Radio România Internațional

Tag: carti

  • Radio România și Gaudeamus alungă iarna din Craiova

    Radio România și Gaudeamus alungă iarna din Craiova

    Târgul Gaudeamus Radio România Craiova 2018 și-a închis duminică porțile. Evenimentul, organizat de Radio România prin echipa Gaudeamus și Radio România Oltenia — Craiova, între 28 februarie și 4 martie, a inaugurat și în acest an seria celor mai îndrăgite târguri de carte organizate în țara noastră, reunite sub denumirea “Programul Lectura”.



    Zăpada, frigul și poleiul nu i-au descurajat pe craiovenii iubitori de carte. Peste 10.000 de vizitatori care nu au dorit să rateze întâlnirea cu cel mai important eveniment dedicat cărții, din această zonă a țării, au ajuns în foaierul Teatrului Naţional Marin Sorescu” în acest început de martie la Târgul Gaudeamus Craiova.



    Preşedintele de onoare Gaudeamus Radio România Craiova 2018 a fost Gabriel Coşoveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România — Filiala Craiova. Premiile Gaudeamus Radio România Craiova, ediţia a 17-a, decernate duminică, 4 martie:



    – Trofeele GAUDEAMUS acordate expozanţilor prin votul publicului: locul 3 — Editura Humanitas, locul 2 — Editura RAO, locul 1 — Grupul Editorial ART;


    – Volumul Mândrie și prejudecată” de Jane Austen, publicat de Editura RAO, a fost desemnat drept cea mai râvnită carte” a acestei ediţii;


    – Trofeul Presei a revenit cotidianului Cuvântul Libertăţii” — secţiunea publicaţii şi postului DIGI 24 Craiova — secţiunea TV; premiile pentru secţiunile radio și online nu au fost acordate, întrucât marea majoritate a voturilor au revenit postului Radio România Oltenia — Craiova și paginii Facebook Radio România Gaudeamus


    – Premiul Educaţia, oferit de către organizatori instituţiilor de învăţământ participante, a revenit Editurii Universitaria Craiova (editura Universităţii din Craiova) și Academiei de Studii Economice din București;


    – Premiul Miss Lectura a fost câştigat de domnişoara Bianca Fronie, elevă la Colegiul Național Elena Cuza” din Craiova.

  • Gaudeamus 2017 la ora bilanţului

    Gaudeamus 2017 la ora bilanţului

    Ediţia 2017 a Târgului Internaţional Gaudeamus, organizat de Radio România, s-a încheiat duminică, 26 noiembrie, în prezenţa unui public numeros, dornic să profite până în ultima clipă de oferta de neegalat a evenimentului. Numărul mare al participanţilor (peste 300), al evenimentelor pe care târgul le-a găzduit (peste 800) şi al vizitatorilor – peste 125.000 – care egalează recordul înregistrat la ediţiile precedente, reconfirmă statutul evenimentului şi sloganul sub care s-a desfăşurat şi în acest an: Cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio din România. Târgul Internaţional Gaudeamus, eveniment reper al peisajului cultural românesc de aproape un sfert de secol a avut loc în acest an în perioada 22 – 26 noiembrie în Pavilionul Central al Complexului Expoziţional Romexpo.Invitatul de onoare al ediţiei a fost Uniunea Europeană, prin intermediul Reprezentanţei Comisiei Europene, iar preşedintele de onoare al Târgului a fost îndrăgitul scriitor şi om de radio Matei Vişniec.

    Premiile ediţiei 2017 a târgului, decernate duminică, 26 noiembrie:

    • Trofeele Gaudeamus, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin Votul Publicului, au fost acordate Editurilor Humanitas (locul 1), Nemira şi RAO (locul 2) şi Polirom (locul 3);

    • Trofeul pentru Cea mai râvnită carte a târgului, stabilit tot prin Votul Publicului, a revenit Editurii Litera, pentru volumul Testamentul lui Abraham de Igor Bergler;

    • Trofeele Presei, pe secţiunile TV, radio, publicaţii şi agenţii de presă, au fost câştigate de: TVR, postul Europa FM, cotidianul Adevărul şi Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Trofeul pentru secţiunea online nu a fost acordat. Posturile Radio România, frecvent indicate drept surse de informaţii despre eveniment, nu au intrat în competiţie;

    • Premiul de Excelenţă, în valoare de 10.000 lei, oferit de către Radio România, a fost decernat Editurii Crime Scene Press;

    • Premiul Educaţia a revenit Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în semn de apreciere pentru constanţa şi pentru standardele înalte la care Academia s-a prezentat şi în acest an la Gaudeamus;

    • Premiul pentru traducere Antoaneta Ralian, decernat pentru traducători din limba română într-o limbă străină şi dintr-o limbă străină în limba română a fost acordat la această ediţie Irinei Oprea şi lui Radu Paraschivescu – pentru traducerea din limba engleză a volumelor cinci şi şase ale seriei Cronicile din Narnia de C. S. Lewis, publicată de Editura Arthur; pentru Aurora Cornu, Raluca Barb şi Edith Cottrell, pentru traducerea în limba franceză a volumului Poeme. Proze scurte, de Aurora Cornu, ediţie bilingvă română/franceză, publicată de Editura Vinea;

    • Miss Lectura a ediţiei 2017 a Târgului Internaţional Gaudeamus a fost desemnată Alina Beşliu, studentă la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti. Premiul – un card cadou în valoare de 300 de lei, oferit de Optiplaza.

    Proiecte Radio România – Gaudeamus

    În cadrul târgului a fost organizată finala celei de a XV-a ediţii a Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, dedicat elevilor de liceu; câştigătoarele acestei ediţii au fost: locul I – Maria Bucşea, Colegiul Naţional Unirea din Târgu Mureş; locul II – Patricia Pârvu, Colegiul Naţional Mircea Eliade din Reşiţa; locul III – Iulia Iacob, Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Cluj-Napoca. Premiile au fost oferite de Radio România (sume de bani destinate achiziţionării de cărţi din târg) şi Scribant Distribution – distribuitor Schneider&Carioca.

    Invitaţi de nota 10: Olimpicii României- proiect care aduce în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc şi atrage atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României. La Gaudeamus 2017, 5 elevi medaliaţi la concursuri internaţionale la diverse discipline, au fost invitaţi speciali ai Târgului şi premiaţi de către Asociaţia Club Lions Millennium, Dacia şi Scribant Distribution.

    Cărţile se întorc acasă s-a bucurat de un real succes şi în acest an, fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor ajungând în acest an la circa 1.500 de volume. De la lansarea acestui proiect în 2010, peste 151.000 de volume au ajuns, prin generozitatea expozanţilor şi a vizitatorilor Gaudeamus în peste 350 de biblioteci aflate în aria de acoperire a posturilor Radio România. Ziarul Târgului (4 numere) a fost realizat, pentru al patrulea an consecutiv, de către o echipă redacţională de la cunoscuta publicaţie Caţavencii.

    Tombola Gaudeamus Derulată pe baza biletelor şi a abonamentelor de intrare, tombola a oferit vizitatorilor ocazia de a câştiga numeroase premii: 10 eBook-reader oferite de BRD Groupe Société Générale, 9 carduri cadou, în valoare de câte 300 de lei, oferite de Optiplaza, accesorii pentru echipamente multimedia InfoTouch Systems şi 3 vouchere foto-carte CEWE, în valoare de câte 138 lei.

    Parteneri Gaudeamus 2017

    Partener principal: BRD Groupe Société Générale Sponsor: Dacia Proiect cultural susţinut de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

    Parteneri: Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi Romexpo, CEWE România, Cemrom SA, Treasure&Co, 7Last Muse, InfoTouch Systems, Bernschutz&Co, Asociaţia Lions Club Millennium, Optiplaza, Borsec, Euroweb.

    Parteneri media: TVR, Media Trust, revista Accente, Agenţia de carte, revista Cariere, Caţavencii, ziarul Metropolis, Observator Cultural, revista 22, România TV, Suplimentul de cultură

  • Jurnal românesc – 22.08.2017 – UPDATE

    Jurnal românesc – 22.08.2017 – UPDATE

    Autorităţile de la Bucureşti sunt mulţumite de modul în care sunt respectate drepturile minorităţii române în Ucraina vecină, a afirmat, la Kiev, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. Ea s-a întâlnit cu ministrul Culturii din ţara vecină, cu cel al Educaţiei şi cu responsabilul de la Externe. In cadrul discuţiei cu şeful diplomatiei ucrainene, Pavlo Klimkin, ministrul Andreea Păstîrnac a subliniat necesitatea prezervării drepturilor etnicilor români şi importanţa păstrării identităţii româneşti. Cei doi miniştri au discutat despre viitoarea inaugurare a Centrului de Informare de la Solotvino, în cadrul Primăriei oraşului, dar şi despre obiectivele Centrului de Informare de la Ismail, ca model de cooperare în plan universitar. Dialogul bilateral cu ministrul culturii, Evghenii Nâşciuk, a vizat includerea, după renovare, în circuitul muzeal din Ucraina a Casei Memoriale Aron Pumnul, precum şi sprijinul pe care guvernul român îl poate oferi în restaurarea şi amenajarea unui ansamblu cultural în interioriul curţii edificiului. Evghenii Nâşciuk şi Andreea Păstârnac au mai discutat despre importanţa semnării unui protocol între instituţiile relevante din România şi Ucraina în vederea dezvoltării de proiecte culturale comune. În cadrul întrevederii cu ministrul Educaţiei şi Stiinţei, Lilia Grinevici, s-a convenit valorificarea posibilităţii de a realiza un program de schimb de experienţă pentru elevi şi profesori din cele două ţări.



    Transportatorii din România şi Bulgaria, ţări care urmează să fie vizitate joi şi vineri de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-au mobilizat împotriva eforturilor liderului de la Paris de revizuire a directivei europene cu privire la muncitorii detaşaţi. Şeful statului francez începe, miercuri, în Austria, un mini-turneu în Europa Centrală şi de Est în cursul căruia va pleda pentru o înăsprire a acestei directive europene. Parisul, Berlinul şi Viena sunt nemulţumite că această directivă permite ocolirea legislaţiei lor în domeniul muncii. Însă pentru cei aproximativ 200 de mii de transportatori români şi bulgari care străbat drumurile Europei, iniţiativa lui Emmanuel Macron le pune în pericol activitatea companiilor lor. În timp ce Bruxelles-ul analizează posibilitatea de a-i considera pe şoferi drept muncitori detaşaţi, care beneficiază de un salariu local, dacă au mai mult de trei zile de lucru pe lună într-o altă ţară, Franţa ar dori ca acesta să se aplice începând chiar din prima zi.


    Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea din Slobozia, Biblioteca Judeţeană Ştefan Bănulescu din acelaşi oraş, Liga Tineretului Român Junimea din regiunea Cernăuţi şi deputatul român Ştefan Muşoiu anunţă o strângere de carte pentru şcolile cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Cărţile vor fi distribuite celor 62 de astfel de şcoli, asigurând fondul beletristic de care copiii au nevoie şi contribuind la menţinerea şi consolidarea limbii române în aceste instituţii de învăţământ. La această strângere de carte pot participa toţi doritorii. Pe 3 septembrie, la Cernăuţi, va sosi o delegaţie oficială, în frunte cu parlamentarul român Ştefan Muşoiu, care va participa la Sărbătoarea Naţională Limba noastră cea română.

  • Mini-Transilvania

    Mini-Transilvania

    Istoria merită să fie cunoscută. În
    special istoria locurilor. Şi ce altă cale mai bună de a face asta decât în joacă.
    Aceasta a fost ideea care a dat naştere unui proiect prin care un grup de
    tineri din Odorheiu Secuiesc, reuniţi sub denunirea de Legendarium, culeg de
    mai mult timp legendele locului şi realizează jocuri, cărţi şi desene animate
    pentru copii. Şi cum cererea a fost mare, cei de la Legendarium s-au gândit să
    crească atractivitatea turistică a zonei lor. Aşa că au început să facă machete
    după cele mai importante clădiri din Transilvania. Astfel, numărul acestora
    crescând, au ajuns recent să deschidă un Parc tematic, în bastionul Telegdy, al
    cetăţii situate în centrul centrul istoric al municipiului Odorheiu Secuiesc.
    Deocamdată în parc pot fi admirate machetele a 21 de clădiri istorice foarte
    cunoscute, dar planul este ca până anul viitor să fie adăugate reproducerile
    altor 30 de clădiri reprezentative din Transilvania.


    De unde a venit
    ideea acestui proiect am aflat de la Szabolcs Fazakas, sufletul Legendarium: Acest proiect a pornit acum 10 ani, Am
    primit o hartă culturală a legendelor europene, în Parlament, la Bruxelles.
    Această hartă este foarte frumoasă, dar ţara noastră era reprezentată pe
    această hartă numai de legenda Dracula. Şi de exemplu numai în secuime, după
    aceea, am cules 157 de legende, care sunt tot aşa de valoroase precum cea a lui
    Dracula. M-am gândit să prezentăm lumii occidentale cultura noastră, cultura
    secuilor, pentru că aceste legende sunt tot atât de valoraose ca şi legenda
    galilor sau legendele scoţienilor sau
    legendele celţilor. Dacă ne uităm la televizor şi vedem desenele animate
    cu Asterix şi Obelix, ele sunt ilustrarea unei legende a galilor. Aşa am
    încercat şi noi să culegem legendele noastre, am realizat o hartă, pentru
    copii. Această hartă nu este una geografică, ci o hartă a basmelor, o hartă a
    unei lumi ca în poveşti. Am pus puncte de reper, oraşe, fluvii.


    Iar la cererea
    părinţilor şi profesorilor care au văzut harta, a apărut şi o carte cu
    legendele locurilor: Cum a ieşit cartea,
    încet, încet am început să realizăm produse în care sunt prezente aceste desene,
    legende: am realizat două jocuri, unul cu tătari, unul cu comori. Şi aceste
    jocuri plac foarte mult copiilor, pentru că sunt mai interesante, trebuie să
    culegi comori, am făcut şi nişte lădiţe din lemn, pictate, cu saci în care pui
    comoara. Am devenit şi noi copii şi am început să gândim cu mintea copiilor ce
    şi cum le-ar plăcea.


    Iar de aici
    până la crearea Parcului tematic Mini-Transilvania a fost doar un pas. Am aflat
    de la Szabolcs Fazakas că expoziţia a fost amenajată în bastionul cetăţii Székely
    Támadt, care era folosit anterior ca depozit. Machetele clădirilor au fost
    realizate de un arhitect din Budapesta, originar din judeţul Harghita, care
    este specializat în astfel de lucrări. El a folosit diferite materiale
    plastice, ornamentele de pe clădiri au fost printate 3D iar machetele au fost
    acoperite cu vopsea cu factor UV şi rezistentă şi la umiditate.


    Szabolcs
    Fazakas ne-a spus că aceste clădiri, reunite în parcul tematic intitulat
    Mini-Transilvania, au fost alese astfel încât fiecare naţionalitate din
    regiune să fie reprezentată. Aceste
    machete în parc sunt clădiri istorice din Transilvania. Toate clădirile au
    legendele lor. Am călătorit mult prin Europa, am văzut în foarte multe ţări
    astfel de parcuri, chiar în Bruxelles, Mini-Europe, Austria, Mini-Mundus,
    Italia, Mini-Italia şi mi-am zis de ce să nu facem un parc
    Mini-Transilvania, în care ilustrăm cum au arătat cândva aceste monumente,
    pentru că noi reconstruim aceste clădiri în epoca lor de aur. Când va fi
    finalizat parcul, vor fi prezentate şi legendele, aşa că o să fie un parc
    interactiv. Nu numai ne uităm la clădiri, ci copiii sau adulţii care se vor
    plimba prin parc vor face cunoştinţă şi cu poveştile acestor clădiri. În final,
    parcul Mini-Transilvania va avea forma Transilvaniei. Copiii vor putea să
    înţeleagă şi geografic şi cultural toată esenţa acestei zone.


    Este vorba
    despre clădiri legendare, ne-a mai spus interlocutorul nostru, enumerând câteva
    atracţii ale parcului: În parc momentan
    avem 20 de clădiri. Biserici săseşti care aparţin patrimoniului UNESCO.
    Mănăstirea Brâncoveanu (n.r. din Sâmbăta de Sus), Castelul Bran, Cetatea
    Râşnov, Cetatea Făgăraş, Cetatea
    Odorheiu Secuiesc. Biserici (n.r. cea franciscană): Şumuleu Ciuc. În
    parcul final o să avem 80 de clădiri. Şi vom încerca să prezentăm şi clădiri şi
    locuri deja de interes internaţional. Adică va fi reprodusă şi fierăria de
    lângă Hunedoara unde s-a făcut Turnul Eiffel, sau este prezentat şi Castelul de
    la Sângeorgiu de Pădure, unde s-a născut străbunica împărătesei (reginei – n.a.) Angliei. Încercăm să arătăm europenilor, cât de mult a dat Europei
    partea aceasta a ţării noastre. Încercăm să atragem turişti.


    De asemenea,
    cei interesaţi pot vedea reproducerea fidelă a capelei Isus, din Odorheiu
    Secuiesc, a bisericii fortificate din Dârjiu, singurul monument din Harghita
    aflat pe lista UNESCO, a castelului Corvinilor şi cetăţii Deva, precum şi
    macheta sinagogii din Dej. Informaţiile despre fiecare clădire sunt disponibile
    în limbile română, maghiară şi engleză, iar accesul în parcul Mini-Transilvania
    este gratuit.


    Am mai aflat de
    la iniţiatorii proiectului că lucrează şi la un serial de desene animate cu
    legendele locului, cu care urmează să iasă pe piaţa internaţională.

  • Târgul Internaţional de Carte “Gaudeamus”, la final

    Târgul Internaţional de Carte “Gaudeamus”, la final

    La Bucureşti, duminică, s-a încheiat ediţia cu numărul XXIII a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus, organizat de Radio România. În prezenţa unui public foarte numeros, care a profitat de oferta bogată şi de atmosfera inconfundabilă ale târgului, la standurile celor peste 300 de edituri expozante, timp de cinci zile, au avut loc circa 850 de evenimente. Cei peste 125.000 de vizitatori – care egalează recordul înregistrat la ediţia precedentă, reconfirmă statutul evenimentului şi sloganul sub care s-a desfăşurat şi în acest an: “Cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio din România”. Trofeul Cea mai râvnită carte la Gaudeamus 2016 a fost atribuit seriei Harry Potter, de la Editura Arthur, iar Premiul de Excelenţă a revenit Editurii Tracus Arte.




    Directorul editorial, Teodor Dună a vorbit despre semnificaţia acestei distincţii. Teodor Dună: “Acest premiu înseamnă o recunoaştere de care aveam foarte mult nevoie. Este cumva o formă de a defini marginea pentru a înţelege ce reprezintă centrul în literatura română. Ne axăm în general pe literatura contemporană, românească şi acest premiu cumva vine ca o certificare a faptului că eforturile noastre au fost recunoscute.”



    Premiile pentru traducere Antoaneta Ralian”, din limba română într-o limbă străină le-au revenit în 2016. Ioanei Ieronim şi Gretei Tartler, iar cel dintr-o limbă străină în limba română, Veronicăi Niculescu, pentru cartea “Scrisori către Vera” de Vladimir Nabokov. Veronica Niculescu: “Sunt emoţionată, onorată. Este primul premiu pe care-l iau pentru o traducere. Este al 8-lea volum din Nabokov pe care-l traduc. Sper să vă îndrăgostiţi de scrisorile lui şi să descoperiţi omul Nabokov, să ajungeţi la romanele lui şi să le citiţi şi pe acelea.”



    La târgul de carte a avut loc şi lansarea DVD-ului filmului “Bacalaureat” în prezenţa lui Cristian Mungiu, peliculă pentru care a primit în acest an premiul pentru cel mai bun regizor la Cannes. În opinia sa, Gaudeamus a devenit o tradiţie.



    Cristian Mungiu: “Este un eveniment de tradiţie, e o ocazie extraordinară pentru toată lumea să considere că arta, cultura, sunt evenimente pentru care înainte să ieşi din casă, pentru că de multe, ori ne lăsăm aşa cumva cuprinşi de viaţa noastră de zi cu zi şi uităm că să înţelegi ceva din realitate întotdeauna trebuie să ai acces la cultură şi mi se pare că acest eveniment care a devenit tradiţional face parte tocmai din asemenea momente care ne facilitează accesul la un înţeles mai bun al societăţii.”


    În acest an, invitatata de onoare a fost China. La ediţia din 2017, Statele Unite vor avea statutul de invitat special al Târgului.

  • Pe 15 septembrie, Radio România (re)deschide anul şcolar la GAUDEAMUS

    Pe 15 septembrie, Radio România (re)deschide anul şcolar la GAUDEAMUS

    Începând
    de astăzi – printr-o fericită coincidenţă, data pe care aproape toată lumea o
    asociază cu debutul unui nou an şcolar – vă aşteptăm la Târgul GAUDEAMUS Carte
    …Şcolară!


    Ediţia 2016 are loc între 15 şi 25 septembrie în Piaţa Universităţii (esplanada
    cu statui, Bulevardul Regina Elisabeta),şi este organizată de Radio România prin Centrul
    Cultural Media.


    Programul de vizitare al târgului este zilnic între orele 10.00 şi 20.00, cu
    excepţia ultimei zile în care programul este 10.00 – 15.00, iar accesul
    publicului în incintă este liber.




    Reper
    major în calendarul anual pentru zeci de mii de familii, debutul anului şcolar este
    de cele mai multe ori un prilej de mare consum de resurse financiare, de timp
    şi energie, alocate pentru pregătirea acestui moment.

    În acest context, Târgul GAUDEAMUS Carte
    Şcolară oferă tuturor celor direct interesaţi – părinţi, elevi şi cadre
    didactice – o soluţie uşoară, plăcută şi avantajoasă, din toate punctele de
    vedere, pentru studierea şi achiziţia manualelor şi a auxiliarelor şcolare
    necesare tuturor.


    Eveniment care, prin concept, ofertă şi public ţintă,
    este orientat cu precădere către acest important segment de piaţă – carte
    formativă şi materiale auxiliare – târgul
    este organizat în mod tradiţional la începutul anului şcolar, într-un moment de
    vârf al cererii de produse şi servicii educaţionale. Oferta ediţiei, prezentată
    de cei peste 50 de expozanţi (reuniţi în 21 de standuri) vine în întâmpinarea unor
    solicitări dintre cele mai diverse şi cuprinde:

    Cea mai mare parte a manualelor şi auxiliarelor
    aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, pentru acest
    an şcolar, reunite într-un singur spaţiu;
    o gamă extrem
    de variată de materiale didactice,
    pentru toate nivelurile;
    numeroase
    titluri din literatura română şi
    universală cuprinse în bibliografia şcolară;
    enciclopedii, dicţionare, ghiduri şi îndrumare
    didactice;
    ultimele noutăţi editoriale, în vogă
    printre tinerii cititori, în măsură să-i atragă şi pe cei deocamdată mai
    puţin pasionaţi de lectură;
    jocuri şi cărţi pentru preşcolari.





    Proiecte conexe derulate de Radio
    România în cadrul Programului LECTURA – Târgurile GAUDEAMUS


    · Etapa locală (Bucureşti
    şi judeţul Ilfov) a Concursului Naţional
    de Lectură Mircea Nedelciu, adresat liceenilor, care va avea loc în incinta târgului vineri, 23 septembrie, la ora 14.00.


    · Campania de donaţii Cărţile
    se întorc acasă prin intermediul căreia un fond de carte semnificativ, ca număr de
    volume şi valoare, este colectat de la expozanţi şi vizitatori şi este donat în
    beneficiul bibliotecilor publice şi şcolare, subfinanţate la capitolul
    achiziţii de carte. Volumele donate cu acest prilej vor avea ca destinaţie: Şcoala
    Generală George Topârceanu, Şcoala Gimnazială nr. 96 şi Şcoala Principesa
    Margareta, din Bucureşti.



    Parteneri şi sponsori:



    Partener principal: Primăria Municipiului Bucureşti

    Sponsori: BRD Groupe
    Société Générale, Vodafone România şi Automobile Dacia

    Parteneri: Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, mediaTRUST, Spectacular,
    RATB.

  • Jurnal românesc – 30.08.2016

    Jurnal românesc – 30.08.2016

    Premierul Dacian Cioloş şi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, s-au întâlnit, marţi, în Italia, cu românii răniţi în cutremurul de săptămâna trecută şi cu familiile de români din tabăra de sinistraţi din zona Amatrice, cea mai afectată. Guvernul de la Bucureşti a aprobat marţi, în şedinţă extraordinară, un prim pachet de măsuri pentru sprijinirea românilor care au avut de suferit in urma seismului. Copiii rămaşi orfani vor primi câte 6.000 de euro. Câte 1.000 de euro vor primi familiile celor decedaţi, iar 10.000 de euro vor fi acordaţi pentru familiile ale căror case au fost distruse în proporţie de peste 50%. Tot câte 1.000 de euro vor primi şi cei care se deplasează în Italia pentru sprijinirea membrilor supravieţuitori ai familiilor afectate. Aceste ajutoare se acordă la cerere: solicitările se primesc la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Ministerului de Externe şi la agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială. MAE a anunţat, marţi, că aproximativ 50 de familii de români afectate de cutremurul din Italia pot beneficia de ajutoarele de urgenţă oferite de Guvern.



    Circa două mii de cărţi donate, marţi, de bucureşteni vor fi trimise la ambasada Statelor Unite de la Chişinău, în semn de protest faţă de recentele afirmaţii ale ambasadorului despre relaţiile României cu Republica Moldova vecină. Colecta de carte s-a desfăşurat concomitent cu o manifestaţie stradală organizată la Chişinău împotriva ambasadorului James Pettit, care a respins ideea unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România. Cu ocazia sărbătoririi, sâmbătă, a 25 de ani de la proclamarea independenţei Chişinăului, Pettit afirmase, într-un interviu acordat postului public de televiziune, că Moldova nu este România, îşi are propria sa istorie şi propriile provocări”. Unirea cu România, a mai spus el, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune. Salutate de stanga pro-moscovita de la Chişinău, declaraţiile lui Pettit au fost, în schimb, criticate virulent de liderii formaţiunilor pro-europene, precum şi de politicienii din România.



    Autoritatea Electorală Permanentă anunţă că, până la data de 29 august, au fost validate 7.512 cereri de înscriere în Registrul electoral, depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Dintre acestea, 5.627 menţionează opţiunea pentru votul prin corespondenţă, iar 1.885 pentru votul în secţiile de votare. Cererile de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă au fost depuse în 38 de ţări, iar cele cu opţiunea pentru votul în secţiile de votare au fost depuse în 31 de ţări.



    Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a precizat că de la 1 ianuarie 2017 va intra în vigoare Legea rezerviştilor voluntari, care prevede o perioadă de trei luni de instrucţie militară. După această sesiune urmează o convocare anuală, rezerviştii militari având parte de un stimul financiar, un procent din salariul pe care îl au în civilie.



    România a exportat anul trecut lactate şi ouă în valoare de aproape 114 mil. euro, din care 100 mil. euro reprezintă valoarea produselor trimise către statele membre ale UE, arată datele biroului european de statistică Eurostat. Exportul a fost de peste trei ori mai mic decât importul de astfel de produse, în contextul în care acesta a depăşit valoarea de 325 mil. euro anul trecut.



    România a pierdut peste 110.000 de locuitori în ultimul an, marcând a doua cea mai mare scădere a populaţiei din Uniunea Europeană din ultimul an, după Italia.


    Scăderea natalităţii şi plecarea la muncă în străinătate a forţei de muncă sunt principalele cauze ale acestui fenomen care are impact direct în economie.

  • Gaudeamus Litoral 2016: Vârf de sezon estival, vârf de sezon editorial

    Gaudeamus Litoral 2016: Vârf de sezon estival, vârf de sezon editorial

    După
    cinci zile în care i-a îmbiat pe cititorii aflaţi pe litoral cu o mare de cărţi
    şi un maraton de evenimente editoriale, Caravana Gaudeamus a ridicat ancora de
    la malul mării.


    Târgul
    Gaudeamus Litoral 2016, organizat de Radio România prin Centrul Cultural Media
    şi Radio Constanţa, s-a desfăşurat în perioada 11 – 15 august, în incinta unui
    pavilion expoziţional mobil amplasat, în premieră, în Piaţeta Perla din Mamaia.


    Noul
    amplasament, mai generos şi mai accesibil, a confirmat atât aşteptările
    organizatorilor, cât şi pe cele ale expozanţilor, peste 10.000 de vizitatori -
    turişti şi constănţeni deopotrivă, trecând pragul târgului la această ediţie.
    Afluenţa de public s-a reflectat şi în volumul vânzărilor înregistrate de
    participanţi care a depăşit considerabil nivelul ediţiei de anul trecut.


    Preşedintele
    de onoare al acestei ediţii a fost prof. univ. dr. Angelo Mitchievici,
    preşedintele filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor şi profesor la
    Universitatea Ovidius din Constanţa.


    Conform
    tradiţiei, luni, 15 august – ultima zi a târgului, au fost decernate premiile
    şi trofeele Târgului Gaudeamus Litoral 2016:


    Trofeele Gaudeamus acordate
    expozanţilor prin Votul Publicului: locul 1 – Grupul Editorial Corint, locul 2
    – Editura RAO şi locul 3 – Editura Trei;


    Cea mai râvnită carte a târgului a fost
    desemnată, tot de către vizitatori, volumul Sub aceeaşi stea de John
    Green, publicat de Editura Trei;


    Trofeul Presei a revenit, prin
    Votul Publicului, cotidianului Telegraf – secţiunea publicaţii, postului
    Litoral TV – secţiunea TV şi site-ului constanteanul.com – secţiunea online.
    Trofeul Presei – secţiunea radio nu a fost acordat;


    Premiul Miss Lectura a fost
    câştigat de Loredana Călugăru, studentă la Facultatea de Litere, specializarea
    Jurnalism, a Universităţii Ovidius din Constanţa; premiul a constat într-o
    ţinută vestimentară oferită de Casa de Modă Ilinca din Craiova.


    Marele premiu al Tombolei Gaudeamus, organizată
    pe baza buletinelor de vot al publicului, a fost câştigat de Monica Antonaru
    din Constanţa. Acesta a fost oferit, pentru al doilea an consecutiv, de
    Regional Air Services S.R.L – Aeroportul Tuzla şi constă într-un zbor de
    agrement cu durata de 30 de minute deasupra litoralului românesc.


    Bilanţul ediţiei se prezintă
    astfel:


    •
    peste 10.000 de vizitatori;


    •
    29 de expozanţi;


    •
    100 evenimente conexe;


    Circa
    700 de volume donate de către vizitatori în cadrul proiectului Cărţile se întorc acasă.
    Campania are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea
    expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care are ca beneficiari
    biblioteci ale unor comunităţi subfinanţate din acest punct de vedere. Volumele
    donate la Gaudeamus Litoral 2016 vor ajunge la biblioteca şcolii din satul
    Oituz, comuna Lumina, judeţul Constanţa.


    Zeci de cititori surprinşi în flagrant pe plajă
    au fost amendaţi de Poliţia Gaudeamus
    cu cărţi oferite de editurile Eikon, Herald, Humanitas, Niculescu, Nemira, Rao,
    Trei.


    După
    Craiova, Cluj-Napoca, Oradea şi Mamaia, cartea-ştafetă Gaudeamus revine în
    toamnă la Bucureşti, pentru următoarele evenimente organizate de Radio România
    în 2016: Târgul Gaudeamus Carte Şcolară (15
    – 25 septembrie, Piaţa Universităţii) şi Târgul
    Internaţional Gaudeamus Carte de învăţătură (16 – 20 noiembrie, Pavilionul
    Central Romexpo).


    Târgul Gaudeamus Litoral 2016 – un
    eveniment Radio România.


    Parteneri principali:BRD Groupe Société Générale, Vodafone România şi Automobile
    Dacia. Parteneri: Casa
    de Modă Ilinca, Colegiul de Arte Regina Maria din Constanţa, Clubul Nautic
    Român, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, Echipa de
    gimnastică aerobică a CS Farul Constanţa, Hotel Pescăruş, Muzica Militară a
    Forţelor Navale, Primăria Municipiului Constanţa, Regional Air Services, RATC,
    Statul Major al Forţelor Navale, Stor Driving Academy, Teatrul de Stat
    Constanţa. Parteneri media:
    Televiziunea Alpha Media, Constănţeanul.com, Trustul de presă Cuget Liber
    Constanţa, Litoral TV, Neptun TV, Observator de Constanţa, Telegraf.


    Alte informaţii, la Secretariatul Gaudeamus sau pe
    www.gaudeamus.ro. Persoană de contact: Anca Badea (tel: 0740.121.173, e-mail:
    anca@gaudeamus.ro).

  • Gaudeamus Litoral 2016: Vârf de sezon estival, vârf de sezon editorial

    Gaudeamus Litoral 2016: Vârf de sezon estival, vârf de sezon editorial

    După
    cinci zile în care i-a îmbiat pe cititorii aflaţi pe litoral cu o mare de cărţi
    şi un maraton de evenimente editoriale, Caravana Gaudeamus a ridicat ancora de
    la malul mării.


    Târgul
    Gaudeamus Litoral 2016, organizat de Radio România prin Centrul Cultural Media
    şi Radio Constanţa, s-a desfăşurat în perioada 11 – 15 august, în incinta unui
    pavilion expoziţional mobil amplasat, în premieră, în Piaţeta Perla din Mamaia.


    Noul
    amplasament, mai generos şi mai accesibil, a confirmat atât aşteptările
    organizatorilor, cât şi pe cele ale expozanţilor, peste 10.000 de vizitatori -
    turişti şi constănţeni deopotrivă, trecând pragul târgului la această ediţie.
    Afluenţa de public s-a reflectat şi în volumul vânzărilor înregistrate de
    participanţi care a depăşit considerabil nivelul ediţiei de anul trecut.


    Preşedintele
    de onoare al acestei ediţii a fost prof. univ. dr. Angelo Mitchievici,
    preşedintele filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor şi profesor la
    Universitatea Ovidius din Constanţa.


    Conform
    tradiţiei, luni, 15 august – ultima zi a târgului, au fost decernate premiile
    şi trofeele Târgului Gaudeamus Litoral 2016:


    Trofeele Gaudeamus acordate
    expozanţilor prin Votul Publicului: locul 1 – Grupul Editorial Corint, locul 2
    – Editura RAO şi locul 3 – Editura Trei;


    Cea mai râvnită carte a târgului a fost
    desemnată, tot de către vizitatori, volumul Sub aceeaşi stea de John
    Green, publicat de Editura Trei;


    Trofeul Presei a revenit, prin
    Votul Publicului, cotidianului Telegraf – secţiunea publicaţii, postului
    Litoral TV – secţiunea TV şi site-ului constanteanul.com – secţiunea online.
    Trofeul Presei – secţiunea radio nu a fost acordat;


    Premiul Miss Lectura a fost
    câştigat de Loredana Călugăru, studentă la Facultatea de Litere, specializarea
    Jurnalism, a Universităţii Ovidius din Constanţa; premiul a constat într-o
    ţinută vestimentară oferită de Casa de Modă Ilinca din Craiova.


    Marele premiu al Tombolei Gaudeamus, organizată
    pe baza buletinelor de vot al publicului, a fost câştigat de Monica Antonaru
    din Constanţa. Acesta a fost oferit, pentru al doilea an consecutiv, de
    Regional Air Services S.R.L – Aeroportul Tuzla şi constă într-un zbor de
    agrement cu durata de 30 de minute deasupra litoralului românesc.


    Bilanţul ediţiei se prezintă
    astfel:


    •
    peste 10.000 de vizitatori;


    •
    29 de expozanţi;


    •
    100 evenimente conexe;


    Circa
    700 de volume donate de către vizitatori în cadrul proiectului Cărţile se întorc acasă.
    Campania are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea
    expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care are ca beneficiari
    biblioteci ale unor comunităţi subfinanţate din acest punct de vedere. Volumele
    donate la Gaudeamus Litoral 2016 vor ajunge la biblioteca şcolii din satul
    Oituz, comuna Lumina, judeţul Constanţa.


    Zeci de cititori surprinşi în flagrant pe plajă
    au fost amendaţi de Poliţia Gaudeamus
    cu cărţi oferite de editurile Eikon, Herald, Humanitas, Niculescu, Nemira, Rao,
    Trei.


    După
    Craiova, Cluj-Napoca, Oradea şi Mamaia, cartea-ştafetă Gaudeamus revine în
    toamnă la Bucureşti, pentru următoarele evenimente organizate de Radio România
    în 2016: Târgul Gaudeamus Carte Şcolară (15
    – 25 septembrie, Piaţa Universităţii) şi Târgul
    Internaţional Gaudeamus Carte de învăţătură (16 – 20 noiembrie, Pavilionul
    Central Romexpo).


    Târgul Gaudeamus Litoral 2016 – un
    eveniment Radio România.


    Parteneri principali:BRD Groupe Société Générale, Vodafone România şi Automobile
    Dacia. Parteneri: Casa
    de Modă Ilinca, Colegiul de Arte Regina Maria din Constanţa, Clubul Nautic
    Român, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, Echipa de
    gimnastică aerobică a CS Farul Constanţa, Hotel Pescăruş, Muzica Militară a
    Forţelor Navale, Primăria Municipiului Constanţa, Regional Air Services, RATC,
    Statul Major al Forţelor Navale, Stor Driving Academy, Teatrul de Stat
    Constanţa. Parteneri media:
    Televiziunea Alpha Media, Constănţeanul.com, Trustul de presă Cuget Liber
    Constanţa, Litoral TV, Neptun TV, Observator de Constanţa, Telegraf.


    Alte informaţii, la Secretariatul Gaudeamus sau pe
    www.gaudeamus.ro. Persoană de contact: Anca Badea (tel: 0740.121.173, e-mail:
    anca@gaudeamus.ro).

  • Solenoid de Mircea Cărtărescu, cel mai bun roman al anului 2015

    Solenoid de Mircea Cărtărescu, cel mai bun roman al anului 2015

    La invitaţia unui cunoscut site literar, peste
    7.000 de cititori români au ales Solenoid de Mircea Cărtărescu (Humanitas,
    2015) cea mai bună carte românească din 2015. Lansat la Târgul de Carte
    Gaudeamus, în noiembrie 2015, volumul a devenit în scurtă vreme o carte-cult,
    recunoscută ca atare atât de cititori, cât şi de critici, care i-au acordat
    cronici ample. Solenoid este o carte fără pereche chiar şi în creaţia lui
    Mircea Cărtărescu. Este portretul artistului la maturitate, când pune în cauză
    totul, începând chiar cu arta şi scrisul şi când încearcă din toate puterile
    minţii sale să rezolve uriaşa ghicitoare a lumii. Frumuseţea este că o face,
    această încercare, şi după ce şi-a demonstrat sieşi (prin teoria cu
    dimensiunile mereu mai numeroase ale lumii) că e imposibil, că n-are cum să
    izbutească. În schimb însă, în roman, lui Morfeu, zeul visului, pare că îi vine
    în ajutor tatăl său Hypnos, creând în cititor un efect morfino-hipnotic cu
    totul special, ca şi cum, într-adevăr, zidul lumii noastre limitative s-ar fi
    spart şi o splendidă uşă adevărată s-ar fi deschis pe aer.     Am citat un
    fragment din cronica scriitoarei Ioana Pârvulescu dedicată romanului Solenoid,
    care va fi lansat zilele acestea şi la Bookfest Timişoara, unde scriitorul
    Mircea Cărtărescu este invitat de onoare.

    Ioana Pârvulescu: Pentru
    mine, cheia cea mai potrivită pentru înţelegerea acestei cărţi, care aici, mai
    mult decât în celelalte cărţi ale autorului, se transformă într-o artă poetică
    dar şi într-o estetică a vieţii, este cea onirică, visul. Visul este atât
    pentru autorul jurnalului, care este Mircea Cărtărescu, dar şi pentru toate
    eurile lui ficţionale, cheia, este ceea ce-i poate deschide uşa către un
    dincolo. Este extraordinar de frumos filonul acesta oniric din carte, pare
    inepuizabil, uneori este crâncen, înspăimântător, alteori este suav, te
    transportă în lumi de basm sau în lumi istorice, există -de pildă- o splendidă
    coborâre in timp, o regresie către omul cavernelor sau o altă regresie în
    regnuri. Sunt în Solenoid nişte imagini năucitoare, care ţin de acest filon
    oniric, singurul care te poate ajuta să înţelegi un dincolo, să înţelegi ceva
    din lumea aceasta. Şi mai este ceva, pe lângă povestea cu visul, planul oniric
    care invadează cartea, devenind o artă poetică, găsim în această carte mai mult
    decât oriunde în creaţia lui Mircea Cărtărescu, teoria că numai în tine poţi
    căuta răspunsurile. Această carte este un fel de amplu poem filosofic, am putea
    s-o plasăm lângă marile poeme filosofice ale lumii, dar, în acelaşi timp, şi
    aici este o noutate surprinzătoare în literatura lui Mircea Cărătrescu, este un
    roman care narativ este foarte bine construit.



    Vreau să scriu o dare de seamă despre anomaliile
    mele. În viaţa mea obscură, în afara oricărei istorii, şi pe care doar o
    istorie a literaturii ar fi putut-o fixa în taxinomiile ei, s-au întâmplat
    lucruri care nu se întâmplă, nici în viaţă şi nici în cărţi. Aş fi putut scrie
    despre ele romane, dar romanul tulbură şi ambiguizează sensul faptelor. Aş
    putea să le păstrez pentru mine, cum le-am ţinut până acum, şi să mă gândesc la
    ele până-mi crapă capul în fiecare seară în care stau ghemuit sub pătură, pe
    când afară ploaia izbeşte furios în geamuri. Dar nu mai vreau să le păstrez
    doar pentru mine. Vreau să scriu un raport, deşi nu ştiu încă în ce fel şi
    ce-am să fac cu paginile astea. Nu ştiu nici dacă e timpul potrivit pentru
    asta. Încă n-am ajuns la nicio concluzie, la nicio coerenţă, faptele mele sunt
    vagi fulgerări în netezimea banală a celei mai banale vieţi, mici crevase, mici
    inadvertenţe. Formele astea informe, aluziile şi insinuările, accidentele de
    teren uneori insignifiante în sine, dar căpătând, luate-mpreună, ceva străin şi
    obsedant, au nevoie de o formă ea însăşi nouă şi neobişnuită ca să poată fi
    relatate. Nu roman şi nici poem, căci ele nu sunt ficţiune (sau nu pe
    de-a-ntregul), nici studiu obiectiv, fiindcă multe dintre faptele mele sunt
    singularităţi ce nu se lasă reproduse nici măcar în laboratoarele minţii mele.

    Aşa îşi prezintă Mircea Cărtărescu romanul Solenoid. Mircea Cărtărescu: Eu
    am avut în acestă carte mai multă grijă de cititor decât în tot ce am scris eu,
    cititorul este foarte important, este central pentru această carte. Privirea
    cititorului a existat întotdeauna în mintea mea în timp ce am scris Solenoid.
    După cum a observat Ioana Pârvulescu, este o carte construită, nu este o carte
    de laxe amintiri, de vagi halucinaţii, cu toate că le cuprinde şi pe acestea.
    Sigur, este o carte onirică, pentru că pentru mine nu este nicio diferenţă
    între vis şi realitate, între vis şi halucianţie, între vis şi nebunie, între
    vis şi poezie, între realitate şi poezie. De fapt, noi toţi trăim în timpul
    zilei şi în timpul nopţii în această binecuvântată realitate. De aceea, aş
    spune că una dintre cele mai importante teme ale cărţii este realitatea. Ce
    este realitatea, ce înseamnă acest concept, ce înseamnă realitate. Noi, de
    obicei, când vorbim despre realitate, avem impresia că vorbim cespre ceva
    extrem de simplu, dar, de fapt, realitatea este una din cele mai complicate
    construcţii ale minţii noastre. Realitatea este în mintea noastră, să ne
    amintim că Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu începe cu o meditaţie despre
    realitate.



    Cărţile lui Mircea Cărtărescu
    au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din
    Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din
    Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul Nostalgia a primit în 2005
    Premiul literar Giuseppe Acerbi, Castel Goffredo, Italia. De asemenea,
    autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011),
    Premiul Internaţional pentru Literatură Haus der Kulturen der Welt, Berlin
    (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher
    – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului
    Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso,
    Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărţii
    pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig, 2015; Premiul de stat al
    Austriei pentru literatură europeană, 2015. În ultimii ani, Mircea Cărtărescu
    s-a numărat şi printre favoriţii la Premiul Nobel, potrivit caselor de pariuri
    literare.



  • Cărţile pentru copii, între traduceri şi texte originale

    Cărţile pentru copii, între traduceri şi texte originale

    După 1990, şi literatura română pentru copii,
    precum alte sectoare culturale, a avut momente de regres. Cărţi originale, în
    română, nu se mai scriau, iar traducerile care, încet-încet, au acaparat nişa
    de piaţă dedicată celor mici, nu erau întotdeauna de bună calitate. Situaţia a
    durat până prin 2008-2009 când, atât literatura autohtonă, cât şi traducerile
    de calitate au început să se înmulţească. Traducătorul din şi în limba engleză
    Florin Bican este, de asemenea, şi scriitor, atât de proză prin cartea Şi v-am
    spus povestea aşa, cât şi de versuri prin volumele Cântice mârlăneşti şi Reciclopedia de poveşti
    cu rimă şi tâlc. Iată cum explică Florin Bican situaţia literaturii pentru
    copii din România: Cred
    că în anii de după 1990, în primul rând, editorii români s-au ferit să publice
    literatură autohtonă pentru copii. Scriitorii români confruntându-se cu această
    lipsă de cerere au blocat, la rândul lor, oferta. Dar, cu timpul, editurile,
    sensibilizate de către public, şi publicul, sensibilizat de traducerile din
    literatura pentru copii, au început să se deschidă faţă de literatura autohtonă
    de gen. A fost o situaţie, până prin anul 2000, când literatura română pentru
    copii a pierdut teren serios. Paradoxal, până în 1989, în ciuda rigorilor şi
    mizeriilor situaţiei de atunci, aveam o literatură pentru copii, diminuată în
    ultimii ani, dar putem spune că acest gen era pe atunci luat foarte în serios.
    După 1990, literatura pentru copii nu crea decât indiferenţă. E drept au apărut
    mult traduceri, dar asta a fost un lucru bun.



    Din păcate, nu toate traducerile au fost de
    calitate. Multe edituri, în graba lor de a aduna profituri, au publicat şi
    traduceri superficiale. Iar acest lucru s-a întâmplat şi din cauza reticenţei
    scriitorilor români consacraţi de a se dedica literaturii pentru copii, un gen
    considerat puţin la îndemână. Florin Bican: Există convingerea
    că este foarte uşor să scrii pentru copii, mai ales cei care nu scriu cred
    asta. Există multe păreri conform cărora nimic nu-i mai simplu decât să scrii
    pentru copii. Tragedia este că unii din cei care susţin asta chiar scriu. Mai
    rău este că, până la urmă, cărţile le sunt publicate. Dar există şi cealaltă
    categorie, a autorilor cărora li se pare că e greu să scrii pentru copii.
    Inspiraţia trebuie generată cumva. Poate e bine să ne uităm în jurul nostru, să
    observăm copiii, să citim multă literatură pentru copii şi s-o citim cu
    plăcerea copiilor. Poate că unii din noi avem proaspete în minte amintirile copilăriei, iar asta ne ajută şi la scris.



    În orice caz, contactul
    cu copiii este esenţial. Comunicarea cu propriul copil a fost, de altfel, şi stimulentul
    principal pentru care Sînziana Popescu a început să scrie. În 2009, cartea ei
    Călătoria lui Vlad pe celălalt tărâm primea premiul Asociaţiei Scriitorilor
    din Bucureşti la secţiunea literatură pentru copii, premiu nemaiacordat de
    mulţi ani. Călătoria lui Vlad pe celălalt tărâm era doar primul volum din
    seria Andilandi, căci pentru Sînziana Popescu scrisul nu reprezintă o
    problemă.

    Sînziana Popescu: Am început seria asta prin 2002-2003, când băiatul meu era mic, şi am
    făcut-o gândindu-mă că aş vrea să-i las o moştenire şi să-i prezint şi fiinţele
    din mitologia noastră, că avem şi noi supereroi demni de luat de în seamă… Pe
    atunci copiii citeau multe cărţi/fantasy din literatura anglo-saxonă – foarte
    frumoase, de altfel, şi eu le-am citit -, dar m-am gândit că avem şi noi ceva
    de demonstrat, că sunt şi fiinţele noastre mitologice interesante. Nu mi-am
    propus să educ pe nimeni, ci să scriu o poveste plăcută şi interesantă. Dacă
    are şi o morală, am încercat să o filtrez. Nu am vrut neapărat s-o ascund, dar
    am vrut să nu fie percepută ca atare, căci de obicei, copiii resping intenţiile
    moralizatoare.



    Tot pentru a fugi de intenţiile moralizatoare, dar
    şi pentru a-i distra pe copii, a scris Florin Bican Reciclopedia de poveşti
    cu rimă şi tâlc, o repovestire non-conformistă a basmului Harap-Alb, scrisă
    într-un limbaj mult mai urban decât s-ar fi aşteptat, poate, părinţii. Florin
    Bican: Toate aceste idei mi-au venit de-a lungul
    conversaţiilor cu fiul meu – care acum are aproape 30 de ani – când, observând
    că un text i se pare îmbâcsit, încercam să-l anim pentru el. Am tot exersat
    asta şi am făcut-o şi pentru fiul meu: să iau un text consacrat şi să încerc
    să-l întorc cu capul în jos. Reacţiile le-am colecţionat şi sunt foarte multe.
    Copiii au acceptat cartea fără rezerve şi am fost uluit să descopăr, în
    discuţiile cu ei, că nu au fost deraiaţi de termenii non-conformişti care, de
    obicei, nu apar în textele clasice. Ei au urmărit doar povestea şi efectul a
    fost cel scontat. Era clar pentru ei că un personaj care vorbeşte cu măscări e
    ridicol şi în cele din urmă, şi-o va lua. Au perceput, de asemenea, şi parodia.
    Nu la fel s-a întâmplat cu toţi părinţii şi profesorii.



    Deşi în ultimii ani au apărut din ce în ce mai
    multe cărţi româneşti pentru copii, numărul celor care scriu literatură pentru
    ei nu este suficient, consideră Sînziana Popescu: Piaţa noastră de carte este sufocată de
    traduceri, unele de calitate, dar altele având o calitate îndoielnică. Iar
    aceste traduceri nici nu aparţin unor genuri variate. Avem de-a face doar cu
    două categorii: best-seller-uri contemporane şi clasici precum Astrid Lindgren,
    Mark Twain and Beatrix Potter. De pildă, nu ştim nimic despre scriitori suedezi
    contemporani. Iar autorii români sunt doar câţiva, îi poţi număra pe degetele
    de la o mână sau de la două. Sunt mult prea puţini şi de aceea, piaţa română
    este dezechilibrată.



    Cea mai recentă creaţie
    a Sînzianei Popescu este o cărticică dedicată copiilor între 3 şi 7 ani,
    apărută în ediţie bilingvă româno-suedeză la editura Pionier Press din Suedia
    şi intitulată Maşinuţa curcubeu.



  • Scriitori în închisori

    Scriitori în închisori

    În ultimul an, pas cu pas, o adevarată academie a infractorilor a început să se dezvolte în închisorile din România. Elitele aflate după gratii şi-au descoperit, brusc, dar deloc surprinzător, interesul faţă de scris. De la politicieni — miniştri, parlamentari ori primari — la potenţi oameni de afaceri, de la foşti magistraţi la personaje din lumea sportului, mulţi au profitat, şi continuă s-o facă, de portiţa pe care legea o lasă deschisă.



    Legea 254/2013 le oferă deţinuţilor posibilitatea de a-şi reduce perioada de detenţie cu 30 de zile, în cazul elaborării unei lucrări ştiinţifice publicate sau realizării unei inovaţii brevetate. Numai că actul normativ este permisiv în faţa perseverenţei locatarilor de lux ai închisorilor, mulţi dintre ei ajunşi scriitori prolifici. Legea nu doar că permite abuzul, ci chiar îl încurajează, fiindcă reducerea pedepsei se aplică pentru fiecare carte scrisă, a cărei valoare academică stă doar în ştampila unei edituri autorizate. Suspicinile privind apariţia unei noi branşe, cea a aşa-numiţilor scriitori-fantomă, sunt cât se poate de fireşti, pentru că mulţi dintre deţinuţi au dat dovadă, în perioada premergătoare arestului, de sărăcie în idei, vocabular şi cunoştinte elementare de gramatică.



    Această spectaculoasă metamorfoză, la care se adaugă faptul că numărul cărţilor care au văzut lumina tiparului a crescut exponenţial, a ridicat multe sprâncene. Nu doar în arena publică, ci şi printre responsabilii din Justiţie. Chiar ministrul Raluca Prună a declarat că are multe semne de întrebare în privinţa caracterului ştiinţific al acestor tomuri. “Fac o analiză foarte serioasă şi doresc, împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, să văd cum s-a aplicat această procedură şi, dacă voi constata că ea s-a aplicat defectuos sau cu încălcarea legii, nu voi fi deloc timidă”, a precizat Prună.



    Potrivit acesteia, din 2007 până-n 2010 a fost scrisă o singură astfel de lucrare, în perioada 2011-2013, 20, pentru ca, în 2015, numărul să ajungă la peste 330. Totuşi, pare-se, lucrurile se vor schimba. Fiindcă o iniţiativă legislativă pentru modificarea legii privind executarea pedepselor aflată, deja, la Senat prevede abrogarea controversatului articol din lege. Aceasta pentru că – susţin iniţiatorii – actuala lege stimulează impostura şi permite fentarea pedepselor privative de libertate, iar simpla activitate de creaţie în penitenciar nu garantează că atitudinea antisocială a persoanei se va schimba. Rămâne de văzut câţi şi câte cărţi vor mai scrie, spre ce zone cultural-artistice îşi vor îndrepta atenţia VIP-urile închisorilor şi, mai ales, ce alte chichiţe vor căuta pentru reducerea pedepselor.

  • Târgul de carte Gaudeamus, o ediţie de succes

    Târgul de carte Gaudeamus, o ediţie de succes

    Unul din cele mai importante evenimente de profil din România şi din străinătate, cea de a 22-ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, iniţiat şi organizat anual la Bucureşti de Radio România, şi-a închis, duminică, porţile. Si ediţia din acest an a fost una de succes. Peste 125 de mii de vizitatori, cu 8 mii mai mult decât în 2014, circa 3,2 milioane de euro obţinuţi din vânzări, 300 de edituri prezente, peste 700 de evenimente organizate, acestea au fost reperele care au făcut din Gaudeamus 2015 “cel mai citit târg de carte de la cel mai ascultat radio”, sloganul ediţiei.



    Preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu: ”Radio România este cu siguranţă cel mai puternic sprijinitor, dacă pot să spun aşa, al literaturii, al poeziei, al cărţii de istorie, al romanului, al cărţii în general din România în momentul acesta şi nu aş pierde ocazia de a reaminti faptul că Societatea Română de Radiodifuziune este singurul serviciu public de media din Europa, şi nu numai, care a iniţiat, organizează şi finanţează un asemenea eveniment cultural de o asemenea anvergură” .



    Invitatul de onoare în 2015 a fost Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. Ultima zi a târgului s-a încheiat cu decernarea trofeelor Gaudeamus pentru edituri, stabilite prin votul publicului. Editura Humanitas a fost şi în acest an preferata publicului, urmată de Rao şi Nemira. Cea mai râvnită carte a târgului, stabilită tot prin votul publicului, a fost “Biblia pierdută” de Igor Bergler.



    Trofeele Presei pe secţiunile publicaţii, radio, TV şi agenţii de presă au fost câştigate de cotidianul Adevărul, postul Pro TV, postul Gold FM şi Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Premiile pentru traducere Antoaneta Ralian”, din limba română într-o limbă străină şi dintr-o limbă străină în limba română, le-au revenit în 2015 Ruxandrei Cesereanu, respectiv lui George Volceanov. Radio România, organizatorul evenimentului, a oferit Premiul de excelenţă Editurii Cartier pentru abnegaţia cu care, alături de alte edituri basarabene, “ţine sus steagul pieţelor de carte din România şi Republica Moldova”. Academia de Studii Economice din Bucureşti a primit Premiul Educaţia.



    Proiectul “Cărţile se întorc acasă” s-a bucurat de un real succes şi în acest an. Fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor şi expozanţilor a cuprins peste cinci mii de volume care vor ajunge în biblioteci publice din oraşul Rupea din judeţul Braşov(centru) şi localitatea Scoreiu din judeţul Sibiu(centru). De la lansarea acestui proiect în 2010, peste 140.000 de volume au ajuns, prin donaţii făcute la Târgul Gaudeamus, în peste 340 de biblioteci din aria de acoperire a posturilor Radio România.

  • România, invitată de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Istanbul

    România, invitată de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Istanbul

    În calitate de ţară invitată de onoare a Târgului Internaţional de
    Carte de la Istanbul, organizat între 7 şi 10 noiembrie sub
    sloganul Vă datorăm câteva cuvinte,
    România a avut un program variat care include nume de rezonanţă din
    literatura română contemporană. Gabriela Adameşteanu, Matei Vişniec, Dan Lungu,
    Octavian Soviany, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Florin Bican, Lucian Dan
    Teodorovici, Radu Vancu, Vasile Ernu şi Alexandru Matei sunt câţiva dintre
    scriitorii care şi-au prezentat literatura şi au răspuns întrebărilor
    publicului prezent la standul României. Pe durata târgului Internaţional de
    Carte de la Istanbul, au avut loc şi dezbateri, au fost lansate versiunile în
    limba turcă ale volumelor Sunt o babă comunistă! de Dan Lungu
    (Editura Bence Kitap) şi O fereastră întunecată de Florin Irimia
    (Editura Aylak Adam), s-au desfăşurat întâlniri între profesionişti culturali
    din România şi din Turcia, precum şi evenimente pentru copii, atât la standul
    naţional, cât şi la ICR Istanbul. La Teatrul Üsküdar Tekel Stage şi la Liceul
    Francez Sainte-Pulchérie din Istanbul s-au jucat două piese de Matei Vişniec, în prezenţa
    autorului: Maşinăria Cehov şi Cuvântul progres spus de mama mea sună teribil
    de fals, iar una dintre dezbaterile care a suscitat mult interes a fost
    intitulată Literatura pentru copii, un
    lucru serios şi i-a avut ca invitaţi pe Oana Ispir, de la Clubul Ilustratorilor,
    şi pe scriitorii Florin Bican şi Vasile Ernu. Întrebat ce l-a determinat să se
    apropie de literatura pentru copii, Vasile Ernu a spus că dintotdeauna a fost
    un mare fan al cărţilor pentru copii şi că, în opinia lui, există un moment
    decisiv, în copilărie, al întâlnirii cu cartea: Am început să
    studiez fenomenul pentru că mă interesa, voiam să înţeleg de ce este
    importantă cartea pentru copii şi recunosc că am fost foarte nervos pe anii
    90 din cauză că s-a creat un miraj al deschiderii, dar de fapt, privit atent, a
    fost mai degrabă o închidere. În sensul că în România tot ce înseamna carte
    pentru copii înseamna traducere, avem impresia că avem la îndemână o
    diversitate la îndemnână, când, de fapt, era vorba de un singur imaginar, de
    acela tip Disney., Şi n-aş vrea să se înţeleagă că am ceva împotriva poveştilor
    de tipul Disney, am crescut şi cu aceste poveşti, dar rămâne doar o variantă
    din cele pe care le avem la îndemână. Şi în momentul acela, lucrul cel mai grav
    mi s-a părut a fi dispariţia aproape toatală a cărţilor pentru copii scrise de
    autori români, cu ilustrare de autori români. Cred că este foarte important să
    ne spunem propriile poveşti pe înţelesul copiilor, să le comunicăm copiilor
    spunem părerile, frământările noastre



    O altă întrebare
    adresată de jurnalista Carmen Muşat participanţilor la discuţie a fost dacă se poate stabili o ierarhie între imagine şi
    text, în ce măsură textul îşi cheamă ilustraţia şi viceversa. Pe scurt, ce a
    fost mai întâi, textul sau imaginea? Scriitorul şi traducătorul Florin Bican,
    consideră că, invariabil, textul, dar că lucrurile nu
    trebuie să rămână aşa. Pentru a încuraja comunicarea între scriitori şi
    ilustratori le-a propus atât scriitorilor, cât şi desenatorilor, o colaborare.
    Rezultatul acestei colaborări poartă numele de Bookătăria de texte şi imagini. Antologie de poveşti ilustrate pentru
    copii, volum apărut la Editura Pro Editura şi Tipografie. Este vorba de o
    carte – manifest, dovada că există resurse proaspete, atât în zona textelor
    originale româneşti pentru copii cât şi în cea a ilustraţiei de carte de
    calitate. După golul lăsat de dispariţia titlurilor de carte românească pentru
    copii din anii ’80, Bookătăria demonstrează că se poate reînnoda legătura cu
    o tradiţie aparent pierdută. Scriitorul

    Florin Bican: La propunerea Oanei Ispir, iniţiatoarea Clubului
    Ilustratorilor, le-am propus scriitorilor să încerce să scrie şi texte pentru
    copii, pe care apoi ilustratorii să-şi poată exersa talentul şi imaginaţia. Şi pot spune că a fost o colaborare fericită,
    ilustratorii au fost fericiţi să ilustreze textele propuse de scriitori, iar
    autorii au fost la rândul lor încântaţi să vadă ce ilustraţii au ieşit din
    poveştile lor. Dintre scriitorii
    prezenţi anul acesta la Târgul de Carte de la Istanbul, îi regăsim pe trei şi în acest volum, ca autori de poveşti
    pentru copii: Vasile Ernu, Doina Ruşti, şi eu, Florin Bican. Ideea acestei
    cărţi a fost să atragem atenţia că în românia există atât editori, cât şi
    ilustratori pentru copii.



    În continuare, Vasile Ernu. Întrebat dacă
    literatura pentru copii presupune un alt fel de abordare faţă de destinatar,
    scriitorul a răspuns: Într- adevăr, când eşti autor de literatură şi începi să scrii
    şi pentru copii îţi dai seama că lucrurile devin mai complicate. Pentru că am
    înţeles în timp că e foarte uşor să-i minţi pe maturi şi imposibil să-I minţi
    pe copii. Dacă reuşeşti să scrii o carte pe care copiii s-o considere
    captivantă, e foarte mare lucru. Pentru
    că pe copil trebuie să-l surprinzi, iar copilul încă nu este alterat de
    minciună, de falsitate, aşa cum suntem noi. Iar cartea pentru copii e un tot,
    copilul încă nu face diferenţa între text şi imagine, diferenţă pe care o facem
    noi. De aceea, cuvântul ilustrator mi se pare puţin neadecvat când vine vorba
    de desenele pentru aceste cărţi pentru copii. Şi cel care scrie, şi cel care
    desenează sunt autori.



    Programul României, în calitate de invitată de onoare a Târgului
    Internaţional de Carte de la Istanbul, a fost organizat de Ministerul Culturii
    din România în colaborare cu Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir din
    Istanbul.

  • România, oaspi di tin’ie a Panayirlui Internaţional di Carti di Istanbul

    România, oaspi di tin’ie a Panayirlui Internaţional di Carti di Istanbul

    Tru harea di vasilie tin’isitaa a Panayirlui Internaţional di Carte di Istanbul, organizat anamisa di 7 şi 10 di brumar sum sloganlu Avem borgi s-va spunem ndaua zboara”, România avu un program variat cari acata tru isapi numi di vazi dit litearatura română contemporană. Gabriela Adameşteanu, Matei Vişniec, Dan Lungu, Octavian Soviany, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Florin Bican, Lucian Dan Teodorovici, Radu Vancu, Vasile Ernu şi Alexandru Matei suntu ndoi di scriitorii cari ş-prezentara litearatura şi deadira apandisi a ntribărlor a publiclui prezent la standul ali Românie.Tu kirolu a panayirlui Internaţional di Carte di Istanbul, s-tanura şi dezbateri, fura lansate versiunile tru limba turcă a volumelor “Suntu o babă comunistă!” di Dan Lungu (Editura Bence Kitap) şi “O fereastră trutunecată” di Florin Irimia (Editura Aylak Adam), s-disvartira andamusi anamisa di profesionişti culturali dit România şi dit Turchia, cata cum şi evenimente tra cilimean’i, em la standul naţional, em şi la ICR Istanbul.



    La Teatrul Üsküdar Tekel Stage şi la Liceulu Francez Sainte-Pulchérie dit Istanbul era giucati dauă piese di Matei Vişniec, tru prezenţa a autorlui: Maşinăria Cehov” şi Cuvântul progres spus di mama mea sună teribil di fals”, iara una di dezbaterle cari scoasira tru migdani mari sinfer fu intitulată Litearatura tra copii, un lucru serios” şi l’i-avu ca invitaţ Oana Ispir, di la Clublu a Ilustratorilor, şi pi scriitorl’ii Florin Bican şi Vasile Ernu. Antribat ti lu feati să s-aproachi di litearatura tra cilimean’i, Vasile Ernu spusi că di totna fu un mare fan al cărţalor tra cilimean’i şi că, tru opinia a lui, ari un momentu decisiv, tru ficiurami, a anadamusil’ei cu cartea:




    ”Ahurhii să studiedzu fenomenul tra furn’ia ca mi interesa, vream să achicasescu cate easti importantă cartea tra cilimean’I şi pricunosc că earam multu nervos pi an’il’i 90 di furn’ia că s-ndreapsi un miraj a discl’idearil’ei, ama pan tru soni, mutrit cu ngatan, fu ma ayon’ea una ncl’ideari. Tru noima că tru România tut ti nsimneadza carte tra cilimean’I nsimeadza apriduteari, avem impresia că avem dininti una diversitate, cându, di fapt, eara vorba di un singur imaginar, di acela tip Disney., Şi nu voi să s-akisească că am tiva contra a pirmituserlor di turlia Disney, criscui şi cu aesti pirmituseri, ama armâne masi una variantă dit ateali pi cari li avem tru mână. Şi tru momentul atel, lucrul nai ma greu n’i si păru ca va s-hiba dispariţia aproapea toatală a cărţlor tra cilimean’i scrise di autori români, cu ilustrari di autori români. Minduescu că easti multu importantu s-nă na spunem pirmituserli isisi ti achicasearea a cilimean’ilor, s-la comunicăm a cilimean’ilor părerle, frimântărli a noastre”




    Una altă antribare adresată di jurnalista Carmen Muşat a participanţilor la discuţie fu desi s-poate sa s-ndreaga una ierarhie anamisa di imagine şi textu, tru ti scara textul îşi cl’eamă ilustraţia şi al’iumtrea. Pe scurtu, ti fu prota, textul ica imaginea? Scriitorlu şi traducătorul Florin Bican, considiră că, invariabil, textul, ama că lucrurile nu lipseasti s-armana aşe. Tra s-a curayiu ti comunicari anamisa di scriitori şi ilustratori la pripusi em a scriitorilor, em a desenatorlor, una colaborare. Rezultatlu a aistei colaborari poartă numa di “Bookătăria di texte şi imagini. Antologie di poveşti ilustrate tra copii”, volum aalncitu la Editura Pro Editura şi Tipografie. Easti zborlu ti una carte – manifest, dovada că există resurse proaspiti, em tru zona a textelor originale româneşti tra cilimean’i em şi tru atea ali ilustraţie di carte di calitate. După golu alăsat di dispariţia a titlurilor di carti românească tra cilimean’i dit anii 80, Bookătăria” demonstreadză că ari cabilea ti una anudari ligătura cu una tradiţie aparent kirută.




    Ia ti spusi Scriitorlu Florin Bican: ”La pripunirea ali Oana Ispir, iniţiatoarea a Clubului Ilustratorilor, la pripusim a scriitorilor s-cilastiseasca să scrie şi texte tra cilimean’i, pe cari deapoa ilustratorii să-şi poată exersa harea şi imaginaţia. Şi pot sa spun că fu una colaborare til’eaharaua, ilustratorii fura haracochi s-yilipseasca textele pripuse di scriitori, iara autorl’ii fura tru arada a lor harsiţ s-veadă ti ilustraţii işira tru videala dit pirmituserlir a lor. Ditru scriitorl’ii prezenţa anlu aestu la Târgul di Carte di Istanbul, îl’i aflam atel’i trei şi tru aestu tom, ca autori di pirmituseri tra cilimean’i: Vasile Ernu, Doina Ruşti, şi io, Florin Bican. Idheea aistei carti fu s-fatem timbihea că tru România ari em editori, em ilustratori tra cilimean’i.”




    Ma largu, Vasile Ernu. Antribat desi litearatura tra cilimean’i nsimneadza una alta turlie di abordare andicra di destinatar, scriitorlu apandasi: ”Cadealihea, cându eşti autor di litearatură şi ahurhesta sa scrii şi tra cilimean’ii dukesta că lucarle agiungu ma complicate. Tra atea că aakicasim cu kirolu că easti multu lisor să-l’i aradz pi maturi şi imposibil să-I’i aradz pi cilimean’i. Ma s-apraftasesta să scrii una carte pi cari cilimean’il’I s-u lugurseasca captivantă, easti un multu mare lucru. Tra atea că pi cilimean lipseasti să-lu l’eai pi napandica iara cilimeanlu nica nu easti altearat di minciună, di falsitate, aşi cum him noi. Iara cartea tra cilimean’i easti un tot, cilimeanlu nica nu fati diferenţa anamisa di textu şi imagine, diferenţă pi cari u fatem noi. Ti atea, zborlu yilipsitor an’I pare puţan niuidisitu cându yini zborlu ti diseamnili tra aesti cărţa tra cilimean’i. Şi atel cari scrie, şi atel cari disimneadză suntu autori.”




    Programlu ali Românie, tru harea di oaspi di tin’ie a Târgului Internaţional di Carte di Istanbul, fu organizat di Ministerlu a Cultural’ei dit România tru colaborare cu Institutlu Cultural Român “Dimitrie Cantemir” di Istanbul.



    Armanipsearea: Tascu Lala