Radio România Internațional

Tag: CE

  • Către un sector european al algelor puternic și durabil

    Către un sector european al algelor puternic și durabil

    Comisia Europeană a adoptat, la
    15 noiembrie 2022, comunicarea Comisiei Spre un sector al algelor în Uniunea Europeană puternic și durabil. Această iniţiativă
    a Uniunii Europene privind algele îşi propune să deblocheze marele potențial al
    producției de alge în Uniunea Europeană şi solicită autorităților statelor
    membre să simplifice procedurile naționale de acordare a licențelor pentru
    cultivarea algelor. Comisia și-a început deja activitatea pentru a promova
    această simplificare necesară. Proiectul de rezoluție al Parlamentului European
    cu privire la acest subiect a fost dezbătut de europarlamentari, ocazie cu care
    eurodeputatul Carmen Avram a atras atenţia asupra necesităţii simplificării
    legislaţiei în sectorul algelor.


    Salut comunicarea
    privind sectorul algelor și calendarul propus de Comisie pentru dezvoltarea
    lui. Poate ar fi trebuit să avem această dezbatere cu mulți ani în urmă, pentru
    ca azi să vedem deja rezultatele concrete. Cu un război la granița UE, cu un
    pericol real la adresa securității alimentare și în plină cursă pentru
    decarbonizare, exploatarea algelor a devenit o necesitate reală și imediată,
    pentru că ea nu e doar o oportunitate pentru sectorul de pescuit și
    acvacultură: acest nou business european va oferi o sursă de proteină pentru
    hrana animalelor, o resursă valoroasă pentru producerea biocombustibilului și
    un mod de a reduce presiunea de pe terenul agricol. Pentru țara mea înseamnă și
    posibilitatea de a exploata sustenabil cele 10 mii de tone de alge care sufocă
    anual litoralul Mării Negre. Solicit, deci, Comisiei Europene ca, pe lângă
    stimularea inovării și finanțarea unor proiecte-pilot, să convingă statele
    membre să pregătească legislația și să simplifice birocrația pentru a demara
    procesul de producție. Schimbările pe care le traversăm nu ne permit nicio zi
    de întârziere.


    Comisia Europeană va publica, în
    curând, un document de orientare privind procedurile de reglementare și
    administrative în acvacultură, ca parte a punerii în aplicare a orientărilor strategice ale Uniunii Europene pentru acvacultură.

  • Organismul de etică al UE: CE propune crearea unor standarde de etică comune

    Organismul de etică al UE: CE propune crearea unor standarde de etică comune

    Standardele pe care organismal european de etică le va impune vor viza mai multe categorii de situaţii precum:


    -acceptarea de cadouri, servicii din domeniul ospitalității și călătorii oferite de terți standardele se vor aplica, de asemenea, în cazul acceptării de trofee, decorații, premii sau onorarii

    -măsuri de condiționalitate și transparență, în special pentru reuniunile cu reprezentanți ai unor grupuri de interese

    -dobânzile și activele care trebuie declarate, cu stabilirea categoriilor, precum și procedurile aplicate pentru verificarea respectivelor declarații

    -activitățile auxiliare sau externe, pentru a se garanta faptul că nu sunt compromise disponibilitatea și independența membrilor

    -activitățile pe care foștii membri le desfășoară după încheierea mandatului, stabilindu-se condițiile și asigurarea transparenței

    -fiecare instituție va trebui să facă public modul în care aplică standardele.

    Noul organism va urmări să elaborareze standarde comune minime aplicabile membrilor instituțiilor și organismelor UE, dar fiecare instituție va rămâne liberă să introducă norme interne și mai stricte, dacă va considera necesar, precizează Comisia Europeană.

    Instituţia care va veghea la respectarea normelor de etică în instituţiile europene nu se va ocupa de investigații specifice și nici nu se va implica în cele ale organismelor existente recunoscute. În temeiul tratatelor, aceasta este responsabilitatea Parchetului European, precum și a autorităților polițienești și judiciare naționale, în ceea ce privește cauzele penale care afectează interesele financiare ale Uniunii. Iar Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este responsabil pentru nereguli și încălcări ale obligațiilor profesionale. Comisia va invita toate instituțiile și organismele consultative să se reunească la Bruxelles, pe 3 iulie, pentru a începe dialogul și negocierile interinstituționale.


  • CE doreşte să ştie cum s-ar putea aplica mai eficient principiul “poluatorul plăteşte”

    Poluarea reprezintă un cost semnificativ pentru societate și este o preocupare esențială pentru cetățenii Uniunii Europene. Prin aplicarea principiului poluatorul plătește, poluatorii sunt încurajați să evite daunele aduse mediului și sunt trași la răspundere pentru poluarea pe care o provoacă.

    Comisia va folosi informațiile pe care le va obţine din această consultare publică pentru a evalua dacă politicile Uniunii Europene și cele naționale sunt suficiente pentru a ne asigura că cei care poluează mediul înconjurător vor suporta costurile măsurilor de prevenire, control și remediere a poluării.

    Pentru că, altfel, factura pentru daunele aduse mediului ajunge prea des să fie plătită de cetățeni și pune o presiune suplimentară pe fondurile publice.

    Acum, Comisia ne invită să oferim informaţii despre modul în care putem îmbunătăţi funcționarea acestui principiu poluatorul plăteşte, în interesul tuturor.

    Consultarea va acoperi mai multe aspecte precum folosirea, de către Uniunea Europeană şi statele membre, a instrumentelor bazate pe piață, plata indirectă a unor subvenţii de către cei care poluează, accesul la fondurile europene, modul în care sunt gestionate obligațiile de mediu și folosirea taxării în cadrul tuturor politicilor şi procedurilor din Uniunea Europeană.

    Această consultare publică vine ca un răspuns la recomandarea raportului Curții de Conturi Europene, care a arătat că principiul poluatorul plătește se aplică, dar nu întotdeauna în mod corespunzător şi eficient. Curtea a mai semnalat că, uneori, bugetul Uniunii este folosit pentru finanțarea unor acțiuni de curățare care ar trebui să fie suportate, de fapt, de către poluatori.

    Curtea a recomandat consolidarea integrării acestui principiu în legislația privind protecția mediului, consolidarea regimului de răspundere pentru mediu la nivelul Uniunii Europene și o mai bună protejare a fondurilor europene, astfel încât acestea să nu fie folosite pentru a finanța proiecte care ar trebui să fie în sarcina poluatorului.

    Consultarea publică este deschisă până pe 4 august, iar rezultatele vor fi folosite la pregătirea unei evaluări complete a politicii, cunoscută și sub numele de verificare a aptitudinii, în anul 2024. Această evaluare va fi utilizată şi pentru a pregăti o recomandare cu privire la cel mai bun mod de implementare a acestui principiu în politicile de mediu, așa cum a fost anunțat în Planul de acțiune al Comisiei Zero Poluare.


  • Reformarea cadrului de gestionare a crizelor bancare şi de asigurare a depozitelor

    Reformarea cadrului de gestionare a crizelor bancare şi de asigurare a depozitelor

    Comisia Europeană a adoptat o propunere menită să ajusteze și să consolideze în continuare cadrul existent al UE de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor. Sectorul bancar, care beneficiază de un cadru solid, a devenit mult mai rezilient în ultimii ani. Instituțiile financiare sunt bine capitalizate, cu un grad ridicat de lichiditate și supravegheate îndeaproape. Experiența a demonstrat, totuși, că multe bănci mijlocii și mai mici în curs de a intra în dificultate au fost gestionate cu ajutorul unor soluții din afara cadrului de rezoluție. Soluțiile au implicat uneori utilizarea banilor contribuabililor în locul resurselor interne necesare ale băncii sau a unor plase de siguranță private finanțate de sectorul bancar (scheme de garantare a depozitelor și fonduri de rezoluție).

    Sistemul bancar al UE este puternic, iar crizele pot fi gestioante eficient, a subliniat vicepreședintele executiv al CE, Valdis Dombrovskis:

    Astăzi, UE a oferit reguli pentru gestionarea falimentelor bancare și pentru îmbunătățirea protecției deponenților. Deci, per total, uniunea bancară a fost un succes. Sectorul bancar al UE este puternic și într-o formă bună. El și-a dezvoltat în mod substanțial rezistența. Sistemul UE funcționează bine cu reguli stricte care permit autorităților naționale să gestioneze criza bancară într-un mod eficient, dar o putem face mai bine. De fapt, statele membre au cerut Comisiei să ia măsuri în acest domeniu în urmă cu aproape un an, și exact asta facem astăzi.

    Propunerea facilitează utilizarea sistemelor de garantare a depozitelor în situații de criză pentru a-i proteja pe deponenți (persoane fizice, întreprinderi, entități publice etc.) împotriva pierderilor, atunci când acest lucru este necesar. Bazându-se pe plase de siguranță finanțate de sectorul bancar, propunerea protejează mai bine contribuabilii, care nu trebuie să intervină pentru a menține stabilitatea financiară. Totodată, normele propuse vor permite autorităților să exploateze pe deplin numeroasele avantaje ale rezoluției, în calitatea sa de componentă-cheie a setului de instrumente de gestionare a crizelor.

    Pe de altă parte, nivelul de garantare de 100 000 EUR pentru fiecare deponent și bancă, rămâne valabil pentru toți deponenții eligibili din UE. Cu toate acestea, propunerea armonizează într-o măsură mai mare standardele de protecție a deponenților în întreaga UE.

    Noul cadru extinde protecția la entitățile publice (spitale, școli, municipalități), precum și la banii clienților depuși în anumite tipuri de fonduri aferente acestora de către societăți de investiții, instituții de plată, sau instituții emitente de monedă electronică. Propunerea include și măsuri suplimentare de armonizare a protecției soldurilor temporar ridicate ale conturilor bancare, care depășesc 100 000 EUR, legate de evenimente de viață specifice, cum ar fi moștenirile sau indemnizațiile din asigurări.


  • România are cea mai mare creştere a preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici din UE

    România are cea mai mare creştere a preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici din UE

    După o creştere majoră a preţurilor, care a început înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a urcat semnificativ în semestrul doi din 2022, recent preţurile la electricitate şi gaze naturale au arătat semne de stabilizare, parţial în urma politicilor şi intervenţiilor guvernelor UE. Comparativ cu semestrul doi din 2021, ponderea taxelor în factura la electricitate a scăzut semnificativ, de la 36% la 16%, iar la factura de gaze de la 27% la 14%, toate statele membre UE adoptând subvenţii guvernamentale, reduceri de taxe şi impozite pentru a compensa preţurile ridicate la energie. Aceste măsuri guvernamentale, deşi au redus preţurile energiei pentru consumatorii finali, reprezintă o povară pentru bugete.

    Astfel, în semestrul doi din 2022, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut, comparativ cu perioada similară din 2021, în 25 de state membre ale Uniunii Europene.

    Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în România (112%), Cehia (97%), Danemarca (70%), Lituania (65%) şi Letonia (59%), iar cel mai redus în Luxemburg (3%), Austria şi Germania 4%, Polonia şi Bulgaria 5 la sută. În două ţări din blocul comunitar s-au înregistrat scăderi ale preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici: în Olanda, care sprijină consumatorii cu sume forfetare şi reduceri de taxe, minus 7 la sută, şi în Malta, unde preţurile sunt reglementate, minus 3 la sută.

    Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici au fost în semestrul doi în Ungaria şi Bulgaria. Şi preţurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici au crescut în semestrul doi din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, cel mai mult în Cehia 231%, în România cu 165% şi în Letonia cu157%. Ungaria a avut şi la gaze cele mai mici preţuri, în timp ce Olanda le-a avut pe cele mai ridicate.


  • Leçon 11 – Cine / ce

    Leçon 11 – Cine / ce

    Lecţia unsprezece



    Bună ziua, dragi prieteni. Bun venit la lecţia de limba română. Eu sunt Dominique. Alexandra, Alexandru şi Valentina sunt aici, cu mine.


    – Cu mine – avec moi.


    Alexandra, Alexandru, Valentina: Bună ziua!



    Tout dabord, bună ziua, domnule Michel Minouflet. Ce mai faceţi? (Comment allez-vous?) Mulţumesc pentru mesaj. Este foarte corect. Faceţi progrese. (faceţi – vous faites). Astăzi vă răspundem. Vă răspundem, noi vă răspundem – nous vous répondons. Et en même temps nous apprendrons à poser quelques questions, comme vous le faites dailleurs déjà:


    Cine … ? Qui ?


    Cine eşti ? ou bien


    Cine eşti tu ? – Qui es-tu?


    Cine sunteţi ? – Qui êtes-vous ?


    Dominique: Cine eşti ?


    Alexandru: Bună ziua. Eu sunt Alexandru. Eu sunt român.


    Dominique: Cine eşti ?


    Alexandra: Bună ziua. Eu sunt Alexandra. Eu sunt româncă.


    Dominique: Cine eşti ?


    Valentina: Bună ziua. Eu sunt Valentina. Eu sunt de naţionalitate română. Eu sunt pe jumătate româncă.


    Dominique : pe jumătate – à moitié


    Valentina: Eu sunt pe jumătate româncă. Părinţii mei sunt de origine rusă.


    – părinţii mei – mes parents.


    Dominique: Bună ziua. Eu sunt Dominique.


    Eu sunt româncă.



    Pour répondre à une autre question que M.Minouflet nous pose en roumain, nous allons apprendre le mot : căsătorit/căsătorită – marié(e)


    Dominique: Cine eşti ?


    Alexandra: Sunt Alexandra.


    Dominique: Eşti căsătorită, Alexandra ?


    Alexandra: Da, sunt căsătorită.


    Dominique: Cine eşti ?


    Alexandru: Sunt Alexandru.


    Dominique: Eşti căsătorit, Alexandru ?


    Alexandru: Nu, nu sunt căsătorit.


    Dominique: Cine eşti ?


    Valentina: Sunt Valentina.


    Dominique: Eşti căsătorită, Valentina ?


    Valentina: Nu, nu sunt căsătorită.


    Dominique : Eu sunt Dominique. Nu sunt căsătorită.


    Nu avem copii. Nous navons pas denfants – mais laissons plutôt le verbe avoir pour une autre leçon et occupons-nous dune autre interrogation:



    Ce… ? – Quoi… ?


    Ce faci ? ou bien Ce mai faci ? – Comment vas-tu?


    Ce faceţi ? Ce mai faceţi? – Comment allez-vous Dominique: Ce faci, Alexandra ?


    Alexandra: Bine, mulţumesc.


    Dominique: Ce faci, Alexandru ?


    Alexandru: Bine, mulţumesc.


    Dominique: Ce mai faci, Valentina ?


    Valentina: Bine, mulţumesc.



    M. Michel Minouflet, vous me demandez aussi:


    Sunteti profesoară de română?


    On dit «profesoară de română » ou bien « de limba română » dans un établissement scolaire de Bucarest?


    – Nu, nu sunt profesoară de limba română într-o şcoală din Bucureşti. Am fost (am fost – jai été)… am fost profesoară de limba franceză şi de limba engleză într-o şcoală din Bucureşti. Acum sunt la Radio.


    Mais cest déjà le moment de nous dire:


    La revedere, pe curând! Cest ce que fait aussi le groupe « LOiseau Colibri ». Dans leur chanson vous allez reconnaître linterrogatif cine? – qui?



    Pasarea Colibri – Adio, deci pe curând! (Adieu, donc, à bientôt !)


  • 30 de ani de existenţă a Fondului de coeziune

    30 de ani de existenţă a Fondului de coeziune

    Fondul de Coeziune a apărut odată cu Tratatul de la Maastricht, vechiul document de funcționare a Uniunii Europene, și a primit misiunea de a sprijini investiţiile în domeniul transporturilor, în protecţia climei şi a mediului înconjurător. Printre obiectivele sale principale se numără îmbunătăţirea aprovizionării cu apă şi a tratării deşeurilor, eficienţa energetică, producția de energie din surse regenerabile şi modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare.

    Fondul a fost creat pentru a veni în ajutorul statelor membre ale căror venituri sunt sub media Uniunii și a finanţat proiecte emblematice, care au transformat regiuni şi oraşe întregi, ajutându-le să recupereze decalajul faţă de restul spațiului comunitar.

    De exemplu, în 1998, fondul a sprijinit construirea podului ‘Vasco da Gama’ din Lisabona, capitala Portugaliei, cel mai lung din întreaga Uniune. Tot în această țară, banii au sprijinit construirea unui baraj pe un râu, considerat a fi una dintre cele mai mari rezerve strategice de apă din Europa.

    Banii au fost folosiți și la modernizarea a 7 mii 800 de kilometri de drum şi a peste 3 mii 600 de kilometri de cale ferată. Prin fondul de coeziune sunt finanțate lucrările la cel mai lung tunel feroviar din Europa de Sud-Est, aflat acum în construcție în Bulgaria, și a fost realizată rețeaua de trenuri de mare viteză din Spania.

    Și tot prin acest instrument financiar au fost făcute investiţii în transportul public durabil în oraşe, de exemplu în reţelele de metrou din Varşovia, Budapesta, Praga sau de la noi din țară, din București.

    În plus, fondul a contribuit la construirea de aeroporturi pentru a conecta mai bine statele membre care au aderat la Uniune în anii 2000. Tallinn sau Varşovia sunt doar câteva exemple.

    Fondul a ajutat de asemenea la racordarea a 6 milioane de persoane la apă potabilă curată şi a permis altor 10 milioane de oameni să aibă acces la tratarea apelor reziduale.

    Nu mai departe de zilele trecute, Comisia Europeană a anunțat că alocă peste 166 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea rețelelor de apă și de ape uzate din țara noastră, din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Ilfov.

    Fondul de coeziune sprijină totodată proiectele de reciclare a deşeurilor din marile orașe sau de producere a energiei din surse regenerabile. ÎnLituania, printr-un astfel de program, aproape 20 de mii de gospodării primesc acum curent electric.


  • Comisia vrea reducerea birocraţiei pentru firme

    Comisia vrea reducerea birocraţiei pentru firme

    Propunerea înaintată de Bruxelles e menită să reducă birocraţia pentru întreprinderile transfrontaliere, fapt care va permite realizarea unei economii de aproximativ 437 de milioane de euro pe an în ce priveşte sarcinile administrative, graţie unui certificat acordat societăţii de Uniunea Europeană sau aplicării principiului doar o singură dată. Acest lucru înseamnă că firmele nu vor fi nevoite să furnizeze din nou informaţii atunci când înfiinţează o sucursală sau o societate într-un alt stat membru şi că informaţiile relevante pot fi schimbate prin intermediul sistemului de interconectare a registrelor comerţului. Propunerea va contribui la digitalizarea în continuare a pieţei unice şi va ajuta întreprinderile, în special întreprinderile mici şi mijlocii, să îşi desfăşoare activitatea în statele membre.

    Totodată, normele includ un certificat tip al societăţii, care conţine un set de informaţii de bază cu privire la firme şi care va fi disponibil gratuit în toate limbile Uniunii Europene, un model standard multilingv de procură europeană digitală care va autoriza o persoană să reprezinte compania în alt stat membru şi eliminarea formalităţilor, cum ar fi necesitatea unei apostile sau a traducerilor autorizate pentru documentele societăţii.

    Pentru a asigura o mai mare transparenţă şi încredere în întreprinderi, normele propuse vizează: asigurarea faptului că informaţiile importante cu privire la societăţi (de exemplu, cu privire la parteneriate şi grupuri de firme) sunt puse la dispoziţia publicului, în special la nivelul Uniunii Europene, facilitarea căutărilor de informaţii despre societăţile din statele membre. În plus, se are în vedere asigurarea faptului că datele cu privire la companiile care figurează în registrele comerţului sunt exacte, fiabile şi actualizate, de exemplu prin efectuarea de verificări ale informaţiilor cu privire la firme înainte ca ele să fie înscrise în registrele comerţului în toate statele membre.

    Măsurile propuse se vor aplica pentru aproximativ 16 milioane de societăţi cu răspundere limitată şi pentru 2 milioane de parteneriate din statele membre.


  • Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete

    Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete

    Până în 2030, Uniunea Europeană
    intenționeză să reducă emisiile de carbon cu 55%. Acest lucru a fost stabilit
    în urmă cu trei ani, prin Pactul verde european. Atunci s-a lansat o foaie de
    parcurs foarte detaliată, care cuprinde pachetele Fit for 55 şi Next Generation
    EU. Această perioadă este însă foarte dificilă pentru cetățenii europeni,
    pentru familii și afaceri. Europa se confruntă la graniţe cu un război şi este
    sub presiunea tensiunilor geopolitice, a rivalităților comerciale și a
    schimbărilor climatice. Uniunea Europeană trebuie să facă față acestor
    provocări și să continue punerea în aplicare a foii de parcurs pentru reducerea
    emisiilor cu 55%, până în 2030 și zero emisii, până în 2050. Pe 1 februarie
    2023, Comisia Europeană a prezentat Planul industrial al Pactului verde pentru
    era cu zero emisii nete. Ce cuprinde acest plan, aflăm de la Mairead
    McGuinness, membru al Comisiei Europene.


    Planul industrial al
    Pactului verde este construit pe patru piloni: mediul de reglementare,
    finanțare, competențe și comerț. În primul rând, în mediul de reglementare,
    este vorba despre viteză și acces. Trebuie să permitem industriei tehnologice
    curate să se extindă rapid. Companiile se plâng, în prezent, că procesul este
    prea lent și că există prea multe bariere în calea introducerii inovațiilor pe
    piață. În al doilea rând, finanțarea – banii. Trebuie să accelerăm investițiile
    în producția de tehnologie curată. Vom adopta regulamente privind ajutorul de
    stat pentru a accelera și simplifica procesele pentru decarbonizarea
    industriilor și pentru sectoarele în care trebuie să ajungem la zero emisii. A
    treia parte a planului industrial Green Deal este cea legată de competențe. Nu
    putem face nimic fără oamenii potriviţi. Avem nevoie de oameni care să conducă
    revoluția clean-tech. În al patrulea rând, și în cele din urmă, ne concentrăm
    pe comerț deoarece dorim să oferim zero emisii la nivel global. Avem nevoie de
    lanțuri de aprovizionare puternice și rezistente pentru a accesa materiile
    prime şi pentru a deschide piețele pentru produsele noastre.





  • Dreptul la reparare: CE introduce noi drepturi ale consumatorilor la reparații ușoare și atractive

    Dreptul la reparare: CE introduce noi drepturi ale consumatorilor la reparații ușoare și atractive

    Consumerismul i-a determinat pe oameni, în ultimele decenii, să-şi cumpere un lucru nou, mai degrabă, decât să-l repare pe cel vechi. Aşa am ajuns ca, în fiecare an, în Uniunea Europeană să producem 35 de milioane de tone de deșeuri, să consumăm 30 de milioane de tone de resurse și să generăm peste 260 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră.

    Încălzirea globală a adus o nouă logică în felul în care producem şi consumăm. Pe lângă reciclare, începem să conştientizăm faptul că, printr-o folosire mai îndelungată a bunurilor, facem economie şi de bani, dar şi de resurse, ocrotind astfel mediul înconjurător.

    Iată de ce Comisia Europeană a mai făcut un pas către economia verde şi a adoptat o nouă propunere care promovează repararea bunurilor defecte, în locul cumpărării altora. Astfel, oamenii vor face economii şi vor produce mai puţine deşeuri, sprijinind astfel Pactul Verde European – calea noastră spre o economie cu zero emisii poluante.

    Propunerea Comisiei va permite consumatorilor să repare mai ușor și mai ieftin produsele, în loc să cumpere unele noi. În plus, o cerere mai mare în acest sens va da un impuls sectorului reparațiilor, stimulându-i în același timp pe producători și vânzători să dezvolte modele de afaceri mai sustenabile.

    Propunerea introduce un nou drept la reparare pentru consumatori. Înainte de expirarea garanției legale, vânzătorii vor fi obligați să ofere reparații, cu excepția cazului în care acestea sunt mai costisitoare decât înlocuirea produsului. Iar după expirarea garanției, cumpărătorii vor avea la dispoziție un nou set de oportunităţi.

    Astfel, consumatorii vor avea dreptul să ceară producătorilor repararea produselor care pot fi recondiţionate din punct de vedere tehnic, cum ar fi o mașină de spălat rufe sau un televizor.

    Producătorii vor fi obligaţi la rândul lor să informeze cu privire la produsele pe care au obligaţia să le repare ei înșiși.
    Va exista o platformă online pentru găsirea reparatorilor, în funcţie de zonă şi standardele de calitate.

    Va fi introdus şi un formular european de informații pe care consumatorii îl vor putea solicita oricărui reparator. Acest formular va oferi transparență în ceea ce privește condițiile și prețul reparațiilor și va facilita compararea ofertelor de reparații.

    Va fi elaborat şi un standard european de calitate pentru serviciile de reparații, pentru a-i ajuta pe consumatori să îi identifice pe reparatorii care se angajează să asigure o calitate mai bună.

    Propunerea Comisiei trebuie să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.


  • CE: Jucăriile, autovehiculele şi cosmeticele rămân cele mai periculoase produse nealimentare

    CE: Jucăriile, autovehiculele şi cosmeticele rămân cele mai periculoase produse nealimentare

    În fiecare an, Comisia Europeană publică raportul privind aşa-numita Poartă de Siguranţă – Safety Gate, adică Sistemul European de alertă rapidă pentru produsele nealimentare periculoase. Raportul publicat săptămâna aceasta acoperă alertele din cursul anului trecut și răspunsurile date de autoritățile naționale. Riscurile pentru sănătate legate de substanțele chimice au fost cel mai frecvente şi au fost găsite și într-o varietate mai largă de produse. Pentru al doilea an consecutiv, jucăriile și vehiculwlw se află în fruntea listei celor mai notificate categorii.
    Iată principalele constatări ale Raportului.

    Pe parcursul anului trecut, autoritățile din cele 30 de țări participante la rețeaua Safety Gate (adică cele 27 de state membre ale Uniunii Europene plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein) au reacționat la peste 2000 de alerte, cu aproape 4000 de acțiuni ulterioare.

    În fiecare stat membru, autoritățile au urmărit alertele și au făcut schimb de informații. De exemplu, în Austria, autoritățile au detectat o jucărie care conținea piese ușor detașabile şi prezenta risc de sufocare pentru copii. În urma notificării austriece, autoritățile din Slovenia au identificat jucăria pe piața lor, iar comercianții au putut retrage acest produs periculos.

    Anul trecut, riscurile legate de substanțele chimice, răniri și sufocare au fost cele mai multe. În fruntea listei categoriilor de produse notificate s-au aflat jucăriile, urmate de autovehicule, produse cosmetice, îmbrăcăminte și aparate electrice. Anul trecut, produsele cosmetice au avut un număr semnificativ mai mare de alerte legate de prezența unor substanțe chimice interzise recent în parfumuri și creme. Creșterea bruscă a numărului alertelor legate de riscurile chimice nu s-a datorat doar produselor cosmetice. Anumite jucării, de exemplu, aveau o concentrație excesivă de ftalați, ceea ce prezintă riscuri pentru sistemul reproducător.

    În anul 2021, Comisia a propus un nou regulament privind siguranța generală a produselor, care va înlocui actuala directivă.Iar anul trecut, Comisia a lansatşi un nou instrument de supraveghere electronică numit web crawler, care va sprijini autoritățile naționale în detectarea ofertelor de produse periculoase în mediul online semnalate în Safety Gate. În ultimele 6 luni, acest instrument a ajutat la procesarea a aproape 1000 de astfel de oferte, ceea ce a dus la analizarea a peste 600 de mii de site-uri de internet.


  • Rolul economiei circulare în stimularea redresării durabile

    Rolul economiei circulare în stimularea redresării durabile

    Comisia Europeană, alături de alte organisme ale
    UE, face eforturi de a încuraja trecerea UE către o economie circulară, ce ar
    urma să aibă un impact major nu numai în atingerea obiectivelor climatice
    cuprinse în Pactul Verde european, ci şi în crearea de locuri de muncă şi
    creştere economică propriu zisă, agenda optimistă, cum este numită.


    Timp de două zile Comitetul Economic şi Social
    European, CESE, a găzduit Conferința părților interesate de economia circulară
    europeană, 2023, precum şi Satul reţelei de iniţiative circulare, iniţiative
    menite să aducă laolaltă acţionari din zona economiei circulare, devenite
    modele de bune practici la nivel european. Au fost prezentate abordări
    practice, prin care economia circulară poate deveni importantă în toate
    ramurile, de la construcţii, până la domeniul IT.


    Sute de participanţi, din fericire din ce în ce
    mai tineri, dar foarte conştienţi de rolul pe care îl au, s-au reunit la faţa
    locului, dar şi în online.


    Christa Schweng, preşedinta CESE a declarat: Mă bucur să vă întâmpin în
    numele Comitetului Economic şi Social European. Suntem în casa societăţii
    civile europene organizate. Şi mă bucur să mă aflu la această manifestare a
    Acţionarilor interesaţi de economia circulară europeană. Dacă ieri am
    ascultat abordarea membrilor Comisiei (n.a. Europene), astăzi este momentul să
    dăm cuvântul acţionarilor, pentru a afla detalii privind bunele lor practici şi
    pentru a avea feedback-ul dvs, al participanţilor. Vom avea sesiuni interactive
    şi ateliere, grupate pe două teme principale: biodiversitatea şi clima şi
    rezilieţa europeană. Ieri, am discutat rolul economiei circulare în UE. Această
    conferinţă este locul în care putem evidenţia cum poate economia europeană
    contribui la o mai bună rezilieţă şi sustenabilitate a UE, a eforturilor de a
    contura o economie tot mai verde. Aceasta trebuie considerată parte a soluţiei
    şi trebuie să i se dea ocazia să realizeze această tranziţie. Realizarea unui
    plan economic este una dintre pietrele de temelie a Pactului verde european şi
    unul dintre stâlpii de susţinere folosiţi pentru implementarea Agendei 2030 a
    dezvoltării sustenabile. Asocierea fericită dintre CESE şi Comisia Europenă
    poate contribui la crearea unei economii circulare, la răspândirea practicilor de grup şi a cunoştinţelor. De la lansarea din
    2017, comunitatea noastră a crescut fantastic, astfel încât avem lunar opt mii
    de vizitatori pe site-ul noastru . peste şapte mii de urmăritori pe Twitter
    şi peste 6.800 pe LinkdIn. Şi
    contributorii sunt şi ei tot mai activi. Avem 750 exemple de bune
    practici, 60 de strategii şi 500 de contribuţii privind know-how-ul şi
    multe alte informaţii pe teme diverse, toate legate de economia circulară. Şi
    aş dori să vă împărtăşesc nişte bune practici fascinante, de pe platforma
    acţionarilor, care sunt legate de atelierele de azi. Avem, spre exemplu, textile reciclate în
    moduri inovative, paie de băut făcute din stică, boabe de cafea folosite sunt
    amstecate cu polimeri, pentru a deveni o alternativă pentru plasticul de unică
    întrebuinţare, şi există tot mai multe acţiuni înspre reducerea
    comportamentelor de consum, producătoare de deşeuri. Într-un final, sunt oamenii
    înşişi care vin cu soluţii de business.


  • Reguli mai drastice pentru combaterea traficului de persoane

    Reguli mai drastice pentru combaterea traficului de persoane

    Comisia Europeană a propus întărirea regulilor și
    măsurilor care previn și combat traficul de ființe umane. În fiecare an, peste
    7000 de persoane devin victime ale acestei practici în întreaga Uniune
    Europeană și numărul crește deoarece multe dintre aceste victime rămân
    neînregistrate. Majoritatea victimelor traficului de persoane sunt femei și
    fete, dar există și victime bărbați traficați pentru munca fizică. Întărirea
    măsurilor propuse de Comisie Parlamentului includ și criminalizarea mariajului
    forțat, a adopției ilegale, a racolării prin social media. În plus,
    autoritățile vor primi puteri legislative și judiciare sporite pentru a
    investiga și trimite în justiție persoane fizice și juridice care fac trafic de
    ființe umane.


    Odată cu
    începerea războiului din Ucraina, Comisia Europeană s-a văzut confruntată cu un
    nou tip de traficare a ființelor umane, și anume a refugiaților.

    Diane Schmitt,
    coordonator al luptei împotriva traficului de persoane al Uniunii Europene, a
    detaliat în ce a constat politica europeană de combatere a traficului de oameni
    de la începerea războiului din Ucraina.

    La începutul lunii martie am organizat o întâlnire cu coordonatorii și
    raportorii naționali, cât și cu platformele societății civile active în
    combaterea traficului de ființe umane. Am lucrat îndeaproape cu Europol,
    Eurojust, Frontex, agențiile europene pentru azil și cu Ucraina și Moldova.
    Trebuie să spun că această cooperare a fost foarte importantă. Totul a rezultat
    într-un plan comun anti-trafic pentru protejarea tuturor celor care fug din
    calea războiului pentru a nu cădea în mâinile traficanților, plan prevăzut
    pentru luna mai. Acțiunile prevăzute în plan au fost implementate ori sunt
    implementate deoarece situația este așa cum este. Este important că nu am
    așteptat luna mai pentru a implementa acțiunile, ci am început imediat în martie,
    după data de 24 februarie și aceasta a făcut diferența. Planul comun
    anti-trafic prevede acțiuni comune la nivelul UE și recomandări pentru statele
    membre pentru a preveni criminalitatea, pentru a crește aplicarea legii și
    cooperarea judiciară pentru protejarea potențialelor victime. Ce s-a întâmplat?
    Ați observat că media a relatat despre campania de conștientizare, au fost
    distribuiți fluturași de avertizare în centrele de primire a refugiaților și la
    granițele Uniunii, dar și în alte țări unde au sosit refugiați. Informațiile au
    fost în limbile engleză și ucraineană despre riscurile existențe și sfaturi
    despre cum să fie evitate situațiile periculoase, postate online pe rețelele de
    social media și pe site-ul Comisiei Europene.


  • Comisia prezintă Planul UE de acţiune pentru Balcanii de Vest

    Comisia prezintă Planul UE de acţiune pentru Balcanii de Vest

    Planul de acțiune pentru Balcanii de Vest cuprinde 20 de măsuri operaționale structurate pe 5 piloni: consolidarea managementului frontierelor de-a lungul rutelor de migraţie; proceduri rapide de azil și sprijinirea capacității de primire; combaterea contrabandei de migranți; consolidarea cooperării pentru readmisie și returnări, precum și realizarea alinierii politicii de vize. Măsurile se concentrează pe sprijinirea ţărilor partenere din Balcanii de Vest, care fac eforturi pentru a se alinia la normele europene, în perspectiva aderării la spaţiul comunitar. Câţiva paşi concreţi au fost enumeraţi de vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas:

    În primul rând, prin consolidarea gestionării frontierelor şi acest lucru trebuie făcut de-a lungul tuturor rutelor de migraţie. Când mă refer la gestionarea frontierelor, mă refer la fiecare graniţă, fie că este una a Uniunii Europene, fie că e vorba de o graniţă între două ţări din Balcanii de Vest. Avem nevoie de o prezenţă puternică a UE pe teren şi de a exploata la maximum potenţialul noului mandat al Frontex. Trebuie să sprijinim ţările din Balcanii de Vest în accelerarea procedurilor de azil şi înregistrare şi suntem gata să ne sporim ajutorul pentru a răspunde nevoilor tot mai mari care vor veni. Vom continua să luăm măsuri împotriva contrabandiştilor şi traficanţilor de fiinţe umane şi dorim să le distrugem modelul de afaceri care este unul al exploatării oamenilor. Vom face asta, utilizând grupul operaţional Europol stabilit pentru a combate traficul de migranţi la graniţa dintre Serbia şi Ungaria. Şi acest program pilot se va extinde şi la alte frontiere.

    Alinierea politicii de vize este crucială pentru buna funcționare a regimului fără vize din Balcanii de Vest cu Uniunea Europeană, aminteşte executivul comunitar. Astfel, Comisia a adoptat cel de-al cincilea raport privind suspendarea vizelor pentru Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și pentru Georgia, Republica Moldova și Ucraina.


  • Abordarea UE pentru gestionarea traficului spațial

    Abordarea UE pentru gestionarea traficului spațial

    La
    începutul acestui an, Comisia Europeană a publicat o comunicare în care explică
    abordarea Uniunii Europene în privința gestionării traficului spațial, această
    preocupare apărând pentru asigurarea siguranței activelor europene din spațiu.


    Până
    la acțiuni concrete, comunicarea
    stabilește abordarea generală a UE pentru folosirea adecvată a spațiului
    în timp ce este sprijinită și autonomia strategică europeană, precum și competitivitatea
    industriei din UE.


    În
    plenul Parlamentului European, europarlamentarul Marian Jean Marinescu a
    susținut necesitatea unui buget mai mare pentru gestionarea traficului spatial.




    Agenția Spațială
    Europeană estimează existența în spațiu a aproximativ un milion de deșeuri mai
    mari de 1 cm. Aceasta înseamnă 2700 de sateliți funcționali în parte, orbitele
    cu 8800 tone de deșeuri spațiale. Riscul ca sateliții operaționali să fie
    distruși prin coliziunea cu resturi care plutesc în derivă este foarte mare.

    În
    aprilie anul acesta a fost necesară o corecție a orbitei satelitului SENTINEL
    unu a din programul COPERNICUS pentru a evita coliziunea cu un fragment al unei
    rachete lansate acum 30 de ani. Este nevoie urgentă de managementul traficului
    spațial pentru a securiza infrastructura europeană lansată în spațiu și a putea
    beneficia în continuare de serviciile programelor spațiale ale Uniunii.
    Orbitele spațiale pe care le putem folosi sunt resursă finită.

    Trebuie să ținem
    cont că în ultimii 10 ani a avut loc o creștere fără precedent a traficului. În
    spațiu avem mult mai multe mari constelații, avem mai mulți actori spațiali.
    Pentru a dezvolta programe spațiale noi este nevoie de o abordare sustenabilă,
    iar managementul traficului spațial este unul dintre instrumentele necesare.

    Salutăm inițiativa Comisiei privind STM și setul de acțiuni propuse, însă
    considerăm că este doar un prim pas, având în vedere importanța STM pentru
    politica spațială a Uniunii. Cerem Comisiei ca până la finalul anului 2023 să avanseze
    și legislația aferentă, incluzând guvernanța sistemului, resposabilitățile,
    setul de norme și standarde necesare și la fel de important este necesar un
    buget. Fără un buget propriu, managementul traficului spatial va rămâne doar un
    concept.