Radio România Internațional

Tag: ceapa

  • Varză călită

    Varză călită

    De aproape o săptămână, creştinii ortodocşi au intrat în Postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care cei care respectă cu stricteţe
    canoanele consumă doar preparate din legume şi fructe conservate, exceptie făcând unele sărbători în care este dezlegare la peşte. Pentru mâncărurile de post se folosesc varza murată, cartofii,
    orezul, fasolea boabe, prunele uscate, dar şi vegetale care apar în perioada
    primăverii precum ştevia, loboda, urzicile şi prazul.

    Pusă în butoaie spre sfârşitul toamnei, varza murată este folosită atât în perioada iernii, cât şi
    acum la început de primăvară. Dacă în perioada Crăciunului, varza murată a fost
    necesară pentru pregătirea tradiţionalelor sarmale sau drept garnitură pentru
    friptura şi cârnaţii de porc, acum poate fi transformată într-o mâncare de
    post. Se poate face chiar şi ciorbă de varză acră, care ar fi utilă şi în curele de slăbire, însă pentru această ediţie vă sugerăm varza
    călită. Avem nevoie
    de una sau două verze care să cântărească în total circa 2 kg, de două cepe, de suc de roşii, de
    ulei, de boia de ardei, de cimbru şi mărar, de una, două foi de
    dafin şi, eventual, de sare în cazul în care
    sarea din varza murată nu ar fi suficientă.


    Se desfac foile de varză, le spălăm în apă rece,
    eventual le mai lăsăm să stea în apă rece pentru ca să mai iasă sarea. Cepele trebuie tocate mărunt, le călim uşor în ulei într-un vas mare în care
    punem apoi şi varza, de asemenea, tocată mărunt. Amestecăm şi, dacă este cazul, adăugăm puţină apă şi foi de dafin şi lăsăm la fiert pentru circa 45 de
    minute. Spre final, adăugăm suc de roşii sau bulion, un vârf de linguriţă de
    cimbru uscat, un altul de mărar uscat, puţina boia de ardei, dulce sau picantă,
    amestecăm şi mai lăsăm pe foc încă zece minute. Varza călită poate fi servită
    imediat, alături de mămăligă, dar poate fi şi folosită şi drept garnitură
    pentru cârnaţi sau friptură din carne de porc.

  • Varză călită

    Varză călită

    De aproape o săptămână, creştinii ortodocşi au intrat în Postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care cei care respectă cu stricteţe
    canoanele consumă doar preparate din legume şi fructe conservate, exceptie făcând unele sărbători în care este dezlegare la peşte. Pentru mâncărurile de post se folosesc varza murată, cartofii,
    orezul, fasolea boabe, prunele uscate, dar şi vegetale care apar în perioada
    primăverii precum ştevia, loboda, urzicile şi prazul.

    Pusă în butoaie spre sfârşitul toamnei, varza murată este folosită atât în perioada iernii, cât şi
    acum la început de primăvară. Dacă în perioada Crăciunului, varza murată a fost
    necesară pentru pregătirea tradiţionalelor sarmale sau drept garnitură pentru
    friptura şi cârnaţii de porc, acum poate fi transformată într-o mâncare de
    post. Se poate face chiar şi ciorbă de varză acră, care ar fi utilă şi în curele de slăbire, însă pentru această ediţie vă sugerăm varza
    călită. Avem nevoie
    de una sau două verze care să cântărească în total circa 2 kg, de două cepe, de suc de roşii, de
    ulei, de boia de ardei, de cimbru şi mărar, de una, două foi de
    dafin şi, eventual, de sare în cazul în care
    sarea din varza murată nu ar fi suficientă.


    Se desfac foile de varză, le spălăm în apă rece,
    eventual le mai lăsăm să stea în apă rece pentru ca să mai iasă sarea. Cepele trebuie tocate mărunt, le călim uşor în ulei într-un vas mare în care
    punem apoi şi varza, de asemenea, tocată mărunt. Amestecăm şi, dacă este cazul, adăugăm puţină apă şi foi de dafin şi lăsăm la fiert pentru circa 45 de
    minute. Spre final, adăugăm suc de roşii sau bulion, un vârf de linguriţă de
    cimbru uscat, un altul de mărar uscat, puţina boia de ardei, dulce sau picantă,
    amestecăm şi mai lăsăm pe foc încă zece minute. Varza călită poate fi servită
    imediat, alături de mămăligă, dar poate fi şi folosită şi drept garnitură
    pentru cârnaţi sau friptură din carne de porc.

  • Guiaş ardelenesc

    Guiaş ardelenesc

    Pentru promovarea unei destinaţii turistice sau, pur şi simplu, a unei localităţi, unii întreprinzători recurg la organizarea unor festivaluri cu diferite tematici. Festivalurile cu tematică gastronomică prind la public, datorită faptului că, pe lângă demonstraţiile culinare, există, să spunem şi secţiunea de degustare rezervată nu numai juriului, ci şi vizitatorilor. În special în perioada iernii sunt organizate mai multe festivaluri legate de prepararea tradiţională a produselor din carne de porc, iar un astfel de festival a fost organizat în urmă cu o săptămână la Oradea. Festivalul “D’ale porcului” a avut ca scop promovarea tradiţiilor populare bihorene. Echipe din 23 de comune bihorene, dar şi echipe invitate din Ungaria au participat la concursul de preparare tradiţională a porcului, aducându-şi de acasă ustensilele, cratiţele şi ingredientele necesare, mai puţin carcasa de porc, pusă la dispozitie de organizatori. Pe lângă jumări, caltaboş şi cârnaţi, echipele au pregătit diferite tocăniţe, sarmale, precum şi mâncăruri precum guiaş şi toros. Guiaşul este comparabil cu o tocană, iar toros, pregătită şi de vecinii din Ungaria care îi spun “toros kaposzta” este o mâncare care se obţine punând straturi de varză murată şi de carne de porc, de obicei costiţă.



    Guiaşul se obţine din carne de porc împănată cu grăsime, pe lista ingredientelor adăugându-se ceapă, morcovi, cartofi, o ţelină, ardei iute, usturoi, cimbru, mărar, piper şi sare. Ceapa, tăiată solzişori, se căleşte uşor în ulei, după care adăugăm carnea de porc, tăiată în cubuleţe. După câteva minute, în acelaşi vas se pun morcovii şi ţelina, mărunţite, precum şi câţiva căţei de usturoi, pe care i-am zdrobit. După câteva minute în vas se toarnă apă şi se lasă să fiarbă înăbuşit. După ce carnea este aproape gata, în vas se adaugă cartofii, tăiaţi în cuburi şi se lasă să fiarbă în continuare. Spre final se adaugă mărar, tocat mărunt, cimbru, piper măcinat, iar în cazul în care vrem să obţinem o mncare mai condimentată, un ardei iute, tocat mărunt. Se sărează după gust. Mâncarea se serveşte caldă cu salată de murături şi, de ce nu?, alături de un pahar de vin roşu, demisec.


  • Guiaş ardelenesc

    Guiaş ardelenesc

    Pentru promovarea unei destinaţii turistice sau, pur şi simplu, a unei localităţi, unii întreprinzători recurg la organizarea unor festivaluri cu diferite tematici. Festivalurile cu tematică gastronomică prind la public, datorită faptului că, pe lângă demonstraţiile culinare, există, să spunem şi secţiunea de degustare rezervată nu numai juriului, ci şi vizitatorilor. În special în perioada iernii sunt organizate mai multe festivaluri legate de prepararea tradiţională a produselor din carne de porc, iar un astfel de festival a fost organizat în urmă cu o săptămână la Oradea. Festivalul “D’ale porcului” a avut ca scop promovarea tradiţiilor populare bihorene. Echipe din 23 de comune bihorene, dar şi echipe invitate din Ungaria au participat la concursul de preparare tradiţională a porcului, aducându-şi de acasă ustensilele, cratiţele şi ingredientele necesare, mai puţin carcasa de porc, pusă la dispozitie de organizatori. Pe lângă jumări, caltaboş şi cârnaţi, echipele au pregătit diferite tocăniţe, sarmale, precum şi mâncăruri precum guiaş şi toros. Guiaşul este comparabil cu o tocană, iar toros, pregătită şi de vecinii din Ungaria care îi spun “toros kaposzta” este o mâncare care se obţine punând straturi de varză murată şi de carne de porc, de obicei costiţă.



    Guiaşul se obţine din carne de porc împănată cu grăsime, pe lista ingredientelor adăugându-se ceapă, morcovi, cartofi, o ţelină, ardei iute, usturoi, cimbru, mărar, piper şi sare. Ceapa, tăiată solzişori, se căleşte uşor în ulei, după care adăugăm carnea de porc, tăiată în cubuleţe. După câteva minute, în acelaşi vas se pun morcovii şi ţelina, mărunţite, precum şi câţiva căţei de usturoi, pe care i-am zdrobit. După câteva minute în vas se toarnă apă şi se lasă să fiarbă înăbuşit. După ce carnea este aproape gata, în vas se adaugă cartofii, tăiaţi în cuburi şi se lasă să fiarbă în continuare. Spre final se adaugă mărar, tocat mărunt, cimbru, piper măcinat, iar în cazul în care vrem să obţinem o mncare mai condimentată, un ardei iute, tocat mărunt. Se sărează după gust. Mâncarea se serveşte caldă cu salată de murături şi, de ce nu?, alături de un pahar de vin roşu, demisec.


  • Bograci

    Bograci

    Pentru a marca sfârşitul verii sau, dacă doriţi, începutul toamnei, locuitorii din Crasna, judeţul Sălaj, s-au întrecut, la sfârşitul săptămânii trecute, la prepararea bograciului, o mâncare specifică bucătăriei maghiare, dar a cărei reţetă a fost adaptată cu ocazia acestui eveniment desfăşurat sub genericul “Sărbătoarea toamnei”. Se spune că atunci când este gătită în aer liber, în cazan de tuci, această mâncare capătă un gust cu totul şi cu totul deosebit.



    Nu este dificil să pregăteşti bograci, însă procesul durează circa 3 ore. Se spune că lucrul cel mai important este ceapa, care trebuie pusă din belşug. Dacă avem două kg de carne, atunci trebuie curăţate şi tocate nu mai puţin de două kg de ceapă. Mai avem nevoie de câteva roşii, de suc de roşii sau de bulion, de doi, trei ardei iuţi şi tot atâţia ardei graşi, de boia dulce, de câţiva căţei de usturoi, două foi de dafin, ulei, piper măcinat şi sare.



    Ceapa, tocată mărunt, se căleşte uşor în ulei, după care adăugăm şi carnea, tăiată în cubuleţe. Caracteristic pentru această mâncare este amestecul de cărnuri. Poate fi folosită carne de vită în amestec cu carne de porc sau carne de porc, vită şi oaie laolaltă. Se pun şi celelalte legume, tocate mărunt. Putem renunţa la ardeii iuţi dacă nu dorim să fie prea condimentat. Important este ca boiaua dulce să fie presărată acum în ceaun pentru a da culoare şi gust deoarece ea se dizolvă doar în ulei. Turnăm apoi puţină apă şi suc de roşii sau bulion, cât să acopere compoziţia, punem şi foile de dafin, puţin piper şi lăsăm să fiarbă încet, amestecând din când în când. Când este aproape gata, adăugăm sare după gust, precum şi frunze tocate de pătrunjel. Se serveşte cald, alături de cartofi natur, mămăligă sau paste.

  • Bograci

    Bograci

    Pentru a marca sfârşitul verii sau, dacă doriţi, începutul toamnei, locuitorii din Crasna, judeţul Sălaj, s-au întrecut, la sfârşitul săptămânii trecute, la prepararea bograciului, o mâncare specifică bucătăriei maghiare, dar a cărei reţetă a fost adaptată cu ocazia acestui eveniment desfăşurat sub genericul “Sărbătoarea toamnei”. Se spune că atunci când este gătită în aer liber, în cazan de tuci, această mâncare capătă un gust cu totul şi cu totul deosebit.



    Nu este dificil să pregăteşti bograci, însă procesul durează circa 3 ore. Se spune că lucrul cel mai important este ceapa, care trebuie pusă din belşug. Dacă avem două kg de carne, atunci trebuie curăţate şi tocate nu mai puţin de două kg de ceapă. Mai avem nevoie de câteva roşii, de suc de roşii sau de bulion, de doi, trei ardei iuţi şi tot atâţia ardei graşi, de boia dulce, de câţiva căţei de usturoi, două foi de dafin, ulei, piper măcinat şi sare.



    Ceapa, tocată mărunt, se căleşte uşor în ulei, după care adăugăm şi carnea, tăiată în cubuleţe. Caracteristic pentru această mâncare este amestecul de cărnuri. Poate fi folosită carne de vită în amestec cu carne de porc sau carne de porc, vită şi oaie laolaltă. Se pun şi celelalte legume, tocate mărunt. Putem renunţa la ardeii iuţi dacă nu dorim să fie prea condimentat. Important este ca boiaua dulce să fie presărată acum în ceaun pentru a da culoare şi gust deoarece ea se dizolvă doar în ulei. Turnăm apoi puţină apă şi suc de roşii sau bulion, cât să acopere compoziţia, punem şi foile de dafin, puţin piper şi lăsăm să fiarbă încet, amestecând din când în când. Când este aproape gata, adăugăm sare după gust, precum şi frunze tocate de pătrunjel. Se serveşte cald, alături de cartofi natur, mămăligă sau paste.