    tehnici de producere a cărnii sintetice sau de ameliorare a plantelor, dar să
    neglijăm constant acest aspect al sacrificiului inutil și barbar al puilor de o
    zi. Trebuie să fie clar: crescătorii europeni de păsări sunt ultimii care și-ar
    dori această suferință în businessul lor. Ei caută în permanență soluții, dar
    nu le găsesc și atunci au nevoie de ajutor de la Comisia Europeană pentru a
    putea accede la cele mai noi tehnologii, astfel încât să nu mai ajungă în
    situația de a ucide anual sute de milioane de puiuți. Studiul metodelor
    alternative de determinare a sexului in ovo trebuie întețit și finanțat
    corespunzător din bani europeni. Implementarea pe scară largă a acestei
    tehnologii are și ea nevoie de subvenționare adecvată măcar câțiva ani.
    Buzunarul politicii agricole comune nu trebuie să fie singura soluție, iar
    finanțarea trebuie anunțată înaintea măsurilor legislative pentru
    predictibilitate. Altfel, riscăm să lovim iar un sector care oricum se
    confruntă cu mari dificultăți din pricina focarelor de gripă aviară și a
    cantităților mari de carne importate din țări terțe.


  • Către un sector european al algelor puternic și durabil

    Către un sector european al algelor puternic și durabil

    Comisia Europeană a adoptat, la
    15 noiembrie 2022, comunicarea Comisiei Spre un sector al algelor în Uniunea Europeană puternic și durabil. Această iniţiativă
    a Uniunii Europene privind algele îşi propune să deblocheze marele potențial al
    producției de alge în Uniunea Europeană şi solicită autorităților statelor
    membre să simplifice procedurile naționale de acordare a licențelor pentru
    cultivarea algelor. Comisia și-a început deja activitatea pentru a promova
    această simplificare necesară. Proiectul de rezoluție al Parlamentului European
    cu privire la acest subiect a fost dezbătut de europarlamentari, ocazie cu care
    eurodeputatul Carmen Avram a atras atenţia asupra necesităţii simplificării
    legislaţiei în sectorul algelor.


    Salut comunicarea
    privind sectorul algelor și calendarul propus de Comisie pentru dezvoltarea
    lui. Poate ar fi trebuit să avem această dezbatere cu mulți ani în urmă, pentru
    ca azi să vedem deja rezultatele concrete. Cu un război la granița UE, cu un
    pericol real la adresa securității alimentare și în plină cursă pentru
    decarbonizare, exploatarea algelor a devenit o necesitate reală și imediată,
    pentru că ea nu e doar o oportunitate pentru sectorul de pescuit și
    acvacultură: acest nou business european va oferi o sursă de proteină pentru
    hrana animalelor, o resursă valoroasă pentru producerea biocombustibilului și
    un mod de a reduce presiunea de pe terenul agricol. Pentru țara mea înseamnă și
    posibilitatea de a exploata sustenabil cele 10 mii de tone de alge care sufocă
    anual litoralul Mării Negre. Solicit, deci, Comisiei Europene ca, pe lângă
    stimularea inovării și finanțarea unor proiecte-pilot, să convingă statele
    membre să pregătească legislația și să simplifice birocrația pentru a demara
    procesul de producție. Schimbările pe care le traversăm nu ne permit nicio zi
    de întârziere.


    Comisia Europeană va publica, în
    curând, un document de orientare privind procedurile de reglementare și
    administrative în acvacultură, ca parte a punerii în aplicare a orientărilor strategice ale Uniunii Europene pentru acvacultură.

  • Fructe, legume, lapte în școli: PE cere mai mulți bani și mai puțină birocrație

    Fructe, legume, lapte în școli: PE cere mai mulți bani și mai puțină birocrație

    Într-o
    rezoluție adoptată recent, eurodeputații solicită mai multe resurse financiare
    și simplificarea programului UE de distribuție de fructe, legume, lapte și
    produse lactate în școli. În ciuda cererii ridicate a școlilor din unele state
    membre de a participa la program, bugetul limitat a împiedicat acest program să
    ajungă la mai mulți elevi, avertizează deputații.

    Raportoarea Carmen Avram – din
    Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul
    European – consideră că bugetul programului ar trebui majorat și că ar fi
    necesară reducerea birocrației pentru ca mai multe multe școli și fermieri să
    adere la program.

    Azi, din cauza multiplelor crize, acest
    program este în pericol. Datele ne arată așa: în anul școlar 2019-2020,
    alimentele distribuite prin bani europeni au ajuns doar la 19 milioane de
    elevi, adică la un sfert dintre cei care aveau dreptul la ele. Un an mai
    târziu, din cauza pandemiei, acest număr a mai scăzut cu 3 milioane, iar
    declinul continuă. De exemplu, în țara mea, România, jumătate de milion de
    elevi nu beneficiază de laptele și produsele lactate distribuite în școli. În
    Grecia, programul a fost sistat complet din cauza procedurilor greoaie. Probleme
    apar peste tot din cauza contractelor de achiziție la prețuri derizorii impuse
    de autorități, a costurilor foarte mari de producție determinate de criza
    energetică și a greutăților din sectorul agricol. Unii producători de lapte ies
    iar în stradă, cum se întâmpla în anii ’70. Responsabilitatea a fost și premisa
    de la care am plecat când, alături de colegii mei, raportori din umbră, am
    construit acest compromis care conține un set de măsuri urgente pentru
    depășirea impasului. Cerem Comisiei Europene și statelor membre, în primul rând,
    mărirea bugetului alocat distribuției de fructe, legume, lapte și produse
    lactate în școli. Inflația a făcut ca suma propusă de Comisie, de 1,3 miliarde
    de euro pentru 6 ani, să fie pur și simplu nerealistă. Ea afectează și
    producătorii europeni, care vor vinde în pagubă, și elevii care vor fi privați
    de o gustare hrănitoare și sănătoasă. Când vine vorba de copii, de generația
    viitoare de europeni, nu e loc de economie la bani.


    Raportul
    mai cere achiziționarea produselor distribuite în școli de la fermieri locali,
    aflați în proximitatea unităților școlare, și extinderea perioadei
    contractuale, pentru asigurarea predictibilității în sector și a continuității
    programului. Alte cerințe menționate în raport sunt posibilitatea renegocierii
    prețurilor din contractele deja încheiate și un buget mai mare pentru măsurile
    educaționale care însoțesc distribuția de alimente, de asemenea, posibilitatea
    fuzionării programului european cu alte inițiative la nivel național sau local,
    pentru a crește numărul beneficiarilor și cantitatea de hrană distribuită, venind
    în ajutorul copiilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială.






  • Pescuitul si protejarea ecosistemelor marine

    Pescuitul si protejarea ecosistemelor marine

    Pescarii din România au în față o nouă provocare, cel mai recent plan de acțiune pentru protejarea și refacerea ecosistemelor marine încurajează pescuitul tradițional, concomitent cu reducerea utilizării combustibililor folosili în navigație. Între timp, autoritățile din orașul port Constanța au pus gând rău adăposturilor pescărești de la malul Mării Negre, pe care le-ar vrea demolate până la debutul sezonului estival.



    Cum se văd lucrurile la nivelul Comisiei Europene din perspectiva comisarului euroepan de mediu, Virginijus Sinkevičius și cum stau ele, de fapt, la nivel local, conform dialogului avut cu Sorin Mănăilă, președintele Federației ROMFISH, care reprezintă interesele pescarilor de la Marea Neagră, şi cu europarlamentarul Carmen Avram, membru supleant în Comisia de Pescuit și Acvacultură a Parlamentului European?



  • Situația pescuitului la scară mică

    Situația pescuitului la scară mică

    Viitorul pescuitului la scară
    mică, costier și artizanal depinde nu numai de adoptarea unor măsuri pe termen
    lung și axate pe sustenabilitate, ci și de introducerea unor măsuri imediate,
    pertinente și eficace care să permită o creștere a marjelor de profit ale
    pescarilor. Aceasta este concluzia exprimată de parlamentarii europeni în
    cadrul unei dezbateri ce a avut ca subiect consolidarea pescuitului la scară
    mică de-a lungul lanțului valoric şi promovarea creșterii veniturilor în
    sectorul pescuitului din Uniunea Europeană. Viitorul pescuitului la scară mică
    impune recunoașterea naturii sale specifice în Politica Comună pentru Pescuit
    și adaptarea instrumentelor actuale cu scopul de a răspunde nevoilor acestui
    sector.

    Care este situaţia pescuitului în Marea Neagră şi ce nevoi au pescarii,
    aflăm de la europarlamentarul Carmen Avram.


    Pescuitul tradițional
    în Marea Neagră e și el amenințat cu dispariția. Pe coasta românească, ca de
    altfel și în Delta Dunării, doar câțiva pescari mai folosesc azi tehnicile
    străvechi, încercând să țină în viață această activitate și să asigure traiul
    familiilor și comunităților lor. Dar acest mod de supraviețuire în perfectă
    armonie cu mediul devine tot mai complicat. E victimă a dezvoltării zonelor
    costiere, a concurenței acerbe și neloiale a flotelor de pescuit din țări
    învecinate și, mai nou, a războiului din Ucraina, care i-a făcut pe micii
    pescari să-și oprească activitatea. În Marea Neagră pericolul e mortal din
    cauza minelor plutitoare și a enormului arsenal rusesc din proximitatea
    României. Pescarii noștri au nevoie de ajutor. Raportul de astăzi are soluții
    asupra acestei crize ca accesul facil la finanțare europeană și națională, crearea
    unor lanțuri de aprovizionare locală, o mai bună promovare a produselor
    pescărești, atragerea tinerilor și a femeilor în sector și îmbunătățirea
    condițiilor de muncă pentru pescari. Dar aceste măsuri chiar trebuie
    implementate și trebuie implementate rapid dacă vrem ca în viitorul apropiat să
    mai putem vorbi despre pescuitul tradițional la Marea Neagră.


  • Dublul standard aplicat fermierilor din statele membre

    Dublul standard aplicat fermierilor din statele membre

    Fermierii români primesc subvenții mult sub
    cele ale colegilor occidentali. Astfel, fermierii români sunt loviți
    acum nu doar de inflație, ci și de nivelul scăzut al plăților directe.
    Europarlamentarul Carmen Avram a adresat Comisarului European pentru
    Agricultură, Janusz Wojciechowski o serie de întrebări pe tema dublului
    standard solocitând în cadrul Comisiei pentru Agriculturură găsirea de soluții
    pentru eliminarea dublului standard.


    Carmen Avram, europarlamentar: bucur că vorbim, în sfârșit, despre pierderile financiare
    suferite de fermieri din cauza inflației, dar cred că nu putem vorbi despre
    acest subiect dacă nu abordăm și dublul standard pe care constat, Comisia, îl
    tot ignoră, de parcă nu ar exista, pentru că aceste pierderi sunt mai mari în
    anumite state decât în altele.

    De exemplu, un fermier din România pierde și din
    cauza inflației și din cauza subvenției mult mai mici decât în vestul Europei.
    Anul trecut a fost lovit crunt acest fermier de războiul din Ucraina și, din
    păcate, din nefericire, această situație va continua și în 2023 vrem o
    revoluție extraordinară a agriculturii.

    Vă întreb cum poate fi dusă la capăt
    această revoluție, dacă nu e eliminat acest dublu standard? Comisia Europeană
    nu face nimic, dă mână liberă la ajutoare de stat fără să priceapă.
    Se pare că există țări în Uniunea Europeană care își
    permit să dea ajutoare de stat și țări care nu-și permit să dea ajutoare de
    stat, pentru că, din nenorocire, ghinionul lor se află la frontieră cu un
    război. Nerealizarea convergenței externe este o încălcare a tratatelor.

    Vreau
    să întreb când are de gând comisia să înceapă să discute serios despre această
    soluție, despre această situație care trebuie negreșit rezolvată, pentru că
    acești ani, dacă nu se întâmplă, o intervenție substanțială și eficientă a
    Comisiei Europene vor duce la discrepanțe mult mai adânci în interiorul Uniunii
    Europene, iar această piață comună, despre care tot vorbim, va fi dusă în
    derizoriu.




    Echitatea e astăzi mai importantă ca oricând, a
    spus Comisarul Janusz Wojciechowski. El a promis că va ridica problema
    consecințelor războiului din Ucraina, asupra fermierilor, în următorul Consiliu
    pentru Agricultură.


  • Subvenții mai mari din partea UE pentru fermierii români

    Subvenții mai mari din partea UE pentru fermierii români

    În România, în prezent, există cea mai mare creştere a prețului la lapte
    din UE: 64%. Şi, totuşi, fermierii români primesc de la procesator cel mai mic
    preț pe litru- maximum trei lei. Laptele ajunge apoi la raft de patru ori mai scump.


    Vacile sunt duse la abator, iar crescătorii închid porțile fermelor.


    România are azi un deficit de lapte de 700.000 tone. Europarlamentarul
    Carmen Avram a solicitat Comisiei Europene să crească subvențiile fermierilor
    români la nivelul celor din Occident.




    Sectorul
    crescătorilor de animale este într-un pericol. Sectorul laptelui este foarte
    afectat pe întreg teritoriul Uniunii Europene, doar că unele state sunt mai
    afectate decât celelalte. De exemplu, fermele din România, care nu sunt la fel
    de mature precum sunt fermele din vestul Europei, au ajuns deja într-o situație
    catastrofală. Mulți sunt aproape de faliment. Fermierii noștri își închid
    fermele, își vând animalele sau le duc la abator. Azi, România are un deficit
    de lapte de 700 000 de tone, iar în magazine nu mai găsești practic decât lapte
    din import, ceea ce nu ar fi o problemă pe o piață echilibrată, în care toți
    jucătorii au plecat din același punct ca să ajungă la destinație. Astăzi,
    fermierii români au subvenții mult sub colegii lor din statele occidentale. De
    asemenea, fermierii români trebuie să plătească cele mai mari prețuri la
    energie, iar soluții nu sunt nici din bugetul național și nici din acel
    instrument al Comisiei pentru situații de criză. Aș vrea să întreb Comisia
    Europeană când crede că am putea să ne așezăm la masă și să vorbim cu adevărat
    despre coeziune în Uniunea Europeană, pentru că fără coeziune nu poate exista o
    competiție loială, adevărată.


  • Noua strategie forestieră a UE pentru 2030

    Noua strategie forestieră a UE pentru 2030

    Raportul
    privind Noua Strategie Forestieră pentru 2030 a fost votat recent în Plenul
    Parlamentului European. Noua
    strategie a UE pentru păduri pentru 2030 este una dintre inițiativele
    emblematice ale Pactului
    verde european și se bazează pe Strategia
    UE în domeniul biodiversității pentru 2030. Strategia va
    contribui la atingerea obiectivelor UE privind biodiversitatea, precum și a
    obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin
    55 % până în 2030 și a obținerii neutralității climatice până
    în 2050.


    Carmen Avram, europarlamentar, a solicitat în calitate de
    raportor din umbra, în plenul Parlamentului European bani mai mulți pentru
    proprietarii români de păduri .




    Încep prin a mulțumi raportoarei și
    raportorilor din umbră pentru colaborarea exemplară în privința finalizării
    acestui raport privind strategia forestieră în care am reușit să găsim
    echilibrul între toate cele trei funcții ale pădurilor de mediu, social și
    economic. Acest echilibru este extrem de important azi, în contextul crizelor
    multiple al secetei istorice și al apropierii iernii. Vom avea nevoie de pădure
    și ca sursă de biodiversitate și sănătate, dar și ca resursă. Exploatată
    sustenabil, pădurea ne poate ajuta să atingem țintele de energie regenerabilă și
    independența energetică. În plus, acest raport cere și protejarea comunităților
    care depind de pădure. El solicită un studiu de impact înainte de desemnarea
    ariilor protejate, dar și compensații financiare pentru proprietarii pădurilor
    care vor contribui la atingerea țintelor. Îndeplinirea acestor ținte nu trebuie
    să fie decontată de comunități și industrie. România a făcut deja pași
    importanți pentru o mai bună protejare și gestionare a pădurilor, dar fiind
    unul din cele doar patru state membre deținătoare de păduri virgine, trebuie
    ajutată pentru îndeplinirea acestui țel important pentru întreaga Uniune.


  • Șanse egale pe piață pentru fermierii din țările UE

    Șanse egale pe piață pentru fermierii din țările UE

    Ca parte a strategiei De la fermă la
    consumator, Comisia Europeană a stabilit obiective pentru utilizarea durabilă
    a pesticidelor. Unul dintre ele este ca, până în 2030, utilizarea și riscurile
    asociate pesticidelor și substanțelor chimice mai periculoase să fie reduse în
    UE cu 50%. Însă, la momentul comunicării propunerii de regulament, Comisia nu a
    înaintat și un studiu de impact și nu se știe modul în care au fost stabilite
    țintele de reducere. Aceasta situație a stârnit nemulțumirea mai multor state.

    Eurodeputatul Carmen
    Avram, membră a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a
    Parlamentului European, a cerut Comisiei Europene să revină asupra planului de
    reducere a utilizării pesticidelor în agricultură, deoarece această propunere
    nu se bazează pe o evaluare reală.




    Propunerea
    Comisiei privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecție a plantelor
    nu doar că nu se bazează pe un studiu de impact, dar pune la zid fermierii din
    România și din alte state, care, deja, utilizează produse chimice mult sub
    media europeană.

    Țara mea, de exemplu, ar trebui să reducă cu 35% cantitatea de
    pesticide. Adică, ar rămâne cu de patru ori mai puțină substanță decât e
    necesar pentru un randament mediu la hectar. După aceeași propunere, însă, alte
    state vor folosi mult mai mult pesticid decât România.

    Propunerea Comisiei e
    nerealistă. Producția sustenabilă ar putea rămâne un vis, hrana, o marfă de
    lux, iar mii de fermieri riscă să falimenteze. O propunere realistă ar trebui
    să plece de la premisa simplă – să nu ne autodistrugem – și de la o întrebare:
    chiar vrem să suplimentăm golurile lăsate de fermierii noștri cu importuri, la
    standarde îndoielnice și cu impact mai mare asupra mediului?

    Îi cer,
    deci, Comisiei Europene să repare această nedreptate, să vină cu o propunere
    echilibrată și să dea sectoarelor agricole din diferitele state membre șanse
    egale pe piață.





  • Bunăstarea animalelor de fermă

    Bunăstarea animalelor de fermă

    Primele norme ale Uniunii Europene
    de protecție a animalelor de fermă datează din anii ’70. Directiva privind
    protecția animalelor de crescătorie din 1998 a stabilit standarde generale de
    protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de alimente, lână,
    piele, blană sau alte scopuri și se bazează pe Convenția europeană pentru
    protecția animalelor de fermă din anul 1978.

    Conform unui studiu Eurobarometru
    din mai 2021, referitor la atitudinea europenilor în legătură cu bunăstarea
    animalelor, 82% dintre aceștia spun că bunăstarea animalelor de fermă ar trebui
    protejată mai bine decât în prezent. În concordanță cu noua strategie De la
    fermă la consumator pentru o agricultură mai sustenabilă, Comisia Europeană
    evaluează în prezent întreaga legislație a Uniunii Europene privind bunăstarea
    animalelor de fermă.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European,
    eurodeputatul Carmen Avram.


    Bunăstarea animalelor
    și bunăstarea fermierilor nu sunt negociabile și nici nu sunt concepte
    antagonice, așa cum mai insinuează unii, pur și simplu pentru că bunăstarea
    animalului depinde 100% de capacitatea fermierului de a-i acorda cele mai
    înalte standarde de creștere. Aceste două concepte fiind interconectate, ele
    trebuie deci tratate concomitent și cu grade identice de atenție și
    responsabilitate. Nu doar asta, ci pentru a se atinge țintele Green Deal și
    Farm-to-Fork, cele două concepte trebuie respectate și în exteriorul Uniunii,
    când vine vorba de importuri. Fără o clauză fermă de reciprocitate în
    acordurile de liber schimb, sectorul zootehnic european ar putea primi lovitura
    fatală, în timp ce 450 de milioane de consumatori europeni ar risca să mănânce
    ieftin și prost. Fără astfel de angajamente și fără un sprijin puternic pentru
    sectorul zootehnic, bunăstarea animalelor ar rămâne un deziderat.


    Uniunea Europeană pledează de
    peste 40 de ani pentru bunăstarea animalelor și este recunoscută ca lider
    mondial, având unele dintre cele mai înalte standarde din lume. Normele Uniunii
    Europene au influențat în bine și legislația din alte țări.


  • Hrană cu niveluri crescute de pesticide în UE

    Hrană cu niveluri crescute de pesticide în UE

    Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară,
    Stella Kyriakides, a sugerat că această măsură ar putea fi luată pentru a evita
    eventualele lipsuri provocate de războiul din Ucraina și de criza prețurilor.
    Ea ar duce însă la invadarea pieței cu produse ieftine, dar nesigure, și ar da
    o lovitura fermierului european, care produce mai scump, pentru că are de
    respectat condiții stricte.


    În Plenul Parlamentului European, europarlamentarul
    Carmen Avram a criticat aceasta
    propunere, care ar putea pune în pericol consumatorul.


    Carmen Avram-europarlamentar: Comisarul Stella Kyriakides a
    anunțat recent, că deși nu se pune problema renunțării la țintele Green Deal
    procentele de 50% reducere a pesticidelor și fertilizanților din agricultură nu
    se vor aplica la nivel național, iar Comisia va ține cont de caracteristicile
    fiecărui stat. E o veste bună pentru securitatea alimentară. În varianta inițială
    a propunerii, agrigutura din țara mea, de exemplu, era nedreptățită, ea
    folosind dintotdeauna fertilizanți și pesticide mult sub media europeană. Însă,
    securitatea alimentară nu trebuie făcută în detrimentul siguranței
    alimentare.

    Invit Comisia să cântărească atent propunerea ca fiecare stat membru
    să decidă cantitatea maximă de pesticide acceptată la hrana de import. Această
    derogare riscă să inducă în eroare consumatorul neinformat, care va judeca
    produsul după preț și nu după calitate.

    În plus, ar putea slăbi și mai mult
    poziția fermierilor europeni în fața retailerilor care vor fi tentați să aducă
    pe piața europeană și mai multe produse alimentare ieftine dar cu o cantitate
    mai mare de subsanță activă, ceea ce ar pune în pericol Politica Agricolă
    Comună și soarta fermierilor.


    Versiunea inițială a regulamentului prevedea o reducere de
    50% la fertilizanți și pesticide pentru fiecare stat membru în parte. În
    situația în care Europa se confruntă deja cu probleme legate de prețurile mari
    la energie, combustibil și substanțe chimice, ba chiar cu dispariția de pe
    piață a îngrășămintelor provenite din Ucraina și Belarus, măsura a inflamat
    spiritele în toată Uniunea Europeană. Comisia a acceptat să modifice
    regulamentul, astfel încât noul procent prin care va fi redusă cantitatea de
    pesticide și fertilizanți să fie mai mic. Potrivit unor surse, acest procent ar
    putea fi de 40%. Calculul exact valabil pentru fiecare stat membru urmează să
    fie anunțat, posibil, în toamna acestui an.