Radio România Internațional

Tag: CE

  • Comisia recomandă o reducere netă cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040

    Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ne va schimba semnificativ viața de zi cu zi. De la încălzirea locuințelor la transportul rutier, de la agricultură la industrie, totul se va schimba în jur. Realizarea unei reduceri a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90 % până în 2040 necesită însă îndeplinirea mai multor condiții. Punctul de plecare este punerea în aplicare integrală a legislației existente de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. Asta înseamnă ca toate țările să-și actualizeze proiectele privind energia și clima.

    Apoi, Pactul verde trebuie să devină acum un pact de decarbonizare industrială, care să se bazeze pe energia eoliană, hidroenergia și electrolizoarele. De asemenea, este necesară sporirea capacității de producție internă în sectoare precum bateriile, vehiculele electrice, pompele de căldură sau energia solară fotovoltaică.

    Stabilirea prețului carbonului și accesul la finanțare sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor de către industria europeană.

    Comisia va institui un grup operativ pentru a avea o abordare globală atât în ceea ce privește stabilirea prețului carbonului, cât și a piețelor.

    Pentru a diminua impactul acestor măsuri asupra cetățenilor vulnerabili care vor avea probleme în adaptarea către noile tehnologii curate, Comisia Europeană va ajuta cetățenii și regiunile prin doua categorii de fonduri: cele privind atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și Fondul pentru o tranziție justă.

    Se preconizează că sectorul energetic va realiza decarbonizarea completă la scurt timp după 2040, pe baza tuturor soluțiilor energetice cu emisii zero și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv energia din surse regenerabile, energia nucleară, eficiența energetică, eliminările de dioxid de carbon, energia geotermală și cea hidroelectrică.

    Sectorul agricol poate juca, de asemenea, un rol în tranziție, asigurând în același timp o producție alimentară suficientă în Europa, venituri echitabile și furnizând alte servicii vitale, cum ar fi consolidarea capacității solurilor și a pădurilor de a stoca mai mult carbon.


  • Comisia promovează vaccinuri esenţiale pentru prevenirea cancerului

    Comisia promovează vaccinuri esenţiale pentru prevenirea cancerului

    Uniunea Europeană doreşte ca ţările sale membre să ajungă la o vaccinare împotriva HPV de 90% pentru fete până în 2030 şi la o creştere importantă a ratelor de imunizare pentru băieţi.

    Multe state membre se află considerabil sub pragul de 50% de vaccinare anti-HPV pentru fete; datele care sunt disponibile pentru băieţi şi tinerii adulţi sunt limitate, iar cele privind rata de vaccinare împotriva hepatitei B sunt aproape inexistente, a deplâns Comisia Europeană într-un comunicat, adăugând că aceasta din urmă este de doar 1% în anumite ţări.

    Pentru a-şi atinge ratele de acoperire vaccinală, Uniunea Europeană le recomandă ţărilor membre să asigure imunizarea gratuită sau complet rambursabilă, să stabilească obiective privind vaccinarea băieţilor şi să amelioreze comunicarea şi accesul la informaţii.

    La rândul său, Bruxelles-ul va oferi sprijin statelor membre în punerea în aplicare a recomandării. În special, va pune la dispoziţia lor un model pentru campaniile de comunicare, adaptabile la nevoile şi particularitățile naționale, pentru a contribui la sensibilizarea oamenilor cu privire la importanța acestor vaccinări.

    Totodată, Comisia va ajuta la îmbunătățirea monitorizării în întreaga Uniune, în timp ce Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor va elabora un nou tablou de bord al ratelor naționale de imunizare împotriva HPV și a hepatitei B până la sfârșitul acestui an, pentru a oferi o mai bună imagine de ansamblu asupra situației.

    În paralel cu Planul European de Învingere a Cancerului, programul EU4Health continuă să ofere sprijin financiar semnificativ statelor membre în eforturile lor de stimulare a vaccinării și de combatere a cancerului. O acțiune comună va fi lansată în acest an pentru a ajuta ţările comunitare să intensifice imunizarea împotriva HPV, precum și să gestioneze bolile transmisibile, cum ar fi hepatitele și SIDA.



  • Comisia Europeană propune o Alianță Globală de combatere a traficului de migranți

    Comisia Europeană propune o Alianță Globală de combatere a traficului de migranți

    Suntem aici pentru că am auzit cu toții poveștile lor. Pe cele ale supraviețuitorilor. Ale unor tineri ascunși în spatele unor camioane, călătorind prin deșert fără mâncare sau aer, doar cu puțină apă murdară. Ale unor tinere abuzate fără încetare de-a lungul drumului, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la conferința internațională dedicată combaterii migrației ilegale, la care au luat parte reprezentanți ai statelor membre, oficiali din țări partenere ale Uniunii și lideri ai unor organizații internaționale.

    Am auzit și poveștile traficanților care s-au îmbogățit pe seama victimelor. Și sunt atât de multe alte povești pe care nu le vom ști niciodată, pentru că sunt ale unor oameni care au sfârșit tragic în nisipul din deșert sau în adâncul mării, a mai spus Ursula von der Leyen. Iar statisticile oficiale arată că rețelele de trafic de migranți obțin venituri substanțiale din activitățile lor infracționale, care pot ajunge și la 6 miliarde de euro pe an la nivel mondial. În plus, arată o analiză a Comisiei Europene, modul de operare al contrabandiștilor se schimbă rapid, adaptându-se la circumstanțe și la reacțiile autorităților.

    Traficanții exploatează suferința oamenilor. Și sunt o amenințare majoră la adresa securității, mai crede Ursula von der Leyen.

    La conferința internațională de la Bruxelles, ea a anunțat că în plan comunitar vrea o modernizare a cadrului legislativ, prin stabilirea unor norme minime de prevenire și combatere a intrării, tranzitului și șederii neautorizate în Uniune.

    În fapt, Ursula von der Leyen vrea o înăsprire a actualelor norme astfel încât urmărirea penală a rețelelor de criminalitate organizată să devină mult mai eficientă. Instigarea publică la intrarea în Uniune fără autorizație va deveni o infracțiune, potrivit propunerilor făcute șefa executivului comunitar.

    Vor exista de asemenea sancțiuni comune în statele membre în acord cu gravitatea faptelor. Cazurile de infracțiuni care duc la moartea uneia sau mai multor persoane vor fi pedepsite cu cel puțin 15 ani de închisoare, în creștere de la cei 8 ani, prevăzuți în actuala legislație.

    Propunerile făcute de Ursula von der Leyen în numele Comisiei Europene vor ajunge pe masa legislativului comunitar și vor fi negociate cu statele membre.


  • Inițiativa cetățenească europeană “Europa fără produse din blană”

    Inițiativa cetățenească europeană “Europa fără produse din blană”

    Inițiativa cetățenească europeană
    Europa fără produse din blană, evidențiază situaţia animalelor din fermele de
    blană din Uniunea Europeană care trăiesc în condiții de izolare intensă.
    Această iniţiativă, votată de peste 1 milion şi jumătate de cetăţeni europeni,
    solicită Uniunii Europene interzicerea fermelor de blană şi interzicerea
    produselor din blană de fermă de pe piața europeană. Comisia Europeană a luat
    act de cererile exprimate de cetăţenii europeni prin intermediul iniţiativei
    Europa fără produse din blană, subliniind încă o dată importanţa care trebuie
    acordată bunăstării animalelor din Uniunea Europeană.

    Punctul de vedere al
    Comisiei Europene a fost prezentat de Iliana Ivanova, comisar european pentru
    Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret.


    Prin această
    inițiativă, cetățenii solicită Uniunii Europene să interzică deținerea și
    uciderea animalelor pentru producția de blănuri și să interzică introducerea
    blănurilor de animale de crescătorie pe piața Uniunii. Comisia acordă o
    importanță deosebită ideilor transmise prin inițiativele cetățenilor europeni
    și vă asigur că vom examina aceste solicitări cu cea mai mare atenție. Până în
    prezent, cel puțin 16 state membre au interzis deja creșterea animalelor pentru
    blană, fie în general, fie pentru anumite specii. Bunăstarea animalelor este și
    va rămâne o prioritate pentru Comisie. Un exemplu recent în acest sens este
    adoptarea, la începutul anului 2023, a unor noi reguli care reglementează
    transportul de animale pe mare.


    De asemenea, promovăm bunăstarea animalelor
    prin Platforma Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor sau Centrelor de
    referință ale Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor, ale căror
    atribuții au fost extinse. Efectuăm audituri și controale regulate pentru a
    pune în aplicare legislația privind bunăstarea animalelor.


    În plus, Comisia va
    prezenta, până la sfârșitul acestui an, o propunere de revizuire a normelor Uniunii
    Europene privind protecția animalelor în timpul transportului. Comisia ia
    foarte în serios toate inițiativele cetățenilor europeni. Pentru ca noi să ne
    pregătim răspunsul, va fi important să evaluăm cu atenție toate aspectele solicitărilor
    inițiativei, pe baza unor dovezi științifice solide și a unei evaluări a
    aspectelor economice, sociale, de mediu și juridice.


  • Publicitatea politică: acord cu noi măsuri de combatere a abuzurilor

    Publicitatea politică: acord cu noi măsuri de combatere a abuzurilor

    Noile norme vor reglementa publicitatea politică, în special pe cea online, în ţările membre, pe fondul preocupărilor legate de pericolele reprezentate de manipularea informațiilor și de interferența străină în alegeri.

    Concret, publicitatea politică va trebui să fie marcată în mod clar. Conform noilor reguli, va fi mai facil pentru cetăţeni, autorităţi şi jurnalişti să obţină informaţii referitoare la cine finanţează o reclamă, la suma plătită şi la originea finanţării, printre alte detalii.

    La insistenţa Parlamentului European, la 24 de luni după intrarea noilor reguli în vigoare, Comisia Europeană va înfiinţa o arhivă ce va conţine întreaga publicitate politică online şi informaţiile aferente pentru o perioadă de până la şapte ani.

    Pentru a limita interferenţele din afara UE în procesele democratice europene, eurodeputaţii au reuşit să includă în acordul provizoriu o interdicţie asupra entităţilor din ţări terţe de a sponsoriza publicitatea politică în Uniunea Europeană în perioada de trei luni înaintea unor alegeri sau a unui referendum.

    În conformitate cu acordul, numai datele cu caracter personal furnizate în mod explicit în scopul publicității politice online și colectate de la persoana vizată pot fi utilizate de furnizori pentru a targeta utilizatorii. De asemenea, va fi interzisă publicitatea politică bazată pe crearea de profiluri folosind categorii speciale de date cu caracter personal (de exemplu, etnie, religie, orientare sexuală).

    Normele convenite se referă doar la reclamele politice plătite. Nu sunt afectate opiniile personale, opiniile politice, cum ar fi orice conținut jurnalistic nesponsorizat, sau comunicările privind organizarea alegerilor din surse oficiale naționale sau europene.

    Textul convenit introduce posibilitatea de a aplica sancțiuni periodice pentru încălcări repetate, care pot ajunge până la 6% din venitul anual sau din cifra de afaceri anuală a unui furnizor de publicitate.

    Consiliul și Parlamentul mai trebuie să adopte în mod oficial acordul înainte ca normele să intre în vigoare.


  • Negocieri între statele membre și Parlament pe tema despăgubirilor în cazul produselor defecte

    Negocieri între statele membre și Parlament pe tema despăgubirilor în cazul produselor defecte

    La baza discuțiilor dintre legislativul comunitar și statele membre stă o propunere făcută de Comisia Europeană anul trecut, care vrea modernizarea normelor existente privind răspunderea producătorilor pentru produsele cu defecte (de la tehnologia inteligentă până la cele farmaceutice).

    Actuala directiva a fost adoptată cu aproape 40 de ani în urmă și nu ține absolut deloc cont de avansul tehnologic.
    Totodată, Uniunea Europeană s-a angajat să fie mai sustenabilă, adică mai prietenoasă cu mediul, iar produsele trebuie proiectate astfel încât să fie mai durabile, reutilizabile, ușor de reparat și capabile să primească actualizări de software.

    Pentru a reflecta cât mai bine toate aceste schimbările din lumea digitală și ecologică, definiția existentă a unui produs trebuie să fie extinsă pentru a include și serviciile digitale, de exemplu roboții, dronele sau sistemele pentru case inteligente.

    Și dacă în prezent, doar daunele fizice sunt recunoscute drept motiv legitim pentru a cere despăgubiri, noile reguli vor face posibile și compensațiile în cazul daunelor psihologice recunoscute medical, care necesită terapie sau tratament.

    Despăgubiri pot fi cerute și pentru distrugerea sau deteriorarea ireversibilă a datelor, cum ar fi ștergerea fișierelor. În acest caz, paguba produsă trebuie să depășească o mie de euro.

    Conform propunerii făcute anul trecut de Comisie, perioada existenței răspunderii trebuie să fie de 20 de ani, însă Parlamentul dorește să existe chiar 30 de ani în cazul în care daunele devin vizibile după o perioadă mai lungă de timp.

    Noile norme stabilesc și că trebuie să existe întotdeauna o entitate în Uniunea Europeană care să poată fi trasă la răspundere, chiar dacă produsul este fabricat în afara spațiului comunitar.

    Poate fi vorba fie de importator, fie de un reprezentant al producătorului. În cazul în care nu există nici o companie responsabilă, consumatorii ar putea fi despăgubiți prin intermediul organismelor naționale.

    Parlamentul European și-ar dori totodată simplificarea procedurii de cerere a compensațiilor. În acest sens, agențiile naționale de protecție a consumatorilor ar trebui să ofere îndrumare și informații într-un mod accesibil și ușor de înțeles.

    În final mai trebuie spus că noile norme, așa cum vor intra ele în negocierile dintre legislativ și statele membre, prevăd că persoanele în vârstă, cei cu dizabilități și copiii și, în unele situații, persoanele cu dificultăți financiare sau consumatorii cu acces limitat la internet au nevoie de protecție specială.


  • Acțiuni imediate pentru sprijinirea industriei europene a energiei eoliene

    Acțiuni imediate pentru sprijinirea industriei europene a energiei eoliene

    Pentru a atinge obiectivul Uniunii Europene de a obține cel puțin 42,5% energie din surse regenerabile până în 2030 este necesară o dezvoltare importantă a capacității eoliene instalate.

    Ținta de creștere este de la 204 GW în 2022 la peste 500 de GW până în 2030.

    Sunt multe probleme care trebuie depășite, de aceea Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune privind energia eoliană europeană.

    În primul rând, se va pune accentul pe un proces de autorizare mai rapid.

    Instalațiile eoliene adăugate în 2022 au adus o capacitate record, de 16 GW, dar nu suficientă pentru atingerea obiectivului UE privind energia din surse regenerabile. Prin noul plan de acțiune se pune accent pe digitalizarea proceselor de autorizare și pe asistența tehnică acordată statelor membre. Comisia va sprijini construirea de rețele electrice prin intermediul unui plan de acțiune în cursul acestui an.

    În al doilea rând, licitațiile privind energia eoliana vor avea criterii mai bine concepute și obiective care recompensează echipamentele cu o valoare adăugată mai mare. Planul de acțiune prevede, de asemenea, o evaluare a riscurilor în materie de securitate cibernetică.

    Apoi, va crește accesul la finanțare. Comisia Europeană se angajează să faciliteze accesul la finanțare, în special prin Fondul pentru Inovare, în timp ce Banca Europeană de Investiții va pune la dispoziție garanții de diminuare a riscurilor în ceea ce privește producția de energie eoliană în Europa. Pe de altă parte, Comisia încurajează statele membre să ofere ajutoare de stat pentru a sprijini producția.

    Pentru a asigura concurența echitabilă, Comisia monitorizează posibilele practici comerciale neloiale care îi avantajează pe producătorii străini de energie eoliană și va continua să utilizeze acordurile comerciale pentru a facilita accesul la piețele străine.

    Și un aspect extrem de important: vor fi lansate academiile europene de competențe, dedicate și sectorului energiei eoliene. Acestea sunt concepute pentru perfecționarea și recalificarea lucrătorilor. Academiile au ca obiectiv formarea a 100 000 de cursanți în termen de trei ani de la înființare.


  • Politica UE în domeniul concurenței – Raportul anual pe 2022

    Politica UE în domeniul concurenței – Raportul anual pe 2022

    Politica Uniunii Europene în
    domeniul concurenței protejează structurile de piață împotriva practicilor
    anticoncurențiale, promovând structuri de piață eficiente și bunăstarea
    consumatorilor, dar și bunăstarea generală. În Parlamentul European a fost
    dezbătut, luna trecută, raportul pe anul 2022 al Comisiei Europene, privind
    Politica Uniunii Europene în domeniul concurenței. Cu această ocazie, eurodeputatul
    Eugen Tomac a adus în discuţie libera circulaţie a bunurilor din Uniunea
    Europeană şi faptul că România nu poate beneficia încă de această libertate, de
    care beneficiază statele membre care fac parte din spațiul Schengen.


    Consider că acest
    raport, de altfel foarte cuprinzător, în care se dezbate o chestiune esențială
    ce ține de prezentul și viitorul tuturor cetățenilor europeni, precum
    competitivitatea, mi se pare o temă extrem de importantă. Însă, cu alte
    cuvinte, întreprinderile din toate statele membre trebuie să aibă șansa de a concura
    pe picior de egalitate. Însă, piața unică europeană, care
    definește libertatea de circulație a cetățenilor, libertatea de circulație a
    bunurilor, a serviciilor, a capitalului, poate funcționa și poate fructifica în
    deplina ei valoare toate aceste oportunități, atât timp cât nu toate statele
    membre pot avea parte de aceste libertăți? Și aici mă refer la țara mea,
    România, care nu poate beneficia de competitivitate și de concurență loială pe
    piața unică europeană, atât timp cât de 12 ani suntem ținuți în afara
    frontierelor Uniunii Europene și nu ne putem bucura de libertatea de circulație
    a bunurilor. România pierde anual peste 10 miliarde de euro și este obligația
    Comisiei ca, împreună cu Consiliul, să deblocheze această nedreptate, pentru că
    și noi ne dorim să fim parte a proiectului european și companiile noastre să se
    bucure de același tratament ca și restul companiilor europene.





  • Recunoașterea calificărilor profesionale

    Recunoașterea calificărilor profesionale

    Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Germaniei și a unor avize motivat Belgiei, Ciprului și României pentru transpunerea incorectă a directivei privind calificările profesionale.

    Directiva facilitează mobilitatea profesională și recunoașterea calificărilor la nivel transfrontalier. Aceste norme au un rol esențial în abordarea deficitului de forță de muncă calificată în întreaga Uniune. Este vorba în special de domeniul asistenței medicale, care a fost afectat în mod deosebit de pandemia de COVID-19, unde normele contribuie la o mai bună relocare a personalului calificat acolo unde este necesar.

    În cazul Germaniei, procedura vizează obstacolele din calea recunoașterii calificărilor profesionale ale moașelor. În ceea ce privește Belgia, este vorba despre impunerea unor cerințe lingvistice excesive pentru cadrele didactice care doresc să lucreze în Comunitatea franceză, ceea ce limitează considerabil posibilitatea profesorilor străini de a lucra în Belgia. În ceea ce privește Ciprul, procedura vizează obligația de ședere în Cipru pentru avocații care doresc să presteze servicii acolo, chiar dacă cerințele privind reședința sunt interzise în temeiul normelor comunitare.

    În cazul României, procedura se referă la restricția severă impusă medicilor veterinari de a presta temporar servicii dintr-un alt stat membru al UE. Legislația română le impune acestora să obțină o autorizație prealabilă din partea forului profesional relevant înainte de a li se permite să presteze servicii temporare. Belgia, Germania, Cipru și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate trimite un aviz motivat Germaniei sau poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la Belgia, Cipru și România.

    Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației comunitare.


  • Comisia Europeană salută acordul IMO, de reducere a emisiilor generate de transportul maritim

    Comisia Europeană salută acordul IMO, de reducere a emisiilor generate de transportul maritim

    Strategia revizuită pentru anul în curs a Organizaţiei Maritime Internaţionale stabileşte un obiectiv de zero emisii nete ale navelor până în sau în jurul anului 2050. Este o creştere majoră în comparaţie cu strategia anterioară, cea pentru 2018, care viza reducerea emisiilor provenite de la nave cu doar 50% în acelaşi orizont de timp. Comisia este pregătită să colaboreze cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu alte părţi ale Organizaţiei Maritime Internaţionale pentru a pune în aplicare o traiectorie conformă cu obiectivul privind temperatura din Acordul de la Paris. Strategia mai stabileşte un obiectiv important: cel puţin 5% – dar cu eforturi pentru 10% – în vederea adoptării de tehnologii, combustibili şi/sau surse de energie cu emisii de gaze cu efect de seră egale cu zero sau aproape egale cu zero până în 2030. Acest obiectiv va pune în aplicare tranziţia, transmiţând un semnal clar industriei maritime şi a combustibililor şi stimulând deciziile de investiţii şi opţiunile în materie de combustibili necesare – apreciază Bruxelles-ul.

    Organizaţia Maritimă Internaţională a ajuns la un consens cu privire la necesitatea de a adopta astfel de măsuri până în 2025 şi că acestea ar trebui să cuprindă un standard care să reglementeze reducerea treptată a gazelor cu efect de seră provenind din combustibili marini şi un mecanism de stabilire a preţului acestor emisii generate de sectorul maritim. Măsurile vor fi elaborate pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului care să asigure că acestea reduc eficient emisiile din sector, contribuind în acelaşi timp la condiţii de concurenţă echitabile şi la o tranziţie justă.

    Nivelurile de ambiţie şi punctele de control orientative iau în considerare emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă generate de combustibilii marini, cu obiectivul de a reduce emisiile în limitele sistemului energetic al transportului maritim internaţional, prevenind astfel transferul lor către alte sectoare.

    Uniunea Europeană va continua să colaboreze cu Organizaţia Maritimă Internaţională pentru a decide cu privire la măsuri clare şi ambiţioase până în 2025, precum şi pentru a continua să ofere asistenţă statelor în curs de dezvoltare şi ţărilor cel mai puţin dezvoltate, dă asigurări Comisia Europeană.


  • Comisia Europeană a prelungit acordarea de ajutoare aeroporturilor regionale

    Comisia Europeană a prelungit acordarea de ajutoare aeroporturilor regionale

    Documentul privind sprijinul de stat destinat aeroporturilor și companiilor aeriene le permite ţărilor membre să acorde, în anumite condiții, ajutoare de exploatare aeroporturilor regionale cu mai puțin de 3 milioane de pasageri pe an, în vederea acoperirii cheltuielilor. Orientările stabilesc o perioadă de tranziție de zece ani în cursul căreia un astfel de ajutor poate fi declarat compatibil cu piața internă. Perioada de tranziție ar fi urmat să expire pe 4 aprilie 2024, dar Comisia Europeană a prelungit termenul cu încă trei ani. De asemenea, în baza noii decizii, statelor membre li se permite să acorde ajutoare de exploatare aeroporturilor cu până la 700 000 de pasageri pe an, care se confruntă cu mai multe dificultăți în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor.

    Comisia Europeană aminteşte că de la adoptarea orientărilor în domeniu, în 2014, sectorul european al aviației s-a confruntat cu o criză majoră ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor sanitare și de călătorie adoptate pentru a limita răspândirea acesteia. Criza energetică ce a urmat războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat și mai mult sectorul, în special prin creșterea semnificativă a costurilor cu energia ale operatorilor aeroportuari. În special, aeroporturile regionale s-au confruntat cu venituri mai mici și cu costuri mai mari, ceea ce a avut un impact negativ asupra rentabilității lor. Acest lucru ar putea duce la închiderea anumitor aeroporturi regionale, ceea ce ar putea afecta negativ conectivitatea în întreaga Uniune Europeană, atrage atenţia executivul comunitar. Având în vedere aceste circumstanțe excepționale, Comisia a decis să prelungească perioada de tranziție în cursul căreia statele membre pot acorda ajutoare pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare ale aeroporturilor regionale, cu trei ani, până în aprilie 2027. Astfel, statele membre vor putea să sprijine aeroporturile regionale să îşi acopere cheltuielile și să devină profitabile. Regimul specific pentru aeroporturile cu un trafic anual de până la 700 000 de pasageri se prelungește, de asemenea, cu trei ani.


  • Către o impozitare unitară în UE

    Către o impozitare unitară în UE

    Comisia Europeană
    a propus noi reguli pentru impozitarea investitorilor. Este vorba de procedurile
    de ceea ce se numeşte reținere la sursă, termen ce se referă, de exemplu, la
    situația în care un investitor rezident într-un stat membru al UE este obligat
    să plătească impozit pe dobânzile sau dividendele câștigate într-un alt stat
    membru. Acesta este adesea cazul investitorilor transfrontalieri. Pentru a
    evita dubla impozitare, multe state membre ale UE au semnat tratate de dublă
    impunere, care evită ca aceeași persoană fizică sau societate să fie impozitată
    de două ori. Aceste tratate permit unui investitor transfrontalier să depună o
    cerere de rambursare pentru orice impozit în exces plătit într-un alt stat
    membru.


    Această nouă
    inițiativă a Comisiei Europene va promova o impozitare mai echitabilă, va
    combate frauda fiscală și va sprijini investițiile transfrontaliere în întreaga
    UE. Odată adoptată de statele membre, propunerea ar trebui să intre în vigoare
    la 1 ianuarie 2027.


    Paolo Gentiloni,
    Comisarul European pentru economie a declarat: Este o propunere importantă, ce va face procedurile de
    impozitare mai rapide, fiind mai eficiente pentru investitori, intermediari şi
    administraţiile fiscale. Această propunere are ca scop atingerea unui nou nivel
    de corectitudine şi transparenţă în taxarea din Europa. Şi mai sunt şi dovada
    implicării consecvente a Comisiei în atingerea scopurilor propuse. Vrem să susţinem
    Piaţa Unică, să creăm facilităţi pentru mediul de afaceri, precum şi o mai bună
    colaborare a lor cu autorităţile naţionale.



    Procedurile mai
    bune de reținere la sursă vor stimula investițiile transfrontaliere și vor
    ajuta la combaterea abuzului fiscal. Problema este că aceste proceduri de
    rambursare sunt adesea lungi, costisitoare și greoaie, provocând frustrare
    investitorilor și descurajând investițiile transfrontaliere în UE. În prezent,
    procedurile de reținere la sursă aplicate în fiecare stat membru sunt foarte
    diferite.


    Un certificat de
    rezidență fiscală digitală comună în UE va face ca procedurile de reducere a
    impozitului la sursă să fie mai rapide și mai eficiente. De exemplu,
    investitorii cu un portofoliu diversificat în UE vor avea nevoie de un singur
    certificat digital de rezidență fiscală pentru a recupera mai multe rambursări
    în același an calendaristic. Certificatul digital de rezidență fiscală trebuie
    eliberat în termen de o zi lucrătoare de la depunerea cererii. În prezent,
    majoritatea statelor membre se bazează în continuare pe proceduri pe hârtie.


    Se estimează că aceste
    proceduri standardizate vor economisi investitorilor aproximativ 5,17 miliarde
    EUR pe an.




  • Consiliul începe negocieri cu Parlamentul pentru Actul privind stimularea producției de muniții

    Consiliul începe negocieri cu Parlamentul pentru Actul privind stimularea producției de muniții

    Statele membre ale UE și-au stabilit, vineri, mandatul de negociere referitor la propunerea de regulament de instituire a Actului privind sprijinirea producției de muniții (ASAP), menit să sprijine consolidarea capacităților de producție a muniției sol-sol și a muniției de artilerie, precum și a rachetelor. Propunerea Comisiei Europene angajează 500 milioane de euro în prețuri curente din bugetul UE.

    Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a supus piața europeană a apărării și a echipamentelor la provocări și mai mari, pe măsură ce UE și statele sale membre și-au intensificat eforturile pentru a răspunde nevoilor presante ale Ucrainei în materie de apărare.

    La 20 martie 2023, Consiliul a convenit asupra unei abordări axate pe trei direcții, cu scopul de a furniza Ucrainei un milion de cartușe de artilerie, în cadrul unui efort comun în următoarele 12 luni. Acesta a mai hotărât să i se livreze urgent Ucrainei muniție sol-sol și muniție de artilerie și, la cerere, rachete, din stocurile existente sau în urma modificării priorităților comenzilor existente.

    De asemenea, Consiliul a invitat statele membre să achiziționeze în comun muniție și, la cerere, rachete din industria europeană de apărare și din Norvegia; acest lucru ar avea loc în contextul unui proiect existent coordonat de Agenția Europeană de Apărare sau prin intermediul unor proiecte complementare de achiziții conduse de state membre, pentru ca acestea să-și refacă stocurile, continuând, totodată, să acorde sprijin Ucrainei.

    Consiliul a confirmat principalele caracteristici ale regulamentului propus, în special instrumentul prin care UE va sprijini financiar consolidarea capacităților industriale de producție de muniții și rachete. În plus, se poate institui un fond de accelerare a producției, prin intermediul căruia întreprinderile care fabrică muniții și rachete ar putea obține mai ușor capital privat.


  • Măsuri în lupta împotriva corupției

    Măsuri în lupta împotriva corupției

    Indicii de corupție la nivel mondial plasează multe
    state membre ale UE printre țările considerate ca fiind cele mai puțin corupte
    din lume. Cu toate acestea, corupția rămâne o preocupare esențială pentru
    cetățenii din UE, aceasta costând economia comunitară cel puțin 120 de miliarde
    de euro pe an.

    Corupția este foarte dăunătoare pentru societate, pentru
    democrațiile noastre, pentru economie și pentru indivizi, subliniază Bruxellesul.
    Subminează instituțiile de care depindem, diluându-le credibilitatea, precum și
    capacitatea lor de a furniza politici publice și servicii publice de calitate.
    Acționează ca un facilitator pentru crima organizată și interferența străină
    ostilă. Prevenirea și combaterea cu succes a corupției este esențială atât
    pentru a proteja valorile UE și eficacitatea politicilor UE, cât și pentru a
    menține statul de drept și încrederea în cei care guvernează și instituțiile
    publice.

    Comisia Europeană a decis să ia măsuri decisive pentru a lupta
    împotriva corupției în UE și în întreaga lume, respectând angajamentul luat de
    președintele von der Leyen în discursul său din 2022 privind starea Uniunii.

    Setul
    de măsuri anticorupție prezentat include norme noi și consolidate care
    incriminează infracțiunile de corupție și armonizarea pedepselor în întreaga
    UE, precum și o propunere a Înaltului Reprezentant, susținută de Comisie, de a
    stabili un regim de sancțiuni dedicat politicii externe și de securitate comune
    (PESC) pentru a viza acte grave de corupție în întreaga lume.

    Vera Jourova,
    vicepreședinte pentru valori și transparență: Pachetul de azi va ridica ștacheta pentru definițiile și pedepsele la
    nivelul UE pentru infracțiunile de corupție și va ajuta autoritățile să prindă
    și să pedepsească infractorii, atât din sectorul public cât și privat, indiferent
    unde se întâmplă. Sunt diferențe prea mari
    între ceea ce înseamnă corupție la nivel național, pedepsele aferente sunt
    diferite, ceea ce înseamnă că anchetele transfrontaliere sunt dificile și sunt
    create lacune folosite de infractori. Corupția prin natura sa este greu de
    cuantificat și și aici ne bazăm pe opinia publică, Vă dau câteva informații
    relevante, din 2022: aproape 70% din europeni cred că în țara lor
    corupția este răspândită și doar 30% că guvernele lor luptă eficient împotriva
    corupției, poliția de departe se bucură de cea mai mare încredere din partea
    populației în lupta împotriva corupției, conform Eurobarometrului. 40% dintre
    cetățenii europeni ne spun că li se pare inutil să raporteze un act de corupție
    pentru că nu cred că vor fi anchetate adecvat cazurile raportate. Nu sunt cifre
    foarte promițătoare.

    Noile măsuri pun un accent puternic pe prevenire și pe
    crearea unei culturi a integrității, în care corupția nu este tolerată și, în
    același timp, consolidează instrumentele de aplicare.


  • Consiliul European a ajuns la un acord cu privire la legea protejării naturii

    Consiliul European a ajuns la un acord cu privire la legea protejării naturii

    Consiliul European a convenit ca statele membre să pună în aplicare măsuri care să aducă în stare bună, în următorii şapte ani, cel puțin 30% din ecosistemele terestre, de coastă, de apă dulce și marine. Spre exemplu, pentru ecosistemele urbane, obiectivul este ca suprafaţa zonelor verzi să crească până la atingerea unui nivel satisfăcător. Consiliul a oferit mai multă flexibilitate în utilizarea indicatorilor pentru monitorizarea ecosistemelor forestiere. Pentru peisajele cu o mare diversitate din ecosistemele agricole, cum ar fi gardurile vii, rândurile de copaci, iazurile sau pomii fructiferi, a fost adăugată posibilitatea de a concentra măsurile pentru conservarea biodiversității.

    Conform noilor reguli, statele membre vor trebui să prezinte în mod regulat Comisiei Europene planuri naționale de refacere a mediului, care să arate cum îşi vor îndeplini obiectivele. De asemenea, vor monitoriza și raporta progresul lor. În stabilirea planurilor de reabilitare a naturii, vor putea fi luate în considerare varietățile naționale specifice în ceea ce privește cerințele sociale, economice și culturale, caracteristicile regionale și locale și densitatea populației.

    Proiectul de lege agreat de consiliul European conţine şi un articol care prevede că planificarea, construcția și exploatarea centralelor pentru producerea de energie din surse regenerabile, conectarea acestora la rețea și activele de stocare aferente au un interes public superior.

    În plus, statele membre ar putea scuti aceste proiecte de obligația de a demonstra că sunt disponibile soluții alternative mai puțin dăunătoare, dacă s-a efectuat o evaluare strategică de mediu. Consiliul European a clarificat, de asemenea, situaţia planurilor și proiectelor destinate exclusiv apărării naționale. Acestea vor fi considerate ca având un interes public superior și pot fi exceptate de la cerința de a căuta soluții alternative mai puțin dăunătoare.

    Comisia Europeană a adoptat propunerea de lege pentru refacerea naturii în urmă cu un an, în condiţiile în care, potrivit statisticilor, peste 80% din habitatele europene sunt într-o stare proastă.