Am discutat la Bruxelles cu Dumitru Fornea, membru din România al Comitetului Economic şi Social European, despre migraţie, azil şi refugiaţi.
Discuţia a avut loc în marja Forumului European al Migraţiei, organizat de Comisia Europeană şi Comitetul Economic şi Social European (CESE) şi pe fondul recentei adoptări a Pactului pentru Migraţie şi Azil al Uniunii Europene.
LOGS – Grup de Inițiative Sociale este una dintre cele mai cunoscute organizații din România specializată pe refugiați. Am stat de vorbă la Bruxelles cu preşedintele său, Flavius Ilioni-Loga.
Dl. Ilioni-Loga a participat la a noua ediţie a Forumului European al Migraţiei, organizat de Comisia Europeană şi Comitetul Economic şi Social European (CESE).
La Bruxelles a avut loc Forumul European al Migraţiei 2024, organizat de Comisia Europeană şi Comitetul Economic şi Social European (CESE).
Profesorul Cristian Pîrvulescu, Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), este şi membru din România al CESE. Profesorul Pîrvulescu este preşedintele Grupului Permanent Imigraţie şi Ingtegrare al CESE.
Am discutat cu profesorul Cristian Pîrvulescu despre ce s-a întâmplat în 24 noiembrie, noul mandat Trump, războiul din Ucraina, despre noul Pact pentru Migraţie şi Azil al UE, despre migraţie şi azil în UE.
Uniunea Europeană are un Pact pentru Migraţie şi Azil. Am discutat despre acest subiect cu vicepreşedintele Comitetului Economic şi Social European (CESE) Laurenţiu Plosceanu.
Am vorbit de asemenea despre necesitatea şi limitele migraţiei pentru muncă, dar şi despre refugiaţi şi solicitanţii de azil. Nu în ultimul rând, dl. Plosceanu a făcut un bilanţ al anului 2024 la CESE şi ne-a vorbit despre priorităţile pentru 2025.
La sfârşitul săptămânii trecute Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat, la Bruxelles, o dezbatere la nivel înalt privind îmbunătățirea legislației UE privind stagiile, pe fondul solicitărilor din partea societății civile și a organizațiilor de tineret de a opri practica larg răspândită conform căreia stagiarii lucrează gratuit și nu au acces la protecţie sau alte drepturi sociale şi de muncă.
Președintele CESE, Oliver Röpke, a lansat întrebarea cum poate fi construit un cadru solid pentru stagii, pentru a face din acestea o valoare adăugată cu adevărat pentru tineri și pentru companii.
Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a precizat, în acest sens:
“Comisia crede cu tărie în potențialul învățării la locul de muncă și, de aceea, ne străduim să sporim atractivitatea acesteia. Și am făcut acest lucru ca un efort de colaborare cu partenerii sociali și societatea civilă.
Este un subiect nu doar pentru economie, este un subiect pentru societățile noastre. Stagiile pot fi o modalitate importantă pentru tineri de a învăța noi competențe și de a-și îmbunătăți capacitatea de angajare. Pentru mulți oameni, care fac primii pași în carieră, un stagiu poate fi atractiv.
Dacă facem un pas înapoi, vedem provocări persistente legate de incluziunea stagiilor. Și ați menționat-o deja, din cele trei milioane de stagiari, estimăm că dintre cei ce lucrează în prezent în UE doar jumătate primesc o remunerație, deci jumătate lucrează neplătiţi. Aproape o treime dintre cursanți nu au deloc acces la protecție socială. Acest lucru are un efect discriminatoriu imediat. Dacă nu vii dintr-un mediu care îți permite să lucrezi gratuit, atunci nu poți beneficia de un stagiu.”
Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a prezentat mesajul Comisiei Europene:
“Comisia a avansat cât a fost posibil din punct de vedere legal: am introdus un nou principiu privind salarizarea echitabilă pentru toți stagiarii în recomandarea consiliului și facem apel la statele membre să-l aprobe și să-l pună în aplicare. Scopul este de a se asigura că orice stagiar care este lucrător în temeiul legislației naționale și comunitare beneficiază pe deplin de protecția oferită de directivă și de legislația UE a muncii.
În al doilea rând, directiva urmărește să asigure și să sprijine acțiunile direcționate ale autorităților de aplicare. Aceasta introduce câteva elemente cheie pentru a face distincția între stagiu și locul de muncă obișnuit pentru a sprijini evaluarea autorităților de la caz la caz.”
CESE consideră pachetul drept un prim pas important și se angajează să continue să insiste pentru un tratament echitabil al tinerilor pe piața muncii în ceea ce privește condițiile de muncă, formarea și oportunitățile de avansare.
La doar câteva zile după alegerile europene de anul acesta, Comitetul Economic și Social European (CESE) și consiliile economice și sociale naționale ale UE s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care societatea civilă organizată contribuie în mod clar la remedierea deficiențelor.
Una dintre temele fundamentale a discuţiilor a fost analizarea obstacolelor în calea unei economii competitive, juste și cu emisii scăzute de carbon în Uniunea Europeană. Evenimentul, intitulat Tranziții către o Europă digitală, verde, justă și competitivă: rolul dialogului social și civil, a fost organizat de CESE în cooperare cu Consiliul Central al Economiei (CCE) și Consiliul Național al Muncii (CNT) din Belgia, ca parte a Președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene.
Participanţii au remarcat faptul că UE s-a angajat într-o nouă strategie de creștere durabilă, dar se confruntă cu o serie de provocări externe și interne critice. Probleme acute, cum ar fi tensiunile geopolitice, concurența economică în creștere, fragmentarea și polarizarea societăților, sunt numai câteva exemple de provocări ce împiedică desfășurarea completă a dublei tranziții digitale și ecologice. Societatea civilă organizată poate și trebuie să facă o diferență, prin stabilirea unui veritabil dialog social și civil, poate juca un rol în proiectarea, implementarea și evaluarea politicilor publice și poate face ca acestea să fie înțelese și acceptate de către societățile noastre.
Colin Scicluna, Şef de Cabinet, Comisia Europeană, a subliniat:
“Societatea noastră și configurația noastră economică vor trebui revizuite într-un fel. Cele 6 milioane de locuri de muncă vacante pe care le avem în Europa arată că, din nou, ocuparea forței de muncă este la un nivel sub necesarul pieţei. Configurația populației noastre, componența populației noastre este diferită decât înainte. Acest lucru are multe efecte și, așa cum s-a menționat, știm de ele şi urmărim aceste schimbări, precum şi impactul lor. Și sunt schimbări în fiecare stat, iar apoi acele schimbări devin schimbări zonale, aşa că, foarte des, sunt regiuni care suferă din pricina depopulării, în special acolo unde există o proporție mai mare de oameni în vârstă.”
Concluziile reuniunii subliniază că toate provocările ascund semințe de oportunitate, iar transmiterea mai eficientă a acestui mesaj va ajuta la obținerea sprijinului public pentru tranzițiile în curs.
La 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE de până acum, în Slovenia a fost organizată Conferința la nivel înalt a societății civile din Balcanii de Vest, care a reunit membri ai Comitetului Economic şi Social European (CESE), reprezentanți ai societății civile organizate din țările din Balcanii de Vest și membri ai societății civile organizate și oficiali din Slovenia. S-au împlinit şi 20 de ani de când Slovenia a aderat la Uniune.
Evenimentul a oferit participanților ocazia de a face schimb de opinii cu privire la reformele necesare în Balcanii de Vest și în UE pentru a menține politica de extindere ca una dintre cele mai importante povești de succes ale UE.
În faţa reprezentanţilor noilor ţări candidate la aderare, a reprezentanţilor Societăţii civile europene din Balcanii de Vest şi a mai multor oficiali europeni, Oliver Ropke, preşedintele CESE, prezent la eveniment, a declarat:
“E o plăcere să mă aflu aici, la Ljiublijana, pentru a marca, în cadrul acestei conferinţe importante, şi aniversarea a 20 de ani de la aderarea Sloveniei la UE. După cum se ştie şi am menţionat aici sunt multe realizări ca urmare a acestei aderări, multe aşteptări. Dar ceea ce cred că putem spune este că procesul de aderare reprezintă o poveste de succes, cu adevărat, atât pentru ţările care s-au alăturat Uniunii Europene, dar şi pentru Uniunea Europeană în sine.
Nu este vorba despre o stradă cu sens unic, ci întotdeauna, este o situaţie din care beneficiază toţi cei implicaţi. Cred că aceasta a fost nu numai o bornă de marcaj în evoluţia Sloveniei, dar şi o poveste de succes pentru Ue, şi acceptarea de noi state membre. Şi sunt fericit că ne aflăm aici, în Slovenia, pentru că anul trecut am sărbătorit 20 de ani la Summitul de la Thessalonik, când a fost un moment bun pentru noi să evidenţiem spiritul nou pe care fiecare extindere a UE o aduce după sine.Aşa că am decis atunci să ţinem această conferinţă anul următor, în 2024, în Slovenia.”
Şi cum ţările candidate au acces deja, prin reprezentanţi la lucrările CESE, tocmai pentru ca aderarea lor ulterioară să fie cât mai eficientă, Oliver Ropke, preşedintele CESE, a adăugat:
“De aceea eforturile noastre de extindere a UE trebuie continuate, trebuie ca ţările candidate să fie ajutate să avanseze pe calea lor europeană. Şi se poate vedea că există multe motive de optimism la 20 de ani de la aderare: dublarea produsului intern brut per capita, creşterea explozivă a exporturilor, o rată a angajărilor îmbunătăţită. Acestea sunt detalii care ar trebui să vă sporească încrederea că toate ţările europene vor avea acelaşi destin. Şi a mai fost menţionată îmbunătăţirea democraţiei. Şi cum ne apropiem de alegeri europene, trebuie să ne privim ca o familie de ţări ce împărtăşesc piaţa unică, dar şi valori comune, valori democratice.”
Oliver Ropke a mai subliniat faptul că o extindere şi integrare graduale presupun ca ţările candidate să se bucure mai din timp de avantaje pe care înainte le-ar fi avut doar ca ţări membre.
Între 6 şi 9 iunie 2024 au loc alegeri europarlamentare. Şi cum 200 de organizaţii, reprezentând 90 de milioane de cetăţeni sunt reunite în “casa societăţii civile europene”, adică la Comitetul Economic şi Social European, având sarcina să îmbunătăţească legislaţia europeană, Oliver Ropke, preşedintele CESE a evidenţiat în cadrul “Săptămânii Societăţii Civile”, eveniment organizat la Bruxelles în prima săptămână de martie, provocările perioadei:
“Una dintre provocările cele mai mari ale noastre, dar şi una dintre şanse pentru Europa este apropierea alegerilor: ne aflăm cu trei luni înainte de alegeri şi suntem cu toţii conştienţi că este un moment crucial pentru Europa, au fost momente întunecate şi de criză, COVID, războiul împotriva Ucrainei, situaţia terifiantă din Gaza, dar în acelaşi timp, ca în toate momentele de criză, Europa a dovedit că se poate reforma.
Am vrut de asemenea să deschid acest Comitet către ţările ce se află pe lista de lărgire a UE şi să îi invit alături de noi, pentru că CESE a jucat întotdeauna un rol important în privirea extinderii UE. Toate ţările care îşi negociază aderarea au posibilitatea ca societatea civilă să monitorizeze procesul, să îl influenţeze, să acţioneze pentru cazul în care ceva ce merge în direcţia greşită. Aşa că dacă vorbim despre domnia legii, despre politici agricole sau despre politica de coeziune , toate acesta aspecte politice atât de legate de lărgirea UE, să beneficieze de părerea reprezentanţilor din ţările candidate.”
O iniţiativă unică la nivel UE, dar care beneficiază de spijinul comisiei şi al Parlamentului European, după cum a precizat preşedintele CESE. Alte iniţiative prioritare ţin de crearea de locuinţe la preţuri accesibile pentru tineri, negocieri cu miniştri muncii, afacerilor sociale şi pentru politica de coeziune. Oliver Ropke, preşedinte CESE, a precizat:
“Când vine vorba despre alegeri, acest Comitet este implicat în campania PE, nu în campania partidelor politice, ci în aceea de creştere a nivelului de paricipare la alegeri, a numărului de votanţi, să ne asigurăm că frânăm dezinformarea. Iar în acestă privinţă chiar am avut succes, pentru că am considerat-o una dintre cele mai acute preocupări în multe dintre ţări, dacă nu chiar în toate ţările mai mult sau mai puţin, unde se simte interferenţa rusă. În această privinţă suntem hotărâţi să luptăm alături de jurnalişti şi de alte organizaţii.
De asemenea, libertatea presei este la risc chiar şi în UE, Centrul European pentru liberatea presei a raportat peste 6 sute de incidente în care presa a fost ameninţată, cu 150 mai multe decât în 2022, iar aici CESE poate juca un rol important în susţinerea libertăţii presei. Şi organizaţiile societăţii civile sunt constant sub ameninţare şi în afara UE, dar şi în interior.
Avem 40% dintre organizaţiile societăţii civile care raportează că au condiţii foarte proaste de supravieţuire în ţările de origine, cu 10 % mai mult decât anul trecut, şi aici putem observa o înrăutăţire a situaţiei. Iar acesta este un motiv în plus pentru care cred că e nevoie să avem o voce mai puternică a societăţii civile, iar eu sunt pe deplin angajat în a da această voce societăţii civile.”
Cei peste 700 de participanţi la Săptămâna Societăţii Civiel au conturat agenda pentru noua Comisie Europeană şi pentru noul Parlament European.
La sfârşitul lunii februarie a fost organizat la Bruxelles un eveniment comun CESE – Comisia Europeană, având ca scop promovarea dobândirii efective de competențe, care să conducă la angajarea de calitate a tinerilor în contextul noii lumi a muncii și al deficitului de competențe pe piața muncii.
Sub deviza:” Vrei să afli cum te-ar putea ajuta formarea profesională să obții jobul de vis? Participați online pentru a vă inspira de către cursanții VET (Vocational Education and Training), din învăţământul vocaţional, cu privire la competențele pentru viitor, combaterea stereotipurilor de gen, mobilitatea învățării și multe altele!, la Bruxelles s-a desfăşurat în ultima zi de vineri a lunii februarieun eveniment emblematic al Anului european al competențelor: “Faceți cunoștință cu Campionii Excelenței”.
Aproximativ 40 de câștigători ai competițiilor de aptitudini veniţi din toată Europa au discutat despre cum și-au găsit cariera prin educația profesională.
Desfăşurat la sediul Comitetului Economic și Social European (CESE) din Bruxelles, evenimentul a prezentat tineri campioni ai UE de la recentele competiții WorldSkills și EuroSkills, precum și de la Abylimpics (Olimpiadele de aptitudini de muncă pentru persoane cu dizabilități), unde participanții concurează în peste 20 de discipline diferite, cum ar fi robotica mobilă, TIC, mecanică sau construcții. Campionii, toți sub 25 de ani, și-au împărtășit poveștile inspiraţionale cu peste 500 de participanți, dintre care peste 400 de tineri sosiţi din toate statele membre ale UE.
Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, a declarat:
“Ne confruntăm practic în toate ţările membre acum cu o criză majoră a forţei de muncă (major labour shortages). Şi când spun criză a forţei de muncă mă refer şi la aceea calificată. Trebuie să îi motivăm pe tineri, să îi încurajăm. Este o chestiune care ţine de competitivitatea în UE. Concursul Euroskills (Concurs de Competenţe europene) este o oportunitate fantastică pentru tineri să compare, să concureze, dar şi să facă schimb de experienţă. Şi ţine cumva şi de spiritul european care îi este asociat.”
Participanții auavut ocazia să urmărească demonstrații live ale abilităților inovatoare, inclusiv imprimare 3D, CAD (n.r. din engleză de la Computer-aided Design, Proiectarea asistată de calculator) de inginerie mecanică, integrare a sistemelor de robot sau florărie. A fost expus și un robot de deminare pentru Ucraina, produs în Belgia cu ajutorul școlilor VET.
Evenimentul a evidențiat valoarea educației și formării profesionale, care rămâne a doua opțiune pentru mulți tineri atunci când trebuie să decidă asupra traseului lor de învățare și carieră, în ciuda faptului că oferă adesea perspective bune de carieră și oportunități de angajare mai rapide.
Către
sfârşitul lunii ianuarie, societatea civilă europeană a trimis o scrisoare
deschisă președinţilor Comisiei Europene și Parlamentului European, precum și
Președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene. Semnatarii scrisorii
îndeamnă cele trei instituții principale ale Uniunii Europene implicate în
procesul decizional al UE să ia măsuri concrete pentru a pune în aplicare un
dialog deschis, transparent și constant cu organizațiile societății civile în
toate domeniile de politică, astfel cum se prevede la articolul 11 din Tratatul
privind Uniunea Europeană.
Scrisoarea deschisă a fost inițiată de Grupul Organizații
ale societății civile
al Comitetului Economic și Social European (CESE) și
de societatea civilă
și include propuneri specifice de punere în aplicare. Scrisoarea a primit sprijinul unui număr total de 156 de
semnatari din 26 de state membre. Printre semnatari se numără 39 de rețele
europene, 85 de organizații naționale și 60 de membri ai Grupului Organizații
ale societății civile al CESE.
Séamus Boland,
președinte al Grupului organizațiilor societății civile din cadrul Comitetului
Economic și Social European (CESE), ne-a vorbit despre starea dialogului cu
societatea civilă în UE:
Despre starea dialogului în UE, aş spune că funcţionează foarte bine în unele
ţări, iar în altele nu funcţionează deloc. Cred că motivul pentru care dorim ca
dialogul civic să fie o cale structurală la nivelul UE este foarte simplu:
pentru că dialogul civic reprezintă milioane de oameni, cetăţeni implicaţi în
organizaţii, fie de protecţia copilului, fie de protecţie a oamenilor din mediile
defavorizate, sau organizaţii care acţionează în caz de dezastre, atunci când
viteza de acţiune este crucială.
Sunt organizaţii de voluntari care acţionează
în teren şi care îi reprezintă pe cetăţeni. Şi cum Conferinţa despre viitorul
Europei a vorbit despre cum cetăţenii pot să se implice, noi venim şi spunem că
există o platformă gata făcută, unde cetăţenii se pot implica în crearea de
politici, în luarea de decizii la nivel UE. Avem mijloacele, este o platformă
ce se bucură de încrederea cetăţenilor, şi mai presupune şi că partidele
populare ar putea să nu se mai formeze atât de uşor.
Séamus Boland,
președinte al Grupului organizațiilor societății civile din cadrul CESE, ne-a
spus de ce este necesar acum să se facă ceva pentru îmbunătăţirea dialogului civil la nivelul UE:
Noi considerăm că una dintre
îndatoririle Comsiei este să îşi asume acest aspect drept unul prioritar şi mă
refer la noua Comisie care îşi va începe mandatul şi mai credem că acei
coordonatori ai dialogului din societatea civilă ar trebui să fie aproape de
Comisie.
Pentru mine aceasta este însumarea rolurilor societăţii civile, să se
asigure că acum Comisia se implică în toate discuţiile dintrte Directoratele
Generale şi Societatea Civilă şi cetăţenii, respectiv, ca practică obişnuită.
Considerăm că aceasta este o urgenţă, considerăm că creşterea populismului este
rezultatul eşecului dialogului cu cetăţenii într-o manieră eficientă, şi că
acest eşec continuu face să fim
confruntaţi cu un nivel periculos al populismului, care ar putea fi periculos
pentru UE în sine.
Comitetul Economic și Social European (CESE), instituţie din sistemul UE, a împlinit 65 de ani de existenţă.
În urmă cu 65 de ani, Comitetul Economic și Social European a fost înființat și i-au fost conferite competențe consultative pentru a aduce perspectiva diferitelor secțiuni ale societății civile în procesul decizional european. La 19 mai 1958 a avut loc la Bruxelles prima sesiune plenară a CESE. La 13 decembrie 2023, Comitetul a sărbătorit printr-o ceremonie specială cei 65 de ani de activitate. Au participat la eveniment şi foşti preşedinţi ai CESE.
Am stat de vorbă despre momentul aniversar şi priorităţile CESE, despre viitoarele alegeri europene şi cum pot fi convinşi tinerii să vină la vot cu Vicepreşedintele pentru Comunicare al Comitetului, Laurenţiu Plosceanu.
Comitetul Economic şi Social European (CESE), instituţie din sistemul UE, a solicitat printr-o rezoluție, admiterea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. CESE a solicitat şi un Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne în acest scop.
Este vorba mai exact de cea de-a 14-a ediție a Premiilor pentru societatea civilă. Prin alegerea sănătății mintale ca temă a acestei ediții, Comitetul Economic și Social European vrea să recompenseze proiecte non-profit creative și inovatoare, care vin în ajutorul persoanelor cu afecțiuni mintale și creează un mediu propice pentru starea lor de bine.
De ce însă această temă? Pentru că date statistice oficiale arată că, în timpul și după pandemia de COVID-19, Europa a înregistrat o creștere fără precedent a afecțiunilor și tulburărilor mintale.
Anxietatea și depresia s-au manifestat mai ales în rândul persoanelor în vârstă și al grupurilor vulnerabile, în special tinerii. Datele arată că rata simptomelor depresive s-a dublat în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani în mai multe țări europene.
Gândiți-vă doar cum arăta lumea cu doar 3 ani și jumătate în urmă, înainte de Covid 19, înainte de războiul din Ucraina, înainte de criza economică. Luați în calcul impactul tuturor acestor evenimente,
atrăgea atenția luna trecută Alexis Goosdeel, directorul Observatorului european pentru droguri și toxicomanie, la prezentarea unui raport privind consumul de droguri în Uniunea Europeană. Una din principalele concluzii ale documentului este că gama de substanțe psihoactive ilegale este tot mai diversificată, iar producția locală în extindere constantă.
Revenind la problemele de sănătate mintală, responsabilii europeni spun că nu trebuie deloc ignorat impactul lor asupra populației. Aproximativ 4 la sută din decesele anuale sunt atribuite tulburărilor comportamentale și sănătății mintale precare, iar costurile directe și indirecte reprezintă aproape 4 la sută din Produsul Intern Brut european.
Termenul de depunere a candidaturilor la ediția din acest ale Premiilor pentru Societatea Civilă este 30 septembrie. Inițiativele și proiectele eligibile trebuie să se desfășoare în Uniune și să fi fost deja puse în aplicare sau să fie în curs de desfășurare.
Ceremonia de decernare a distincțiilor va avea loc, cel mai probabil, în cadrul Săptămânii societății civile a Comitetului Economic și Social European din primăvara anului viitor.
Mai trebuie spus și ce este Comitetul Economic și Social European. Este un organism consultativ al Uniunii, format din reprezentanți ai angajaților și angajatorilor și ai altor grupuri de interese. Comitetul emite avize adresate Comisiei, Consiliului și Parlamentului European, acționând astfel ca o punte între instituțiile de decizie ale Uniunii și cetățenii europeni.
La opt ani de la lansarea Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, crizele globale multiple și interconectate cu care ne confruntăm în prezent sunt un risc semnificativ pentru însăși viabilitatea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, în contextul crizelor multiple, ODD rămân pentru noi un far și o busolă, fiind unica viziune universală pentru pace, prosperitate socioeconomică și durabilitate a mediului de care dispunem. Nepunerea în aplicare a principiilor ODD privind incluziunea socială, energia curată, accesul universal la servicii publice și consumul și producția responsabile va duce la și mai multe crize și rivalități geopolitice. Nepunerea în aplicare a ODD va fi, de asemenea, dăunătoare pentru întreprinderi și pentru competitivitate în viitor: potrivit celui mai recent raport al Forumului Economic Mondial, crizele de mediu și sociale vor domina riscurile globale în anii următori.
În perioada 17‑19 iulie, o delegație a Comitetului Economic și Social European (CESE) va participa la Forumul politic la nivel înalt de la New York — un eveniment esențial pentru punerea în aplicare a ODD. Pentru prima dată, UE va prezenta o revizuire voluntară la nivelul UE a progreselor înregistrate în cadrul Agendei 2030 — la care CESE a contribuit prin furnizarea opiniilor colective ale societății civile.
Cum putem valorifica această ocazie, în calitate de societate civilă organizată, pentru a ne asigura că ODD redobândesc un rol central în agenda politică? Cum își face auzită vocea CESE?
Deși recunoaștem poziția de lider a UE în contextul global, avem nevoie și dorim ca UE să investească și mai mult în credibilitatea ODD și să conducă eforturile internaționale de accelerare a punerii în aplicare a ODD. Întrucât geopolitica a devenit mai complexă, iar știrile false și dezinformarea se răspândesc, sunt în joc nu numai ODD, ci și democrația noastră în general.
În cadrul evenimentelor conexe și a reuniunilor bilaterale cu funcționari ONU de la cel mai înalt nivel, cu reprezentanți ai diferitelor Grupuri majore și cu alte părți interesate de pe teren, vom transmite mesaje puternice cu privire la importanța asigurării unei implicări structurate și semnificative a grupurilor societății civile, a organizațiilor de tineret, a grupurilor de femei, a întreprinderilor și a sindicatelor, ca element‑cheie pentru stimularea progresului ODD. Coerența politicilor și o strategie globală privind ODD sunt, de asemenea, esențiale.
În anii următori, până în 2030, CESE este pregătit să își joace în continuare rolul de a accelera punerea în aplicare a agendei și de a-și consolida rolul ca spațiu de colaborare între societatea civilă și factorii de decizie politică. Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu. Mai sunt doar șapte ani până în 2030 — lumea trebuie condusă în direcția cea bună. Trebuie să ne angajăm cu adevărat într-o tranziție justă și să nu lăsăm pe nimeni în urmă în această călătorie. Nu este o sarcină care trebuie lăsată generațiilor viitoare și nici o misiune care trebuie lăsată la latitudinea guvernelor viitoare. Aceasta este o sarcină pentru prezent. Este sarcina celor responsabili în acest moment. Nu este timp de pierdut! (articol de opinie, autori Oliver Röpke, președintele CESE – Comitetul Economic şi Social European; Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului CESE)