Tag: carti

  • Biblioteci cu inimă

    Biblioteci cu inimă

    A scris cărţi, ( publicate: La limită, Spitalul de suflete, Noi
    doi, Umbra ta şi Viața ca o ceapă), care au şi fost
    traduse înfranceză, italiană şi engleză . Are o
    editură şi alături de prietenele ei, Oana Călin şi Dana Meilă, a creat un ONG
    orientat pe dotarea bibliotecilor din ţară.

    Ne-a spus povestea acestui proiect
    Diana Farca, fondatoare Eleprint – editură şi asociaţie caritabilă: Nevoia a venit în adolescenţă, când am traversat o perioadă foarte
    tulbure şi atunci efectiv n-am mai avut bani de cărţi. Iubind foarte mult
    cititul, am împrumutat de la colegi şi de la biblioteca publică. Ulterior,
    începând să scriu cărţi, publicând primul volum în 2015, am început să am
    lansări în România şi în Republica Moldova şi să simt nevoia de carte. Pentru
    că se vorbeşte foarte mult despre faptul că românii nu citesc. Ideea e că
    românii citesc.

    Există însă două realităţi, două Românii: cei care cumpără
    cărţi şi nu găsesc timpul pentru a citi şi cei care poate nu îşi permit să
    cumpere poate acele cărţi, dar – în mediul rural cu precădere – încă citesc.
    Mie şi colegelor mele ne-a venit ideea în momentul în care am mers la
    evenimente de a colecta cărţi de la cititorii mei. Nu am ştiut că această idee
    va deveni ceva mult mai amplu, pentru că am strâns până acum 7 biblioteci
    publice, cu peste 22 de mii de volume colectate doar prin cititori şi ne-am
    gândit să o extindem naţional şi să o facem într-un mod organizat. Adică să
    înfiinţăm un ONG, lucru la care nu ne-am gândit iniţial, când am plecat în
    acest demers.


    Am aflat că Oana Călin este cea care ţine
    platforma de carte, iar Dana Meilă i-a fost Dianei colegă de bancă în liceu şi
    locuieşte momentan în Florenţa unde este o comunitate foarte mare de români, la
    care îşi doresc să ajungă cu cărţi, de asemenea.


    Diana Farca a adăugat:De ce voiam să subliniez că există
    două Românii? Există ideea aceasta generală că româniii nu citesc şi există
    realitatea de la sate, unde adolescenţii, de la bibliotecile pe care noi le-am
    înscris pe platformă, platforma care se numeşte www.usforbooks.com şi prin
    această platformă dăm posibilitatea oricărui român să înscrie o bibliotecă, din
    orice localitate din ţară. În momentul în care se face acea înscriere gratuită
    pe platformă, noi preluăm datele şi facem de acolo tot ceea ce ţine mai departe
    logistic.

    Adică, luăm biblioteca, vedem câţi membri activi au, ce necesar de
    carte au, ce nevoie reale au, dacă au nevoie şi de altceva, de la rafturi, la
    reviste, la orice şi luăm date demografice de la ei. În momentul în care noi am
    colectat primele 28 de biblioteci, care s-au înscris pe platformă, am descoperit,
    ca o surpriză plăcută, că peste jumătate dintre adolescenţii din sat erau
    membrii activi. Ce înseamnă membru activ în viziunea bibliotecarilor: înseamnă
    că ei împrumutau cel puţin o carte pe lună. Ceea ce înseamnă că la sate, unde
    sunt mult mai puţine distrageri decât în marile oraşe, copiii încă mai citesc,
    sau încă mai împrumută carte, cel puţin.


    Fiindcă
    se bazează pe strângerea de fonduri, ONG-ul acesta ţine la transparenţă, după
    cum ne-a spus Diana Farca: Lucrul la care ţinem foarte mult este
    transparenţa. Pe platformă avem o hartă cu toate bibliotecile înscrise şi pe
    măsură ce noi colectăm cărţi sau bani, acea hartă se populează cu numărul de
    volume înscrise, numărul de bani primiţi, convertiţi în câte cărţi. Am ţinut
    foarte tare la transparenţă, pentru că este misiunea noastră ca ONG să folosim
    toate sumele de bani şi tote cărţile pe care le primim strict pentru a le
    redirecţiona bibliotecilor.


    Studiind platforma am observat că există
    şi un proiect aspirant la Guiness Book of Records, după ce un altul ce îşi
    propunea cea mai mare lectură publică din lume a fost încetinit de pandemie,
    recordul fiind între timp înregistrat în India. Diana Farca vine cu detalii: Am înscris un al doilea
    record pentru cea mai mare lansare de platformă caritabilă din lume. Şi acum
    aşteptăm confirmarea de la Cartea Recordurilor, să avem undă verde pentru a
    face lansarea propiu-zisă. Ne dorim din tot sufletul să unim societatea civilă,
    de la ONG-uri, societăţi comerciale, francize româneşti, francize străine,
    persoane fizice, care au poate posibilităţi materiale limitate, dar iubesc
    foarte mult cititul, în acest demers de a utila toate bibliotecile publice din
    România şi din Republica Moldova, pentru că nevoia există, e reală, iar la
    satele din România şi din Republica Moldova se citeşte!


    În aşteptarea confirmării recordului
    mondial, îi dorim Dianei mult succes, iar cititorilor le dorim tot mai multe
    lecturi plăcute!


  • Pauza Mare 12.04.2022

    Pauza Mare 12.04.2022

    Efectele pandemiei asupra psihicului copiilor (interviuri cu sociologul Ciprian Grădinaru și psihologa Yolanda Crețescu); Un nou târg de cărți și cadouri pentru copii în București (interviu cu Ștefania Oprina, coordonatoare în cadrul Asociației Seneca) (realizatoare: Christine Leşcu):



  • Expozițiile a anlui 2022 la Muzeul Municipiului București

    Expozițiile a anlui 2022 la Muzeul Municipiului București

    Ma multi expoziţii di pictură, sculptură şi gravură, cari bagă tru valoari patrimoniul babageanu ali instituţie şi Pinacotecii Bucureşti, va s’hibă organizate di Muzeulu a Municipiului Bucureşti tru aestu anu. Va s’hibă aduse tru menga a publicului casele-atelier di artist, ama și colecţiile di costume, documente rari, artă populară şi caduri ditu veclliulu Bucureşti. Muzeul ş-ari ahurhita tru apofasea a Consiliului Comunal al Primăriei Bucureştilor, di la bitisita a meslui cirişaru 1921, pritu cari s-pripusi thimilliusearia a unui muzeu comunal. Tru 1956 sediul a muzeului easti stabilit la Palatul Suţu (monument istoric, datânda ditu 1834), iara tru 1959 s’faţi ridişcllidiaria tră public a Muzeului di Istorie a Căsăbălui Bucureşti. Dupu unificarea a secţiilor di istorie şi artă a s’amintă Muzeul di Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, iara 15 di ani ma amanatu, tru 1999, instituţia ş-amintă numa di la thimilliuseari, Muzeul a Municipiului Bucureşti.


    Tru aestu kiro, Muzeul Municipiului Bucureşti ari tru componenţă 14 muzee, colecții şi case memoriale. Unu ditu aesti muzee, Muzeul “Theodor Aman”, ș-lu așteaptă publicul la ună nauă expoziţie temporară cari ari vernisajul pi 7 aprilie și arămâne la dispoziţia a publicului până tru marţu 2023. Ditu 27 mai, la Muzeul Frediric Storck și Cecilia Cuțescu Storck va s-dişcllidă expoziția “Di la Cap Caliacra la Balcic. Itinerar plastic”. Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurari, Conservari a Muzeului Municipiului București, na zburaşti ti aesti expoziții cari s-discllid curundu la Muzeul Municipiului Bucureşti.


    “Muzeul Theodor Aman easti unu ditu muzeele nai ma muşeati ditu București, aoa easti colecția a pictorului Theodor Aman și fu și casa a lui, probabil că multă lume lu-ari vidzută muzeulu. Pi atelli cari nu-l cunoscu, îlli călisescu s’nu ascappă aestă furñie, casa easti ti miraki. Easti ună casă veaclle, pi cari u conservămu, cu scupolu ta s’tănemu interiorul ași cum eara dicorat cându băna pictorul. Cum vă spuneam, pi ningă expoziția permanentă, tru meslu april dişcllidimu ună expoziție cu numa Aman tru plein air. Aesta va s’dzăcă că părăstisimu maxusu ţi ari pictată artistul tru exterior. Easti ună temă aleaptă multu inspirat di soaţăli a noastre, di itia că easti ună furñie ta s’vidimu gărdiñili ţi li pictă Theodor Aman. Tru meslu mai va s’avemu ună altă expoziție idyealui interesantă la Muzeul Frediric Storck și Cecilia Cuțescu Storck. Pictorița Cecilia Cuțescu Storck eara dusă daima tru voltili a llei la Balcic, iu s’aduna cu Văsiloañea Maria a Româniillei, di cu cari avea ună streasă suţată. Astfel că expoziția va prezenta lucrările Ceciliei Cuțescu Storck inspirate di aceasti locuri. Va fi o călătorie artistică, vom vedia și interiorul casei, cu câteva lucrări inedite ditu casa familiei Storck, nădăimu că va s’hibă ună expoziție interesantă. Dimi, noi organizăm cathi an ñiţ expoziții la Muzeul Stork, iara aesta arada apufusimu s’nă minduimu tut la Balcic “



    Tu bitisita a meslui aprilie va s’dişcllidă la Palatul Suțu expoziția “Acte domnești fanariote ditu colecția a Muzeului Municipiului Bucureşti”, iara ditu 18 mai, tru idyea casă va s’hibă vernisată expoziția “Țările Române. Peisaje tru gravura Europeană di secol XIX”. Aestă expoziție valorifică patrimoniul ditu Colecția di Tipărituri și Imprimate a Muzeului Municipiului București și mutreaşti s’introducă vizitatorul tru universul românesc ditu secolul al XIX-lea. Va s’hibă expuse cama di 50 di lucrări cari zugrăpsescu locuri ditu Țările Române surprinse di gravori xeñi, aducânda tru atenție elemente di arhitectură urbană ică rurală. Tru meslu august, va s’hibă vernisate dauă expoziții: “Seria Donații și donatori – Donația Ioana Gabriela și Alexandru Beldiman” (la Palatul Suțu) și “Sum nsemnul a regalitatillei: Cadurli a unei tiniră prinţipesă” (la Muzeul Nicolae Minovici). Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurari, Conservari a Muzeului Municipiului București nă zbură ti expoziția programată tru meslu yismăciuni la Palatul Suțu, “Familia, Credința și Căminul a pictorului Gheorghe Tatarescu”.


    “Va s’hibă ună expoziție didicată a casillei al Gheorghe Tatarescu, ase că va s’expunim multi obiecte ditu casa respectivă. Easti zborlu ti obiecte cari fură restaurate și aest lucru s’faţi di itia a soţloru a mei cari aprăftăsiră s’restaureqdză ună mari parte ditu patrimoniul Casei Memoriale Gheorghe Tatarescu, zburăscu emu ti obiecte, emu ti tablouri. Va s’prezentămu cearamică, icoane pictate, cărță, obiecte ale artistului, ndauă picturi tru ună ñică expoziție, atea turlie că publicul s’veadă aesti obiecte ti miraki cari s’hărsescu și di restaurari. Va s’hibă prezentate tru premieră, ocazie cu cari prezentăm și lucurlu a soţloru a noștri di la secția di Restaurari. Vahi dipu puțănă lume știe că nai ma multi ditu obiectele expuse trec și pritu laboratoarile di restaurari, iu lucreadză soţ di a noștri cari fac unu lucru mai puțăn cunoscută a publicului, ama pi cari noi minduimu s’u-aduţemu tru atenție pritu aesti tipuri di expoziții.”


    Tru meşlli yismăciuni şi sumedru Muzeul Municipiului Bucureşti va s’bagă tru valoari, pritu expozițiile a lui, creația a trei sculptorițe: Elena Surdu Stănescu, Henriette Cihoschi și Doina Lie.




    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala
























  • Expozițiile anului 2022 la Muzeul Municipiului București

    Expozițiile anului 2022 la Muzeul Municipiului București

    Mai multe expoziţii de pictură,
    sculptură şi gravură, care pun în valoare patrimoniul vast al instituţiei şi
    Pinacotecii Bucureşti, vor fi organizate de Muzeul Municipiului Bucureşti pe
    parcursul anului în curs. Vor fi aduse în atenția publicului casele-atelier de artist, dar și
    colecţiile de costume, documente rare, artă populară şi fotografii din vechiul
    Bucureşti. Muzeul îşi are începutul în hotărârea Consiliului Comunal al
    Primăriei Bucureştilor, de la sfârşitul lunii iunie 1921, prin care s-a propus
    înfiinţarea unui muzeu comunal. În 1956 sediul muzeului este stabilit la
    Palatul Suţu (monument istoric, datând din 1834), iar în
    1959 are loc redeschiderea pentru public a Muzeului de Istorie a Oraşului
    Bucureşti. În urma unificării secţiilor de istorie şi artă a luat naştere
    Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, iar 15 ani mai târziu, în
    1999, instituţia şi-a recăpătat numele de la întemeiere, Muzeul Municipiului
    Bucureşti.

    În prezent, Muzeul Municipiului Bucureşti are în componenţă 14 muzee,
    colecții şi case memoriale. Unul dintre aceste muzee, Muzeul Theodor Aman, își așteaptă publicul la o nouă
    expoziţie temporară care are vernisajul pe 7 aprilie și rămâne la dispoziţia
    publicului până în martie 2023. Din 27 mai, la Muzeul Frederic Storck și
    Cecilia Cuțescu Storck se va deschide expoziția
    De la Cap Caliacra la Balcic. Itinerar plastic. Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurare,
    Conservare a Muzeului Municipiului București, ne vorbește despre aceste
    expoziții care se deschid în curând la Muzeul Municipiului Bucureşti.

    Muzeul Theodor Aman este unul dintre muzeele
    cele mai frumoase din București, aici se află colecția pictorului Theodor Aman
    și a fost și casa lui, probabil că multă lume a văzut deja muzeul. Pe cei care
    nu-l cunosc, îi invit să nu rateze această ocazie, casa este superbă. Este o
    casă veche, pe care am conservat-o, încercând să-i păstrăm interiorul așa cum
    era decorat când trăia pictorul. Cum vă spuneam, pe lângă expoziția permanentă,
    în luna aprilie deschidem o expoziție intitulată Aman în plein air. Asta
    înseamnă că prezentăm mai ales ce a pictat artistul în exterior. Este o temă aleasă
    foarte inspirat de colegele noastre, pentru că este o ocazie de a vedea
    grădinile pe care le-a pictat Theodor Aman. În luna mai vom avea o altă
    expoziție la fel de interesantă la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu
    Storck. Pictorița Cecilia Cuțescu Storck a fost adesea în călătoriile ei la
    Balcic, unde se întâlnea cu Regina Maria a României, de care o lega o strânsă
    prietenie. Astfel că expoziția va prezenta lucrările Ceciliei Cuțescu Storck
    inspirate de aceste locuri. Va fi o călătorie artistică, vom vedea și
    interiorul casei, cu câteva lucrări inedite din casa familiei Storck, sperăm că
    va o expoziție interesantă. De fapt,
    noi organizăm în fiecare an mici expoziții la Muzeul Stork, iar de data asta am
    hotărât să ne referim tot la Balcic



    La sfârșitul lunii aprilie se va deschide la Palatul Suțu
    expoziția Acte domnești fanariote din colecția Muzeului Municipiului
    Bucureşti, iar din 18 mai, în aceeași clădire va fi vernisată expoziția
    Țările Române. Peisaje în gravura Europeană de secol XIX. Această expoziție valorifică patrimoniul din Colecția
    de Tipărituri și Imprimate a Muzeului Municipiului București și urmărește să
    introducă vizitatorul în universul românesc din secolul al XIX-lea. Vor fi
    expuse peste 50 de lucrări care înfățișează locuri din Țările Române surprinse
    de gravori străini, aducând în atenție elemente de arhitectură urbană sau
    rurală. În luna august, vor fi vernisate două expoziții: Seria Donații și
    donatori – Donația Ioana Gabriela și Alexandru Beldiman (la Palatul Suțu) și
    Sub însemnul regalității: Fotografiile unei tinere principese (la Muzeul
    Nicolae Minovici). Elena Olariu, director adjunct la Secția Artă, Restaurare,
    Conservare a Muzeului Municipiului București ne-a vorbit despre expoziția
    programată în luna septembrie la Palatul Suțu, Familia, Credința și Căminul
    pictorului Gheorghe Tattarescu.

    Va fi o expoziție dedicată casei lui Gheorghe
    Tattarescu, astfel că vom expune
    multe obiecte din casa respectivă. Este
    vorba de obiecte care au fost restaurate și acest lucru se datorează colegilor
    mei care au reușit să restaureze o mare
    parte din patrimoniul Casei Memoriale Gheorghe Tattarescu, mă
    refer atât la obiecte, cât și la tablouri. Vom prezenta ceramică, icoane
    pictate, cărți, obiecte ale artistului, câteva picturi într-o mică expoziție,
    astfel încât publicul să poată vedea aceste obiecte minunate care beneficiază
    și de restaurare. Vor fi prezentate în premieră, ocazie cu care prezentăm și
    munca colegilor noștri de la secția de Restaurare. Poate prea puțină lume știe că
    cele mai multe dintre obiectele expuse trec și prin laboratoarele de restaurare,
    unde lucrează colegi de-ai noștri care fac o muncă mai puțin cunoscută publicului,
    dar pe care noi încercăm să o aducem în atenție prin aceste tipuri de
    expoziții.

    În lunile septembrie și octombrie Muzeul Municipiului Bucureşti va pune în valoare, prin expozițiile sale,
    creația a trei sculptorițe: Elena Surdu
    Stănescu, Henriette Cihoschi și Doina Lie.

  • Ziua Națională a Lecturii

    Ziua Națională a Lecturii

    Un român citeşte mai puţin de cinci minute pe zi şi doar o carte pe an față de un neamț -16 cărți. Este unul dintre argumentele care au dus la instituirea Zilei Naționale a Lecturii – 15 februarie. Marcată pentru prima oară anul acesta, ea a fost un prilej de a atrage atenția că lectura aduce beneficii pentru dezvoltarea armonioasa și reducerea stresului dar și pentru progresul economic și social. Concluzii desprinse și la reuniunea de la Câmpina care a pus față în față scriitori și cititori. Cu : Codruț Constantinescu, Florin Dochia, Christian Crăciun, Simona Lazăr.






  • Hipodrom, un roman autobiografic simnatu Nora Iuga

    Hipodrom, un roman autobiografic simnatu Nora Iuga

    După publicarea a romanlui Hipodrom (editura Polirom, 2020), scriitoarea Nora Iuga spuni că s’arihătipseaşti scriinda poezie. Nora Iuga, ună ditu nai ma apreciati scriitoari contemporani, s-amintă tru 4 di yinaru 1931. Easti poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunillei Scriitorilor ditu România și a PEN Club. Tipusi cama di 20 volume di stihuri și di proză, ntră cari Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Opinii dispre dureare (1980), Inima ca un pumnu di boxeur (1982, 2000), Piața cerului (1986), Dactilografa di noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), Cîinele ud e o saltie (2013), ascultă cum plăngu parantezele (2016), Săpunul lui Leopold Bloom (1993), Sexagenara și tânărul (2000), Harald și luna verdi (2014). Volumele a llei di proză și poezie fură traduse tru ma multe limbi. Tru anlu 2007 lo Premiul “Friedrich-Gundolf”, ahărdzitu di Diutsche Akademie für Sprache und Dichtung, și tru 2015, la recomandarea prezidentului ali Germanie, Joachim Gauck, fu tiñisită cu ordinul “Crucea di merit” tru grad di cavaler. Tru anlu 2017, prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, u tiñisi cu Ordinul Național “Tră Merit” tru grad di Comandor.


    U călisimu Nora Iuga la RRI tră s’nă zburască ti atelu ditu soni roman a llei, Hipodrom, un roman cu vărtoasi accente biografice, ahărdzitu ti căsăbălu iu s’ndreapsi: Sibiul. Aoa s’andămusi cu căluyărealili di la Mănăstirlu a Ursulinilor, aoa ălu vidzu Jovis, calu alb ditu vitrina al Schuster, cari lli-armasi ti aduţeari aminti, aoa pridă limba germană tru kirolu a regimlui comunistu, di agiumsi prefearata elevilor.


    Nora Iuga: “Proiectul aliştei carti easti multu veclliu. S’aibă vără 15 di ani di când minduescu că escu borgi aluştui căsăbă. Ama nu easti zborlu ti ună borgi tu noima di obligație, di p4lteari unu împărmut. Insist tu parcursul a cartillei ti aestă număseari, Hermannstadt, tră atea că mini di aestu căsăbă escu ligată, di Hermannstadt, ma pțăn di Sibiul actual. Tră atea că aclo dukiiu ti prota oară arisearea tu ilikia di dzaţi añi, fără s’dukescu ţi nsimneadză aestă ndziminari di sentimente, nu puteam s’dukescu atea senzație ditu ună seară di iarnă, când alăgamu pi geadeia prinţipală cătă Împăratul Romanilor, nai ma importantu hotel săsescu ditu Sibiu. Aclo concerta afendi a meu, cari eara avyoulist și șef di orchestră, iara io mi ayuñiuseamu să-lli duc sacâzlu cu cari aundzea hirili di peru a arcușului. Căsăbălu aestu ñi deadi furñia ti andamasi cu oamini cari alăsară tor utu mira a mea. Ti amărtie, mulţă ditu arada aluştoru dusiră la Aţelu di Analtu. Numata sunt căluyărealili di la Mănăstirlu a Ursulinelor, ti cari amu borgi giumitati ditu hiinţa a mea. Când aduc zborlu, tru cărțăle a meale, di Nora A și Nora B nu u spunu ta nalliurea, escu adrată ditu dauă giumităţ antagoniţi, ama nu easti un lucru nafoara di arada. Escu căndăsită că tru cathi om ari dauă personaje antagoniţi și aproapea incompatibile, cari s’văryesu tutu kirolu. A deapoa cara Nora A easti zurlia nibună, Nora B easti mintimena cari îlli faţi tut kirolu morală a Norăllei A.”



    Zburămu cu Nora Iuga și ti turlia tru cari construi romanlu Hipodrom, cari llia pi napandica unu bănaticu sumu trei dictaturi, ateali apufusiti di Carol II-lu și Ion Antonescu, deapoa dictatura comunistă.



    Nora Iuga: “Ari dauă categorii distincte di scriitori, născănţă cari construiesc și alțălli cari s’alasă conduși di aţel dicteu interior, iara io fac parte, dealihea, ditu a daua categorie. Dicteulu aestu interior poati s’hibă comparat cu aduţerli aminti, tră aţea că noi nu putem s’controlămu aduţerli aminti cari yin pisti noi. Iara născănti di aestea aduţeri aminti au ună ahtari concretețe că aproapea nă aspari, di itia aduterloru aminti putem năpoi s’bănămu născănti evenimete aproapea ași cum eara. A ñeia ni si pari că aduţerli aminti pot s’hibă comparati vără turlie cu yisili, cari pot s’acaţă tăpărli a născăntoru lucre ţi li tricumu tu bană multu kiro ninti, ama tu ună formă niheamă alăxită. Ama noi putem s’aflămu ateali evenimente triecute cu multu kiro ma ninti, știm că unăoară și vărăoară di multu kiro canda bănămu aesta. Tu auşaticu, când ești maş tini golu, harauua nai cama mari easti s-ță vedz ateali di năuntrulu a tău, ama aesta nu nsimneadză s-ti raportedz orlea zorlea la tricutlu a tău biografic. Ași cumu iasi tu videală şi ditu carte, bănaiu sumu trei dictaturi și pot să spunu că u voi multu perioada monarhiillei ţi u bănaiu tu ficoiiureată și cari ñi-armasi vărtosu tu minti, nu pot s’minduescu altă perioadă ma muşeată. Daima bănaiu sumu semnulua niscăntoru contradicții, ama, cilimeanu hiinda, nu dukeamu că easti ună nidriptate s’aladz cu cicioarli goale ași cum îlli videam huzmikearlli ambulanță cu vindearea. Cidie, și tora anda minduescu ti atelu kiro, ăni si pari că vedu unu film mplinu di poezie. Voi să spun că eu nu pot s’giudicu multu sertu lumea, pistipsescu căţe cathi unu di noi are arădăţini multu ahăndoasi tru ficiurami, a deapoa aesti arădăţiñi nu pot s’hibă arupti di vărnu. Lucri ţi out s’hibă amendabile adză eara tră mine unu izvuru di harauă”.


    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearia: Taşcu Lala


















  • „Ai carte, ai parte!”

    „Ai carte, ai parte!”

    Alexandru Stoleru provine din mediul rural. În ciuda problemelor
    financiare ale familiei sale, a mers la școală, ajutat, ani de zile, ca
    bursier, și de organizația neguvernamentală World Vision România. În prezent,
    este student la Politehnică și pledează cauza tinerilor cu potențial, dar fără
    resurse, pe care statul ar trebui să îi sprijine:

    ʺEu nu am fost
    niciodată un elev de 10. Consider că am fost un elev de 7, de 8. Cel mai mult mă
    interesează elevii de 4 care trec de nota 6. Aceia sunt cei mai importanți! Pentru că un elev de nota 9 care trece la
    nota 10 are nevoie de încă maximum o jumătate de oră de studiu, însă un elev de
    4 care ajunge la 6 a depășit o barieră, a reușit să treacă de la statutul de «cel
    mai prost din clasă» la «uite, frate, pot să fiu cineva!» Și îmi doresc ca, la
    un moment dat, să nu mai trebuiască să discut despre cineva care trece de la
    nota 4 la nota 6, ci numai de cei care trec de la 8 sau 9 la 10. Sunt unul din numeroșii
    copii care își doresc să învețe, să aibă un viitor foarte bun, să putem să
    facem ceva împreună, să putem să muncim împreună și, de asta, avem nevoie de
    oameni care să investească în noi, care să ne ajute, care au funcții de putere,
    care au posibilitatea să ne facă pe noi mai puternici, să venim din urmă, să
    putem să îi ajutăm pe cei mai în vârstă, să îi ajutăm pe cei mai mici și tot
    așa …ʺ


    Cât ajunge statul român să piardă, dacă nu investește în educația unui
    copil? Cât cheltuie cu un șomer? Cât ar câştiga, dacă, în loc de un şomer, ar
    produce un absolvent de facultate? Sunt câteva din întrebările pe care World
    Vision Româniași le-a pus, a comandat
    un studiu – ‘Costul educaţiei: investiţie, randament, impact’ – și a prezentat
    rezultatele în cadrul unei dezbateri recente. Iar aceste rezultate sunt fără
    drept de apel.


    Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România, le sintetizează: ʺFiecare leu investit în educație aduce înapoi 8. Nu știu dacă e mult, e
    puțin? Dar este clar că randamentul în educație este unul foarte mare. De
    asemenea, ne-am uitat la modul în care investiția în educație sau impactul
    educației asupra unui individ poate să influențeze bunăstarea și venitul pe
    care îl încasează fiecare din categoriile analizate de noi. Și am vrut să ne
    uităm cu foarte multă atenție la acest indicator, pentru că, de foarte multe
    ori, în comunitățile din România în care lucrăm, în cele aproape 500 de
    comunități rurale din 25 de județe, auzim foarte des de la 78% din părinții
    copiilor noștri că nu contează educația, ci contează relațiile. Acest studiu
    vine să demonteze acest mit și ne spune, pe cifre, că fiecare nivel
    educațional, fiecare ciclu de învățământ dublează, practic, veniturile pe care
    o persoană le aduce pentru ea însăși, le încasează, precum și pe cele vărsate
    la bugetul de stat.ʺ



    Mai precis, potrivit studiului, veniturile brute realizate de o persoană aproape
    că se dublează cu fiecare nivel de învăţământ finalizat. Un absolvent de liceu
    câştigă de două ori mai mult decât o persoană care a terminat doar şcoala
    generală, iar un absolvent de facultate câştigă dublu faţă de cineva care are
    doar o diplomă de bacalaureat. Și aceasta, indiferent de statutul profesional -
    salariaţi, agricultori ori lucrători pe cont propriu în alte activităţi decât
    cele agricole.


    Apoi, direct proporțional cunivelul de educaţie și cu veniturile unei persoane, cresc și contribuţiile ei
    la bugetul țării. Astfel, un român cu studii primare contribuie, în fiecare an,
    la buget, în medie, cu peste 10 mii de lei (circa 2 mii de euro). Suma creşte
    la peste 20 de mii lei (în jur de 4 mii de euro) pentru persoanele care au
    absolvit cel mult o şcoală profesională şi ajunge la peste 40 de mii de lei (8.000
    de euro) pentru cei cu studii universitare şi postuniversitare.Cu alte cuvinte, cu fiecare nivel de învăţământ absolvit,
    contribuţiile la buget ale unei persoane aproape se dublează


    Sigur, și statul cheltuie pentru școlarizare! Dar, potrivit studiului
    ‘Costul educaţiei: investiţie, randament, impact’ comandat de World Vision
    România, fiecare leu pe care statul român îl investeşte într-un ciclu complet -
    de la nivel preşcolar, la postuniversitar – generează 8 lei sub formă de venit
    la buget din taxe, impozite şi contribuţii. De exemplu, statul cheltuie în
    total în medie 168.000 de lei (peste 33 de mii de euro) pentru fiecare
    absolvent de masterat, de la grădiniţă până la acordarea diplomei. În acelaşi
    timp, statul încasează de la aceeași persoană, pe toată durata vieţii acesteia,
    aproape 1,45 de milioane de lei (290 de mii de euro) din contribuţii, taxe şi
    impozite, ceea ce echivalează cu un randament al investiţiei de 700%. În
    contrapartidă, din cauza lipsei accesului la educaţie, statul cheltuie, în
    medie, circa 90 de mii de lei (18 mii de euro) pentru un şomer cu studii
    primare, pe toată durata vieţii acestuia.


    Cu alte
    cuvinte, în opinia Mihaelei Nabăr, director executiv al World Vision România,
    educaţia este una din investiţiile cele mai avantajoase pe care le poate face
    un stat: ʺAcest studiu nu face referire la cât de
    calitativă este educația din România, cât de pregătiți suntem pentru noua
    generație de elevi, cât de pregătiți ne sunt profesorii, cât mai avem de
    investit, cât este de pregătită infrastructura, cât de digitalizată este
    educația … toate acestea nu sunt cuprinse în acest raport, dar, cu claritate,
    este loc de investiții pe toate aceste zone, pentru a ajunge, așa cum am văzut,
    la un câștig al statului, dacă am schimba statutul ocupațional de șomer al
    cuiva cu unul de absolvent de facultate integrat pe piața muncii.ʺ



    Pentru
    moment, România se află la coada clasamentului ţărilor OECD în privința
    investiţiei în educaţie – 2,5% din PIB, faţă de o promisiune asumată la nivel
    guvernamental de 6%, cel puţin. În plus, inechitatea şi accesul inegal la
    educaţie sunt probleme reale. Se poate vorbi, de fapt, de două Românii: una
    urbană şi una rurală, banii către aceste medii de provenienţă a elevilor nefiind
    împărțiți în mod echitabil. Or, dacă la ʹplanuriʹ stă bine, statul – mai spune
    Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România – trebuie să le și pună
    în practică. Pe de o parte, România are elevi străluciți, premiați, an de an,
    în cadrul olimpiadelor internaționale sau acceptați la universități dintre cele
    mai mari ale lumii. Are, însă, pe de altă parte, și mulți elevi analfabeți
    funcțional – în jur de 40% nu înțeleg ce citesc și nu pot face raționamente
    simple. Pe ei, sistemul de educație trebuie să îi salveze la timp!


  • Târgul Gaudeamus 2020, ediţie specială online

    Târgul Gaudeamus 2020, ediţie specială online

    Luni 16
    noiembrie se deschide la București Târgul de carte Gaudeamus Radio România,
    ediția cu numărul 27
    . Pentru prima oară manifestarea se desfășoară în format
    integral online, din cauza pandemiei de coronavirus. Cel mai citit târg
    de carte, organizat de cel mai ascultat radio din țara
    , după cum sună anunțul
    de promovare, își asigură astfel continuitatea unei tradiții de peste un sfert
    de secol.


    Președintele de onoare al ediției va fi scriitorul Norman Manea, care
    și-a exprimat acordul de principiu pentru a îndeplini acest rol. Peste 100 de
    companii, printre care se numără cele mai prestigioase edituri din România,
    distribuitori de carte românească și străină, muzică și jocuri educative, se
    vor regăsi pe noul website www.gaudeamus.ro, în secțiunea Catalog, cu pagini de
    prezentare individuale dedicate târgului.


    Standurile virtuale ale participanților,
    semnalate ca atare în paginile lor, vor putea fi accesate prin butonul aferent
    și vor fi găzduite într-una dintre următoarele formule: Fie prin Elefant.ro -
    partenerul Radio România al acestei ediții a târgului – în secțiunea din
    magazinul online dedicată, care permite achiziția de carte într-un coș unic, de
    la toate standurile reunite aici. Fie prin website-urile participanților (sau
    ale partenerilor lor), cu mențiunea că mulți dintre aceștia vor oferi
    vizitatorilor beneficii suplimentare (discounturi, transport gratuit), prin intermediul
    codurilor publicate în catalogul Gaudeamus.


    Sunt pregătite publicului amator de
    cultură circa 200 de evenimente, organizate de Radio România și de participanți
    în format live sau înregistrate, în secțiunea dedicată programului. Un proiect
    special este concursul Vreau o Școală Ideală. Aici, într-unul
    dintre cele mai dificile momente din carieră lor școlară, elevi din întreaga
    țară au ocazia să spună cum și-ar dori să fie școala în care să se simtă în
    siguranță, motivați și apreciați. Prin mesajele elevilor și ale dascălilor și
    prin efortul jurnalișților de la Radio România, care vor reuni aceste mărturii
    în scurte reportaje, vor fi aduse în atenția publicului condițiile în care
    multe școli din România sunt nevoite să își îndeplinească menirea, în plină
    criză medicală și socială. Cele mai reușite reportaje, prin conținut și
    ilustrare jurnalistică, vor fi premiate. Beneficiarii acestor premii vor fi
    școlile înscrise în concurs pe această cale.


    Un alt proiect este Concursul
    Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, cu tema importanța educației în lumea
    de azi. Festivitatea de premiere va avea loc, în direct, vineri 20 noiembrie,
    și va fi urmată de dezbaterea Lectură pe suport digital şi învăţământul
    online
    . În sfârșit, votul publicului pentru Cea mai râvnită carte a Târgului
    se va derula integral online, pe pagina de Facebook Radio România Gaudeamus, pe
    baza propunerilor venite din partea participanților. Ediția se va încheia
    duminică 22 noiembrie.

  • Schimb de experienţă între bibliotecarii din Bucureşti şi cei din Chişinău

    Schimb de experienţă între bibliotecarii din Bucureşti şi cei din Chişinău

    Schimb de experiență a 15 bibliotecari din rețeaua Bibliotecii Municipale
    București cu bibliotecari ai instituției omoloage din Chișinău și participarea
    la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, aflat a XXIII-a
    ediție – interviu cu Ramona Mezei, director general al BMB.


  • Gaudeamus Radio România 2019, la start

    Gaudeamus Radio România 2019, la start

    Seria celor mai îndrăgite târguri de carte
    din România – Gaudeamus Radio România
    2019 – a debutat și în acest an, conform tradiției, la Craiova. Prima
    etapă a Caravanei va avea loc, până duminică, în spațiul care a găzduit edițiile
    precedente, foaierul Teatrului Național Marin Sorescu, și se va derula sub
    semnul Anului cărții în România.

    Ediția craioveană inaugurează în fiecare an,
    de Mărţişor, sezonul național al târgurilor de carte și este organizată de
    Radio România și Radio România Oltenia Craiova. Ajuns la o certă maturitate, cu
    mult timp înaintea majoratului care va fi sărbătorit în curând, Gaudeamus Radio România din Craiova și-a
    câștigat statutul de reper al pieței editoriale din această zonă a țării,
    bilanțul acestui proiect stând mărturie în acest sens: 17 ediții, aproape 210
    mii de vizitatori și sute de evenimente culturale găzduite până acum. În acest an, zeci de mii de volume,
    peste 50 de participanți găzduiți de 45 de standuri – un record în istoria
    târgului – și zeci de evenimente care reunesc cele mai cunoscute personalități
    ale vieții literare românești vor transforma Craiova în centrul de interes al
    pieței editoriale naționale.

    Editurile participante expun cărți pentru toate
    vârstele şi gusturile, unele la prima ediție în limba română. Publicul poate alege
    dintr-oselecţie bogată de
    titluri reprezentative pentru piaţa românească – carte, audiobook, CD/DVD,
    jocuri educative – multe dintre ele extrem de potrivite pentru a fi oferite
    celor dragi chiar în locul tradiţionalului mărţişor, pe 1 martie. Sunt anunțate
    importante reduceri de preţuri, pachete şi oferte promoţionale. Agenda de
    evenimente cuprinde finala zonală a Concursului Naţional de Lectură
    Mircea Nedelciu, adresat liceenilor, proiectul Invitaţi de nota 10:
    Olimpicii României, cu participarea elevilor din zona Olteniei premiaţi la
    concursuri internaţionale la diverse discipline, concursul Miss Lectura şi
    Tombola Gaudeamus, ambele cu premii extrem de atractive. În plus, este
    programat și proiectul Cărţile se întorc acasă, prin intermediul căruia
    volumele donate cu prilejul evenimentelor din seria GAUDEAMUS, începând cu anul
    2010, ajung în biblioteci publice, majoritatea din mediul rural, subfinanţate
    la capitolul achiziţii.

    Iniţiată în anul 2000, caravana Gaudeamus Radio România este formată dintr-o serie de evenimente expoziţionale dedicate cărţii şi educaţiei, organizate în centre culturale şi universitare de tradiţie în care există posturi regionale ale Societăţii Române de Radiodifuziune: Craiova, Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Brașov. Cea mai importantă ediție a târgului GAUDEAMUS are loc în fiecare an, în noiembrie, la București, unde vin cele mai multe multe edituri româneşti şi străine și unde au loc sute de evenimente editoriale şi profesionale.

  • Cărți  referitoare la Basarabia și Bucovina publicate la Editura Istros a Muzeului Brăilei Carol I

    Cărți referitoare la Basarabia și Bucovina publicate la Editura Istros a Muzeului Brăilei Carol I

    Cărți
    referitoare la Basarabia și Bucovina publicate la Editura Istros a
    Muzeului Brăilei Carol I, prezentate de
    dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române.


  • Forumul Anului European al Patrimoniului Cultural în România

    Forumul Anului European al Patrimoniului Cultural în România

    Europa
    marchează în 2o18 anul patrimoniului cultural.


    Obiectivul acestei iniţiative este
    de a încuraja cât mai multi
    cetăţeni să descopere şi să aprecieze patrimoniul Europei şi să consolideze astfel sentimentul
    de apartenenţă la un spaţiu european comun.





    Patrimoniul
    cultural face parte integrantă din oraşele, peisajele şi siturile arheologice ale
    Europei. Patrimoniul înseamnă clădiri,
    cărti, monumente, articole vestimentare,
    maşini sau practici sociale dar şi meşteşugurile moştenite de la înaintaşi,
    poveştile pe care le spunem copiilor, mâncarea care ne place sau filmele pe care le
    vedem împreună.


    Cristian BUCHIU, șef-adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene în România despre Forumul Anului European al Patrimoniului Cultural în România:

  • Jurnal românesc – 15.08.2018

    Jurnal românesc – 15.08.2018


    Secretarul român de stat Veaceslav Șaramet a participat, alături de președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, și de președintele Consiliului Raional Soroca, Ghenadie Muntean, la semnarea acordului de colaborare dintre cele două unități administrativ-teritoriale din România și Republica Moldova. Evenimentul, organizat în prezența mai multor parlamentari și a reprezentanților autorităților centrale și locale, face parte din Campania “Centenar prin Înfrățiri”, o inițiativă prin care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și-a propus înfrățirea județelor din România și a sectoarelor Municipiului București cu unități administrativ-teritoriale similare din statele unde există comunități de români. Oficialul român a precizat că acest acord de o importanță deosebită, “în Anul Centenar și în contextul preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, va da naștere unor proiecte concrete și de mare impact pentru ambele unități administrativ-teritoriale, iar relațiile de prietenie dintre acestea vor fi de lungă durată”.



    Aproximativ 150 de copii din Republica Moldova au sosit în tabăra de vară gratuită de la Sulina, din județul Tulcea, organizată graţie unui acord de colaborare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României. Tinerii, scrie Radio Chişinău, au obținut rezultate remarcabile la învățătură, sunt câştigători ai olimpiadelor în anul școlar 2017 – 2018 sau au aptitudini deosebite în muzică, arte plastice și sport. Potrivit ambasadorului României la Chişinău, Daniel Ioniţă, în acest An Centenar, autorităţile române au suplimentat numărul de copii din Republica Moldova care să se relaxeze în România. Totodată, diplomatul a subliniat importanţa şi disponibilitatea investiţiei în educaţie.



    În perioada 19-25 august are loc a-XII-a ediţie a Universităţii de Vară Râmnicu Sărat – Trecutul contează. Evenimentul – organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer, se deschide pe 20 august, la Muzeul Municipal din Râmnicu Sărat. 20 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi din România şi Republica Moldova participă la dezbateri, workshop-uri, asistă la prelegeri susţinute de foști deținuți politici, reprezentanţi ai IICCMER, experţi străini, istorici şi cercetători în domeniul comunismului şi post-comunismului românesc şi est-european. Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat, destinată studierii sistemului represiv comunist, îşi propune să analizeze modalităţile de rememorare a perioadei 1945-1989, sub raport istoric şi biografic, şi invită la reflecţie asupra diferitelor aspecte ideologice, sociale şi politice. Efectele comunismului se resimt încă la nivelul societăţii româneşti, iar o mai bună cunoaştere a trecutului recent poate ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente, consideră IICCMER.



    Biblioteca Metropolitană București a transferat cu titlu gratuit către Biblioteca “Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Chișinău, Republica Moldova, la sfârşitul săptămânii trecute, 10.000 de cărţi. Până acum au fost transferate în total 17.000 de cărți, conform promisiunii făcute de Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, cu ocazia vizitei sale la Chișinău din februarie 2018, urmând ca până la 14 octombrie, de ziua Chişinăului, să fie transferate şi restul de 3.000 de volume. Biblioteca Metropolitană București este o rețea de biblioteci publice ce facilitează accesul la informare și lectură prin serviciul gratuit de împrumut la domiciliu.



    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 iulie 2018, este de 18.917.601, cu 13.701 mai mulţi faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă pe această temă, la 30 iunie. Potrivit AEP, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, aproximativ 650.000 au domiciliul în străinătate şi paşaport CRDS (cetățean român cu domiciliul în străinătate). Dintre aceştia, cei mai mulţi sunt în R. Moldova (peste 203.000), Germania (peste 97.400), SUA (aproape 59.000), Italia (aproape 54.000),Canada (peste 42.000), Israel (peste 35.000), Spania (peste 33.000), Ungaria (peste 27.400), Franţa (peste 17.500) şi Austria (aproape 16.000).




  • Radio România si Gaudeamus avină iarna ditu Craiova

    Radio România si Gaudeamus avină iarna ditu Craiova

    Panayirlu Gaudeamus Radio România Craiova 2018 si-ancl’isi dumanică portali. Evenimentul, organizat di Radio România prit pareia Gaudiamus si Radio România Oltenia — Craiova, ntra 28 di scurtu si 4 di martu, disclisi estan singirlu a atiloru nai ma vruti panayiruri di carti organizati tru vasilia a noastră, andamusiti sum numa “Programlu Lectura”.



    Neaua, arcoarea, si cingrimea cu gletlu di mpadi nu tale curayilu a atiloru cu mirakea tra carti. Cama di 10.000 di vizitatori cari nu vrura s-ascapa anadamusea cu nsi ma importantu evenimentu ahardzitu tra carti, dit aestă zonă a vasiliilei, agiumsira tru foaierlu a Teatrului Naţional Marin Sorescu” tru aesta ahurhita di martu la Panayirlu Gaudeamus Craiova.



    Prezidentul di tinie la Gaudeamus Radio România Craiova 2018 fu Gabriel Coşoveanu, prezidentul a Uniunil’ei Scriitorilor dit România — Filiala Craiova. Premiile Gaudeamus Radio România Craiova, ediţia a 17-a, decernati dumanică, 4 di martu:



    – Trofeele GAUDIAMUS dati a expozanţalor prit votlu a publiclui: locul 3 — Editura Humanitas, locul 2 — Editura RAO, locul 1 — Grupul Editorial ART;


    – Volumlu Mândrie si prigiudicată” di Jane Austen, publicat di Editura RAO, fu desemnat ca hiindalui “nai ma caftata carte” a aistei ediţii;


    – Trofeulu a Presaei s-deadi a cotidianlui Cuvântul Libertăţii” — secţiunea publicaţii şi postului DIGI 24 Craiova — secţiunea TV; premiile tra secţiunile radio si online nu s-deadira, câte ma marea parti a voturlor li amintara postulu Radio România Oltenia — Craiova si pagina Facebook Radio România Gaudeamus


    – Premiul Educaţia, ahardzitu di organizatori tra instituţiili di nviţămintu participante, lu aminta Editura Universitaria Craiova (editura Universitatil’ei dit Craiova) si ali Academie di Studii Economice dit Bucuresti;


    – Premiul Miss Lectura fu amintat di domnişoara Bianca Fronie, elevă la Colegiul National Elena Cuza” dit Craiova.


    Armanipsearea: Tascu Lala