Radio România Internațional

Tag: CEDO

  • Retrospectiva săptămânii 21.05 – 27.05.2023

    Retrospectiva săptămânii 21.05 – 27.05.2023

    Rocada politică se amână, greva continuă


    Protocolul
    de rotație la guvernare prevedea ca premierul liberal Nicolae Ciucă să-şi
    depună pe 26 mai mandatul de şef al Guvernului, iar acesta declara zilele
    trecute că va demisiona chiar dacă negocierile cu PSD şi UDMR privind
    conducerea ministerelor nu au fost încheiate. Rocada guvernamentală, în urma
    căreia funcția de premier va reveni liderului PSD, Marcel Ciolacu, a fost însă amânată
    pe ultima sută de metri pe fondul situației create de greva din Educație,
    declanșată pe 22 mai.

    Am
    convenit ca, până la soluţionarea acestor probleme, să nu îmi depun mandatul şi
    să îmi asum, în continuare, responsabilitatea funcţiei de premier. În felul
    acesta, sper să fie create condiţiile astfel încât, într-o perioadă de timp cât
    mai scurtă, să putem să punem în aplicare planul de rocadă la nivelul
    coaliţiei    , a anunțat, vineri dimineață, Nicolae Ciucă. El a făcut, în același
    timp, apel la raţiunea cadrelor didactice, precizând că Guvernul nu-şi poate
    asuma ca printr-o măsură unidirecţională să dezechilibreze întreg bugetul de
    stat.

    În cursul săptămânii, mai multe runde de discuţii au avut loc între
    reprezentanţii Guvernului şi cei ai sindicatelor din învăţământ, care au reluat
    şi protestele de stradă. A fost miting şi marş de protest cu aproximativ 10 mii
    de oameni prin centrul Capitalei, iar în ţară au fost organizate în mai multe
    oraşe acţiuni sindicale ale angajaţilor nemulţumiţi de ofertele primite din
    partea autorităţilor ca răspuns la revendicările salariale. Și sindicaliştii
    din Sănătate au pichetat, marţi, Ministerul Sănătăţii. Ei au anunțat pentru 8
    iunie o grevă de avertisment cu întreruperea activităţii timp de două ore,
    urmată de grevă generală în 15 iunie. Conform sindicaliştilor, legea de profil nu
    este aplicată în totalitate, în continuare fiind categorii de angajaţi care nu
    şi-au primit drepturile salariale cuvenite.



    Germania reiterează sprijinul pentru aderarea
    României la Schengen


    Germania
    este, de multă vreme, de părere că locul României este în Spaţiul Schengen – a afirmat,
    la Bucureşti, preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier, aflat într-o vizită
    de stat efectuată la invitaţia omologului său, Klaus Iohannis. Sper că prin demersurile
    noastre de susţinere a efortului european comun de consolidare a securităţii
    interne şi a protecţiei frontierelor externe ale UE vom reuşi să finalizăm
    aderarea României la Schengen, pentru că locul nostru, fără nicio îndoială,
    este în Schengen,     a declarat și
    liderul de la București. Cei doi președinți au avut convorbiri axate pe dezvoltarea
    cooperării în plan politic, de securitate şi economic şi au transmis mesaje de
    solidaritate şi sprijin pentru Ucraina, respectiv de susţinere pentru Republica
    Moldova. Zilele de joi și vineri au fost rezervate unor vizite la Sibiu și Timișoara, unde au avut loc inclusiv întâlniri cu
    reprezentanți ai minorității germane.



    Ministrul
    Apărării la reuniunea Consiliului Afaceri Externe


    România a fost reprezentată la
    reuniunea Consiliului Afaceri Externe, în formatul miniştrilor Apărării din
    statele membre ale Uniunii Europene, de la Bruxelles, de ministrul de resort,
    Angel Tîlvăr. Într-un interviu acordat pentru Radio România, ministrul spune că
    în urma discuţiilor s-a constatat o creştere a coeziunii UE- NATO. În domeniul
    apărării nu se cheltuie, ci se investeşte, iar România a înţeles acest lucru – a
    mai spus Angel Tîlvăr.

    Actualul context de securitate a arătat că a fost
    nevoie de creşterea bugetului pentru armată la 2% în ultimii șase ani. Cele 2,5
    procente alocate în acest an pentru apărare ne dau posibilitatea ca, pe lângă
    echipamentele şi capabilităţile de înaltă tehnologie pe care le avem acum să ne
    putem permite achiziţionarea sau fabricarea altora, care să satisfacă
    aşteptarea cetăţenilor în ceea ce priveşte datoria armatei de a asigura un
    climat de pace, de predictibilitate şi stabilitate     – a mai spus Angel Tîlvăr.



    Situația economică din România, sub lupa Bruxelles-ului


    Comisia Europeană
    atrage, din nou, atenția asupra situației economice din România, în prezent
    singura țară a UE cu procedură de deficit excesiv pe baza
    evoluţiilor de dinainte de pandemie. Potrivit responsabililor de la Bruxelles, până anul
    viitor România ar trebui să aducă deficitul sub nivelul de 3%. Recomandarea
    Executivului comunitar este ca Guvernul să reducă măsurile de sprijin energetic
    și să folosească economiile aferente pentru a reduce deficitul public. O altă
    recomandare se referă la asigurarea unei guvernanțe eficace şi consolidarea
    capacităţii administrative, pentru a permite o implementare continuă, rapidă şi
    constantă a planului de redresare şi rezilienţă. România are la dispoziţie şase luni pentru
    a rezolva aspectele semnalate de Bruxelles în ceea ce priveşte anumite jaloane
    sau ţinte din PNRR pe care nu le-a îndeplinit corespunzător. Referindu-se la
    stadiul implementării programului, secretarul de stat în Ministerul
    Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Carmen Moraru, a spus că, în prezent,
    sunt încheiate contracte de finanţare în valoare de circa 26 de miliarde de
    euro.



    Condamnare la CEDO împotriva României


    România trebuie să
    adopte legislația necesară pentru a recunoaște cuplurile formate între persoane
    de același sex. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, marți, România
    pentru refuzul de a recunoaște legal astfel de uniuni, la finalul unui proces
    colectiv, început în urmă cu 4 ani de 21 de cupluri formate din persoane de
    același sex. România, care a dezincriminat homosexualitatea în 2011, cu câteva
    decenii mai târziu decât alte țări ale UE, nu recunoaște nici căsătoria, nici
    parteneriatele civile între persoane de același sex. Mai multe propuneri
    legislative pentru modificarea parteneriatului civil, pentru a include
    cuplurile formate din persoane de același sex, au eșuat în ultimii ani.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MEDIA — Catandisea ali mass-media ditu România nu easti dipu bună, ari nica lucri ti adrari și văsilia lipseaşti să spună progresele fapti tu aestă noimă tu yinitorlu raportu mutrinda statlu di dreptu, viţeprezidintulu ali Comisiei Europene tră valori și transparență, diclară Věra Jourová ñiercuri la Bruxelles. Uidisitu cu raportulu ti 2022 ali Comisie Europene mutrinda statlu di drept, mass-media ditu România s’ampuliseaşti cu ma multi probleme catacum transparența incompletă a proprietatillei mass-media și cazurli tru cari jurnaliștilli fură stuinaţ cu trăñipsirea și prişcăvillea. Ntribată cara anănghiserli a năiloru hălăţ legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricutu și aflate tru aestu kiro tru practico suntu duri tra s’acaţă aestă problemă tu isapi, Věra Jourová apăndăsi afirmativ. Neise România ari nica duri spaţlu tra s’adară ţiva tu aestă noimă fără s’hibă pimtădi nomurli ali UE. Earam tru România și voi s-mii tornu diznău di itia a problemelor juridiţi și, dizlihea, easti tru sinferlu ali României să spună și niscănti progrese tru raportul a statlui di drept tru alunaru”, spusi ma largu Věra Jourová.



    CEDO – Sebastian Răduleţu fu aleptu di Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei tră un mandat di 9 ani la Curtea Europeană a Ndrepturilor a Omului. Rădulețu amintă 84 ditu aţeali 165 di voturi tru doilu turu. Giudicătorllii CEDO suntu alepţă ditu ună listă di trei candidaț alepţă di cafi văsilie cari u ratifică Convenția Europeană a Ndrepturilor a Omlui. Tru aestă oară, reprezentânda România la CEDO easti Iulia Motoc, cari di anlu ţi yini va u prillia naua ipotisi la Curtea Penală Internațională.



    MOLDOVA — Prezidintulu ali Republica Moldova, Maia Sandu, u stipsi diznău Rusia că s’minteaşti tu lucărli internie ali Riepublică, cu maş dauă dzăli ninti di programarea alidzerloru tru Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (ATUG). Tru ună işită pi un post local di televiziune, prezidintulu Sandu spusi că ndoi candidaț ngrăpsiţ la alidzerli di dumănică suntu agență ruși. Avemu dininti ună minteari paranomu tru scrutinul ditu Găgăuzia, nica spusi prezidintulu. Rusia vărnăoară nu tiñisi suvearanitatea și indipendința ali Ripublică Moldova, iara tora mindueaşti s’aspargă văsilia ta s’lli-nclleadică calea europeană și s’aducă hauă, spusi ufiţialu moldovean. Uidisitu cu Maia Sandu, Rusia finanțeadză protesti și lenu turlii di partidi ditu Republica Moldova tră s’agiută politicienii pro-ruși s’yină diznău la puteare. Avăndalui la thimelliu agiutorlu ali Uniunii Europene, autoritățli di la Chișinău s-ncuntrară la gaereţli ali Moscovă. Tu arada a lui, Rusia li negă stepsurli.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Buletinul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pentru anul 2022

    Buletinul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pentru anul 2022

    Serviciul Coordonare Traduceri a finalizat, în februarie
    2023    , Buletinul
    jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pentru anul 2022    . Lucrarea
    este structurată în 2 părți: statistici și hotărâri și decizii importante
    pronunțate împotriva României în anul 2022.


    Prima parte preia datele ultimului raport de activitate al Curții
    Europene a Drepturilor Omului    , publicat la 31 decembrie 2022:


    a) România se află pe locul 4 din cele 47 de țări ale
    Consiliului Europei, după Turcia, Federația Rusă și Ucraina, și înaintea
    Italiei, Curtea având înregistrate pe rolul său 4793 de cereri îndreptate
    împotriva României, cereri aflate în diverse etape procedurale;


    b) totalul hotărârilor pronunțate împotriva României din
    1994 până la sfârșitul anului 2022 sunt în număr de 1754, împărțite astfel:
    1541 în care s-a constatat încălcarea a cel puțin unui articol din Convenția
    europeană a drepturilor omului; 91 în care concluzia Curții a fost de
    neîncălcare a vreunui articol; 48 în care s-a luat act de soluționarea amiabilă
    dintre guvern și reclamant; 74 reprezentând alte hotărâri – și aici România
    ocupă un fruntaș loc 5, în urma Turciei, Federației Ruse, Italiei și Ucrainei
    și devansând Polonia;


    c) în ceea ce privește anul 2022, au fost pronunțate
    împotriva României 81 de hotărâri, din care în 72 s-a constatat încălcarea a
    cel puțin unui articol din Convenție.


    Cea de-a doua parte a buletinului conține un număr de 33 rezumate
    ale celor mai importante hotărâri și decizii de inadmisibilitate și de scoatere
    de pe rol din acest an. Pentru o mai bună înțelegere a textului, s-a menționat
    pentru fiecare cauză concluzia Curții, articolul sau articolele încălcate; s-au
    inclus trimiteri către textul integral în limba franceză sau engleză publicat
    pe pagina de internet al Curții, precum și către traducerea în limba română,
    acolo unde este disponibilă, publicată pe pagina de internet a Institutului
    European din România.




    (Costin Leonard Fălcuță, Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19 – 1.144 di cazuri năi di infecție cu COVID-19 fură raportate tru aesti ditu soni 24 di săhăţ, pi ningă 67 di morţă asociate, dimăndă adză Gruplu tră Comunicare Strategică. Lumakea Omicron a COVID-19 s’răspândeaști ntrăoară, 38 di cazuri hiinda confirmati tru România. Experțălli tru sănătate publică fac timbihi că ună nauă dalgă di pandemie va u agudească România tru yinaru, tru nai marea parti di itia anauăllei lumaki Omicron, ama și di itia a numirlui mari di români care s-turnară tru România ditu xeani tră ș’veadă familiile ti sărbătorile di iarnă. Tru aesti circumstanțe, unitățile sanitare s’ndregu tră ună noquă perioadă greauă, di itia a nauăllei dalgă easti di așteptat s’agiungă kipita la bitisita a meslui şcurtu și ahurhita a meslui marţu. 7,8 milioane di români feaţiră schema completă di vaccinare, reprezentânda 40% ditu totalu a populațiillei. Aproapea dauă milioane di români feaţiră și rapelu.



    GUVERNUL — Adză s’așteaptă ca Guvernul s’adoptă dauă decreti di urgență. Un decret va s’bagă năi obligații tră magazinili online, ligati di garanția a produsilor, și easti ananghi tră s’evita călcarea a nomlui europeanu. Până pi 30 di andreu, România lipseaşti, tutunăoară, s’transpună tru legislația națională unu şingiru di directive europene ţi au scupolu s’facă comerțul online ma sigura emu tră atellio ţi vindu, emi ti aţelli ţi ancupără. Nomlu nu va s’bagă ti contractili di distribuție di conținut i servicii digitale. Di altă parte, Guvernul ari naeti s’da și asistență financiară a pensionarilor cu venituri ñiţ cari au ananghi di yitrii. Neise, a persoanelor cu pensii i agiutoari sociale sum 300 di euro, aca va s’aibă surse suplimentare di venit, va lă si da ună subvenție di 90% tră ancupărarea a yitriiloru.



    PROTEST – Federația Sindicală Solidaritate tru Sănătate” organizeadză adza năi mitinguri dinintea a clădirilor Guvernului, Prezidenţiillei și Parlamentului, alternativ cu acțiuni di agiutoru tru spitalili ditu tută văsilia. Sindicatili caftă ndrepturi isa tră lucrătorllii ditu domeniul a sănătatillei și fuvirsescu că va s’nkisească ma multe acțiuni di protest emu tru ​​spitale, emu pi geadei. Sunt niifharistusiţ că restricțiile mutrinda siguranța a sănătatillei lă apridună ndreptul ti s’mută cap și spunu că parlamentarlli li ufilisescu ca hălati tră s’curmă ndreptul a lucrătorlor ta ş’apără sinferurli. Federația Solidaritatea a Sănătatillei” ditu România ari cama di 25.000 di lucrători ditu domeniul a sănătatillei.



    CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului apufusi că refuzlu a justițiillei române ta s’nreghistreadză un partid politic cari nu s-ampărţă di Partid Comunist Român (PCR) easti ntimilleatu. Apofasea nu poate s’hibă atacată cu recurs. Instanțili naționale lugursiră că programul și statutul PCR avea difiniții și termeni vagi, nu tiñisiră valorli democratiţi și evoluția socială și politică a văsiliillei după revoluția anticomunistă ditu 1989 și promovară acțiuni totalitare și extremiste cari potu s’u submineadza securitatea națională și poati s’hibă ună fuvirseari la adresa valorloru democratiţi. Curtea dukeaşti, tutunăoară, că instanțele naționale vrură s’nkeadică iţi partid politic cari abuză di poziția a lui di puteare pi ună perioadă lungă di kiro pritu instituirea a unlui regim totalitar ta ss’ufilisească paranomu idyili privilegii tru yinitor. Regimlu comunist ditu România fu kinduritu tru 1945 di trupili di ocupație sovietiţi și fu avinatu tru 1989. Dictatura ncllisi şi vătămă suti di ñilli di oamiñi, hiinda declarată paranomu tru 2006 di cătră prezidentulu di atumţea, Traian Băsescu.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Dosarului Mineriadei – resurse suplimentare

    Dosarului Mineriadei – resurse suplimentare

    Deputatul Alexandru Muraru a adresat o interpelare Ministrului Justiţiei, Stelian Ion, cu privire la dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.



    Conform răspunsului de la Ministerul Justiţiei, dosarul de urmărire penală au fost transmis la data de 4 iunie 2021 Secţiei Parchetelor Militare, şi urmează să se dispune în cel mai scurt timp începerea urmăririi penale cu privire la fapte, după care se va proceda la readministrarea probelor cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.



    În cauză vor fi alocate resursele umane şi logistice necesare pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei, urmând ca stadiul cercetărilor şi ritmicitatea actelor de urmărire penală să fie monitorizate de conducerea parchetului şi verificate periodic în cadrul activităţii de control operativ dispuse de către Procurorul General. Prin răspunsul la interpelare, procurorul general m-a asigurat de continuitatea în soluţionarea cauzei cu urgentarea întregii proceduri, ţinând cont de standardele rezultate din hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate cu privire la această cauză, a declarat Alexandru Muraru, deputat PNL Iaşi.



    Prin rechizitoriul emis la 1 iunie 2017, dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au hotărât că ancheta nu este completă şi trebuie retrimisă magistraţilor de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Judecătorii au constatat atunci nulitatea rechizitoriului şi că dosarul nu este complet.

  • CEDO Raport de cercetare privind abuzul sexual asupra copiilor și pornografia infantilă

    CEDO Raport de cercetare privind abuzul sexual asupra copiilor și pornografia infantilă

    Serviciul Coordonare Traduceri a finalizat recent
    traducerea acestui raport de cercetare, care examinează jurisprudența Curții
    referitoare la abuzul sexual asupra copiilor în temeiul articolelor relevante
    din Convenție, inclusiv art. 3.


    Studiul se concentrează, în special, asupra principiilor
    privind obligațiile pozitive ale statului și asupra obligației de a adopta
    măsuri preventive pentru a proteja copiii împotriva abuzurilor, inclusiv
    scoaterea din îngrijirea părintească. Astfel, statul nu prevede sancțiuni
    penale adecvate pentru fapte care încalcă drepturile conferite de Convenție și
    poate fi obligat să adopte reglementări și politici care să descurajeze și să
    prevină în mod efectiv abuzurile. De asemenea, în anumite cauze, Curtea a constatat
    că anumiți funcționari ai statului aveau sau ar fi trebuit să aibă cunoștință
    despre situații specifice de abuzuri (sau risc de abuzuri) și nu au pus capăt
    continuării acestora.


    Raportul de cercetare acoperă, de asemenea, pe scurt,
    cauze introduse de persoane acuzate de abuzuri asupra copiilor, care au invocat
    o încălcare a drepturilor lor conferite de Convenție.




    Rapoartele de cercetare pot fi accesate în limba română
    pe pagina de internet a Institutului European din
    România. Vor fi actualizate periodic, în conformitate cu evoluția
    jurisprudenței.




    (autor Costin Leonard Fălcuță, Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul
    European din România)

  • Raport de cercetare CEDO

    Raport de cercetare CEDO

    Serviciul Coordonare Traduceri a finalizat
    recent traducerea acestui raport de cercetare, care oferă o imagine de ansamblu a jurisprudenței
    Curții cu privire la exprimarea și publicitatea făcută pozițiilor politice prin
    intermediul mass-mediei, inclusiv al platformelor de internet, în contextul
    alegerilor/referendumurilor.




    În raport se analizează
    modul în care protecția sporită acordată exprimării politice în jurisprudența
    Curții funcționează în contextul mass-media/internet. Se identifică, de
    asemenea, întinderea marjei de apreciere a statelor în materie de aplicare a
    măsurilor de restrângere a exprimării și publicității făcute pozițiilor
    politice prin intermediul mass-mediei și al platformelor de internet. În acest
    sens, se pune un accent deosebit pe libertatea de exprimare politică în
    contextul alegerilor și referendumurilor.




    Se observă, în special, că,
    în contextul specific al alegerilor și referendumurilor, libertatea de
    exprimare politică trebuie să fie pusă în balanță cu alte considerente
    relevante având ca scop stabilirea și menținerea funcționării unei democrații
    eficiente și semnificative. Aceste considerente joacă un rol important în
    stabilirea întinderii marjei de apreciere acordate statelor în ceea ce privește
    exprimarea și publicitatea făcută pozițiilor politice în temeiul art. 10.




    În raport se identifică, de
    asemenea, noțiunea protecția drepturilor altora prevăzută la art. 10 § 2 ca
    fiind scopul legitim pe care Curtea se bazează, de obicei, atunci când
    restrângerea (aplicată libertății de exprimare și publicității făcute
    pozițiilor politice prin intermediul mass-mediei/platformelor de internet) are
    ca scop protecția bunei desfășurări a proceselor democratice.




    Rapoartele de cercetare pot fi accesate în
    limba română pe pagina de internet a
    Institutului European din România. Vor fi actualizate periodic, în conformitate
    cu evoluția jurisprudenței.




    (autor Costin Leonard Fălcuță,
    Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Decizii în dosare de răsunet

    Decizii în dosare de răsunet

    Încă
    din 2009, de la alegerile prezidențiale care l-au declarat învingător, pentru
    un al doilea mandat, pe Traian Băsescu, asupra corectitudinii campaniei
    electorale şi scrutinului au planat unele semne de întrebare care nu și-au
    găsit, însă, un răspuns clar. Până marți! Când, după mulți ani de intrumentare,
    justiția română a pronunțat sentințe grele, de condamnare la închisoare cu
    executare, într-un dosar privind finanţarea campaniei electorale a fostului șef
    de centru-dreapta al Statului. Protagonistele sunt fostul ministru al
    Dezvoltării, Elena Udrea, colaborator apropiat al ex-președintelui şi
    coordonator informal al campaniei lui prezidenţiale, şi Ioana Băsescu, notar
    public – însăși fiica cea mare a omului politic. Elena Udrea a primit 8 ani de
    închisoare, iar Ioana Băsescu – 5, pentru acuzaţii de spălare de bani şi instigare
    a altor persoane la luare de mită.

    Anchetele desfăşurate de procurorii
    anticorupţie au scos la iveală fapte de abuz de putere, fraudă şi atribuirea de
    contracte de stat în schimbul mitei pentru susţinerea campaniei prezidenţiale.
    Ar fi fost obţinuți, în acest fel, aproximativ 1,6 milioane de lei
    (echivalentul a peste 300 de mii de euro). Cele
    două acuzate au negat permanent învinuirile, iar, marți, fostul ministru al
    Dezvoltării s-a declarat profund şocată de verdictul pe care îl consideră
    nedrept: nu am omorât, nu am violat, nu am fugit cu banii acasă! -
    a spus Elena Udrea. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
    După ce motivarea va fi redactată pe larg, dosarul va ajunge la Instanța
    supremă, unde va fi luată decizia finală.

    Nu același lucru se poate spune
    despre un al dosar de pe masa Justiției – cel al protestului de la București,
    din 10 august 2018, împotriva Guvernului PSD de atunci. Printr-o decizie
    definitivă, Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT de redeschidere a
    urmăririi penale, dosarul fiind clasat, astfel că şefi ai Jandarmeriei
    de la acea vreme nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia, considerată de
    unii disproporționată, împotriva manifestanţilor la acel miting. Iniţial, în
    iunie anul trecut, DIICOT a clasat dosarul privind protestul din 10 august -
    atât partea în care erau cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind
    o tentativă de lovitură de stat. Ulterior, fostul procuror-şef al DIICOT a
    infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale
    doar în cazul foştilor şefi ai jandarmilor. Acum, după decizia de marți a
    Tribunalului Bucureşti, reprezentanţi nemulțumiți ai unor asociaţii civice
    anunţă că vor da România în judecată la CEDO.

  • Procurorii europeni au depus jurământul

    Procurorii europeni au depus jurământul

    Parchetul
    European şi-a început oficial activitatea, printr-o ședința inaugurală
    desfășurată luni la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Noua instituție
    comunitară este condusă de Laura Codruţa Kövesi, fosta șefa a Direcţiei
    Naţionale Anticorupţie din România.


    Mă angajez solemn să îmi exercit
    funcţia în deplină independenţă, în interesul Uniunii în ansamblul său, să nu
    solicit şi să nu accept instrucţiuni de la nici o persoană sau entitate
    exterioară Parchetului European. Mă angajez, de asemenea, să respect obligaţia
    de confidenţialitate în ceea ce priveşte orice informaţie deţinută de Parchetul
    European.

    Acesta a fost angajamentul solemn rostit de Kövesi şi de
    procurorii europeni, între care se află și un alt român – Cătălin-Laurenţiu
    Borcoman.


    Parchetul European este un organ independent însărcinat cu
    investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor
    infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (de
    exemplu, fraudă, corupţie sau fraudă transfrontalieră în materie de TVA care
    depăşeşte 10 milioane de euro). În acest scop, nouă instituție, cu sediul la
    Luxemburg, desfăşoară investigaţii, efectuează acte de urmărire penală şi
    exercită acţiunea publică în faţa
    instanţelor competențe din statele membre.


    În prezent, 22 de state participă la
    această cooperare consolidată: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia,
    Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania,
    Luxemburg, Malta, Cehia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi
    Olanda.


    Într-un interviu acordat ziarului El Pais, Laura Codruţa Kövesi subliniază
    că Parchetul pe care îl conduce este un
    mijloc de apărare a statului de drept în UE şi îşi exprimă dorinţa de a crea o
    instituţie independentă, pentru a demonstra că legea este aceeaşi pentru toată
    lumea. Activitatea noului procuror european este crucială pentru credibilitatea
    UE, mai ales pe fondul unor cazuri de corupţie apărute în ultimii ani în
    Spania, Bulgaria, România sau Malta, al unor scandaluri financiare în Olanda
    sau Danemarca sau al unor încercări de subminare a legii în Polonia sau Ungaria,
    comentează publicația spaniolă.


    În România, Kovesi a fost revocată de la
    conducerea DNA în urmă cu doi ani, la solicitarea ministrului justiției din
    guvernul social-democrat de la vremea respectivă, pentru, cităm, ”acte şi
    fapte de netolerat într-un stat de drept”. Măsura, controversată, a fost
    criticată de opoziție și a stârnit emoții în societatea românească. Recent,
    Laura Codruţa Kovesi a câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
    procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţie înainte de
    incheierea mandatului. CEDO a decis în unanimitate că i s-au încălcat
    drepturile la un proces echitabil şi la liberă exprimare.

  • Retrospectiva săptămânii 03.05-09.05.2020

    Retrospectiva săptămânii 03.05-09.05.2020

    Coronavirusul în România


    Aproape
    15 mii de contaminări şi aproape o mie de decese este bilanţul epidemiei
    de COVID-19 în România. Preşedintele
    Klaus Iohannnis a avertizat că situaţia nu s-a îmbunătăţit şi că epidemia nu a
    trecut, dar şi-a reiterat anunţul că, după 15 mai, starea de urgenţă,
    instituită la jumătatea lui martie, nu va fi prelungită şi va fi înlocuită cu
    starea de alertă. Românii vor putea circula din nou liber, fără declaraţii pe
    proprie răspundere. Se vor redeschide saloanele de îngrijire, cabinetele
    stomatologice şi muzeele, dar în condiţii de distanţare şi cu portul
    obligatoriu al măştii de protecţie. Acesta devine obligatoriu şi în mijloacele
    de transport în comun. Măsurile de relaxare nu se aplică în localităţile aflate
    în carantină, precum Suceava, Ţăndărei şi două cartiere din
    Buzău.



    Amendarea amenzilor


    Antipatizată şi contestată de mulţi, Curtea Constituţională a
    României rămâne un arbitru cu decizii implacabile. În urma sesizării trimise de
    Avocatul Poporului judecătorii CCR au decis că amenzile date în perioada stării
    de urgenţă pentru nerespectarea carantinei şi izolării sunt neconstituţionale.
    Acestea nu se anulează, însă, în mod automat, ci trebuie contestate în
    instanţă. Premierul liberal Ludovic Orban consideră că, prin această decizie,
    guvernul şi celelalte autorităţi sunt împiedicate să apere sănătatea şi viaţa
    românilor. Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a ţinut să precizeze că rolul
    amenzilor nu a fost de a aduce bani la buget, ci de a reduce riscul răspândirii
    epidemiei. Anterior, totuşi, însuşi colegul său de la Interne, Marcel Vela, califica
    drept evident faptul că se fac abuzuri de către poliţişti în cazul verificărilor
    cu privire la libera circulaţie. De la instituirea stării de urgenţă, amenzile
    primite de cetăţenii români pentru nerespectarea dispoziţiilor date de
    autorităţi însumează echivalentul a 120 de milioane de euro.



    CEDO
    versus CCR


    Procurorul Laura Codruţa Kovesi a câştigat procesul intentat la CEDO împotriva statului
    român, prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al
    Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Demiterea sa a avut loc în 2018, după ce
    Curtea Constituţională l-a obligat pe şeful statului să semneze decretul în
    acest sens. Curtea Europeană a decis în unanimitate că doamnei Kovesi i
    s-au încălcat drepturile la un proces echitabil şi la libera exprimare şi că a
    fost revocată din funcţie înainte de încheierea mandatului. Azi şefă a noului
    parchet european, care combate fraudele cu fonduri comunitare, ea a precizat că
    nu va solicita despăgubiri pecuniare, fiindcă acestea ar fi achitate tot de
    contribuabilul român.


    Criza
    de după pandemie


    Economia României va scădea, anul acesta, cu şase procente – arată
    previziunile economice de primăvară prezentate de Comisia Europeană. De altfel,
    întreaga Uniune Europeană va trece prin cea mai profundă recesiune din istoria
    sa, cu o contracţie economică record estimată la 7,4%. Comisarul de resort
    Paolo Gentiloni a declarat că este de aşteptat ca România să înregistreze un
    deficit bugetar de cel puţin 8 procente, situaţie în care sunt mai toate
    statele membre, obligate să sprijine cu lichidităţi economia şi să protejeze
    locurile de muncă. Potrivit previziunilor economice ale Comisiei, în România
    inflaţia va atinge 2,5% – în cursul acestui an şi va creşte în 2021, iar rata
    şomajului va ajunge la 6,5 – anul acesta şi la 5,4 – în 2021.



    Ajutor
    frăţesc


    Joi
    a ajuns la destinaţie un convoi format din 20 de camioane cu echipamente
    sanitare, oferite de România Republicii Moldova vecine, majoritar
    românofonă, pentru a sprijini lupta împotriva epidemiei de COVID-19. Convoiul a
    fost însoţit de o delegaţie oficială, din care-au
    făcut parte ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şeful Departamentului pentru
    Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, şi secretarul de stat in Departamentul pentru
    relaţia cu Republica Moldova, Ana Guţu.     Executivul de la Bucureşti a
    decis acordarea unui ajutor umanitar pentru statul vecin, de 3,5 milioane de
    euro, sub forma unor echipamente medicale, medicamente şi dispozitive. România
    a trimis şi zeci de medici şi asistenţi medicali, care activeaza în spitale din
    Republica Moldova implicate în tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus.



    Autonomie
    pe timp de pandemie



    Senatul României a respins, cu o majoritate categorică, în calitate de
    for decizional, proiectul de lege privind aşa-numitul Ţinut Secuiesc, din
    centrul ţării. Acesta ar fi urmat să devină regiune autonomă cu personalitate
    juridică. Propunerea legislativă trecuse iniţial de Camera Deputaţilor, prin
    adoptare tacită, fără dezbateri, în formă depusă de iniţiatorii din UDMR. Singura
    zonă din România cu populaţie majoritar maghiară, Ţinutul ar fi inclus județele Covasna şi Harghita și o parte din
    Mureș, ar fi avut o organizare
    administrativă parte, cu instituţii proprii, cu folosirea maghiarei ca limbă
    oficială şi a simbolurilor naţiunii maghiare. A fost, apoi, rândul Camerei Deputaţilor
    să respingă un proiect de Cod administrativ ce
    trecuse tacit de Senat. Iniţiat tot de UDMR, acesta permitea folosirea limbii
    minorităţilor naţionale în administraţia locală şi în instituţiile publice în
    localităţile în care au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, precum
    şi arborarea steagului secuiesc pe instituţiile publice. Preşedintele Iohannis
    i-a acuzat vehement de complicitate cu UDMR şi cu Budapesta pe
    social-democraţii din opoziţie, care controlează ambele camere parlamentare.
    Liderii PSD au contraatacat la fel de vehement, iar atmosfera politică s-a
    încins din nou, la cote specifice unui an electoral, jalonat de alegeri locale
    şi parlamentare.

  • Klaus Iohannis, reacție privind ultimele decizii ale Curții Constituționale. Atac la adresa PSD

    Klaus Iohannis, reacție privind ultimele decizii ale Curții Constituționale. Atac la adresa PSD

    Printr-o declaraţie de presă, susţinută joi, de la ora 18:00, la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a avut o reacție privind ultimele decizii ale Curții Constituționale, în special cea prin care declară neconstituțional articolul din OUG 1/1999, care stabilește că se dau amenzi pentru încălcarea regulilor stabilite în starea de urgență.


    Preşedintele a avut un nou atac la adresa PSD, susţinând că PSD şi acoliţii săi sunt cei care fac tot posibilul ca eforturile întregii naţiuni să eşueze. Președintele consideră că PSD a rămas acelaşi partid preocupat să-şi salveze baronii.

    Am văzut ieri cu câtă satisfacție au primit unii politicieni decizia Curții Constituționale privind amenzile instituite în această perioadă de stare de urgență. Este încă un semn de nepăsare, inconștiență și neînțelegere a misiunii pe care o au, dar și o dovadă că pentru acești politicieni interesul politic este mai presus de oameni.

    Nu este cu totul surprinzător că astăzi aceste sancțiuni sunt discutabile, deși este evident pentru noi toți că ele au fost utile pentru a împiedica răspândirea virusului., a spus şeful statului.

    Preşedintele Iohannis a mai precizat că fără aceste măsuri şi restricţii din partea autorităţilor, ne-am fi confruntat cu un număr mai mare de decese:

    O spun cu toată responsabilitatea, fără aceste sancțiuni, morții pe care astăzi îi plângem ar fi fost mult mai mulți!


    Iohannis s-a adresat românilor, şi a făcut, din nou, apel la responsabilitate, precizând că: Pericolul epidemiei nu a trecut ieri, odată cu decizia
    Curții Constituționale. Responsabilitatea fiecăruia dintre noi este în
    continuare aceeași. Regulile și sancțiunile impuse de autorități nu au avut și
    nu au alt scop decât protejarea sănătății și vieții fiecăruia dintre noi.




    Numai respectând aceste măsuri vom putea să ne reluăm
    activitățile cotidiene, să se joace copiii în parc, să ne revedem părinții în
    deplină siguranță.




    Iar politicienilor care fac un scop din apărarea și
    protejarea drepturilor celor care încalcă legea le cer să înceteze ca prin
    acțiunile și discursul lor să mai pună în pericol viața cetățenilor.


    Preşedintele Iohannis a mai declarat că PSD a lucrat în Parlament ”mult şi prost, toxic de-a dreptul”.


    Profitând de faptul că atenția publică este concentrată, cum este și firesc, pe lupta pentru controlul epidemiei, PSD-ul a lucrat în Parlament.

    A lucrat mult și prost, toxic de-a dreptul, așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani. A continuat să facă ce știe mai bine acest partid nociv, care a scos în stradă, să nu uităm, sute de mii de români revoltați, care a pus România în posturi jenante în fața partenerilor europeni.


    Iohannis a făcut referire şi la decizia CEDO, dată în urmă cu doua zile, prin care Laura Codruţa Kovesi a câştigat procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România.

    În urmă cu două zile, CEDO a dat o decizie care ne-a arătat, din nou, tuturor, care era agenda reală a pesediștilor, pe care nu au abandonat-o nici acum


    Preşedintele a precizat că resetarea României nu se va putea realiza câtă vreme PSD-ul continuă să controleze majoritatea parlamentară.


    Resetarea României înseamnă o construcție în jurul a ceea ce funcționează, în jurul românilor onești, a profesioniștilor care au performat în aceste luni de criză, a celor care au rezistat presiunilor politice și și-au făcut datoria bine.

    Ei trebuie lăsați, promovați și încurajați să schimbe România în bine, iar politicienii retrograzi vor deveni cu certitudine, prin votul cetățenilor, o minoritate insignifiantă în viitorul Parlament.

    După ce vom ieși din această criză, principalul nostru obiectiv trebuie să fie cel de a pune România pe drumul unei dezvoltări temeinice și durabile.

    Știm ce avem de făcut și vom continua cu și mai multă energie să reparăm tot ceea ce s-a dovedit în această perioadă că funcționează, a spus preşedintele Iohannis la sfârşitul declaraţiei de presă.

  • Lege împotriva pensiilor speciale

    Lege împotriva pensiilor speciale

    La începutul unui an electoral jalonat de
    alegeri locale şi parlamentare, clasa politică românească se întrece în
    iniţiative pe placul publicului. Marţi, Camera Deputaţilor de la Bucureşti a
    adoptat, în sesiune extraordinară, cu 247 de voturi pentru, niciunul contra şi
    21 de abţineri, proiectul de lege privind abrogarea aşa-numitelor pensii
    speciale    .

    Dacă scorul a fost categoric, dezbaterile prealabile au încins
    atmosfera. Actuala şi fosta putere, PNL şi PSD, s-au acuzat reciproc de
    iniţierea privilegiilor acordate unor categorii profesionale. UDMR şi ALDE au
    cerut amânarea dezbaterilor, iar USR a solicitat introducerea propunerilor
    privind, între altele, plafonarea pensiilor pentru magistraţi.

    În cele din
    urmă, au fost eliminate pensiile de serviciu pentru parlamentari, judecători şi
    procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
    al parchetelor, funcţionarii publici cu statut special, membrii corpului
    diplomatic şi consular şi ai Curţii Constituţionale, precum şi pentru
    personalul aeronautic civil şi profesionist    . Toate aceste categorii beneficiau
    de pensii ce nu respectau principiul contributivităţiişi erau frecvent calificate drept o nedreptate, o
    inechitate şi o sfidare la adresa milioanelor de pensionari pauperi. Rămân, în schimb, neatinse pensiile speciale ale foştilor
    militari, poliţişti sau ofiţeri de informaţii. Au fost, de asemenea, excluse
    din proiectul de lege amendamentele care prevedeau eliminarea rentei viagere
    pentru sportivi şi a indemnizaţiilor pentru artişti, oameni de ştiinţă şi
    membri ai uniunilor de creatori.

    Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a
    declarat că prin tăierea pensiilor speciale se vor putea găsi, cel puţin în
    parte, resurse financiare necesare pentru programata majorare a tuturor
    pensiilor obişnuite şi a alocaţiilor pentru copii. Preşedintele USR, Dan Barna,
    a atras atenţia că documentul legislativ are elemente care pot fi contestate la
    Curtea Constituţională şi a propus, fără succes, introducerea unor amendamente
    care prevedeau, între altele, păstrarea pensiilor de serviciu pentru
    magistraţi, dar într-o formă care stabilea plafonarea acestora. Liderul deputaţilor
    PSD, Alfred Simonis, spune că, în eventualitatea unei decizii de
    neconstituţionalitate, documentul va fi modificat în Parlament.

    Preşedintele
    Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Alina Corbu, a avertizat, deja, imediat
    după votul din plenul Camerei Deputaţilor, că legea este în contradicţie cu o
    decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Ea spune că pensiile de serviciu
    ale magistraţilor fac parte din ansamblul de garanţii ce dau caracter efectiv
    independenţei şi imparţialităţii autorităţii judecătoreşti. Anterior, Inspecţia
    Judiciară şi asociaţii ale magistraţilor acuzaseră, la rândul lor, că
    eliminarea pensiilor de serviciu încalcă ‘brutal’ principiile
    independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor, articole din Constituţie şi
    sentinţe ale CEDO.

  • 18.01.2020

    18.01.2020

    Commémoration – Le chef de
    l’Etat roumain, Klaus Iohannis, se rendra en Israël de mardi à jeudi prochain,
    vient d’annoncer l’administration présidentielle. Klaus Iohannis participera au
    cinquième Forum international sur la Shoah et à la commémoration de 75 ans
    depuis la libération du camp de concentration d’Auschwitz-Birkenau. Intitulé
    « Se souvenir de la Shoah, lutter contre l’antisémitisme », l’événement
    se déroulera le 23
    janvier 2020 à Jérusalem. La présence du président roumain en Israël s’inscrit
    dans l’intention de l’Etat roumain de renforcer l’éducation sur la Shoah et de
    préserver la mémoire des victimes, de lutter contre l’antisémitisme, le
    racisme, la xénophobie et de promouvoir les valeurs européennes, la tolérance,
    le respect des droits et libertés fondamentales. En marge du Forum, le
    président Iohannis rencontrera également son homologue israélien, Reuven Rivlin.

    CEDO – La Cour
    européenne des Droits de l’Homme a condamné la Roumanie à payer 5000 euros de
    dédommagements à un Roumain amendé par l’Etat pour avoir crié des slogans
    contre le président de l’époque, Traian Basescu. En janvier 2012, le citoyen en
    question a participé à une marche de protestation contre le régime de
    centre-droite de l’époque et il a été amendé pour troubles de l’ordre public
    après avoir lancé des slogans au beau milieu de la nuit. Selon les juges de
    Strasbourg, une personne ayant participé à une marche de protestation contre
    les décideurs politiques en place, ne peut pas être accusée de troubles de l’ordre
    public à force de crier des slogans. La décision est définitive.


    Brexit – Londres n’expulsera
    pas automatiquement, post Brexit, les citoyens de l’UE résidant au Royaume-Uni
    sans avoir la nationalité britannique, a précisé l’eurodéputé Guy Verhofstadt,
    qui préside le groupe de pilotage du Parlement européen sur le Brexit. Les
    ressortissants européens auront une nouvelle possibilité de solliciter un droit
    de séjour durable s’ils ont une raison valable d’avoir raté l’échéance
    initiale, a-t-il indiqué. Selon la législation en vigueur, les citoyens européens
    ayant résidé au Royaume Uni ont le droit de demander un titre de séjour
    permanent au bout de cinq ans. Avant ce délai, ils peuvent se voir offrir un
    titre de séjour temporaire qui peut devenir permanent une fois les cinq ans
    écoulés. 2,4 millions de ressortissants européens se sont vu attribuer jusqu’à
    présent le droit de vivre et de travailler au Royaume-Uni une fois le divorce
    de l’UE prononcé. Sur ce total, plus de 500 000 sont Polonais, 435.000 Roumains
    et presque 300.000 Italiens.
















    Autorisation -
    L’aéroport international Avram Iancu de Cluj (nord-ouest de la Roumanie) a reçu
    l’autorisation de devenir point d’entrée en Roumanie des animaux de compagnie
    importés de pays tiers à des fins non-commerciales. C’est le premier aéroport
    régional de Roumanie à offrir cette facilité aux voyageurs. Jusqu’à présent, seul
    l’aéroport international Henri Coandă de Bucarest détenait une telle
    autorisation.


    Polo – La
    sélection nationale masculine de water-polo de la Roumanie affronte ce samedi
    la Russie dans son dernier match du Groupe B du Championnat d’Europe qui se
    tient à Budapest, en Hongrie. Jusqu’ici les Roumains se sont inclinés devant
    les Pays-Bas sur le score de 9 à 8 et devant la Serbie, sur le score de 15 à 7.
    Le premier classé du groupe sera directement qualifié dans les quarts de
    finale.


















    Tennis – Les organisateurs
    de l’Open australien, premier tournoi de Grand Chelem de l’année ont annoncé
    avoir mis en place un système pour mesurer le taux de pollution de l’air ce qui
    pourrait conduire à la suspension ou l’interruption de certains matchs. L’Open
    australien débute lundi, mais plusieurs sportifs ont dû abandonner leurs matchs
    de qualification en raison de l’air devenu irrespirable en raison de la fumée
    dégagée suite aux incendies qui ravagent dernièrement l’Australie. Quatre
    Roumaines figurent au tableau principal : Simona Halep (4 WTA), Sorana Cîrstea
    (74 WTA), Irina Begu (105 WTA) et Monica Niculescu (128 WTA).




    Météo – Temps morose
    et ciel couvert en ce samedi, en Roumanie. Le brouillard persiste dans les
    régions de plaine. Les températures maximales vont de -3 à 9 degrés. 3 degrés à
    midi, à Bucarest.





  • Situaţia din Transnistria, în Parlamentul European

    Situaţia din Transnistria, în Parlamentul European

    La aproape şapte ani de la pronunţarea hotărârii Curţii
    Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) privind încălcarea drepturilor
    copiilor din stânga Nistrului de către Federaţia Rusă, care susţine regimul de
    la Tiraspol, aceasta rămâne neaplicată. CEDO a constatat violarea dreptului la instruire, la respectarea vieţii
    private şi de familie, dar şi a dreptului la libertate şi siguranţă de către
    guvernul rus, care susţine regimul separatist din Transnistria. Cei care
    au reclamat situaţia discriminatorie sunt profesori, angajaţi, elevi şi părinţi
    ai unor copii de la şcoli cu predare în grafie latină în regiunea
    transnistreană, precum Liceul Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, Liceul
    Teoretic Mihai Eminescu din Dubăsari, Liceul Teoretic Ştefan cel Mare din
    Grigoriopol şi Gimnaziul din satul Corjova, raionul Dubăsari.

    Recent,
    europarlamentarul Eugen Tomac a adus în discuţie situaţia din regiunea
    separatistă situată în estul Republicii Moldova, cerând Serviciului European de
    Acţiune Externă să documenteze şi să elaboreze un raport temeinic privind
    situaţia drepturilor omului în Transnistria:

    Din
    nefericire, în această regiune a Republicii Moldova, de dincolo de Nistru, unde
    de aproape trei decenii autorităţile separatiste de la Tiraspol, susţinute de
    Federaţia Rusă încearcă să-şi menţină o influenţă nefastă asupra cetăţenilor din această zonă, cea
    mai afectată este comunitatea românească, care procentual reprezintă 40% din
    populaţia acestei regiuni aflată sub control separatist. Pe lângă aspectele ce
    ţin de discriminare, legate de educaţie, de dreptul la viaţă liberă într-o
    societate democratică, sunt şi alte drepturi restricţionate şi încălcate de
    către autorităţile separatiste.

    Şi tocmai pentru că formatul de 5+2 de negociere în ceea ce priveşte
    reglementarea conflictului se află într-un anumit blocaj, am cerut în plenul
    Parlamentului European să se sesizeze Serviciul de Acţiune Externă şi să
    redacteze un raport cu privire la situaţia drepturilor omului din această
    regiune. Pe baza raportului, voi încerca împreună cu colegi deputaţi din
    Parlamentul European din alte state, în mod special din ţările baltice şi nu
    numai, să pregătim o rezoluţie cu privire la situaţia din Transnistria în
    Parlamentul European, pentru că nu mai putem mima negocieri, care, din
    nefericire, sunt blocate, atât de Tiraspol, cât şi Chişinăul care nu înţelege
    că e nevoie de mai multă fermitate în a-i apăra pe cetăţenii Republicii Moldova
    din zona aceasta de conflict.

    Potrivit lui Eugen Tomac, trebuie dezgheţat procesul de negociere şi trebuie
    sporită încrederea între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Iar acest
    lucru se poate face inclusiv prin programe concrete pe care le poate finanţa
    UE. Pe lângă români, în Transnistria trăiesc şi minoritari ucraineni,
    minoritari de etnie rusă şi ei trebuie integraţi în statul Republica Moldova
    printr-un mecanism pe care UE îl poate implementa în acest proces de reclădire
    a încrederii, astfel încât să se deblocheze starea de conflict, mai spune Eugen
    Tomac.


  • 19.09.2019 (mise à jour)

    19.09.2019 (mise à jour)

    Procureur – L’ancienne cheffe du parquet anticorruption roumain, Laura Codruta Kovesi, devrait prendre la tête du nouveau parquet européen antifraude, après un vote jeudi, des représentants des Etats-membres, selon des sources européennes. La nomination devra encore faire l’objet d’un vote formel du Parlement européen qui a fait part déjà de son soutien. La candidate roumaine de 46 ans a recueilli 17 votes sur ceux des 22 Etats qui participent à cette nouvelle instance européenne, chargée de poursuivre les auteurs de fraudes au budget de l’UE, selon des sources européennes. Dans un message téléphonique sur une chaîne privée de télé, Mme Kovesi a affirmé que ce vote se veut une confirmation de la lutte menée dernièrement par tous les Roumains contre la corruption et en faveur de l’Etat de droit. Pour sa part, le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a affirmé que ce vote représente une victoire importante de la Roumanie.

    Assemblée – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, participera la semaine prochaine à la session de l’Assemblée générale des Nations Unies qui aura lieu à New York, a fait savoir jeudi l’administration présidentielle. A l’agenda de la session figurent aussi bien des aspects renvoyant à l’éradication de la pauvreté et à l’éducation de qualité, tout comme des aspects liés à l’inclusion et au climat. Lancée le 17 septembre dernier, la 74ème session de l’Assemblée de l’ONU dure un an et elle est considérée comme l’événement annuel de diplomatie le plus important.

    CEDO – La première ministre roumaine, Viorica Dancila, a reçu jeudi, à Bucarest, la visite du président de la Cour européenne des Droits de l’Homme, Linos- Alexandre Sicilianos, en visite en Roumanie. Les pourparlers ont porté sur les progrès enregistrés par la Cour en vue d’une amélioration de ses activités, notamment en ce qui concerne la réforme du système de la Convention européenne des Droits de l’Homme. L’occasion pour Mme Dancila de souligner la participation active des autorités roumaines à ce processus et la confiance que la Roumanie accorde à la Cour européenne des Droits de l’Homme de protéger les droits et les libertés fondamentales des citoyens. Pour sa part, Linos- Alexandre Sicilianos a apprécié la collaboration avec Bucarest.

    Centre – Le Centre régional européen d’agrométéorologie pour la sixième région de l’Europe, le premier de ce type du monde, sera mis en place en Roumanie, a annoncé jeudi l’Administration nationale de météorologie. Le centre qui deviendra opérationnel à partir de 2023 dispose d’un financement de 50 millions d’euros dont 85% alloués par Bruxelles et le reste par le gouvernement de Bucarest. Le centre se donnera pour principaux objectifs la surveillance et la prévention des phénomènes météo qui risquent de porter atteinte à la protection de la vie et des biens matériels.

    Météo – Une chute des températures sera signalée dans les 24 prochaines heures, notamment dans le nord et le nord-est du territoire, avertissent les météorologues. Dans le reste du pays, le ciel sera plutôt variable et des pluies éparses tomberont sur le centre et le sud-est. La giboulée fera son apparition en altitude. Les températures maximales iront de 13 à 23 degrés.