Tag: Cernauti

  • Jurnal românesc – 02.03.2022

    Jurnal românesc – 02.03.2022

    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Gheorghe-Florin Cârciu, a participat la o întâlnire online cu reprezentanții mediului asociativ românesc și cu profesorii de limba română din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa. “Ne dorim să aflăm permanent care sunt nevoile acestora în contextul războiului, cu scopul de a le putea oferi sprijinul material de care au nevoie”, a spus Cârciu. Departamentul transmite că, în prezent, lucrează la un program propriu de susținere a românilor din regiune la elaborarea căruia are nevoie și de sprijinul asociațiilor românești din străinătate. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.



    Preşedintele Asociaţiei “Basarabia” a românilor din regiunea ucraineană Odessa, Anatol Popescu, le propune autorităţilor române înfiinţarea unei direcţii speciale în cadrul Guvernului de la Bucureşti pentru tinerii etnici români din Ucraina şi operaţionalizarea unei celule de criză care să plaseze copii de etnie română din Ucraina în sistemul de învăţământ românesc. El le-a mulţumit românilor pentru solidaritatea de care dau dovadă în sprijinirea refugiaţilor ucraineni, care fug din calea războiului. “Mulţumesc România, mulţumesc poporului român că ne sprijiniţi, pentru că găzduiţi români din Ucraina, pentru că găzduiţi etnici ucraineni, etnici ruşi, etnici bulgari, etnici găgăuzi fugiţi din faţa tancurilor ruseşti şi care au nevoie pentru o perioadă nedeterminată de un acoperiş deasupra capului, de un pat pentru dormit, de o bancă şcolară, o rugăciune şi o masa caldă”, a mai spus Anatol Popescu.



    Scriitoarea Raluca Nagy cu romanul “Teo de la 16 la 18”, apărut anul trecut la Editura Nemira, a fost selectată drept candidatul României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură. Juriul naţional, alcătuit din Ruxandra Cesereanu, Bogdan Crețu și Radu Vancu, a apreciat că romanul ar putea interesa și convinge juriul final prin faptul că este “un adevărat tur de forță”. Născută în 1979, Raluca Nagy a studiat antropologie și sociologie la București, Rabat și Bruxelles. “Teo de la 16 la 18” este e-al doilea roman al său. Primul roman “Un cal într-o mare de lebede” a obţinut premiile pentru debut “Sofia Nădejde” şi Observator cultural și a fost nominalizat la Festival du Premier Roman de Chambéry, din Franța. Câștigătorul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediţia 2022, va fi anunțat pe 21 aprilie, la ceremonia de deschidere a Festivalului Cărţii de la Paris. Înființat în 2009 la inițiativa Comisiei Europene și finanțat prin programul Europa Creativă, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură urmărește să sprijine prozatoarele și prozatorii în curs de afirmare şi să atragă atenția asupra lor și asupra diversității culturale a UE.



    Expoziția “Cu alte cuvinte”, a artistului grafic Adrian Barbu, este deschisă în spațiul exterior al Bibliotecii Publice Voievodale din Cracovia, în Polonia. Proiectul tratează, prin intermediul artei grafice, expresii populare și urbane în limbile română și poloneză. Institutul Cultural Român de la Varșovia, organizator al manifestării, transmite că textele sunt prezentate în traducere lexicală sau literară, cu unele exemple de imposibilitate a conectării lor formale, într-un registru cu mare potențial de amuzament pentru publicul larg. Fiecare planșă conține o pereche româno-poloneză de expresii, cu enunț și ilustrații bilingve. Expoziția va rămâne deschisă până la 17 aprilie.



    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv și principalele institute culturale străine organizează, în perioada 1-18 martie, o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Francofoniei în Israel. Pe de o parte este vorba despre Festivalul de Film dedicat Francofoniei, care are loc, până pe 8 martie, la Cinematecile din Ierusalim și Holon. România este reprezentată de pelicula “Mikado” în regia lui Emanuel Pârvu. În cadrul manifestării vor fi proiectate şi filme din Franța, Canada, Elveția, Bulgaria, Irlanda, Belgia şi Grecia. Al doilea eveniment va avea loc, la 18 martie, la Institutul Francez din Tel Aviv şi va include standuri cu materiale informative de interes cultural, turistic și istoric aparținând țărilor participante. Standul românesc este organizat în colaborare cu Ambasada României în Israel.






  • Jurnal românesc – 01.03.2022

    Jurnal românesc – 01.03.2022

    Ministerul de Externe le
    recomandă insistent românilor să evite călătoriile neesenţiale în
    Rusia, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare să
    plece cât mai curând folosind zborurile comerciale încă disponibile.
    Potrivit
    MAE, cetăţenii români care doresc să părăsească teritoriul Rusiei au, la acest
    moment, rute alternative de deplasare prin intermediul curselor aeriene
    regulate, cu escală la Istanbul şi Dubai, sau pe cale rutieră prin Estonia. Totodată,
    Bucureştiul le recomandă românilor care se află pe teritoriul Federaţiei Ruse
    să îşi înregistreze neîntârziat prezenţa prin intermediul platformei
    econsulat.ro. Conaţionalii pot solicita asistenţă consulară la numărul de
    telefon al Ambasadei României la Moscova +7 499 143 04 27, +7 499 143 03 50, al
    Consulatului General al României la Sankt Petersburg +7 812 312 61 41 şi al
    Consulatului General al României la Rostov pe Don +7 863 283 10 15. Pentru
    situaţii de urgenţă există liniile telefonice speciale ale reprezentanţei
    diplomatice +7 916 017 98 82 şi ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg +7
    965 777 43 38 şi Rostov pe Don +7 909 437 72 22.




    Peste 700 de cetăţeni
    ucraineni dintre cei care au intrat în România după începerea agresiunii
    militare ruse asupra Ucrainei au solicitat azil în ţara noastră, a declarat
    ministrul de Interne, Lucian Bode
    . Presiunea este din ce în ce mai mare
    pe cele 6 centre de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, a
    spus Bode, care a arătat că, în prezent, gradul de încărcare al acestor centre
    este de aproximativ 70%. Executivul de la Bucureşti estimează că numărul de
    refugiaţi care intră în România, în urma conflictului din Ucraina, va depăşi foarte
    curând 100.000 de persoane dacă acţiunile militare vor continua la actuala
    intensitate. Potrivit guvernului, în situaţia în care războiul se va
    intensifica, România s-ar putea confrunta cu până la 50.000 de refugiaţi pe zi.
    În acest context, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a înfiinţat un
    centru telefonic integrat unde poliţişti de frontieră români, vorbitori de
    limbă ucraineană, sunt alături de dispecerii care preiau apelurile telefonice,
    non-stop, la numărul unic de informare al Poliţiei de Frontieră, 021.9590.
    Cetăţenii ucraineni care apelează acest număr de telefon primesc informaţii
    utile, în limba ucraineană, privind trecerea frontierei de stat, documentele
    necesare la intrarea în România, despre paşii de urmat în derularea
    formalităţilor pentru acordarea azilului sau orice alte detalii care îi pot
    ajuta să ajungă în siguranţă în România. Şeful Înaltului Comisariat al ONU
    pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, a anunţat că peste 500.000 de persoane au
    părăsit Ucraina de la începerea invaziei militare ruse. Principalele ţări spre
    care se îndreaptă ucraineni sunt Polonia, Ungaria, România, Republica Moldova
    şi Slovacia.




    Un chatbot care poate
    informa utilizatorii în caz de pericol a fost lansat în regiunea ucraineană
    Cernăuţi, transmite Agenţia BucPress.
    Aplicaţia conține informații despre deciziile administraţiei regionale
    şi despre situația militară din Ucraina, toate din surse oficiale. De asemenea,
    software-ul dispune de o hartă a adăposturilor din regiunea Cernăuți, numere de
    contact ale principalelor instituţii, adrese utile pentru voluntari şi pentru
    cei care vor să se alăture Forțelor Armate Ucrainene şi contacte utile pentru
    migranți, şi anume cum pot beneficia de ajutor sau de o locuință. Chatbot-ul
    regiunii Cernăuți este disponibil gratuit pe platformele online Viber și
    Telegram. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina, din care
    peste 180.000 în regiunea Cernăuţi.




    Expoziția Mărțișor:
    patrimoniu cultural românesc – patrimoniu cultural imaterial UNESCO este
    deschisă în perioada 1-7 martie la Centrul Cultural La Ferme Rose din Bruxelles
    .
    Manifestarea este realizată de Muzeul Județean Buzău, care deține și
    administrează un bogat patrimoniu tematic legat de tradiția Mărțișorului la
    români. Sunt expuse 12 panouri de mari dimensiuni cu imagini și text în limbile
    română, engleză și franceză despre acest obicei. Expoziția mai conţine vitrine
    cu mărțișoare şi va fi completată cu prezentarea a două filme documentare,
    aflate în patrimoniul Muzeului Județean Buzău, şi cu trei prelegeri în limbile
    engleză și franceză cu tema Mărțișorului la români, susținute de managerul
    muzeului buzoian, doctorul Daniel Costache, şi de muzeografii Mădălina Oprea și
    Raluca Brașoveanu. Mărțișorul a fost inclus în lista reprezentativă UNESCO a
    patrimoniului imaterial al umanității în 2017, în urma depunerii unui dosar
    comun de către România, Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord.


  • Jurnal românesc – 16.02.2022

    Jurnal românesc – 16.02.2022

    Secretarul de
    stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe-Florin Cârciu,
    va efectua prima sa vizită oficială în regiunea Cernăuți, Ucraina, în perioada
    19-22 februarie. Acesta are programate întâlniri cu reprezentanți ai
    instituțiilor publice din regiune în vederea deschiderii unui dialog
    constructiv și a unei bune colaborări cu scopul susținerii etnicilor români din
    această zonă. Totodată, şeful DRP va avea o serie de întrevederi cu
    reprezentați ai comunității românești din regiunea Cernăuți cu care va discuta
    despre educația în limba română și păstrarea identității lingvistice, culturale
    și spirituale românești. Departamentul anunţă că, pentru susținerea activității
    școlare a elevilor etnici români care învață în limba română sau în școli cu
    predare în limba română, delegația DRP va oferi laptopuri, tablete, ghiozdane
    complet echipate și materiale de promovare a valorilor culturale românești și a
    simbolurilor naționale. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în
    Ucraina, din care peste 180.000 în regiunea Cernăuţi.




    Românii care vin
    din diaspora şi vor să-şi deschidă o afacere în România ar trebui să
    beneficieze de punctaj suplimentar în cadrul noului program Start-Up Nation, a
    declarat preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi
    Mijlocii din România, Florin Jianu. Acesta a spus că a făcut câteva propuneri
    cu privire la grila noului program Start-Up Nation şi câteva criterii pe care
    le consideră necesare. Obligativitatea introducerii unui pachet de
    digitalizare pentru toţi întreprinzătorii. Apoi, să nu se mai facă diferenţă
    între Bucureşti, Cluj şi alte regiuni, aşa cum s-a făcut la ediţia a doua. Să
    se acorde un punctaj suplimentar pentru cei care vin cu contribuţie proprie. Să
    acordăm un punctaj suplimentar pentru cei care vin cu proiecte care contribuie
    la inovarea socială. Să acordăm punctaje suplimentare celor care se întorc din
    diaspora şi încep afaceri în România, a precizat Jianu. O finanţare
    nerambursabilă de maximum 200.000 de lei poate fi obţinută prin programul
    Start-Up Nation de companiile nou înfiinţate sau care, la data depunerii
    planului de afaceri, vor avea o vechime de cel mult trei ani. Banii pot fi
    folosiţi pentru achiziţia de echipamente tehnologice, produse software,
    mobilier, sau pentru achitarea cheltuielilor operaţionale, precum chirii,
    salarii sau promovarea online.




    Peste 200 de
    elevi s-au întors din străinătate pentru a-şi continua studiile în sistemul de
    învăţământ din Botoşani, a declarat, pentru agenţia Agerpres, şeful
    Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani, Ada Macovei. Aceasta a spus că, din
    cei 225 de elevi care în semestrul I al anului şcolar curent s-au întors la studii
    în Botoşani, 107 s-au înscris în ciclul primar, 82 în cel gimnazial, 34 la
    liceu, iar 4 la şcolile profesionale din judeţ. Inspectorul general a precizat
    că cei mai mulţi dintre elevii întorşi din străinătate, respectiv 135, provin
    din Italia, 21 din Anglia, 17 din Spania, 10 din Portugalia, 9 din Republica
    Moldova, 8 din Irlanda şi câte 7 din Belgia şi Franţa. Ada Macovei a arătat că
    majoritatea acestor elevi au revenit acasă împreună cu familiile lor care s-au
    repatriat.




    Yiddishkeit,
    seria culturii idiș, continuă la 17 februarie printr-un eveniment cultural
    dedicat scriitorilor israelieni Yenta Mash și Itzhak Panner, organizat de
    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Ambasada Republicii
    Moldova în Israel, Leyvik House din Tel Aviv și Asociația Scriitorilor și
    Jurnaliștilor de Limbă Idiș din Israel. Evenimentul va cuprinde o privire de
    ansamblu asupra creației artistice și a moștenirii culturale a celor doi
    scriitori, precum și prezentarea unora dintre cele mai semnificative opere
    literare ale acestora în limbile română şi idiş. Programul va include și
    proiecția unor fragmente video din interviuri realizate cu cei doi autori.

    Yenta Mash a fost una dintre cele mai cunoscute scriitoare israeliene de limbă
    idiș. Născută în Basarabia, a fost deportată de sovietici în Siberia împreună
    cu părinții. După 9 ani de muncă forțată, s-a întors în Moldova și s-a stabilit
    la Chișinău. În anii ’70 a imigrat în Israel. Povestirile ei au fost publicate
    în reviste de limbă idiș din Israel și SUA, iar opera sa literară a fost
    culeasă în patru volume. A fost laureată cu premiul național Itsik Manger în
    1999 și cu premiul Dovid Hofshteyn în 2002. Itzhak Panner și-a petrecut mare
    parte din copilărie și adolescență în Bucovina, unde și-a descoperit talentul
    și inspirația pentru scris. În timpul Holocaustului a fost
    deportat în Transnistria, alături de soția și fiul său. Supraviețuitor al
    Holocaustului, Panner a imigrat în Israel, împreună cu familia, în 1949, unde
    și-a continuat activitatea de prozator, poet și jurnalist.
    Yiddishkeit va avea loc la sediul ICR Tel Aviv și va fi difuzat în
    direct online pe pagina de Facebook a reprezentanţei culturale româneşti în
    Israel.


  • Jurnal Românesc – 08.02.2022

    Jurnal Românesc – 08.02.2022

    Reprezentanţii Ambasadei României la Copenhaga i-au vizitat pe soţii
    Rotundu în centrele de detenţie în care au fost plasaţi după ce s-au prezentat
    la spital cu bebeluşul lor în stare gravă, iar autorităţile daneze îi suspectează
    de rele tratamente aplicate minorului. Ministerul de Externe de la Bucureşti
    transmite că trimişii reprezentanţei diplomatice s-au asigurat că cei doi
    români îşi cunosc drepturile şi le-au furnizat un material informativ referitor
    la regulile cărora li se supun persoanele reţinute preventiv în Danemarca.
    Potrivit MAE, românii au spus că le sunt respectate drepturile în centrele de
    detenţie, că au avut întâlniri cu avocaţii şi că beneficiază de sprijinul lor.
    Ambasada la Copenhaga le-a confirmat celor doi că, în urma demersurilor, s-a
    reuşit emiterea certificatului de naştere românesc pentru Mathias Rotundu şi că
    a solicitat acordul privind vizitarea minorului la spital. Diplomaţii i-au
    informat pe părinţi că starea de sănătate a copilului lor este stabilă, le-au
    confirmat faptul că sunt în dialog permanent cu membrii familiei extinse, care
    şi-au exprimat disponibilitatea de a-l îngriji pe minor, şi au subliniat că au
    fost sesizate şi implicate şi instituţiile statului român cu atribuţii în
    asistenţa şi protecţia copiilor. Ministrul român al Familiei, Gabriela Firea, a
    declarat că le-a solicitat autorităţilor daneze identificarea unei soluţii
    comune pentru aducerea în România a copilului familiei Rotundu atunci când
    starea de sănătate a acestuia o va permite.




    Problema distrugerii muniţiilor din depozitele de la Cobasna, din
    Transnistria, a fost abordată din nou de preşedintele Republicii Moldova, Maia
    Sandu, în întâlnirea cu ambasadorul Rusiei la Chişinău, Oleg Vasneţov. Sandu a
    reiterat dorinţa administraţiei moldovene de a avansa în dialogul cu Moscova
    privind distrugerea muniţiilor stocate în depozitul din stânga Nistrului. În
    perioada sovietică, depozitul de la Cobasna reprezenta arsenalul strategic al
    Districtului militar Sud-Vest al URSS. După căderea Cortinei de Fier şi
    retragerea trupelor sovietice din ţările fostului Pact de la Varşovia, peste
    20.000 de tone de arme şi muniţii au fost depozitate aici. Preşedintele
    moldovean a cerut de mai multe ori îndepărtarea sau distrugerea arsenalului
    rusesc, despre care, într-un discurs susţinut în 2021 la a 76-a Adunare
    Generală a ONU, a declarat că reprezintă o amenințare pentru securitatea
    și mediul din regiune. Totodată, Maia Sandu a susţinut constant
    necesitatea retragerii complete și necondiționate a forțelor ruse staţionate în
    regiunea separatistă.




    Companiile de tehnologie româneşti aflate la început de drum, atât
    în ţară cât şi în diaspora, se pot înscrie până pe 28 februarie pentru a
    participa la Incubatorul European Startups Universe. Programul începe în luna
    martie, are o durată de 6 săptămâni şi se desfăşoară în paralel în România şi
    alte 10 ţări din Uniunea Europeană, respectiv Grecia, Spania, Croaţia, Cipru,
    Franţa, Ungaria, Italia, Luxemburg, Olanda şi Slovenia. Iniţiativa este
    susţinută oficial de comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură,
    educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, şi de Comitetul European al Regiunilor. În
    România, programul este implementat de ROTSA – Asociaţia Română a
    Startup-urilor de Tehnologie, o organizaţie non-profit care îşi propune să
    promoveze, să sprijine şi să reprezinte interesele noilor companii de
    tehnologie româneşti. Activităţile din cadrul programului vor avea loc online,
    iar fiecare echipă sau fondator de startup din UE va avea acces la oportunităţi
    de finanţare, posibilitatea de scalare în alte ţări ale Uniunii şi oportunităţi
    de a găsi noi clienţi. Programul de incubare va fi urmat de sesiuni cu
    investitori europeni de tip Business Angel, care oferă resurse financiare
    întreprinderilor aflate la început şi le îndrumă în procesul de creștere.




    Un muzeu al apiculturii urmează să fie deschis în localitatea
    Mihuceni din comuna Hliboca, în regiunea ucraineană Cernăuţi, transmite Agenţia
    BucPress. Proprietarii complexului turistic, unde va fi situat muzeul, au
    declarat că au început să colecționeze obiecte apicole vechi începând din 2018.
    Printre viitoarele exponate se numără o centrifugă pentru miere ce datează din
    1875 şi o piatră funerară pe care vechii apicultori o utilizau pentru a prinde
    roiul de albine din pădure sau câmp, dacă acesta nu se întorcea în stup.
    Lucrările de amenajare a Muzeului Apiculturii din Mihuceni sunt aproape de
    final, iar porţile acestuia urmează să fie deschise în primăvara acestui an.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Volumul
    Ecoul toamnei, ediție bilingvă, româno-ucraineană, semnată de poetul și
    jurnalistul Vasile Bâcu, în traducerea poetului ucrainean Vasile Vascan, a fost
    lansat la sediul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina
    Mihai Eminescu din regiunea Cernăuți. Interviu cu autorul.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Sărbătorile
    de iarnă (pe stil nou și vechi) la românii din Ucraina. Interviu cu Iurie
    Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Consevarea și
    Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernauți


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Valori
    comune în zona transfrontalieră Ucraina-România promovate prin cartea tipărită
    la Cernăuți, la cea de-a VIII-a ediție a Salonului Internațional de Carte
    Românească (3-4 decembrie 2021).

    Interviu cu dr. Marin Gherman, fondatorul
    Centrului Media BucPress, Cernăuți, coorganizator al evenimentului.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Cu obiectivul pe cei rămași în vatra strămoșească, acum aflată pe teritoriul Ucrainei. Interviu cu Mihai Grosu, fotograf, operator, inginer-montaj, cameraman și regizor TV. Are colaborări de rezonanță cu toate posturile de televiziune din Cernăuți, inclusiv cu Centrul Media Bucpress din Cernăuți, dar și cu posturi TV și online din România.


  • Jurnal Românesc – 20.08.2021

    Jurnal Românesc – 20.08.2021


    Patrimoniul Muzeului Național de Literatură Mihail Kogălniceanu din Chișinău este expus pentru prima dată la București într-o extraordinară expoziție de artă și carte la ARCUB. Proiectul intitulat Romanul românesc din stânga Prutului are drept scop familiarizarea publicului din România cu cinci romane ale scriitorilor basarabeni șaizeciști, romane care au schimbat fața literaturii din stânga Prutului, după un deceniu de proletcultism feroce, sau creionând, deja în anii 2000, în cheie satirică, istoria zbuciumată a Basarabiei. Este vorba despre: Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache, Zbor frânt de Vladimir Beșleagă, Biserica albă de Ion Druță, Venetica de Ariadna Șalari și Hronicul găinarilor de Aureliu Busuioc. Pentru o interacțiune mai strânsă cu opera literară promovată în cadrul acestui proiect cultural, sunt aduse de la Chișinău, în premieră pentru publicul român, manuscrise și obiecte care au aparținut scriitorilor basarabeni și care constituie fondul de aur al Muzeului Național de Literatură Mihail Kogălniceanu, de o valoare inestimabilă pentru cultură română. Alături de manuscrise și jurnale, sunt expuse portretele scriitorilor basarabeni, realizate în anii ’70 de cea mai importantă pictoriță a spațiului transprutean, Valentina Rusu Ciobanu, și de portretistul Glebus Sainciuc.



    La Cernăuți a fost lansată cartea Istoria românilor canadieni 1890-2020 de Ștefan Străjeri. Sosit din statul american Michigan, dar originar din Pojorâta Bucovinei, autorul a prezentat românilor din regiunea Cernăuți o istorie a unei comunități înstrăinate. Potrivit BucPress, volumul oferă informații prețioase despre românii emigrați din localitatea bucovineană Boian, despre modul cum aceștia și-au păstrat graiul și tradițiile. Evenimentul, organizat în cooperare cu Societatea Golgota a românilor din Ucraina, a fost moderat de Maria Toacă, coordonatoarea Bibliotecii Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina Mihai Eminescu din Cernăuți.



    Expoziția retrospectivă Mijlocace de expresieˮ de Cristina Weiss este deschisă, până pe 17 septembrie, la sediul ICR Tel Aviv. Prin colaje realizate prin broderie, Cristina Weiss își ilustrează crezul artistic. În fiecare cusătură introduc dorințele și rugăciunile mele. În zilele noastre, totul se salvează în cloud, așa că mă întreb, își va aminti cloud-ul? Broderia este cloud-ul meu privat, un fel de voință și testament pentru mediul apropiat, explică Cristina Weiss. Născută la București, Cristina Weiss a studiat din copilărie baletul și a performat la teatrul de operă din Galați. În 1965 a fost acceptată la Opera Națională Israeliană cu care a colaborat până la retragerea din activitate. În 1974 a studiat pictura și sculptura la Institutul Avni. În creația sa artistică este profund inspirată de Streichman, Howard Hodgkin și de pictorul român Ion Țuculescu.



    Vineri, 20 august – recital de vioară Tezaur al violonistului Sabin Penea în cadrul Festivalului Plazey, care se desfășoară pînă pe 30 spetembrie în parcul Elisabeth din Koekelberg, Bruxelles. Potrivit ICR, recitalul celebrează și onorează moștenirea muzicală unică a spațiului cultural românesc, atât de divers și contrastant. Sabin Penea a debutat în muzica clasică. S-a regăsit, recent, în stiluri din ce în ce mai diverse, de la muzica bizantină și otomană la jazz și funk-rock. Născut pe 5 aprilie 1988, în Tulcea, violonistul Sabin Laviniu Penea se poate mândri cu un traseu profesional interesant, el obținând licența și primul masterat în cadrul Universității Naționale de Muzică București, sub îndrumarea lui Gabriel Croitoru, după care a studiat sub îndrumarea Silviei Marcovici la Kunst Universität Graz în Austria. A câștigat, recent, Premiul I – categoria C, pentru violoniști născuți între ianuarie 1988 – decembrie 2001, la Concursul Internațional de Muzică Kreutzer, desfășurat în august 2021 la Liège, Belgia, surclasând 20 de finalişti din opt ţări. Laureat și la Plovdiv (Bulgaria) și St-Girons (Franța), a concertat alături de Orchestra Națională Radio și Young Famous Orchestra, împărțind scena cu nume mari, ca Dan Grigore, Mihaela Martin, Frans Helmerson, Răzvan Popovici, Diana Kettler, Alexander Sitkovetsky, în țări precum Grecia, Turcia, Elveția, Bulgaria, Croația, Italia, Austria, Germania, Franța, Belgia, Maroc și China. Face parte din ansamblul de muzică veche Anton Pann, ce explorează și recuperează repertoriul și stilistica practicată în spațiul românesc înainte de secolul al XIX-lea.



  • La microfon 09.08.2021

    La microfon 09.08.2021

    Vorbind şi scriind româneşte dincolo de o graniţă ori la Antipozi…



    1) “Cu bratzele-aripi” – o nouă carte, de această data de eseuri…. aşternute recent pe hârtie de către Ben Todică, scriitor, realizator de film cu aproape trei decenii de activitate mass-media (ca realizator al programului în limba română de la Radio 3ZZZ din Melbourne, Australia, şi al emisiunii în limba română de la Canalul 31 TV Melbourne (ambele – posturi comunitare etnice). Interviu cu Ben Todică;



    2) Centrul Bucovinean de Artă pentru Consevarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuţi, de la TV Cernăuți la Real TV, post tv online proiect realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Interviu cu Iurie Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Consevarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuţi (reluare):



  • Jurnal românesc – 05.08.2021

    Jurnal românesc – 05.08.2021

    ***Nu putem avea o
    Românie educată fără o salarizare mai mare a dascălilor
    , a declarat preşedintele
    Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo), Viorel Dolha,
    miercuri, în deschiderea Congresului Internaţional al Cadrelor Didactice române
    din ţară şi de peste hotare care se defăşoară la Oradea. Dolha a vorbit şi despre
    situaţia cadrelor didactice de etnie română din afara graniţelor României.


    În Republica Moldova, afirmă preşedintele AGIRo, este nevoie de sincronizare,
    adică este nevoie să lucreze Ministerul Educaţiei atât la programe şcolare, cât
    şi la manuale, astfel încât să se vorbească ‘pe-o singura limbă’. În Ungaria,
    românii sunt foarte puţini, vreo şapte sate, dar statul ungar le asigură
    drepturile cuvenite. Modelul Ungariei ar trebui cerut şi Serbiei. Sau mai bine
    modelul României, care tratează minorităţile excelent. Ar trebui să cerem
    Ucrainei, Serbiei, Bulgariei să aibă aceleaşi standarde pe care le are România
    ,
    a mai spus Viorel Dolha.

    Congresul are loc în perioada 3-6 august 2021. Cei
    peste 450 de dascăli discută
    la Oradea mai multe teme, între care: bune practici în învăţământul online,
    propuneri privind relaxarea programei şcolare, situaţia învăţământului în limba
    română în şcolile de peste hotare. Totodată, aceştia fac analize şi propuneri
    pentru proiectul România Educată. Programul evenimentului cuprinde workshop-uri,
    unde dascălii discută despre instrumentele de evaluare didactică, iar la
    Universitatea din Oradea, despre sistemul de învăţământ în Uniunea Europeană.
    În cadrul congresului este organizată şi o expoziţie, intitulată ‘Arc peste
    timp’, care cuprinde documente din perioada primului congres al dascălilor,
    găzduit tot la Oradea, în 1937.




    ***După un an de
    întrerupere, festivalul Young Euro Classic de la Berlin s-a reluat între 31
    iulie şi 15 august 2021 la celebra Konzerthaus. Orchestra Română de Tineret
    dirijată de Cristian Mandeal, solist Daniel Ciobanu – pian, este invitată pentru
    a şasea oară. Pe 7 august aceasta va sustine un concert cu piese C. Silvestri,
    D. Șostakovici, R. Schumann. Young Euro
    Classic este un festival creat special pentru orchestre simfonice de tineret.
    Concertele sunt concentrate pe repertoriul clasic şi contemporan.




    ***Liga Studenţilor
    Români din Străinătate, Uniunea Studenţilor din România, Federaţia Asociaţiilor
    Studenţilor în Medicină din România şi Asociaţia Tineretului ONU din România
    organizează, în perioada 20-24 august, Forumul Studenţilor Români de
    Pretutindeni. Evenimentul se va desfăşura în format fizic la Universitatea din
    Bucureşti, iar termenul limită de înscriere pentru participanţi pe site-ul
    fsrp.ro a fost 5 august. 100 de tineri vor avea ocazia de a dezbate timp de 5
    zile cele mai importante probleme cu care se confruntă societatea şi de a găsi
    soluţiile optime pentru rezolvarea lor. În cadrul a 6 comitete, fiecare compuse
    din 15-20 de studenţi, se va discuta despre combaterea abandonului şcolar,
    lipsa şi stigmatizarea educaţiei profesionale, programele învechite,
    supraaglomerarea şcolară, infrastructură educaţională, digitalizarea educaţiei,
    despre lipsa forţei de muncă, inegalitate, lipsa de capital sau lipsa
    investiţiilor. Alte teme vizează crearea unui spaţiu favorabil digitalizării
    administraţiei publice şi a mediului de afaceri, semnătura digitală, cartea de
    identitate digitală, strategia pentru promovarea României prin diaspora,
    întoarcerea studenţilor plecaţi la studii în străinătate, integrarea
    absolvenţilor de studii medicale în sistemul românesc şi educaţia sanitară a
    populaţiei. Potrivit organizatorilor, la finalul lucrărilor vor fi elaborate 6
    proiecte de acte normative ce vor fi înaintate instituţiilor cu putere
    decizională.


    ***Comuna Putna din
    județul Suceava, România, găzduiește, în perioada 2-7 august, ediția a XV-a a
    taberei tematice internaționale de artă plastică Lumina Nordului. Potrivit
    Monitorul-ului de Suceava, tabăra se adresează tinerelor talente în arta
    plastică, elevi ai școlilor de arte din țară, Suceava, Argeș, Bacău, Botoșani,
    Brăila, Gorj, Mureș, Satu Mare, și de la Cernăuți. Vicepreședintele Consiliului
    Județean Suceava Niculai Barbă, a declarat că la actuala ediţie participă
    16 tineri, care pe perioada acestui stagiu teoretic și practic de creație, vor
    realiza câte două lucrări, una inspirată din evenimentele de la Putna din 1871
    și ctitoriile lui Ștefan cel Mare, iar cea de a doua va avea ca temă
    Tradițiile în Bucovina. Vernisarea expoziției va avea loc sâmbătă,
    7 august, la Mănăstirea Putna.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    August 2021, lună competițională pentru elevii Școlii Populare de Arte și Civilizație Românească Ciprian Porumbescu din Cernăuți, care participă la concursuri muzicale în Bulgaria, Turcia, România, Italia și Ucraina.

    Interviu cu Iurie Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Consevarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuţi.

  • Jurnal românesc – 03.08.2021

    Jurnal românesc – 03.08.2021

    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni invită cetăţenii români care sunt plecaţi peste
    graniţele ţării sau care au rude stabilite în afara României să se implice în
    proiectul Luna Diasporei
    . Consiliul Judeţean Vrancea şi Biblioteca Judeţeană Duiliu
    Zamfirescuˮ Vrancea s-au alăturat acestui proiect guvernamental, adresând
    invitaţia celor aflaţi peste hotare de a lua parte la Concursul de fotografie
    cu tema Generaţii reuniteˮ.

    Concursul îşi propune diseminarea în rândul
    comunităţii locale şi naţionale a fotografiilor care redau momentele de
    reîntâlnire a membrilor familiilor românilor reveniţi, în concediu, în România.
    Fotografiile personale vor fi incluse într-un album foto care va fi postat pe
    pagina de Facebook a Bibliotecii Judeţene Duiliu Zamfirescuˮ Vrancea şi,
    respectiv, a Departamentului Românilor de Pretutindeni. Proiectul se derulează
    pe parcursul lunii august, lună tradiţională a revenirii românilor din diaspora acasă.


    Cu ocazia
    aniversării Zilei Limbii Române, sărbătorită în fiecare an la
    31 august, Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chișinău
    organizează Concursul on-line de poezie, proză și eseu adresat tinerilor
    iubitori ai limbii române, ediția a II-a.
    Acesta se adresează tinerilor cu
    domiciliul în municipiul Bălți și în raioanele Rîbnița, Briceni, Rîșcani,
    Glodeni, Sîngerei, Dondușeni, Soroca, Drochia, Telenești, Edineț, Fălești,
    Camenca, Florești, Ocnița, Soldănești, Rezina, Ungheni și este organizat pe
    două secțiuni: elevi de școală generală, ciclul gimnazial și elevi de liceu și
    studenți. Festivitatea de premiere va avea loc pe data de 31 august 2021, la
    Gala Limbii Române, organizată la Cetatea Soroca.


    În
    orașul Cernăuți, consiliul local a sprijinit decizia de a schimba numele și
    titlul câtorva școli. Decizia a fost luată în cadrul unei sesiuni
    ordinare, cu 22 de voturi ale deputaților, notează Agenția de știri BucPress.
    Este prevăzută, printre altele, o modificare ca
    gimnaziul nr.6 Alexandru
    cel Bun să devină liceul nr.6 Alexandru cel Bun, iar gimnaziul nr. 7 va
    deveni liceul Cernăuți nr.7.BucPress reamintește că, în 2017, deputații cernăuțeni au votat
    hotărârea privind atribuirea Gimnaziului nr. 6 din centrul regional cu predare
    în limba română a numelui Alexandru cel Bun.


    Cea de-a XI-a
    ediție a Festivalului Zilele filmului românesc/Muestra de cine rumano,
    organizat de Institutul Cultural Român de la Madrid, va avea loc în perioada 3
    august – 5 decembrie, informează ICR.
    Proiectul anual de promovare a
    cinematografiei românești, pe care ICR Madrid l-a inițiat în 2010 și care a
    devenit un punct de referință în rândul cinefililor interesați de
    cinematografia românească și în rândul profesioniștilor, își extinde, anul
    acesta, aria de acoperire, ajungând, în premieră, și la Santiago de Compostela.
    ICR notează că anul 2020 a fost unul plin de succese pentru cinematografia
    românească, în condițiile excepționale determinate de pandemie, care a
    schimbat formatul multor festivaluri de film. Filmul Malmkrog, al
    regizorului Cristi Puiu, de exemplu, a primit, în cadrul Festivalului de la
    Sevilla, atât marele premiu Giraldillo de Oro, cât și premiul pentru cel
    mai bun scenariu.

    În cadrul Festivalului Internațional de Film de la Gijón,
    trei producții românești au fost prezente în diverse secțiuni, printre
    acestea și Tipografic majuscul de Radu Jude. Festivalul va
    avea loc în opt orașe din Spania: Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla,
    Zaragoza, Oviedo, Tenerife și Santiago de Compostela. În condițiile speciale
    impuse de pandemie, cinematecile regionale din orașele menționate vor proiecta
    cinci filme recente, multe dintre ele cu numeroase premii la nivel
    internațional. Acestea sunt Malmkrog, regizor Cristi Puiu, Tipografic
    majuscul, regizor Radu Jude, Între chin și amin, în regia lui regizor
    Toma Enache, Cardinalul, regizor Nicolae Mărgineanu, și Cărturan
    de Liviu Săndulescu.


    Malmkrog, cel mai recent film semnat de Cristi Puiu,
    câştigător al premiului pentru regie în 2020 la secțiunea Encounters a
    Festivalului de film de la Berlin, rulează în cinematografele din Austria,
    începând cu data de 30 iulie.
    Cristi Puiu a debutat ca regizor în
    2001 cu filmul Marfa și banii, peliculă care a obținut mai multe premii
    internaționale. Unii critici de film consideră că acesta este filmul care a
    inaugurat noul val românesc în cinematografie. În 2013, a lansat Trois
    exercices d’interprétation, iar în 2016 a apărut filmul Sieranevada care
    a fost proiectat în premieră în competiția de la Cannes.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi


    Primul lectorat de limba română al Universității Ştefan cel Mare” din Suceava, deschis în 2014 în cadrul Universității Naţionale Iuri Fedkovici” din Cernăuţi, moment de bilanț. Participă: lector universitar dr. Gina Puică, titulara lectoratului de limbă română, a cărei misiune la Cernăuți se încheie în 2021.







  • Românii de lângă noi 21.07.2021

    Românii de lângă noi 21.07.2021

    Primul lectorat de limba română al Universității Ştefan cel Mare” din Suceava, deschis în 2014 în cadrul Universității Naţionale Iuri Fedkovici” din Cernăuţi, moment de bilanț. Participă: lector universitar dr. Gina Puică, titulara lectoratului de limbă română, a cărei misiune la Cernăuți se încheie în 2021.