Radio România Internațional

Tag: CE

  • Directiva privind eficienţa energetică

    Directiva privind eficienţa energetică

    La propunerea Comisiei Europene,
    Parlamentul European a adoptat reformarea Directivei privind eficienţa energetică.
    Această directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea
    eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, cu scopul de a se asigura că
    obiectivul obligatoriu privind eficiența energetică este atins și permite
    viitoare creșteri. Scopul este punerea în aplicare a Acordului de la Paris și
    atingerea obiectivului privind securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii
    Europene, prin reducerea dependenței sale de importurile de energie, inclusiv
    de combustibilii fosili.

    Kadri Simson, comisarul european pentru energie,
    explică:

    Propunerea de
    reformare a Directivei privind eficiența energetică este deosebit de importantă
    pentru sistemul nostru energetic, pentru durabilitate, accesibilitate și
    securitate energetică. Economia de energie este cea mai rapidă și mai ieftină
    modalitate de a aborda criza energetică actuală. Acest lucru este esențial,
    deoarece costurile ridicate ale energiei afectează cel mai mult consumatorii și
    întreprinderile. Economisirea energiei reduce direct facturile la energie și
    face ca economia noastră să devină mai rezistentă. Eficiența energetică
    înseamnă economisirea prețurilor la energie, a costurilor de investiții și a
    costurilor din sistem. Dar acest lucru trebuie făcut corect – de ex. va
    completa acțiunile urgente pe care le întreprindem pentru a reduce consumul de
    gaze, având în vedere obiectivele noastre REPowerEU, așa cum vedem deja în
    planul nostru Economisiți gazul pentru o iarnă sigură.

    Dincolo de această
    iarnă, schimbările structurale legate de modul în care folosim energia în
    fiecare zi ne vor ajuta să punem capăt mai repede dependenței noastre de
    combustibilii fosili ruși, dar ne ajută şi să ne protejăm economia. În acest
    fel, eficiența energetică devine un instrument strategic pentru consolidarea și
    protejarea sistemului nostru energetic.


    Uniunea Europeană doreşte să
    acorde prioritate implementării eficienței energetice în toate sectoarele, să
    elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele
    pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea, transportul,
    stocarea și utilizarea energiei. Directiva privind eficienţa energetică prevede
    stabilirea de contribuții naționale obligatorii în materie de eficiență
    energetică pentru anul 2030.



  • România și spațiul Schengen

    România și spațiul Schengen

    Aderarea
    României la spațiul Schengen a devenit un obiectiv din ce în ce mai ușor de
    realizat. Mai mulţi eurodeputaţi,
    au propus un vot în luna decembrie în şedinţa Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne
    a Parlamentului European.


    Astfel, în cazul în care nu
    vor fi probleme și dacă nu va exista vreo situație imprevizibilă, iar anumite
    state europene nu vor mai fi reticente, există șansa ca în luna decembrie țara
    noastră să primească votul pozitiv, iar intrarea în Spațiul Schengen a României să se realizeze de anul
    viitor.


    Victor Negrescu, europarlamentar vorbește despre cât de
    pregătită este țara noastră să adere la spațiul Schengen:




    România respectă de
    foarte mulți ani toate criteriile privind aderarea la spațiul Schengen, iar
    evaluările succesive ale Comisiei Europene, confirmate și în contextul războiului
    din Ucraina, arată că țara noastră asigură protecția frontierelor externe, la
    cele mai înalte standarde. Liderii europeni nu au nicio justificare să nu
    accepte primirea României în spațiul Schengen, în acest an.


    Cancelarul
    social-democrat german, Olaf Scholz, a spus foarte clar că românii, prin
    eforturile făcute, merită respectul Europei și intrarea în acest spațiu de
    liberă circulație.

    Păcat că anumite guverne europene de centru-dreapta au
    refuzat și se opun în continuare în a recunoaște acest drept cetățenilor
    români.

    Împreună cu Partidul Social Democrat și PES activists România vom lupta
    până la capăt pentru acest obiectiv, vom solicita o nouă dezbatere în plenul
    Parlamentului European. Nu putem avea o Europă puternică și unită până când
    românii nu vor avea aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni europeni.


    În
    cazul în care nu vor mai exista reticențe din partea altor state există toate
    șansele ca începând cu 2023, aderarea României
    la spațiul Schengen să fie făcută pe zona rutieră și de transport pe mare. După
    câteva luni de verificări se va putea încerca și intrarea pe zona de transport
    aerian.


  • Le gaz comme une arme

    Le gaz comme une arme


    La pénurie de carburant gagne de plus en plus du terrain
    et porte atteinte aux économies mondiales qui se retrouvent menacées de la
    récession. L’Europe cherche donc des solutions et adopte des décisions
    importantes. Parmi elles, celle de mardi quand les Etats membres ont décidé de
    se coordonner pour réduire la consommation nationale de gaz à partir du 1 août,
    afin de pouvoir agrandir leurs stocks au cas où la Russie décide une
    interruption totale de ses livraisons.

    Selon le dernier rapport de la
    Commission européenne, presque la moitié des pays européens est impactée par
    une suppression totale ou partielle du gaz russe. En juin 2022, le volume de gaz
    acheminé par la Russie vers l’Europe était de 30% en dessous de la moyenne des
    5 dernières années. L’accord signé mardi, à Bruxelles prévoit que chaque pays fasse
    tout son possible pour réduire, entre août 2022 et mars 2023, sa
    consommation nationale de gaz d’au moins 15%. Les pays qui ne sont pas reliés
    aux réseaux gaziers de l’UE seraient exemptés. Par ailleurs, les pays disposant
    d’importants volumes de gaz en stock d’ici août et les États exportant vers
    d’autres pays, tel que l’Espagne, pourraient voir leurs objectifs revus à la
    baisse. Madrid réduira sa consommation de seulement 7%.

    Considéré comme le plus
    grand consommateur de gaz d’Europe, l’Allemagne a salué les efforts coordonnés
    des partenaires européens, en affirmant que l’Union restera solidaire devant la
    décision de Moscou de diminuer ses livraisons de gaz. Seule la Hongrie a fait
    figure à part et s’est opposée à la décision de Bruxelles, qu’elle considère comme
    non justifiée, inutile, impossible à mettre en place et contraire aux intérêts
    nationaux. Budapest explique ses propos en affirmant que la sécurité de l’approvisionnement
    énergétique est une question en rapport avec la responsabilité des
    gouvernements nationaux européens.




    Pour sa part, Kiev affirme que « la guerre du gaz »
    que le président Poutine a déclarée à l’Europe n’est en fait qu’une poursuite de
    la guerre d’Ukraine et donc, la seule solution reste l’indépendance totale
    envers le gaz russe. Entre temps, Gazprom continue à diminuer ses livraisons
    via le gazoduc Nord Stream. D’ailleurs, le leader du Kremlin affirmait
    récemment que son pays envisageait une baisse de 50% des quantités de gaz à
    destination d’Europe.


    Face à la décision de Bruxelles, la Roumanie tient à rassurer
    les consommateurs individuels, les entreprises, les services sociaux et les industries.
    Les mesures supplémentaires qui seront mises en place pour réduire la
    consommation ne leur porteront pas atteinte, dit le gouvernement selon lequel,
    le pays a déjà suffisamment de réserves de gaz et ses stocks seront pleins à
    80% d’ici le 1 novembre, selon la volonté européenne.







  • Jurnal românesc – 08.06.2022

    Jurnal românesc – 08.06.2022

    Europarlamentarul Victor Negrescu a salutat acordul politic
    referitor la directiva europeană privind salariile minime adecvate propusă de
    Comisia Europeană. Directiva Europeană agreată protejează salariul minim.
    Statele UE vor trebui să pună în aplicare un cadru de guvernanţă solid pentru
    stabilirea şi actualizarea salariilor minime, care include criterii clare
    pentru stabilirea acestora, a spus Negrescu. Eurodeputatul a amintit că,
    în urmă cu doi ani, familia politică social-democrată din legislativul european
    a depus o petiţie pentru un salariu minim european, demers susţinut de peste
    20.000 de persoane. Prin aprobarea directivei privind salariul minim
    european românii pot spera să fie plătiţi ca afară. Se repară, astfel, o
    inegalitate prin care, pentru aceeaşi muncă prestată şi de aceeaşi calitate,
    cetăţenii europeni erau plătiţi în mod diferit, în funcţie de ţara europeană în
    care locuiau, a mai afirmat europarlamentarul român, care este membru al
    Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European.




    Ambasada României la Washington reaminteşte că organizează un
    Consulat itinerant în Cleveland, statul Ohio, în perioada 9-12 iunie.
    Consulatul va funcţiona la Catedrala Ortodoxă Română Sfânta Maria
    din oraşul american. Reprezentanţii consulari vor elibera acte notariale,
    pașapoarte electronice, vor înscrie acte de stare civilă, vor prelua cereri
    pentru obținerea de acte din România, vor efectua verificarea statutului
    juridic față de statul român. Reprezentanţa diplomatică arată că acest consulat
    va funcționa exclusiv pe baza programărilor efectuate până la 31 mai prin
    intermediul portalului econsulat.ro, iar plata serviciilor consulare se va face
    doar în numerar, nefiind acceptate cecuri sau plăţi electronice cu cardul
    bancar.




    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni le reaminteşte cadrelor
    didactice, studenţilor şi masteranzilor cu abilităţi de comunicare şi care dau
    dovadă de creativitate şi adaptabilitate, că pot deveni voluntari în cadrul
    Programului de Tabere ARC 2022. Voluntarii ARC vor ajuta la
    organizarea şi desfăşurarea atelierelor de conversaţie în limba română, a
    atelierelor creative de arte plastice, de muzică, de istorie şi cultură română,
    precum şi a altor activităţi recreaţionale. DRP arată că aceştia vor contribui
    la spiritul de colaborare şi unitate al românilor de pretutindeni, vor promova
    România, cultura şi civilizaţia românească, vor împărtăşi celorlalţi din
    cunoştinţele acumulate, vor avea ocazia să influenţeze în mod pozitiv viitorul
    tinerilor şi să-i încurajeze să-şi descopere legătura cu România şi vor primi o
    adeverinţă de voluntariat. Departamentul precizează că voluntarilor le va fi
    asigurată cazarea, masa şi transportul de la Bucureşti la tabără şi retur. Cei
    interesaţi pot trimite, până la 1 iulie, o scrisoare de intenţie, un CV şi
    copia actului de identitate, la adresa de e-mail: taberearc@dprp.gov.ro sau
    prin poştă, la sediul Departamentului. Taberele ARC 2022 vor avea loc în Centrele
    de Agrement Oglinzi din judeţul Neamţ, în perioada 18 iulie – 22 august, şi
    Sângeorz-Băi din judeţul Bistriţa Năsăud, între 18 iulie şi 15 august.




    Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin,
    dirijat de Cezar Verlan, va susține, la 9 iunie, spectacolul Muzica
    Renașterii Europene în Sala de Concerte Vatroslav Lisinski din Zagreb.
    Evenimentul este dedicat aniversării a 15 ani de la aderarea României la
    Uniunea Europeană și a 30 de ani de relații diplomatice între România și Croația
    și se desfășoară sub Patronajul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului
    Culturii, Institutului Cultural Român şi al Ambasadei României în Croaţia.
    Spectacolul va include elemente conexe de teatru, literatură, scenografie și
    creație video. Proiectul de la Zagreb va prezenta perioada de înflorire
    culturală în epoca renascentistă, dar și renașterea muzicală europeană
    contemporană. Programul va include lucrări de Thomas Morley, Orlando di Lasso,
    Hans Leo Hassler, Giovanni Gastoldi, Josquin des Prés, Johann Hermann Schein,
    Vytautas Miškinis, Knut Nystedt, Branko Stark, Cornelia Tăutu, Alexandru
    Pașcanu și Grigore Cudalbu. Înfiinţat în 1963, Corul Național de Cameră
    Madrigal – Marin Constantin este o emblemă a vieții muzicale
    românești și universale. Ansamblul a susținut peste 4.600 de concerte în
    întreaga lume şi s-a impus ca un veritabil brand de țară. În
    noiembrie 2016, Corul a fost recunoscut oficial ca Ambasador al Libertăţii,
    Speranţei şi Păcii la Summit-ul Global de Religie, Pace şi Securitate de la Geneva.


  • REPowerEU – reducerea dependenței de combustibilii fosili din Rusia

    REPowerEU – reducerea dependenței de combustibilii fosili din Rusia

    Există două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenței Uniunii de combustibilii fosili din Rusia și nevoia gestionării crizei climatice.

    REPowerEU va avea trei piloni : economiile la energie, diversificarea aprovizionării Europei cu energie şi accelerarea dezvoltării energiei din surse regenerabile. Iată cum le-a prezentat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

    Economiile de energie sunt cea mai rapidă şi ieftină cale de soluţionare a actualei crize din energie. De aceea vom mări ţintele Uniunii Europene cu privire la eficienţa energetică pentru anul 2030 de la 9% la 13%. Apoi avem investiţiile masive în energia regenerabilă, cea mai mare sarcină; aici vom creşte ţinta pentru anul 2030 de la de la 40% energie regenerabilă la 45% şi în RepowerEU am prevăzut o serie de acţiuni pentru amplificarea şi accelerarea tranziţiei către energiile nepoluante.

    Comisia a publicat și o Comunicare privind economiile de energie, care prezintă schimbările care ar putea reduce cu 5% cererea de gaze și petrol și încurajează statele membre să lanseze campanii de comunicare şi să încurajeze economia de energie prin măsuri fiscale.

    Pentru diversificarea aprovizionării Europei cu energie, UE colaborează cu partenerii internaționali și a obținut déjà un nivel record al importurilor de gaz natural lichefiat GNL. Platforma Energetică a Uniunii va permite achiziții comune de gaze, GNL și hidrogen. Statele membre vor avea obligaţia de a-şi diversifica în timp aprovizionarea cu gaze.

    Vor exista coridoare speciale pentru hidrogen în Marea Mediterană și Marea Nordului. În fața agresiunii Rusiei, Uniunea va sprijini Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și țările din Parteneriatul estic, precum și partenerii cei mai vulnerabili. Vom continua să sprijinim sectorul energetic al Ucrainei.

    Pentru accelerarea dezvoltării energiei din surse regenerabile, va apărea obligaţia instalării progresive de panouri solare, se va accelera instalarea pompelor de căldură, iar sistemele de termoficare vor începe să folosească energia solară şi geotermală.

    Gazele naturale, cărbunele şi petrolul vor fi înlocuite progresiv de hidrogen şi va exista un plan de acţiune privind producţia de biometan. Se va accelera, de asemenea, tranziția către vehiculele cu emisii zero.


  • Jurnal Românesc – 05.01.2022

    Jurnal Românesc – 05.01.2022

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a înfiinţat un grup de lucru cu tema Combaterea
    schimbărilor climatice: o abordare integrată, a anunţat Administraţia
    Prezidenţială. Iniţiativa face parte din angajamentul preşedintelui României de
    a se implica în efortul naţional de combatere a schimbărilor climatice şi de
    consolidare a politicilor aplicabile acestui domeniu. Grupul de lucru va reuni
    experţi naţionali şi internaţionali, membri de prestigiu ai comunităţii
    academice din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai instituţiilor publice,
    ai mediului non-guvernamental, financiar şi economic, cu experienţă solidă
    privind schimbările climatice. Primul obiectiv al grupului de lucru constă în
    elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul
    României. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, vor fi identificate o serie de
    priorităţi cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen
    mediu şi lung. Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi
    prezentate publicului şi înaintate
    Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor şi planurilor
    naţionale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de Guvern în
    perioada 2022-2023.




    Ambasadorul
    Israelului la Bucureşti, David Saranga, a condamnat vehement atitudinea
    şi afirmaţiile jignitoare ale unor lideri politici care au considerat potrivit
    să califice genocidul din timpul Holocaustului drept o temă minoră de abordat
    în sistemul educaţional din România. Am susţinut constant că
    informarea justă şi obiectivă asupra ororilor care s-au petrecut în timpul
    Holocaustului din România este necesară pentru a evita ca astfel de tragedii să
    se repete. Noua generaţie trebuie să cunoască în profunzime această pagină
    neagră din istoria omenirii, astfel încât să înţeleagă că antisemitismul,
    xenofobia şi intoleranţa nu îşi au locul în societatea de astăzi şi că acestea
    contravin valorilor democratice şi europene însuşite de România, a spus
    ambasadorul. El a apreciat că introducerea disciplinei şcolare Istoria
    Evreilor. Holocaustul le oferă elevilor prilejul de a înţelege acest
    episod crunt, dar şi importanţa compasiunii. Poziţia ambasadorului
    israelian vine după ce Alianţa pentru Unirea Românilor a transmis un comunicat
    de presă în care susţinea că, în ultimii ani, se constată o acţiune
    sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin
    ridicarea la rangul de materii a unor teme minore sau care pot face obiectul
    unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală,
    istoria Holocaustului etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate
    materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii, precum ştiinţele
    exacte, Limba şi literatura română sau Istoria naţională.




    Turiştii
    români au cheltuit de Revelion 45 de milioane de euro pentru destinaţiile
    externe şi 30 de milioane de euro pentru cele interne, arată datele Asociaţiei
    Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. Staţiunile de pe Valea Prahovei
    şi Poiana Braşov au atras 20.000 de turişti, iar in altele, precum Păltiniş,
    Rânca, Vatra Dornei, Borşa, Slănic Moldova, Semenic au fost 15.000 de turişti.
    Turismul rural din Bran-Moieciu, Maramureş, Bucovina, Mărginimea Sibiului,
    Neamţ, Apuseni şi Oltenia de sub munte a atras 70.000 de turişti, staţiunile
    balneare ca Băile Felix, Băile Herculane sau Sovata – 25.000 de turişti, iar
    oraşele turistice Braşov, Sibiu, Cluj, Timişoara şi Iaşi – 7.000 de turişti. În
    ceea ce priveşte destinaţiile externe, preferate au fost Egipt – 5.000 de
    turişti, Dubai – 3.000 de turişti şi zonele exotice precum Zanzibar, Republica
    Dominicană, Maldive, Sri Lanka sau America Latină, unde au fost 5.000 de
    turişti. 1.000 de turişti români au mers în croaziere în Caraibe sau Oceanul
    Indian, în vreme ce 10.000 au ales city break-uri în Europa. Purtătorul de
    cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Traian Bădulescu, a
    declarat că la finalul lui 2021 s-a observat o dorinţă mare a românilor de a
    călători acolo unde au fost restricţii mai mici şi în special în destinaţiile
    considerate verzi.




    Comisia Europeană
    a adoptat o propunere pentru o nouă operaţiune de asistenţă macrofinanciară
    pentru Republica Moldova de până la 150 milioane de euro. Executivul comunitar arată că 30 milioane de
    euro sunt granturi şi până la 120 milioane de euro sunt împrumuturi pe termen
    mediu în condiţii de finanţare favorabile. Asistenţa financiară are la bază
    cele două operaţiuni precedente, prin care UE a distribuit în total Republicii
    Moldova, din 2017, 160 milioane de euro. Această finanţare va fi condiţionată
    de îndeplinirea angajamentelor menite să rezolve unele din cele mai presante
    probleme care afectează dezvoltarea economiei ţării, a declarat comisarul
    pentru Economie, Paolo Gentiloni. Asistenţa va ajuta Republica Moldova să
    acopere o parte din necesităţile sale de finanţare externă în următorii doi ani
    şi va contribui la reducerea vulnerabilităţilor fiscale.


  • Strategia UE pentru combaterea mai eficientă a spălării de bani

    Strategia UE pentru combaterea mai eficientă a spălării de bani

    Înființarea AMLA
    (Autoritatea Europeană pentru combaterea spălării de bani) și un Regulament privind
    combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului cu forță de
    implementare imediată şi obligatorie în toate statele membre sunt măsurile
    esențiale pe care UE le are în vedere pentru combaterea criminalității financiare.


    Recent, europarlamentarul Ramona Strugariu a devenit raportor Renew Europe
    pentru ambele dosare: Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului de
    instituire a Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării
    Terorismului și de modificare a Regulamentelor şi Regulamentul Parlamentului
    European şi al Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar
    în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.


    De asemenea, Ramona
    Strugariu este raportor Renew Europe şi pentru Directiva a 6-a privind
    combaterea spălării de bani. Care sunt principalele puncte ale strategiei
    Comisiei Europene menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării
    banilor și a finanțării terorismului ne spune Ramona Strugariu:

    Avem o propunere care acoperă perioada 2020-2025, ea a fost lansată pe
    7 mai 2020 și este un plan de acțiune pe 6 piloni principali. În primul rând, urmărește punerea în aplicare
    a cadrului pe care-l avem acum pentru combaterea spălării banilor și a
    finanțării terorismului. Au existat o serie de directive care nu au fost
    transpuse și implementate corespunzător în legislațiile statelor membre.

    De
    exemplu, Directiva a 4-a fost transpusă incomplet și incorect și în acest
    moment există 16 state membre împotriva cărora a fost declanșată procedura de
    infringement din cauză că n-au transpus corect directiva. Este un număr foarte
    mare dacă avem în vedere că s-a întâmplat în 16 din cele 27 de state membre. Iar pentru Directiva a 5-a care a urmat -cel mai nou act legislativ în acest sens-
    avem deja declanșate patru proceduri de infringement, acest lucru
    întâmplându-se în condițiile în care aveam un termen de transpunere în 2020.

    Există
    deci state membre care nu au respectat și transpus nici Directiva a 5-a, este clar
    că ceva nu funcționează și atunci trebuie să mergem la nivelul următor. Al
    doilea pilon este un cadru unic de reglementare la nivelul UE.     Al treilea are
    în vedere instituirea unei supravegheri foarte eficiente în materie de
    combatere a spălării banilor. Al patrulea este un mecanism de sprijin și de
    cooperare pentru unitățile de informații financiare, pe unde trec toate informațiile
    pe care le pot valorifica instanțele în cazul în care discutăm despre
    infracțiuni. Apoi este necesar să ne uităm, pentru că tot am menținat
    procurorii, la aplicarea dispozițiilor de drept penal pe care le avem în
    materie și fiecare dintre statele membre trebuie să facă acest lucru, în plus există
    dimesiunea de cooperare judiciară în materie penală. Ajungem în sfârșit la pilonul
    6, care privește statele terțe și dimensiunea internațională a cadrului UE
    pentru combaterea spălării banilor.


  • Hălati tră avigllearea a membrilor UE

    Hălati tră avigllearea a membrilor UE

    Comisia Europeană pripusi ună hălati pritu cari UE va s’poată s’da apandisi atumţea cându ună v4silie di naf0ara-a bloclui comunitar minueaşti ta s’şantajeadză un stat membru I s’alăxească politiţ ale Uniunii tră sinferurli işiş ică atumtea cându companiile europene sunt tratate incorectu pi păzăr terţi.


    Hălatea nu ari tu scupo maxusu ună văsilie, ama va s’poată s’hibă băgată tu practico putea fi aplicat inclusiv tru cazlu tru cari un stat ca Rusia scade ică dănăseaşti furnizarea di gaze, I tu ună idyea catandisi cu atea pritu cari treaţi tora Lituania, a curi produse sunt blocate di China la sinuru ca represalii la dişcllidearea ţi u spuni Vilnius andicra di Taiwan.



    Easti zborlu ti ună hălati di anticoerciţie, exighisi viţeprezidentulu CE, Valdis Dombrovskis, cari cundille că, Uniunea ma largu andrupaşti un comerţ global liber şi cu thimelliu pi reguli, ahât kiro cătu alti văsilii dinafoara a Uniunii nu aderă la aestă filozofie şi nica li şantajeadză stati membre ta s’aibă avantaje politiţi şi economiţi. UE va s’colaboreadza ase direct cu statlu ţi easti n’cauză tră s’curmă intimidarea economică. Cara aestu nu s’dănăseaşti ună ş’ună, aua hălati va da izini a UE s’reacționeadză ntrăoară și hăirlăticu.


    Tru minduita a viţeprezidentului CE, easti un semnu tră partenerlli europeni că Uniunea va s’veaglle car ava hibă fuvirsită. Tru añilli ditu soni, UE şi statele membre fură ţinte ale intimidari economică, dimi atumtea cându ună văsilie mindueaşti s’bagă zori a unlui stat membru tra să-şi alăxească politiţli fuvirsinda ică restricţionânda comerţul ică investiţiile tru atelu cratu, nica spusi Valdis Dombrovskis.


    Cum naua hălati easti ncadrată tru politica di comerţ a Uniunillei, cari ţăni di CE, tră băgarea a lui tu lucru nu va s’hibă ananghi di votlu a statilor membre. Simfunu cu analiștilli, aestu lucru aduţi nivreari tru născănti capitale ca Budapesta, cu ghini cunuscute ligături streasi cu Beijingul, multi ori stipsitu di purtaticu economic şi politic agresiv pi păzarea europeană. Regulamentul pruveade, ti exemplu, că atumţea cându un stat terţu ari un purtaticu agresiv, Comisia poati s’curmă angajamenti financiare suplimentare pritu diverse programe ică fonduri şi poate s’ambudyiusească operaţiuni financiare.


    Tutunăoară, executivul european poate s’nu mata ds asistenţă macrofinanciară a văsiliiloru terţe şi poate s’curmă ică s’elimina iti contribuţie ică acord di garantare cu aţeali entităţi economice i persoane cu ligături cu un stat terţ cari şantajeadză economic Uniunea, ună companie europeană ică un stat membru. Aesta hălati juridic reprezintă ună apandisi la faptul că, tru añilli ditu soni, UE și statele a llei membre agiungu s’hibă ținta a născăntoru presiuni economice deliberate. El anvărtuşeadză mănuclliul di hălăţ al UE și va da izini a Uniunii să s’veaglle ma ghini pi scena mondială. Scupolu easti ta s’talle curayilu astatiloru terțe s’restricționeadză i s’fuvirsească s’restricționeadză comerțul ică investițiile tră s’agiungă la ună alăxeari a politicăllei UE tru domenii cum alăxerli climatiţi, fiscalitatea i siguranța alimentară. Pripunirea va s’hibă zburătă și aprobată di Parlamentul European și di Consiliul UE.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Instrument pentru protejarea membrilor UE

    Instrument pentru protejarea membrilor UE

    Comisia Europeană a propus un instrument prin
    care UE va putea răspunde atunci când o ţară din afara blocului comunitar
    încearcă să şantajeze un stat membru ori să modifice politici ale Uniunii
    pentru propriile interese sau atunci când companiile europene sunt tratate
    incorect pe pieţe terţe.

    Instrumentul nu ţinteşte vreo ţară anume, dar va putea
    fi aplicat inclusiv în cazul în care un stat ca Rusia scade sau întrerupe
    furnizarea de gaze, ori într-o situaţie similară cu cea prin care trece acum
    Lituania, ale cărei produse sunt blocate de China la graniţă ca represalii la
    deschiderea arătată de Vilnius faţă de Taiwan.


    Este vorba despre
    un instrument de anticoerciţie, a explicat vicepreşedintele CE,
    Valdis Dombrovskis, care a insistat că, Uniunea în continuare susţine un comerţ
    global liber şi bazat pe reguli, atât că alte ţări din afara Uniunii nu aderă
    la această filozofie şi chiar şantajează state membre ca să obţină avantaje
    politice şi economice. UE
    va colabora astfel direct cu statul în
    cauză pentru a pune capăt intimidării economice. Dacă aceasta nu se oprește
    imediat, noul instrument va permite UE să reacționeze rapid și eficient.

    În opinia vicepreşedintelui CE, este un semnal pentru
    partenerii europeni că Uniunea se va apăra dacă e ameninţată. În ultimii ani,
    UE şi statele membre au fost ţinte ale intimidării economice, adică atunci când
    o ţară încearcă să forţeze un stat membru să-şi modifice politicile ameninţând
    sau restricţionând comerţul ori investiţiile în acel stat,     a mai spus Valdis
    Dombrovskis.

    Cum noul instrument este încadrat în politica de comerţ
    a Uniunii, care ţine de CE, pentru aplicarea lui nu va fi nevoie de votul
    statelor membre. Conform analiștilor, acest aspect provoacă încruntare în unele
    capitale ca Budapesta, cu bine cunoscute legături strânse cu Beijingul, des
    acuzat de comportament economic şi politic agresiv pe piaţa europeană.
    Regulamentul prevede, de exemplu, că atunci când un stat terţ are un
    comportament agresiv, Comisia poate opri angajamente financiare suplimentare
    prin diverse programe sau fonduri şi poate bloca operaţiuni financiare.

    De
    asemenea, executivul european poate să nu mai acorde asistenţă macrofinanciară
    ţărilor terţe şi poate suspenda sau elimina orice contribuţie sau acord de
    garantare cu acele entităţi economice sau persoane cu legături cu un stat terţ
    care şantajează economic Uniunea, o companie europeană sau un stat membru.     Acest
    instrument juridic reprezintă un răspuns la faptul că, în ultimii ani, UE și
    statele sale membre devin ținta unor presiuni economice deliberate. El
    consolidează setul de instrumente al UE și va permite Uniunii să se apere mai
    bine pe scena mondială. Scopul este de a descuraja țările terțe să
    restricționeze sau să amenințe să restricționeze comerțul sau investițiile
    pentru a determina o schimbare a politicii UE în domenii precum schimbările
    climatice, fiscalitatea sau siguranța alimentară. Propunerea urmează sa fie
    discutată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliul UE.


  • Bugetul UE poate fi folosit pentru gestionarea crizei prețurilor la energie

    Bugetul UE poate fi folosit pentru gestionarea crizei prețurilor la energie

    Deputatul european Siegfried Mureșan i-a cerut președintei Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen, să ia în considerare utilizarea Bugetului
    Uniunii Europene pentru sprijinirea țărilor membre în gestionarea crizei
    prețurilor la energie, la fel cum a procedat Uniunea în 2020, în contextul pandemiei
    de COVID-19. Conform declarației eurodeputatului, pot fi declarate eligibile
    din fonduri europene unele cheltuieli pe care statele membre le-au făcut pentru
    a-și ajuta cetățenii în situația de criză și poate crește cofinanțarea din
    fonduri europene.


    În plus, Siegfried Mureșan a cerut Consiliului European să ofere Comisiei
    posibilitatea de a lua cât mai rapid măsuri în ceea ce privește achiziționarea
    în comun a unor stocuri de gaze naturale, precum și dezvoltarea capacităților
    de stocare a energiei. Siegfried Mureșan:

    Comisia Europeană a propus tranziția spre o economie verde. Acest Pact
    ecologic european, Green Deal-ul, este în sine un lucru bun. Cu toții vrem
    reducerea poluării, reducerea emisiilor de dioxid de carbon și vrem soluții curate,
    regenerabile de energie. Însă tranziția spre această economie verde, oamenii
    care trebuie să se adapteze, întreprinderile care trebuie să se adapteze
    trebuie ajutate. Pentru asta, Comisia Europeană a propus înființarea unui fond
    social pentru climă, pentru ajutorarea întreprinderilor, a categoriilor de
    populație care trebuie să se adapteze.



    Siegfried Mureșan
    propune măsuri concrete pentru sprijinirea consumatorilor care s-ar putea
    confrunta cu probleme cauzate de creșterea prețurilor la energie.

    Acest fond este suficient, dar eu am cerut în Parlamentul European
    creșterea volumului acestui fond tocmai pentru a ajuta consumatorii vulnerabili
    în situația în care creșterea prețurilor va rămâne pe termen mai lung. Uniunea
    Europeană va avea surse proprii de venit în următorii ani. Discutăm de taxa pe
    plasticul de unică folosință, de taxe digitale, eventual o taxă de tranzacții
    financiare. Din aceste surse proprii de venit ale Uniunii Europene se creează
    și o rezervă financiară, o rezervă bugetară la nivelul Uniunii Europene pentru
    a ajuta consumatorii vulnerabili. Acestea sunt măsuri concrete pe care le-am
    propus și pe care le susțin la nivel european, sper să avem o adoptare cât mai
    rapidă și, pe lângă măsurile care se găsesc la nivel național, să vină și
    sprijin de la nivel european.


    De asemenea, Siegfired Mureșan susține o acțiune coordonată din partea Uniunii
    pentru gestionarea crizei. Totodată, eurodeputatul salută propunerile Comisiei Europene privind
    finanțarea acestor măsuri și consideră schema Uniunii Europene de comercializare
    a certificatelor de emisii ca fiind o sursă bugetară pentru sprijinirea
    consumatorilor vulnerabili.


  • CE consolidează securitatea cibernetică a dispozitivelor și produselor fără fir

    CE consolidează securitatea cibernetică a dispozitivelor și produselor fără fir

    Pandemia de COVID-19 a avut un impact enorm
    asupra creșterii nivelului de utilizare a echipamentelor cu suport radio, fie
    în scopuri profesionale, fie în scopuri personale. Comisia Europeană a luat pe
    29 octombrie o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi securitatea cibernetică a
    dispozitivelor fără fir disponibile pe piaţa europeană, întrucât sunt tot mai
    prezente în viaţa de zi cu zi a oamenilor, iar ameninţările cibernetice
    reprezintă un risc tot mai mare pentru fiecare consumator. Aceste măsuri
    vor viza telefoanele mobile, tabletele şi alte produse capabile să comunice
    prin internet; jucăriile şi echipamentele pentru îngrijirea copilului, cum ar
    fi monitoarele pentru copii; precum şi o serie de echipamente portabile, cum ar
    fi ceasurile inteligente sau dispozitivele de monitorizare a activităţii.


    Mai
    multe detalii despre măsurile adoptate recent de Comisie ne dă Ionuţ Marcu,
    expert în cadrul Institutului European din România:

    Actul delegat la Directiva privind
    echipamentele radio ce se referă la acele echipamente care comunică prin
    intermediul internetului folosind tehnologia wireless reprezintă o serie de noi
    obligaţii şi standarde pe care producătorii care vând acest tip de produse pe
    piaţa europeană trebuie să le respecte astfel încât toate produsele de acest
    fel să fie sigure. Acest act delegat va face parte din viitoarea lege privind
    rezilienţa cibernetică anunţată de preşedinta Comisiei Europene în discursul
    privind starea UE.


    În ultimii ani, studii realizate de CE și de
    diferite autorități naționale au identificat un număr tot mai mare de
    dispozitive fără fir care prezintă riscuri în materie de securitate
    cibernetică. Unele studii au semnalat, de exemplu, riscul prezentat de jucăriile
    care spionează acțiunile sau conversațiile copiilor; datele cu caracter
    personal necriptate stocate în dispozitivele noastre, inclusiv cele legate de
    plăți, care pot fi accesate cu ușurință și chiar echipamente care pot utiliza
    în mod abuziv resursele rețelei și, prin urmare, le pot reduce capacitatea.


    Care sunt obiectivele acestor măsuri ne explică Ionuţ Marcu, expert în cadrul
    Institutului European din România:

    Sunt 3 mari obiective ale
    acestor măsuri. In primul rând îmbunătăţirea rezilienţei reţelelor pentru a
    contracara eventualitatea unor atacuri la nivel de reţea cibernetică. In al
    doilea rând protejarea vieţii private a consumatorilor astfel încât datele
    personale ale acestora să fie sigure. Si în al treilea rând reducerea riscurilor
    de fraudă monetară pentru protejarea investiţiilor şi a banilor cetăţenilor
    europeni. In perspectiva a ceea ce se va întâmpla, a impactului acestor măsuri
    în mod cert securitatea cibernetică la nivelul întregii UE va fi imbunătăţită.


    Actul delegat recent adoptat de CE va intra
    în vigoare după o perioadă de examinare de două luni, în cazul în care
    Consiliul şi Parlamentul nu formulează obiecţii. După aceea, producătorii vor
    avea la dispoziţie o perioadă de tranziţie de 30 de luni pentru a începe să se
    conformeze noilor cerinţe legale. Acest lucru va oferi industriei suficient
    timp pentru a adapta produsele relevante înainte ca noile cerinţe să devină
    aplicabile, etapă preconizată pentru jumătatea anului 2024.



  • Parlamentul European vrea drumuri mai sigure și mai puține accidente

    Parlamentul European vrea drumuri mai sigure și mai puține accidente

    Rezoluția privind siguranța rutieră, adoptată cu o majoritate covârșitoare și pleacă de la realitatea, dovedită de statistici, că în fiecare an, aproape 23 de mii de oameni mor în accidente, iar alți 120 de mii sunt răniți grav.


    Potrivit unor cifre recente, cele mai sigure drumuri sunt cele din Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în timp ce România (cu cele 85 de decese la același milion de locuitori) are cea mai mare rată a mortalității, dublă față de media de la nivel european.

    Trebuie să facem o prioritate din atingerea obiectivului de reducere la zero a numărului de decese și de răniți pe drumurile din Uniune până în 2050. Viziunea noastră, zero accidente, poate fi pusă în practică, crede eurodeputata Elena Kountoura, raportor pe această temă.

    Ce este însă de făcut? Membrii Parlamentului european atrag atenția că viteza excesivă este responsabilă pentru o treime din accidentele rutiere mortale. De aceea, ei cer Comisiei să impună o limită de 30 de kilometri pe oră în zonele rezidențiale și acolo pe unde trec mulţi bicicliști și pietoni.

    Totodată, spun ei, este nevoie de toleranță zero în ceea ce privește conducerea sub influența alcoolului și de stimulente fiscale și sisteme atractive de asigurare auto pentru achiziționarea și utilizarea de vehicule cu standard înalte de siguranță.

    În plus, membrii Parlamentului European spun că ar trebui făcute mai multe investiții în infrastructură, mai ales în zonele în care se produc cele mai multe acccidente. În acest scop, statele membre ar trebui să creeze fonduri naționale pentru siguranța rutieră. Practic, sumele de bani adunate din amenzile rutiere să fie direcționate către proiecte în domeniul siguranței rutiere.

    Nu în ultimul rând, eurodeputații invită Comisia să înființeze o agenție europeană de transport rutier.

    Interesul nostru, al tuturor, este de a avea drumuri mai sigure, a dat asigurări Helena Dalli, comisar european pentru egalitate. Tot ea a ținut să adauge: Viziunea zero accidente este o responsabilitate comună. Succesul depinde de noi toți, de modul în care ne facem treaba. De la autorități europene, naționale, regionale și locale până la poliție și personal medical. De la toți cei care mergem pe drumuri, angajați ai unor companii de profil și operatori de transport până la producătorii de autovehicule.


  • UE aloca 7 miliarde de euro pentru proiecte-cheie de infrastructură in transporturi

    UE aloca 7 miliarde de euro pentru proiecte-cheie de infrastructură in transporturi

    Uniunea Europeană
    are nevoie de un sistem de transport multimodal eficient și interconectat, atât
    pentru pasageri, cât și pentru mărfuri. Acesta trebuie să includă o rețea
    feroviară de mare viteză la prețuri accesibile, o infrastructură bogată de
    reîncărcare și de realimentare pentru vehicule cu emisii zero și o automatizare
    sporită pentru o mai mare eficiență și siguranță.


    Recent, Comisia Europeană a
    lansat o cerere de propuneri în cadrul
    Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE) – programul Transporturi,
    prin care pune la dispoziție 7 miliarde de euro pentru proiecte europene de
    infrastructură în domeniu.


    Ce fel de proiecte vor fi finanţate din aceşti bani? Ne dă detalii Ionuţ Marcu, expert în cadrul Institutului European din
    România: t

    Ca parte a Mecanismului pentru
    Interconectarea Europei aceste 7 miliarde de euro alocate în septembrie 2021 de
    către Comisia Europeană se adresează către 3 tipuri de proiecte de infrastructură
    în domeniul transporturilor: puţin peste 5 miliarde de euro vor fi către
    proiecte de infrastructură să se asigure transport care să fie rezilent, să fie
    intermodal şi care pe termen lung să asigure un sistem de transport la nivel european atât pentru cetăţeni cât şi
    pentru mărfuri, care practic să interconecteze întreaga Uniune Europeană. Apoi
    pentru prima dată avem 1,5 miliarde de euro pentru reţele de transport care să
    folosească alte forme de energie decât cele care poluează, şi avem 330 de
    milioane de euro pentru iniţiative care să asigure proiecte de transport cu
    dublă utilizare: atât civilă cât şi militară.


    Majoritatea proiectelor
    finanțate în cadrul acestei cereri de propuneri vor contribui la creșterea sustenabilității
    rețelei globale de transport, precum și la îndeplinirea de către UE a
    obiectivului prevăzut în Pactul verde european de reducere a emisiilor generate
    de transporturi.


    Cine şi cum poate beneficia de aceste fonduri şi care este
    scopul final al acestor proiecte? Ne dă detalii, Ionuţ Marcu:


    Pentru aceste proiecte pot aplica unul sau mai
    multe state membre, pentru că se doreşte interconectarea sistemelor de
    transport la nivel european, pot de asemenea şi entităţi publice sau private
    dintr-un stat membru să aplice, cu acordul statului membru respectiv. Aplicaţia
    se poate face online pe o platforma dedicată acestui scop. Pe termen mediu şi
    lung sunt două obiective ale acestor proiecte. In primul rând asigurarea unui
    sistem de transport la nivel european care să fie rezilient şi interconectat,
    acesta este primul aspect. Apoi aceste proiecte îşi doresc să contribuie la
    reducerea emisiilor generate de transporturi cu până la 90% până în 2050.


    Statele membre pot trimite propuneri pana pe 29 ianuarie 2022, propunerice vor fi evaluate de către Comisia
    Europeană, asistată de experți externi preluați dintr-o bază de date
    independentă de experți. Solicitanții
    vor primi rezultatele evaluării la cel mult șase luni de la data limită de
    depunere. Apelul de proiecte recent lansat susține viziunea Comisiei Europene
    privind mobilitatea durabilă, inteligentă și rezistentă.




  • Comisia Europeană sprijină “învăţarea mixtă”

    Comisia Europeană sprijină “învăţarea mixtă”

    Comisia Europeană
    îşi intensifică acţiunile pentru un învăţamant primar şi secundar incluziv şi
    de înaltă calitate. În luna august, Comisia a prezentat o propunere de
    recomandare Consiliului pentru realizarea unui sistem educațional bazat pe o
    învățare mixtă în școlile de pe teritoriul tuturor statelor UE.


    Ce este învățarea mixtă și care este rolul ei ne explică Eliza Vaş, expert în cadrul
    Institutului European din România:

    Învăţarea mixtă se referă la procesul din educație și de formare
    profesională prin care sunt utilizate mai multe tipuri de instrumente și o
    varietate de medii de învățare cu scopul de a fi creat mixul necesar pentru cei
    aflați în curs de dezvoltare a unor cunoștințe, priceperi și deprinderi.

    Învățarea mixtă permite delocalizarea procesului educațional, astfel încât să
    nu mai fie strict legată de un singur spațiu (ex. clădirea școlii) sau de un
    singur context (orele predate în clasă de către profesor) și să fie
    personalizată în funcție de nevoile de învățare ale elevilor (de exemplu, un
    copil care se află internat în spital pentru o perioadă mai lungă de timp să
    aibă posibilitatea a de urmări conținutul educațional chiar dacă nu se poate
    afla fizic în sala de clasă).

    Învățarea mixtă a primit mult mai multă atenție
    în timpul pandemiei, când trecerea la mijloacele de învățare online a fost
    imediată și exclusivă pentru o perioadă de timp. Majoritatea cadrelor didactice
    și elevilor au fost nevoiți să se adapteze din mers la noile condiții de
    învățare, iar cei care nu au reușit să facă acest lucru sau nu au avut
    resursele necesare au rămas în urmă.


    Potrivit Elizei Vaş, o consultare
    realizată de Comisia Europeană în 2020 arăta că 69 % dintre școlile primare și
    64 % dintre școlile secundare nu aveau experiență anterioară în ceea ce
    privește învățarea la distanță prin utilizarea tehnologiilor digitale. Aşadar,
    învăţarea mixtă este un element extrem de important pentru modul în care va
    decurge procesul educaţional în perioada următoare.

    Iată de ce susține Comisia acest tip de învățare și ce
    recomandări face statelor membre? Cu detalii Eliza Vaş, expert în cadrul IER:

    Comisia a recunoscut și a
    susținut rolul învățării mixte ca mijloc de asigurare a unei educații de
    calitate, incluzive. În viziunea UE, învățarea mixtă în domeniul educației și
    formării formale are loc atunci când o școală, un cadru didactic sau un cursant
    adoptă mai multe abordări ale procesului de învățare precum: combinarea
    mediilor de învățare în școli și la distanță sau combinarea diferitelor
    instrumente de învățare care pot fi digitale (inclusiv online) sau fizice, ca
    parte a sarcinilor de învățare. Iar printre recomandările care au fost făcute
    statelor membre se numără şi creşterea numărului de oportunități de învățare
    suplimentare și acordarea de sprijin specific pentru copiii și adulții care se
    confruntă cu dificultăți de învățare, care au nevoi educaționale specifice sau
    care provin din medii defavorizate, practic cei care au rămas în urmă datorită
    modului în care s-a desfăşurat educaţia online în pandemie.

    O altă recomandare
    priveşte dezvoltarea competențelor
    digitale ale copiilor dar și ale familiilor lor astfel încât să îi sprijine în
    acest proces. Alte recomandări făcute sunt cele legate de
    dezvoltarea de cursuri, de programe și instrumente digitale
    de perfecționare pentru profesori.

    Nu în ultimul rând, se marşează foarte mult
    pe sprijinirea parteneriatelor eficiente pentru infrastructură și resurse între
    diverşi furnizori de educație, inclusiv din domeniul afacerilor, al artelor, al
    patrimoniului cultural, al învățământului superior, al institutelor de
    cercetare şi se recomandăutilizarea
    pe deplin a fondurilor și a expertizei UE pentru reforme și investiții în
    infrastructură, instrumente și pedagogie, astfel încât şcolile să poată să-şi crească gradul de
    rezilienţa şi să fie mai bine pregătite pentru viitor, pentru a face faţă unor
    situaţii precum cele întâlnite în timpul pandemiei.



  • La semaine du 19 au 25 juillet 2021

    La semaine du 19 au 25 juillet 2021

    Légère hausse des contaminations au coronavirus en Roumanie






    Cette semaine, la Roumanie a
    rapporté un peu plus de 100 nouveaux cas de contamination au coronavirus dépistés en 24h, pour
    la première fois après deux mois pendant lesquels la moyenne tournait autour des 40 cas par jour. On constate donc une légère hausse des cas de coronavirus,
    met en garde le chef de la campagne nationale de vaccination, Valeriu
    Gheorghiţă. La semaine dernière il y a eu une croissance de près de 40% des
    cas, par rapport à la semaine précédente, a-t-il précisé. Une vingtaine de pays
    européens sont actuellement confrontés à une hausse des cas d’infection au
    coronavirus, notamment parmi les jeunes. Selon les données se trouvant sur la
    plate-forme européenne de prévision, la Roumanie pourrait enregistrer, fin
    juillet, 200 nouveaux cas par jour. Les spécialistes s’attendent aussi à une hausse
    des cas de contamination au variant Delta, mais pour l’instant on ne peut pas
    estimer à quel moment la 4e vague arrivera en Roumanie, même si plusieurs
    pays européens y sont déjà confrontés. On parle aussi de l’administration d’une
    3e dose du vaccin anti-Covid aux personnes dont l’immunité contre ce
    virus est à la baisse. Selon la ministre roumaine de la Santé, Ioana Mihăilă, Bucarest
    attend les recommandations des institutions européennes avisées. Entre temps,
    le schéma complet de vaccination assure la protection contres les cas sévères
    de Covid-19 et diminue le risque de décès, rappelle encore la ministre.






    Fin de mission militaire
    roumaine en Afghanistan






    Une
    cérémonie militaire marquant la fin de la mission de l’armée roumaine en
    Afghanistan, a eu lieu mercredi, au centre-ville Bucarest, près de l’Arc de
    Triomphe. Le président Klaus Iohannis a décoré les drapeaux des unités
    roumaines participantes à la mission Resolute Support de l’OTAN, sur le théâtre
    d’opérations d’Afghanistan. Les participants à la cérémonie ont observé une
    minute de silence et les noms des 27 militaires roumains tombés sur le front
    afghan ont été cités. Le chef de l’Etat a souligné que la mission des forces
    armées de la Roumanie en Afghanistan restera dans les livres d’histoire comme
    l’opération militaire la plus longue, la plus complexe et la plus importante déroulée
    à l’extérieur du territoire national après la Seconde guerre mondiale. Dix-neuf
    ans durant, plus de 32 000 militaires roumains ont participé aux opérations
    déroulées en Afghanistan, dont plus de 200 ont été blessés et 27 ont perdu la
    vie. Le coût total de la participation de l’Armée Roumaine sur ce théâtre
    d’opérations dépasse les 3 milliards de lei.






    Rapport de la CE sur l’Etat
    de droit en Roumanie et en Europe

    La Commission européenne a
    publié mardi son rapport sur l’état de droit dans l’UE. Dans le cas de la
    Roumanie, il est question notamment des réformes dans le domaine de la justice.
    Le document constate l’existence de procédures visant à rectifier les
    modifications apportées entre 2017 et 2019 à la législation judiciaire du pays.
    Il exprime aussi des inquiétudes concernant la Section spéciale d’investigation
    des infractions de justice, dont l’initiative de suppression doit être en
    accord avec le droit européen. La CE rappelle une récente décision de la Cour
    constitutionnelle de la Roumanie, selon laquelle la loi fondamentale nationale
    est hiérarchiquement supérieure dans les cas où les juges doivent se rapporter
    au droit européen. Or, la CE affirme que c’est bien le contraire et qu’une
    telle approche met en doute le principe de primauté de la législation
    communautaire. Le même rapport s’inquiète aussi pour les conditions d’admission
    et de départ à la retraite des magistrats ou de nomination des procureurs de
    haut rang en Roumanie.

    Aide financière pour les
    départements touchés par les inondations






    Le gouvernement
    roumain a approuvé l’allocation de quelque 150 millions de lei à 17
    départements du pays touchés par les inondations et les glissements de terrain
    au cours des 6 premiers mois de l’année. L’argent servira à réparer un millier
    d’objectifs de 243 localités, dont des routes départementales et des ponts. Les
    localités endommagées après les 16 juillet feront l’objet d’un nouveau décret
    gouvernemental, a précisé le ministre du Développement, Cseke Attila. Selon le
    dernier bilan des intempéries qui ont touché la Roumanie ces dernières
    semaines, deux personnes ont perdu la vie, plus de 80 ont été évacuées et près
    de 200 logements ont été inondés. Le département d’Alba (centre) en est le plus
    touché.






    Décret d’urgence pour
    protéger la population contre les ours






    Cette semaine encore, le
    gouvernement roumain a approuvé par décret d’urgence les mesures d’intervention
    immédiate pour prévenir et combattre les attaques des ours sur les citoyens et
    leurs biens à l’intérieur des villes. Par conséquent, en situation à risques,
    c’est-à-dire si l’ours ne fuit pas l’homme, l’animal sera tranquillisé ou
    déplacé à un autre endroit. Si l’ours attaque l’homme ou les animaux d’une
    propriété, alors on peut le tuer par balle. Toute personne peut déposer une requête
    pour les cas où l’intervention est nécessaire, en appelant le numéro unique des
    urgences, le 112. Le même décret gouvernemental prévoit des amendes plus
    élevées pour les personnes qui nourrissent les ours.






    La Roumanie participe aux JO
    de Tokyo


    101
    sportifs, soit 46 femmes et 55 hommes, représentent la Roumanie aux JO qui se
    déroulent à Tokyo du 22 juillet au 8 août. Ils participeront à 17 disciplines
    sportives. Prévus initialement pour 2020, les JO ont été reportés en raison de
    la pandémie de coronavirus. Qui plus est, les épreuves sportives se déroulent
    sans public, pour la même raison. Le tournoi de football des jeunes espoirs (moins
    de 23 ans) a démarré la veille de l’ouverture des Jeux. Jeudi, l’équipe de foot
    de Roumanie a vaincu le Honduras, dans le Groupe B. (Trad Valentina Beleavski)