Radio România Internațional

Tag: Cernauti

  • Jurnal românesc – 26.04.2023

    Jurnal românesc – 26.04.2023

    Fostul primar al comunei ucrainene Mahala, Elena Nandriş, cere
    administraţiei de la Bucureşti să se implice mai mult în apărarea intereselor
    populaţiei de etnie română din regiunea Cernăuţi. Ea şi-a manifestat îngrijorarea
    faţă de aplicarea noii Legi a învăţământului, care le impune şcolilor cu
    predare în limba minorităţilor să introducă, treptat, ore în limba ucraineană.

    Guvernul României ar trebui să se implice mai insistent în apărarea
    limbii noastre române, pentru că noi o pierdem şi nouă ne pare foarte rău. Noi
    iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o preţuim mai mult
    decât voi acolo. Noi am spus totdeauna: vrem să vorbim, vrem să cântăm şi să ne
    rugăm în limba noastră. Sunt 551 de ani de când suntem români. Şi acum, în
    câţiva ani, distrugem totul. Ne doare foarte mult. Mulţi din România nu înţeleg
    asta    , a declarat Nandriş pentru Agenţia de presă Agerpres.

    În comuna
    Mahala sunt două licee cu predare exclusiv în limba română, unul cu 411 elevi
    şi celălalt cu 320 de elevi. Începând din anul şcolar viitor, predarea în
    ucraineană devine obligatorie din clasa a 5-a. În primul an de gimnaziu, elevii
    trebuie să înveţe minimum 20% din materii în ucraineană, procentul crescând
    până la 80% în ultimii doi ani de liceu. Legea învăţământului a fost modificată
    în 2017, iar, într-o primă etapă a dispus ca şcolile cu predare în limba rusă
    să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învăţământ în ucraineană
    începând cu 1 septembrie 2020. Şcolile minorităţilor naţionale din Ucraina,
    care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, precum cea română, trebuie să
    introducă treptat limba ucraineană începând cu septembrie 2023.




    Ambasadorul României la Londra, Laura Popescu, a primit distincţia
    Diplomatul European al Anului în Regatul Unit al Marii Britanii şi
    Irlandei de Nord, acordat de revista Diplomat. Premiul i-a fost decernat în
    urma votului diplomaţilor acreditaţi la Londra, iar la ceremonie au participat
    peste 200 de membri ai corpului diplomatic şi oficiali britanici. Ambasada
    României transmite că, în discursul său, Laura Popescu le-a mulţumit colegilor
    de la misiunile diplomatice pentru foarte buna colaborare la Londra şi a
    apreciat că distincţia este şi rezultatul muncii întregii echipe diplomatice a
    României în Marea Britanie. Prima femeie ambasador al României în Regatul Unit,
    Laura Popescu este în prezent şi preşedintele Women in Diplomacy, o reţea care
    reuneşte femeile diplomat din Londra. În acest context, a vorbit despre noua
    generaţie de femei ambasador ale României şi despre rolul important şi
    contribuţia pozitivă a femeilor în diplomaţie. Anul trecut, premiul pentru
    Diplomatul European al Anului i-a fost decernat ambasadorului Uniunii Europene
    în Marea Britanie.




    Senatul a adoptat propunerea legislativă care prevede ca diplomaţii
    români să fie obligaţi să cunoască cel puţin două limbi străine, dintre care
    una să fie engleza sau franceza. La votul pentru modificarea Legii 269/2003
    privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României s-au înregistrat
    94 de voturi pentru şi o abţinere. Iniţiatorii proiectului
    legislativ, un grup de parlamentari ai Uniunii Salvaţi România, susţin că
    interesele României în străinătate trebuie să fie reprezentate de un corp de profesionişti
    pregătiţi la cele mai înalte standarde. Multilingvismul este o politică
    asumată la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, în sensul în care ni se
    arată clar din poziţia Comisiei Europene că stăpânirea limbilor străine joacă
    un rol vital în sporirea capacităţii de inserţie profesională a mobilităţii
    (…). Multilingvismul asigură instrumentele uzuale de lucru şi desfăşurarea
    corespunzătoare a activităţii corpului diplomatic şi consular    , au
    precizat senatorii USR în expunerea de motive. Propunerea legislativă va intra
    acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.




    Unsprezece cetăţeni români şi un membru de familie, cetăţean
    sudanez, au fost evacuaţi din Sudan în Djibouti cu două zboruri organizate de
    autorităţile franceze şi sudaneze, transmite Ministerul român de Externe. Opt
    români şi sudanezul membru de familie au părăsit deja statul est-african cu un
    zbor militar organizat de autorităţile elene cu destinaţia Atena, iar un alt
    român s-a deplasat pe cont propriu în Egipt şi a solicitat asistenţă consulară
    Ambasadei României la Cairo. Ambasadele României la Addis Abeba şi Cairo menţin
    în atenţie situaţia altor 14 cetăţeni români şi 2 membri de familie, cetăţeni
    sudanezi, care intenţionează să părăsească pe cale rutieră Sudanul şi să intre
    în Egipt. Ambasada României la Addis Abeba arată că în Sudan se mai află 11 de
    cetăţeni români şi 4 membri de familie sudanezi şi egipteni, care au solicitat
    sprijin în vederea evacuării. Bucureştiul reiterează recomandarea fermă
    adresată tuturor românilor care se află pe teritoriul Sudanului să se adreseze
    urgent Ambasadei României la Addis Abeba şi să comunice coordonatele proprii,
    dacă nu au făcut-o deja, pentru a putea fi contactaţi în caz de necesitate.
    Ambasada poate fi contactată la telefonul +251 116 62 26 75. De asemenea,
    pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii
    diplomatice +251 935 35 00 59.


  • Constantin Flondor, co-fondator al grupărilor 111, Sigma şi Prolog

    Constantin Flondor, co-fondator al grupărilor 111, Sigma şi Prolog

    Constantin Flondor, artistul născut la Cernăuţi, care trăieşte la Timişoara, co-fondator al grupărilor de referinţă pentru arta românească 111, Sigma şi Prolog, decorat cu Ordinul Meritul Cultural, distins cu Premiul Academiei Române, fost profesor şi decan al Facultăţii de Artă de la Universitatea de Vest din Timişoara, fost profesor invitat la Sommerakademie Beratzhausen din Germania. Refugiat în anii `40 împreună cu familia din calea ruşilor la Bucureşti, Constantin Flondor este descendent, pe linie paternă, al lui Iancu cavaler de Flondor, care a avut un rol important în Unirea Bucovinei cu Regatul României din 1918, iar pe linie maternă – al lui Nicolai Ivasiuc, pictor bucovinean onorat de ucrainieni.



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    FAC – Ministrul di Externe ali Românie, Bogdan Aurescu, lia parti adză la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (FAC) a curi nicukiru easti Bruxelles. Uidisitu cu un comunicat di presă a Ministerului di Externe, muabeţli va s’aibă tu amprotusa agresiunea ali Rusie tru Ucraina, iara ministrul di Externe ali Ucraină, Dmytro Kuleba, va s’llia parti tru format vidioconferință. Tru ţi mutreaşti invadarea ali Ucraină di cătră Rusia, ministrul Aurescu va s’reafirmă ananghea ta s’ducă ninti asistența multidimensională acordată di UE ti Ucraina, maxus tra s’treacă tru sigurlăki sezonlu araţi și tra s’da asistență militară armatăllei ucraineană pritu Facilitatea europiană ti irini. Oficialu român va s’caftă, tutunăoară, tra s’bagă năi sancțiuni contra ali Rusie și agiutoru suplimentar tră văsiliili terțe zñiipsiti di consecințili a polimlui. Uidisitu cu Ministerului di Externe, oficialii europini va sfacă analiză, tutunăoară ti ateali ditu soni evoluții ditu Iran, Muntenegru, Afganistan și Venezuela, cum și lansarea a misiunillei UE tru Armenia. UE va s’acționeadză tru harea di observator și va s’dimăndă ti evoluțiile di pi ningă sinurlu armeno-azerianu, tru licşurarea a procesului di normalizari a ligăturlor anamisa di ateali dauă stati pritu misuri di anvărtuşeari a pistipsearillei.



    CERNAUȚI – Cernăuți poati s’hibă prota regiune ali Ucraina cari implementeadză un program ţi ari scupolu s’reintegreadză persoanele strămutate năuntru, la aproapea un an di la ahurhita ali aputruseari arusească. Protili cilăstăseri cu cari s’ampulisescu arifugațllii di itia a polimlui includ accesul la serviţii suţiali, casi și locuri di lucru pi lungu kiro. Tra s’lă agiută, Kiev lansă aestu program di reintegrare, cari va s’hibă implementat prota Cernăuți, iu ministrul ucrainean tră Reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, Irina Vereșciuk feaţi ună vizită tu bitisita a stămănăllei tricută. Oficialu ucrainean spusi că aesta va s’hibă un proces complicat, di itia că integrarea persoanilor strămutate intern nsimneadză multu ma multu andicra di furnizarea di servicii sociale. Di la ahuhrita a polimlui, pisti 100 di ñilli di ucraineni s-mutară Cernăuți, cari easti până tora goala regiune ali Ucraina cari nu fu zñiipsită di atacuri ili bombardamente. Ditu aești, majoritatea eara pi calea cata România, acă ună parti di elli aleapsiră s’arămână. Pisti 30 di fabrici ditu estul ali Ucraina ș’rialara producția aoa.



    OPEN-UL AUSTRALIAN – Preacllea româno-elvețiană adrată ditu Monica Niculescu și Viktorija Golubic agioacă adză tru optimile di finală di dublu feminin di la Australian Opin cu Storm Hunter ditu Australia și Elise Mertens ditu Belgia, cap di serie a patra a compitiție. Tut tru optimile di finală, Gabriela Ruse ditu România și Marta Kostiuk ditu Ucraina va s’agioacă cu preacllea integrală cehă Miriam Kolodziejova și Marketa Vondrousova. România numata ari agoiucători tru compitiția di simplu.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Jurnal Românesc – 20.12.2022

    Jurnal Românesc – 20.12.2022

    Șeful Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Ruslan Zaparaniuk, s-a întâlnit cu președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, notează BucPress. Cei doi oficiali au discutat despre modalitățile de a rezolva problema cozilor de camioane de la granița ucraineano-română și au luat în considerare posibilitatea optimizării trecerii camioanelor la punctul de control Porubne-Siret. Atacurile aeriene asupra infrastructurii ucrainene influențează negativ funcționarea punctelor de control. Din cauza lor sunt afectate mijloacele tehnice și dispozitivele responsabile de controlul mașinilor la trecerea frontierei”, a subliniat Ruslan Zaparaniuk. Pentru a rezolva problema cozilor, se planifică sporirea numărului de lucrători la punctul de control. De asemenea, Zaparaniuk și Flutur au convenit asupra organizării unei întâlniri în timpul căreia se va discuta despre perspectivele deschiderii punctului de control Bila Krînîțea-Climăuți.



    Guvernul de la București a aprobat, luni, un memorandum care vizează negocierea şi semnarea unui acord guvernamental România-Ungaria pentru racordarea a două drumuri expres, în vederea asigurării unui trafic rutier fluent între cele două ţări. Potrivit unui comunicat de presă, prin actul normativ aprobat, se creează condiţiile necesare asigurării unei legături directe prin racordarea drumului expres Salonta (frontiera de stat de pe teritoriul României) cu drumul expres Bekescsaba – Mehkerek (frontiera de stat de pe teritoriul Ungariei). În baza acordului, se va înfiinţa un grup de lucru la nivel de experţi care se va reuni alternativ, pe teritoriile celor două state. La reuniunea grupului pot participa specialişti în domeniul proiectării, construirii, întreţinerii şi managementului de drumuri şi poduri. Autorităţile competente în implementarea acordului sunt Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, pentru partea română, şi Ministerul condus de ministrul însărcinat cu activitatea de Transport, pentru partea ungară.



    Reprezentanţii Ambasadei şi ai Consulatului General de la Madrid au participat, săptămâna trecută, la invitaţia bisericilor şi asociaţiilor de români, la spectacole de colinde tradiţionale care desăvârşesc atmosfera de Crăciun. La spectacolul oferit la Villanueva de la Canada, pe 17 decembrie, de copiii români îndrumaţi de preotul Ciprian Vasile Chidu au participat inclusiv primarul localităţii şi mai mulţi consilieri locali, iar pe 18 decembrie, la Getafe, 11 grupuri de colindători din diferite parohii de pe plan local au încântat publicul numeros prezent la Festivalul de colinde şi datini de Crăciun Bun eşti, Doamne, bun!ˮ, ediţia a 10-a. Totodată, la sediul Consulatului General de la Madrid şi al misiunii diplomatice, gazdele au primit colindul Ansamblului Someşul şi al Ansamblului Bisericii şi Corului Rapsozii Dunării. Sărbătoarea Naşterii Domnului să ne inspire să fim mai buni unii cu ceilalţi, să fim mai uniţi ca şi comunitate şi să promovăm împreună minunatele datini româneşti, deoarece un popor este puternic atunci când are tradiţii, a declarat ambasadorul George Bologan, în cuvântul de bun-venit adresat colindătorilor. Şi în perioada 20-22 decembrie, sunt așteptați colindători la sediul Ambasadei României în Spania.



    Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția organizează, până pe 8 ianuarie 2023, expoziția de pictură Călătorie imaginară a artistei Manuela Holban, informează ICR. Expoziția cuprinde lucrări de pictură din creația recentă a artistei, cu referiri la elemente vizuale prezente în pictura renascentistă și barocă, interpretate în manieră personală. Manuela Holban s-a născut și a studiat în România. În prezent, trăiește și lucrează în Statele Unite și în Israel. În picturile sale, artista include referințe culturale din istoria artei universale, în special din Renaștere și Baroc. Este reprezentată de Gallery Chiz din Pittsburgh, Pierogi 2000 din New York, Muse Gallery din Columbus și Maria Pestana, Madrid. Potrivit curatorului Roxana Martin, picturile Manuelei Holban sunt opere de artă senzuale, misterioase, evocatoare. Imaginile ei vorbesc despre secrete ascunse, despre emoții private, poate și despre durere. Trebuie să te întrebi ce se află în spatele măștilor, ce se reflectă, cu adevărat, în oglinziˮ. În această iluzie în care Holban ne transportă, mai spune Roxana Martin, totul va dispărea din nou, pe măsură ce felinarul magic se estompează, lăsând pentru noi o lume a umbrelor atemporale.






  • Jurnal românesc – 01.12.2022

    Jurnal românesc – 01.12.2022

    Muzeul Național de Istorie a României expune, la sediul din Bucureşti, cu prilejul Zilei Naționale a României, 01 decembrie, un bun cultural aparte: Albumul Marii Uniri realizat de fotograful Unirii, Samoilă Mârza. Exemplarul este dedicat lui Vasile Goldiș, un artizan al Marii Unirii. Piesa de patrimoniu expusă are o istorie aparte, fiind realizată de Samoilă Mârza special pentru Vasile Goldiș, având pe copertă titlul de Album”, numele lui Vasile Goldiș și anul 1918. Este expusă şi o brasardă tricoloră, păstrată împreună cu albumul, o fâșie de pânză albă, având cusut pe ea steagul tricolor pe care este inscripționat, cu cerneală, anul 1918”, brasardă purtată la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Curatoriată de dr. Cristina Păiușan-Nuică, cercetător în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, micro-expoziția Albumul Marii Uniri este disponibilă publicului vizitator la Muzeul Național de Istorie a României , până duminică, 4 decembrie 2022.



    Institutul Cultural Român organizează timp de trei săptămâni, între 21 noiembrie și 10 decembrie, 50 de evenimente care marchează, în 31 de orașe din străinătate, Ziua Națională a României. Evenimentele organizate de ICR prin reprezentanțele sale din străinătate și prin Direcția Relații Internaționale au loc în colaborare cu misiunile diplomatice ale României din țările de reședință. Două dintre evenimentele care debutează chiar de 01 decembrie, Ziua Naţională a Românie sunt, la Madrid, unde în perioada 1 – 19 decembrie se desfăşoară expoziția de arhitectură Femeia care sunt. 7 arhitecţi din România și operele lor” organizată de ICR Madrid în colaborare cu Consulatul General al Românieidin Bilbao și Consulatul Onorific din Cantabria la Centrul Cultural Ramón Pelayo. Şi un alt eveniment care debutează pe 01 decembrie şi se încheie pe 4 decembrie are loc la Varșovia. Institutul Cultural Român de la Varșovia și Centrul Național al Cărții organizează standul românesc la cea de-a 30– a ediție a Târgului Cărților Bune de la Wrocław, care are loc la Sala Centenarului, una dintre capodoperele modernismului din acest oraș. În cadrul standului este prezentată cartea tradusă din limba română prin programele de traducere și publicare ale ICR — TPS și Publishing Romania –, traduceri din filosofia, eseistica și istoriografia românească, dar și cărți cu tematică românească publicate de autori polonezi și cărți de interes turistic.



    Ziua Naţională a României este sărbătorită şi în Ucraina, la Cernăuţi, oraşul ce reprezintă centrul comunităţii româneşti din ţara vecină. Însă, din cauza războiului, ceremoniile din acest an vor fi restrânse, a declarat, pentru Radio România Actualităţi, consulul general al României la Cernăuţi, Excelenţa Sa, Irina-Loredana Stănculescu. Bucuria întâlnirii de Ziua Naţională a României îi va reuni pe românii din Ucraina pentru a depune flori la statuile lui Mihai Eminescu şi a lui Taras Şevcenko. De asemenea, vor fi aprinse lumânări pentru eroii ucraineni şi ucraineni de origine română căzuţi în războiul care macină, în prezent, ţara vecină, Ucraina.



    Vineri, 2 decembrie, Ambasada României în Statele Unite ale Americii și Institutul Cultural Român din New York organizează, împreună Muzeul Victimelor Comunismului din Washington, un eveniment special dedicat Revoluției Române din 1989, marele moment de cotitură al istoriei noastre recente, care a condus la transformarea României dintr-o dictatură izolată şi represivă, într-un stat democratic şi conectat internațional, în plină dezvoltare, parte a NATO și a Uniunii Europene. Intitulat Libertatea în bătaia puștii: Revoluția română din 1989” și desfășurat sub patronajul ambasadorului României în Statele Unite, Andrei Muraru, care va susține un cuvânt de deschidere împreună cu ambasadorul Andrew Bremberg, directorul Muzeului Victimelor Comunismului, evenimentul îi reunește pe câțiva dintre cei mai importanți istorici și analiști ai fenomenului comunist în România și Europa Răsăriteană. Muzeul Victimelor Comunismului, deschis anul acesta în centrul capitalei americane, este primul muzeu din lume dedicat atât istoriei comunismului, cât și statelor care încă se mai revendică de la ideologia comunistă, prezentate prin expoziții tematice, filme, dezbateri și publicații. Instituția funcționează și ca un memorial dedicat celor și-au pierdut viața sau au suferit sub aceste regimuri devastatoare, care au comis crime în masă, persecuții și au impus politici aberante, generatoare de distrugeri sociale, economice și culturale aproape ireparabile.






  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Portret
    de dascăl – conferențiar universitar dr. Cristina Paladian, șef al Catedrei de
    Filologie Română și Clasică, Universitatea Națională Iuri Fedkovici, Cernăuți.



  • Franz Liszt, voltă tru văsiliili române

    Franz Liszt, voltă tru văsiliili române

    Tru 1846, pianistul și compozitorlu Franz Liszt — ţi eara ună ţelebritate internațională tru aţelu kiro – ș-ahurhi aţea ditu soni mari voltă a lui europeană tru partea sud-estică a continentului.


    Cu aestă furñie, ţănu recitaluri, anamisa di alţă căsăbadz, și tru Viena, Sibiu, București, Iași, Cernăuți, Constantinopol, Odessa, dimecu ş-bitisi volta tru Rusia țaristă. Tru andreu 1846, agiundzea București, tru capitala Țarăllei Românescă, iu fu aştiptatu di marli kihăe Mihai Ghica și iu, tru yinaru 1847, vrea s’concerteadză tru pălatea a domnitorlui Gheorghe Bibescu. Tru capitala Țarăllei Românească, cosmopolitlu muzician s’adună cu ună societati ahoryea, mplină di uspiţălle și ciudioasă, cari nica naviga anamisa di orientul predominantu până atumţea și occidentul cari ahuhrea s’hibă aştiptat tru casili a elităllei, prota ş-prota. A deapoa elita — neise kihăeadzlli și burghezia ţi ghiuşbilea acăţa ñiedzu — agiumsi pi hopa di modernizari, maxus, pritu cilimeañilli ţi avea ahurhită cu ună praxi occidentală și ahurhea s’hibă vidzuţ ca entităț individualizate, nu maş tu harea di clirunomlli miniaturali ali tradiție pi torlu a părințăloru. Nicoleta Roman, istoric specializat ti secolul XIX, cundilleadză turlia tru cari s-alăxiră gusturli artistiţi și praxea a cilimeañiloru tru Moldova și Țara Românească, tru prota parti a secolui XIX.


    Nicoleta Roman. Tru secolul XVIII va-lli videmu aeşţă cilimeañi reprezentaț tru tablourli votivi purtânda ună turlie idyili strañe cata cum purta părințălli a lor, ama tru format ma ñic tra să spunu aesta. Ti aţea tablourli votive reprezintă un izvuru extraordinaru tra să studiadză aparența a cilimeañiloru ditu elită. Deapoa turlia tru cari elli eara prăxiţ: cama multu acasă cu profesori cari, tu inşita di secolu XVIII, yinu maxus ditu mediul gărţescu, di itia că eara prezenti dumniili fanariote, ama cu treaţirea cătă secolul XIX, profesorlli suntu francezi, pțăñi ditu elli ghirmañi și nica ma pţăñi englezi. Practic aeșţă profesori aduc cultura occidentală cătră spațiul sud-est european și cătră văsiliili români, iara părințălli cilăstăsescu s’află ună ziyă anamisa di aesti influențe. Avem deapoa burghezia tru formare cari ari ca motor maxus prămătefţălli cari cilăstăsescu multu di multu tra s’cacaţă torlu ti atea ţi vedu tru familiili princiare ică la kihăeadz. Și atumţea investescu tru cilimeañi, tru praxea a lor ică tru aparența ali praxi. Și aesta diferențiadză aestă ficiurami ali elită și ali burghezie andicra di cilimeañilli di la hoară.


    Alăxearea a paradigmăllei educaționale cadealihea că aduţi, și ună alăxeari a gusturilor estetiţi. Ti aţea, un reprezentantu pritu excelență ali muzică occidentală cata cum Franz Liszt s-hărsi di multu succes la București și Iași. Tru capitala ali Moldovă, cătă iu ankiseaşti tru yinaru 1847, kinduri tru casa a vistierniclui Alecu Balș iu deadi și un recital tra cari ălli si adusi nica di Paris un pian Erard. Instrumentele profesioniste di aestă turlie s’pari că nica eara cu ixiki tru văsiliili române, tu aţelu kiro. Publicațiile a kirolui, iu angrăpsea tinirlli intelectualii cari vrea s’llia parti la revoluția ditu 1848 și s’alumtă tră modernizarea a văsiliillei, aprukea articoli di alăvdari şi tiñie ti Liszt. Tru arada lui, artistul “profita” cu arastea a turneului a lui di avea şi sinferu ti foclorlu românesc și andreapsi ligături cu compozitorlli autohtoni, cum vrea s’hibă cu aţelu cari angrăpsi muzica tra Hora Unirillei, di agiumsi himnul a protăllei uniri ditu 1859. Nicoleta Roman:



    Lizst mi arisi multu di multu di itia că el nkisi volta pritu tută Europă di Sud-Est și avu furteaţa tra s’ţănă keptu dinintea a unlui program di concerte multu ancărcatu. Easti ţiva ti ciuduseari şi tiñiseari tru aţea epocă, pi aţea ilikie, căţe avea aproapea 40 di añi. Aestu şingiru di concerte tru Sud-Estul ali Europă easti aţea ditu soni ţi va u facă cu aestă furteaţă și mini ălu vedu ca hiinda personajlu cari ancurpilleadză nai cama ghini andamasea anamisa di Vestu și Estu. El easti un produs cadealihea a culturăllei occidentală, ama ari ună arăzgă ţi lu-agiută s’akicăsească Europa de Sud-Est. Tutunăoară tru concertele a lui nu alasă nanăparti elementul local și-lu videm colaborânda cu compozitorlu Alexandru Flechtenmacher ili cu alti personalităț di la noi.



    Hiinda un mari sinfirisitu ti folclor sud-est european, pi cari lu-ari şi prilucrată tru compozițiile a lui, Franz Liszt lli-ari audiată, s’pari, tru Văsiliili Române și pi niscănţă di rapsozlli populari cu anami tru epocă, cata cum Barbu Lăutarul. A deapoa, dukimăsitu ti anamea a lui și nihiinda cilăstisitoru ti păradz, Liszt ștea s’aproaki și publiclu ma puțănu avut. Nicoleta Roman. Putemu să spunem că avea purtaticlu a unlui star. Ștea cari easti și căte ari ananghi di succesu. Tamam haristusită a stilului a lui și a turliillei tru cari cânta putea s’agiungă la sensibilitatea a iţi kihăe ică a sultanlui, di itia că fu și la Constantinopol. Ama aprăftăsea s’emoționeadză și persoanili ma puțănu avuti. Tamam ti aesta eara ahât căftatu, căte ștea s’facă spectacol tru perioada 1846-1847 cându eara vinitu aoa. Tutu cu tutu, avu vazi, fu aclamat și sălliurli fură mplini. Lipseaşti ama să spunem că el cântă ahât tra elită, ama feaţi concerte și tra persoane cari viniră gratuit ică intrară fără s’păltească un tadi păhă.


    Nkisinda di Iași, după un şcurtu popas tru căsăbălu-portu la Dunăre, Galați, Franz Liszt ankisi ma largu cătă Constantinopol (Istanbul) și Odessa.


    Autoru: Christine Leşcu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Jurnal Românesc – 08.08.2022

    Jurnal Românesc – 08.08.2022


    La Suceava a avut loc o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii istorice din regiunea Cernăuţi. Autorităţile române, împreună cu misiunile diplomatice şi consulare în Ucraina, vor continua eforturile de susţinere a elevilor români care sunt înscrişi în şcolile cu predare în limba română ca limbă maternă sau cu predarea unor materii în limba maternă. De asemenea, vor fi achiziţionate în continuare tablete pentru a sprijini profesorii de limba română, dar şi elevii etnici români din şcolile româneşti din Ucraina, informează Departamentul pentru românii de pretutindeni.



    Consiliul Național al Românilor din Ucraina, uniune civică ce întrunește 20 de ONG-uri și instituții de presă din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev, a solicitat din nou autorităților ucrainene să recunoască inexistența limbii moldovenești” și să anuleze ordinele privind introducerea cotelor de limbă ucraineană în școlile cu predare în limba moldovenească”, scrie BucPress.


    CNRU solicită revenirea școlilor din sudul Basarabiei începând cu 1 septembrie 2022 la sistemul de predare în limba română, după cum a fost anterior anului 1998, când, împotriva voinței părinților, elevilor și profesorilor, instituțiile de învățământ secundar au fost trecute din oficiu la predarea în limba moldovenească”.


    Sperăm că pacea va veni în fiecare casă ucraineană cât mai curând posibil. În ciuda războiului, procesul democratic și progresul Ucrainei pe drumul către UE trebuie să avanseze”, se arată în memoriul Consiliul Național al Românilor din Ucraina, care își exprimă sprijinul deplin față de Ucraina ca stat ce se apără de agresiunea militară neprovocată a Rusiei, reamintind totodată că introducerea cotelor lingvistice pentru școlile cu predare în limba moldovenească” contravine angajamentului Ucrainei de a respecta Opinia Comisiei de la Veneția privind art. 7 din Legea Educației. De asemenea, potrivit memoriului adresat autorităților ucrainene, CNRU solicită — nu pentru prima dată — unificarea programelor de învățământ pentru școlile cu limba română de predare din regiunea Odesa cu programele respective pentru școlile din regiunile Cernăuți și Transcarpatică, școli care în prezent sunt împărțite artificial în instituții de învățământ cu limbi de predare presupuse a fi diferite: română/moldovenească”.



    Legislaţia românească din prezent este depăşită în ce priveşte reintegrarea în sistemul de învăţământ a copiilor reîntorşi din străinătate şi nu răspunde tuturor problemelor cu care se confruntă cei din diaspora, a declarat sâmbătă, în conferinţa Importanţa învăţării limbii române”, organizată la Braşov, deputatul Valentin Făgărăşianu, preluat de Agerpres. El a afirmat că proiectul noii legi a educaţiei integrează toate probleme legate de diaspora”, însă a remarcat că va trebui să treacă o perioadă de timp după adoptare pentru a se vedea cum poate fi aceasta aplicată”.


    Am solicitat nişte statistici pentru ţările cu comunităţi însemnate de români – vorbim de Spania, Italia, dar şi de Marea Britanie, unde, în ultimul timp, a crescut considerabil numărul de români, putem vorbi şi de Germania, de Austria, unde începe să crească numărul lor. Am vorbit cu ambasadori români, care ne-au promis că ne vor da o evaluare cât mai clară a numărului de români, cu câţi copii sunt înregistraţi aceştia. Avem un număr despre care se vorbeşte, nu este sigur, între 4,5 şi 9 milioane de români. (…) Este un proces care durează, (…) dar sper ca, într-o perioadă destul de scurtă, trei – şase luni, să avem nişte statistici cât de cât exacte”, a precizat Valentin Făgărăşianu, conform căruia copiii familiilor care se întorc în România din străinătate se confruntă atât cu probleme ce ţin de limbă, cât şi cu unele legate de diferenţele între sistemul de învăţământ românesc şi cel din ţara din care au plecat – ca de exemplu cei ce vin din Italia, unde Fizica şi Chimia se învaţă abia în clasa a IX-a, iar la noi începe să fie predată în ciclul gimnazial.


    Conform lui Făgărăşianu, o altă problemă ţine de formarea cadrelor didactice care se ocupă de aceşti copii în România, dar şi de sprijinirea celor care predau limba română în diaspora.



    Românii din oraşul italian Settimo Torinese, situat în apropiere de Torino, vor avea propriul lăcaş de cult, scrie Basilica.ro. Primăria orașului Settimo Torinese, prin persoana doamnei primar Elena Piastra a oferit cu titlul gratuit pe o perioadă de 99 de ani un teren de 5.000 de metri pătrați pentru construcția unei biserici, a unui centru polifuncțional destinat unui paraclis, a activităților cu tinerii și a casei parohiale”.


    Spațiul este menit să devină un punct de referință pentru întreaga comunitate românească din zona Settimo”, se precizează pe site-ul Episcopiei Italiei.


    În Parohia românească Settimo Torinese Sf. Ioan de la Râsca și Secu” sunt susţinute săptămânal numeroase ateliere de muzică psaltică, pictură, chitară, hand-made, cât și ore de limba română, istorie și geografie, dedicate tinerilor. De asemenea, au fost formate din membrii parohiei două coruri psaltice care dau răspunsurile liturgice.


    Potrivit Eparhiei, toate aceste activități și multe altele se vor putea desfășura în noua sală polifuncțională care se va construi în paralel cu întreaga ctitorie”.



    La praznicul Schimbării la Faţă a Domnului, sâmbătă, 6 august, Preasfinţitul Părinte Episcop Ieronim a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala Episcopală din Vârşeţ, înconjurat de un sobor de slujitori. Înaintea sfintei slujbe, Preasfinţia Sa a sfinţit noile Antimise, care au fost oferite la sfârşitul anului trecut de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, tuturor comunităţilor româneşti din diaspora, acestea urmând a fi distribuite parohiilor din cuprinsul eparhiilor cu prilejul vizitelor pastorale. Duminică, 7 august, Preasfinţitul Părinte Episcop Ieronim a poposit în mijlocul credincioşilor Parohiei Alibunari din Serbia, unde a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului”. După citirea fragmentului scripturistic ce înfăţişează minunea înmulţirii pâinilor şi a peştilor şi săturarea mulţimii de oameni în pustie, ierarhul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a arătat că această minune reprezintă o prefigurare a Sfintei Liturghii.


    Cu prilejul acestei vizite pastorale, Episcopul Daciei Felix a oferit parohiei noul Antimis, sfinţit după rânduiala tradiţională la sărbătoarea Schimbării la Faţă în Catedrala Episcopală din Vârşeţ.






  • Franz Liszt, în turneu în țările române

    Franz Liszt, în turneu în țările române


    În 1846, pianistul și compozitorul Franz Liszt – deja o celebritate internațională în acel moment – și-a început ultimul său mare turneu european în partea sud-estică a continentului. Cu acest prilej, a susținut recitaluri, printre alte orașe, și la Viena, Sibiu, București, Iași, Cernăuți, Constantinopol, Odessa, așadar încheindu-și turneul în Rusia țaristă. În decembrie 1846, poposea la București, în capitala Țării Românești, unde a fost găzduit de marele boier Mihai Ghica și unde, în ianuarie 1847, avea să concerteze în palatul domnitorului Gheorghe Bibescu. În capitala Țării Românești, cosmopolitul muzician a găsit o societate aparte, ospitalieră și curioasă, care încă naviga între orientul predominant până atunci și occidentul care începea să fie primit în casele elitei, mai întâi. Iar elita – adică boierimea și burghezia de-abia în formare – a început să se modernizeze, mai ales, prin copii care deja primeau o educație occidentală și începeau să fie văzuți ca entități individualizate, nu doar ca moștenitorii miniaturali ai tradiției întruchipate de părinți. Nicoleta Roman, istoric specializat pe secolul XIX, punctează modul în care s-au schimbat gusturile artistice și educația copiilor în Moldova și Țara Românească, în prima parte a secolului XIX.


    Nicoleta Roman. În secolul XVIII îi vedem pe acești copii reprezentați în tablourile votive purtând oarecum aceeași vestimentație ca și părinții lor, dar în format mai mic ca să zic așa. De aceea tablourile votive reprezintă o sursă extraordinară pentru a studia aparența copiilor din elită. Apoi modul în care ei erau educați: mai mult acasă cu profesori care, la final de secol XVIII, provin în special din mediul grecesc, datorită prezenței domniilor fanariote, dar pe măsură ce trecem în secolul XIX, profesorii sunt francezi, puțini din ei germani și mai puțini englezi. Practiv acești profesori aduc cultura occidentală către spațiul sud-est european și către țările române, iar părinții încearcă să găsească un echilibru între aceste influențe. Avem apoi burghezia în formare care are ca motor în special negustorii care încearcă foarte mult să imite ceea ce văd la familiile princiare sau la boieri. Și atunci investesc în copii, în educația lor sau în aparența educației. Și asta diferențiază această copilărie a elitei și a burgheziei față de copii de la sat.



    Schimbarea paradigmei educaționale denotă, evident, și o schimbare a gusturilor estetice. De aceea, un reprezentant prin excelență al muzicii occidentale precum Franz Liszt s-a bucurat de mult succes la București și Iași. În capitala Moldovei, spre care pleacă în ianuarie 1847, a locuit în casa vistiernicului Alecu Balș unde a dat și un recital pentru care i s-a adus chiar de la Paris un pian Erard. Instrumentele profesioniste de acest tip se pare că încă lipseau în țările române, pe atunci. Publicațiile vremii, unde scriau tinerii intelectualii care aveau să participle la revoluția din 1848 și să lupte pentru modernizarea țării, găzduiau articole laudative despre Liszt. La rândul său, artistul “profita” de pe urma turneului său interesându-se de folclorul românesc și stabilind contacte cu compozitorii autohtoni, cum ar fi cu cel care a scris muzica pentru Hora Unirii, devenit imnul primei uniri din 1859. Nicoleta Roman:



    Lizst mi-a plăcut foarte mult pentru că el chiar a parcurs întreaga Europă de Sud-Est și a avut forța de a rezista unui program de concerte foarte încărcat. E ceva de admirat în epoca respectivă, la vârsta aceea, căci avea aproape 40 de ani. Această serie de concerte în Sud-Estul Europei este ultima pe care o va mai face cu această forță și eu îl văd drept personajul care încorporează cel mai bine întâlnirea dintre Vest și Est. El este un produs într-adevăr al culturii occidentale, dar are o origine care îl ajută să înțeleagă Europa de Sud-Est. Totodată în concertele sale nu exclude elementul local și-l vedem colaborând cu compozitorul Alexandru Flechtenmachersau alte personalități de la noi.



    Fiind un mare culegător de folclor sud-est european, pe care l-a și prelucrat în compozițiile sale, Franz Liszt i-a audiat, se pare, în Țările Române și pe unii dintre rapsozii populari celebri în epocă, precum Barbu Lăutarul. De altfel, conștient de faima sa și nefiind preocupat de bani, Liszt știa să atragă și publicul mai puțin avut. Nicoleta Roman. Am putea spune că avea comportamentul unui star. Știa cine este și de ce are nevoie ca să aibă succes. Tocmai grație stilului său și modului în care cânta putea să ajungă la sensibilitatea oricărui boier sau a sultanului, pentru că a fost și la Constantinopol. Dar reușea să emoționeze și persoanele mai puțin avute. Tocmai pentru asta era atât de solicitat, căci știa să facă spectacol în perioada 1846-1847 când a fost aici. Peste tot a avut răsunet, a fost aclamat și sălile au fost pline. Ar trebui totuși să spunem că el a cântat atât pentru elită, dar a făcut concerte și pentru persoane care au venit gratuit sau au intrat fără să plătească un anumit cost.



    Plecând din Iași, după un scurt popas în orașul-port la Dunăre, Galați, Franz Liszt a pornit mai departe spre Constantinopol (Istanbul) și Odessa.




  • Secretarul de stat Gheorghe Cârciu – vizită de lucru în Cernăuți

    Secretarul de stat Gheorghe Cârciu – vizită de lucru în Cernăuți

    Secretarul de stat Gheorghe Cârciu împreună cu reprezentanții Departamentului pentru Românii de Pretutindeni vor efectua o vizită de lucru în regiunea Cernăuți, Ucraina, între 7-9 mai 2022

    Având în vedere contextul geopolitic actual și interesul pe care statul român îl acordă susținerii drepturilor etnicilor români din vecinătatea țării, sprijinirea comunității românești din Ucraina este prioritară pe agenda Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

    În acest context, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, va efectua prima vizită de lucru de la preluarea mandatului în Ucraina, regiunea Cernăuți.

    Agenda vizitei va cuprinde întrevederi cu reprezentanții autorităților locale și regionale, ai mediului asociativ românesc, dar și cu reprezentanți ai mass-media de limba română și ai clerului.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Copiii etnici români de la Centrul Bucovinean de Artă pentru Consevarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuţi, prezenți la spectacolul caritabil din 28 aprilie 2022, “Solidari cu refugiaţii din Ucraina”, susținut la Bistrița de artiști din România și din Ucraina — refugiați în țara noastră. Interviu cu Iurie Levcic, jurnalist, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Consevarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuţi, Ucraina.






  • Jurnal românesc – 26.04.2022

    Jurnal românesc – 26.04.2022

    Trei proiecte ale unor artiști români sunt prezente la cea de-a 59-a ediție a Bienalei Internaționale de Artă de la Veneția, care a fost deschisă la 23 aprilie. Expoziția Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului, semnată de artista și regizoarea Adina Pintilie, a avut vernisajul la 21 aprilie, la Pavilionul României din Giardini della Biennale. Evenimentul a fost urmat de deschiderea instalației de realitate virtuală găzduită de Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția. Desemnată să reprezinte România la Bienală, expoziția Adinei Pintilie poate fi vizitată până la 27 noiembrie. Al doilea proiect este Encyclopedia of Relations, al artistei Alexandra Pirici, care participă, alături de peste 200 de artiști din toată lumea, la expoziția principală a Bienalei, numită The Milk of Dreams. Proiectul este reprezentat de o acțiune performativă continuă bazată pe întrupări ale relațiilor colective în biologie și botanică, susținută de șase dansatori. Coregrafia are loc în Pavilionul Central pe întreaga durată a Bienalei. Al treilea eveniment este expoziţia de pictură și instalații Răpirea din Serai, semnată de artistul Eugen Raportoru, ce are loc la iniţiativa Institutului European de Artă şi Cultură Romă şi este deschisă la sediul Institutului de Ştiinţe, Litere şi Arte din Veneţia. Participarea românească la Bienala Internațională de Artă de la Veneția este susţinută de Institutul Cultural Român.

    Consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a participat, în a doua zi de Paşte, la o slujbă religioasă la Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului, situat în raionul Adâncata, din regiunea ucraineană. La ceremonie au prezenţi reprezentanți ai comunității românești din satele de pe Valea Siretului și din Lunca Prutului, profesori, medici, jurnalişti, studenți şi elevi din Nordul Bucoivinei. Agenţia BucPress transmite că slujba, în memoria arcașilor și răzeșilor din oastea lui Ştefan cel Mare, a fost oficiată de un sobor de preoţi români din regiunea Cernăuți şi că, din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina, numărul celor prezenţi a fost mai mic anul acesta decât în cei precedenţi. Consulul general al României i-a felicitat pe membrii comunității românești din regiunea Cernăuți pentru că de trei decenii menţin vie această tradiţie de Paşte. Aproape 200.000 de etnici români trăiesc în această zonă şi reprezintă cel mai mare grup al minorității române din Ucraina.

    Expoziţia A Map of the World as Seen by Him, semnată de Vlad Nancă, este deschisă în perioada 26 aprilie – 31 mai la Institutul de Artă Contemporană din Sofia în Bulgaria. Potrivit artistului, expoziţia este o meditaţie despre cine va deţine viitorul. El a început acest experiment în 2015 după descoperirea Kepler-452b, o exoplanetă cunoscută drept Pământul 2.0. Nancă s-a inspirat din arhitectura modernistă, din peisajul urban din Sofia în perioada socialistă, din astronautica sovietică şi din obsesia pentru progresul ştiinţific care şi-a lăsat amprenta în forma unor picturi murale şi mozaicuri pe teritoriul Europei de Est. În pregătirea expoziţiei, Nancă le-a redescoperit pe sculptoriţa bulgară Velichka Believa şi pe arhitectul Henrieta Delavrancea, o forţă conducătoare în modernismul românesc şi proiectant al mai multor clădiri din oraşul bulgăresc Balcic. Vlad Nancă s-a născut în 1979 la Bucureşti. A absolvit secţia de Fotografie şi Imagine a Universităţii Naţionale de Arte din capitală. S-a afirmat ca artist la începutul anilor 2000, iar lucrările sale au fost expuse la Bucureşti, Sibiu, Stuttgart, Viena, Bergamo, Trento şi Berlin.

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 715 locuri de muncă pentru români în străinătate. Cele mai multe se găsesc în Germania – 283, unde sunt căutaţi muncitori în construcţii, lucrători în industria alimentară şi educatori. 155 locuri de muncă sunt disponibile în Belgia pentru muncitori necalificaţi în agricultură. Finlanda are nevoie de 107 mecanici, lucrători în agricultură, lucrători în metal şi muncitori în producţia de elemente din beton, iar Norvegia, 79 de operatori maşini industriale, muncitori piscicoli şi mecanici auto şi biciclete. Oferta completă şi detalii se găsesc pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anofm.ro, la secţiunea EURES. Cei interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă din zona de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact le găsesc, de asemenea, pe site-ul anofm.ro.


  • Jurnal Românesc – 25.04.2022

    Jurnal Românesc – 25.04.2022

    Numărul transferurilor de bani din diaspora către România va creşte cu aproximativ 15%, în aprilie, comparativ cu datele din luna anterioară, arată estimările unei companii specializate în transferuri internaţionale de bani.


    Conform unui studiu realizat de TransferGo, preluat de Agerpres, motivul principal pentru care românii din diaspora trimit în mod regulat bani în ţară este acela de a îşi susţine familia şi rudele rămase acasă (70%), în timp ce pentru 25% scopul este de a economisi într-un cont din România.

    Comparativ cu anul precedent, în 2021, compania a înregistrat o creştere cu 30% a transferurilor efectuate către România din ţările nordice şi Germania, ceea ce indică faptul că mulţi români s-au orientat în ultimii doi ani către ţări cu o situaţie politică şi economică mai stabilă”.


    Potrivit datelor colectate de TransferGo, ca urmare a unor evenimente internaţionale, precum Brexit sau pandemia COVID-19, o pondere de 15% dintre clienţii platformei şi-au schimbat deja adresa de reşedinţă din Regatul Unit cu una dintre ţările nordice sau Germania, iar un număr considerabil de români s-au întors în aceeaşi perioadă din Marea Britanie, cu intenţia de a se reloca ulterior într-o ţară cu o situaţie mai stabilă, unde pot câştiga venituri mai mari.


    Cât priveşte estimările pentru luna aprilie, reprezentanţii companiei anticipează o creştere cu circa 15% a numărului transferurilor de bani către România din partea conaţionalilor plecaţi în străinătate.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și Ambasada României în Republica Serbia, în demersul de menținere, promovare și afirmare a identității naționale românești în străinătate, au donat o serie de bunuri cu valoare identitară organizațiilor și asociațiilor românilor de pretutindeni, notează ziarul Libertatea din Pancevo. Donațiile au fost acordate prin proiectul Promovarea valorilor culturale românești și a simbolurilor naționale”. Printre cei care au primit donații sunt și Societatea Cultural-Artistică Veselia” și Centrul Cultural Infinitum” din Glogoni.


    Donația primită de către Societatea Cultural-Artistică Veselia” constă în cinci ștergare cu motive tradiționale, 14 ii tradiționale pentru băieți și 14 ii tradiționale pentru fete. După cum a menționat Dorel Marianu, dirijorul orchestrei SCA Veselia” și managerul de relații publice al societății amintite, iile corespund copiilor cu vârste cuprinse între șase și nouă ani, zece și paisprezece ani și celor între cincisprezece și optsprezece ani.


    Ștergarele cu motive tradiționale vor fi folosite pentru expoziții, atât pentru cele organizate în cadrul Zilelor Românilor la Glogoni, cât și în cadrul participărilor SCA Veselia” la alte manifestări. De altfel, potrivit reprezentantului societății, Dorel Marianu, proiectele pentru organizarea, în septembrie, a celei de-a XI-a ediții a Zilelor Românilor la Glogoni”, au fost deja depuse.



    În regiunea Cernăuți continuă să sosească zilnic sute de refugiați din regiunile grav afectate din cauza războiului ruso-ucrainean. Ucrainenii care s-au refugiat în satele din nordul Bucovinei, dar și în orașul Cernăuţi, au primit zilele acestea ajutoare din partea Patriarhiei Române şi misiunii Sociale Diaconia de la Chişinău, anunță BucPress. Este vorba despre, 12 tone de produse alimentare, de igienă, dar şi de chituri de cazare. Donaţiile sunt mai mult decât binevenite atât pentru sutele de refugiaţi din estul Ucrainei, dar şi pentru românii din nordul Bucovinei, pentru care viaţa devine tot mai grea din cauza războiului.


    Cele 12 tone de produse alimentare şi de igienă au fost transportate cu un convoi special de maşini organizat de Patriarhia Română împreună cu Federaţia Filantropia din Bucureşti.

    De asemenea, grație eforturilor depuse de Liga Tineretului Român Junimea” din regiunea Cernăuți și a partenerilor din Chișinău și București, zilele trecute au ajuns la parohiile românești din unele sate ale regiunii Cernăuți 14,5 tone de produse alimentare.


    De aceste donații venite din partea Patrarhiei Române, a Federației Filantropia din București și a Misiunii sociale Diaconia” se vor bucura refugiaţii ucraineni adăpostiţi în localitățile Cupca, Ciudei, Buda-Mică, Valeni, dar și cei din suburbia Horecea a orașului Cernăuți. De la începutul războiului și până în prezent în regiunea Cernăuți au sosit peste 100 de mii de refugiați din regiunile Kiev, Harkiv, Herson, Mykolaiv, Donețk, Lugansk, dintre care peste 25 de mii sunt copii.



    Expoziţia de grup Predicţiile Pământului”, dedicată provocărilor ecologice prin viziunea şi creaţiile mai multor artişti, este deschisă la ICR Paris până pe 15 mai 2022.


    Curatorul expoziţiei, Mihai Zgondoiu, a reunit 14 artişti români care expun la galeria Macadam a ICR Paris cugetările filozofice şi artistice pe care le resimt asupra tematicilor ecologice. Expoziţia Predicţiile pământului” cuprinde desene, video-art, instalaţii, sculptură, într-un demers estetic eclectic conceput ca un laborator de cunoştinţe şi interogări despre viitorul planetei.


    Artiştii expuşi: Elena Adorian, Cătălin Burcea, Sergiu Chihaia, Ciprian Ciuclea, Claudiu Cobilanschi, Ștefan Radu Crețu, Liviu Epuraș (EPV), Lazlo Forrai, Cosmin Paulescu, Dan-Raul Pintea, Bogdan Rața, Marilena Oprescu Singer (Saint Machine), Florin Stefan, Iulia Toma, studenţi UVT Arte şi UNArte.


    Evenimentul organizat de ICR Paris este deschis publicului larg între 15 aprilie şi 15 mai, marcând astfel atât Ziua Internaţională a Pământului (22 aprilie), cât şi Ziua Mondială de Acțiune pentru Climă (15 mai).






  • Jurnal românesc – 30.03.2022

    Jurnal românesc – 30.03.2022

    Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, aflat într-o vizită în Statele Unite ale Americii, s-a întâlnit cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, cu care a discutat despre importanţa României în NATO, consolidarea capabilităţilor de apărare şi programul Visa Waiver. Întrevederea a avut loc la 29 martie, dată la care, în urmă cu 18 ani, România adera la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai importantă alianţă politico-militară de după cel de-al Doilea Război Mondial. Şeful Senatului a precizat că, împreună cu oficialul american, a căutat noi oportunităţi de dezvoltare economică pentru prosperitatea ambelor state şi care să ţină cont de dinamica regională actuală. O delegaţie a Parlamentului României, condusă de Florin Cîţu, şi din care fac parte senatori şi deputaţi social-democraţi, liberali, ai Uniunii Salvaţi România şi ai minorităţii maghiare a efectuat o vizită de lucru la Washington, în perioada 24-30 martie, şi a avut întâlniri cu reprezentanţi ai Congresului, ai Departamentului de Stat, ai mediului de afaceri american şi ai comunităţii româneşti din zonă.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a prelungit, până la 15 aprilie, perioada de depunere a cererilor de granturi de către mediul asociativ românesc din Ucraina. Decizia le-a fost comunicată părţilor interesate în cadrul unei noi întâlniri online pe care Departamentul a avut-o cu membrii comunităţilor româneşti din statul vecin şi cu reprezentanţii misiunilor diplomatice ale României în regiune. Ne dorim ca un număr cât mai mare de asociații românești din Ucraina să răspundă apelului nostru și, astfel, să ne unim forțele în slujba binelui, a transmis şeful DRP, secretarul de stat Florin Cârciu. Este a patra întrevedere pe care Departamentul o organizează cu reprezentanţii românilor din Ucraina, iar potrivit conducerii DRP, astfel de întâlniri vor conitunua să aibă loc la intervale regulate de timp. Informaţii despre granturile oferite de statul român comunităţilor româneşti din Ucraina se găsesc pe site-ul dprp.gov.ro.

    Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa transmite că 10 camioane cu ajutoare ajung, în această săptămână, în Ucraina, în zonele Cernăuţi şi Odesa. Ajutoarele, strânse în Spania de la cetăţeni spanioli şi români, sunt distribuite cu sprijinul International Cultural Exchange. Preşedintele FADERE, Daniel Ţecu, arată că organizaţia a militat întotdeauna pentru apărarea drepturilor diasporei româneşti, in special a celei din teritoriile limitrofe graniţei României, cu importantă tradiţie istorică. În acest sens, Federaţia a salutat declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, conform căreia îşi doreşte să semneze un acord cu România pentru protejarea limbii române în Ucraina, în semn de respect faţă de minoritatea română. Ţecu a precizat că, în ultimele săptămâni, FADERE a trimis 23 de convoaie umanitare în Ucraina, în zonele locuite de români. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în statul vecin, concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.

    Criticul de teatru Georges Banu, regizorul Gábor Tompa, directorul Teatrului Național din Luxemburg Frank Hoffmann, scenograful Dragoş Bughiar şi actorii Oana Pellea și Patrick Le Mauff au participat la masa rotundă Teatru și așteptare – De ieri până azi, care a avut loc la 29 martie, la Luxemburg. Evenimentul, iniţiat de ICR Bruxelles în parteneriat cu Ambasadele României şi Franţei în Marele Ducat, a precedat premiera spectacolului Scaunele de Eugène Ionesco şi le-a oferit participanţilor ocazia de a face o analiză a locului și rolului teatrului în societatea actuală. Spectacolul Scaunele, regizat de Gábor Tompa, scenografia semnată de Dragoș Buhagiar, dramaturgia de Florian Hirsch, cu actori Patrick Le Mauff și Oana Pellea în rolurile principale, va fi jucat şi în perioada următoare pe scena Teatrului Național din Luxemburg. Reprezentaţii vor avea loc până la finele lunii martie, la 1, 3 şi 6 aprilie. ICR Bruxelles precizează că evenimentele sunt parte integrantă a programului Luna Francofoniei la Luxemburg și a Zilei Mondiale a Teatrului, marcată la 27 martie.


  • Românii de lângă noi 02.03.2022

    Românii de lângă noi 02.03.2022

    Axa geopolitică Ucraina — Republica Moldova — Transnistria — România, în contextul războiului din Ucraina. Participă: prof.univ.dr.habilitat Sergiu Musteață, președinte fondator al Asociației Naționale a Tinerilor Istorici din Moldova, Dragoș Olaru, istoric, arhivist, publicist din Cernăuți, prof. Vasile Bâcu, scriitor și jurnalist, redactor — şef al publicaţiei Gazeta de Herţa”, preşedinte al Societăţii pentru cultură românească Mihai Eminescu” din Cernăuţi: