Radio România Internațional

Tag: CESE

  • Pachetul Pregătiţi pentru 55

    Pachetul Pregătiţi pentru 55

    Ca parte a Pactului verde european,
    UE și-a stabilit ca obiectiv obligatoriu de realizat neutralitatea climatică până în 2050. Acest lucru necesită o
    scădere substanțială a nivelurilor actuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră
    în următoarele decenii. Ca pas intermediar către neutralitatea climatică, UE
    și-a sporit eforturile, angajându-se să reducă emisiile cu cel puțin 55% până
    în 2030, astfelapărând pachetul legislativ Pregătiți pentru 55.



    Baiba Miltoviča, reprezentantă a
    Comitetului Economic şi Social European (CESE) şi preşedintă a secţiunii TEN a
    CESE(Transport, energie şi infrastructură) a explicat:

    Pachetul Pregătiţi pentru 55, este un pachet legislativ
    care se referă la transport, climă şi energie, prezentat de Comisia Europeană
    în iulie 2021. Este menit să se asigure că legislaţia UE ţine cont de
    obiectivele climatice ale UE, iar obiectivul principal este să asigure un cadru
    echilibrat pentru inovaţie, competitivitate a industriei din UE, dar şi să
    susţină poziţia UE în ceea ce priveşte
    schimbările climatice. Şi desigur, pentru aceasta trebuie să reducem emisiile
    de carbon cu minimum 55% până în 2030, în conformitate cu cele prevăzute în
    acest pachet Fit for 55.



    UE lucrează la revizuirea legislației
    sale în cadrul acestui pachet legislativ, în vederea alinierii legislației
    actuale la ambițiile pentru 2030 și 2050.


    Baiba Miltoviča, reprezentantă a
    Comitetului Economic şi Social European (CESE) şi preşedintă a secţiunii TEN a
    CESE(Transport, energie şi infrastructură) a detaliat:

    Comitetul Economic
    şi Social European a avut deja dezbateri pe această temă, iar discuţiile au
    fost organizate în sectoarele energie şi construcţii, ridicând problema cum
    este posibil să atingem acest obiectiv al reducerii emisiilor cu 55% până în
    2030, şi cum putem ajunge la o completă neutralitate climatică în Europa până
    în 2050. Sunt multe obstacole pe care trebuie să le înţelegem. Vorbim de
    sectorul transporturi, aviaţie, transporturi feroviare, energie şi metode de a
    accesa surse de energie naturală, gaz şi electricitate, ceea ce ar urma să aibă
    impact asupra fiecărui cetăţean al UE. Şi trebuie să fim foarte înţelepţi în
    echilibrarea tuturor acestor aspecte, nu numai a obiectivului climatic, ci şi a
    dimensiunii sociale, a sectoarelor transport, energie şi construcţii.



    Pachetul include şi o serie de
    propuneri noi. Ce trebuie făcut pentru atingerea acestor obiective?

    Baiba
    Miltoviča: Este important
    din perspectiva statelor membre să găsim un echilibru în privinţa fondurilor ce
    vin din partea ţărilor membre şi a celor ce vin din partea UE. Trebuie găsit
    raportul corect, astfel încât statele membre să îşi permită să acopere
    cheltuielile ce se vor ivi. De exemplu, acum suntem confruntaţi cu o criză energetică în creştere, iar asta pune
    o presiune deosebită pe bugetul statelor membre UE. Şi trebuie găsit raportul
    corect şi statele membre vor avea
    fiecare un cuvânt de spus.


  • Cărbunele şi stabilitatea pieţei europene a energiei

    Cărbunele şi stabilitatea pieţei europene a energiei

    Explozia preţurilor la energie în
    întreaga Europă, în pragul sezonului rece, a produs îngrijorare atât la nivelul
    populaţiei, cât şi pe pieţe. Revenirea activităţii economice aproape de ritmul
    dinainte de pandemie a dus la o creştere a cererii de energie, iar producătorii
    şi furnizorii de electricitate şi gaze naturale au profitat, pentru a-şi
    maximiza câştigurile. Au existat, evident, şi alte cauze, precum cele generate
    de piaţa certificatelor verzi, sau de efectele mai multor măsuri de
    liberalizare a pieţei europene a energiei impuse în ultimii ani de Comisia
    Europeană.


    Autorităţile, în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, s-au dovedit depăşite
    de această nouă criză a preţurilor la energie, luând doar măsuri punctuale, de
    natură să contracareze efectele imediate. La nivel strategic, s-a observat că
    evoluţia preţurilor energiei, în Uniunea Europeană, depinde din ce în ce mai
    mult de importurile de gaz rusesc, în condiţiile în care resurse interne majore,
    precum cele de cărbune, de pildă, sunt trecute în rezervă din cauza emisiei
    de gaze cu efect de seră pe care o presupune exploatarea acestora. Tendinţa
    actuală, de închidere a minelor de cărbune, are ca orizont deceniul următor, după
    anul 2030 urmând să consemnăm renunţarea completă la exploatarea energetică a
    zăcămintelor carbonifere în Uniunea Europeană. Acestea rămân totuşi o resursă
    considerabilă, de zeci, poate sute de miliarde de tone, şi nu puţine sunt
    vocile care pun în discuţie renunţarea definitivă la cărbune.


    Am vrut să aflăm
    cum ar putea contribui la stabilizarea pieţei energetice o eventuală reorientare
    către o exploatare mai durabilă şi mai ecologică a cărbunelui. Ne-am adresat
    secretarului general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, Dumitru
    Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European, raportor al
    Comitetului pe teme de tranziţie energetică.

    Cărbunele din rezervă este acolo şi în orice moment în care piaţa o va
    lua razna şi preţurile se vor duce în sus, ar putea să fie o soluţie
    disponibilă, în conditiile în care din punct de vedere politic s-ar accepta
    lucrul acesta. Soluţii tehnice se pare că există. Eficienţa lor este limitată
    şi este în stare experimentală. Toate aceste soluţii propuse sunt sub
    observaţie în Canada, în Statele Unite în special… Japonezii au şi ei nişte
    echipamente de desulfurare, de decarbonizare, de captură de carbon. Toate acestea
    au fost puse în discuţie în întâlnirile organizate de Comisia Europeană în acea
    platformă pentru Tranziţia Justă. Acolo s-au prezentat aceste soluţii tehnice,
    însă se pare că din cauza nivelului mare de investiţii necesare iniţial pentru
    a putea avea acces la aceste zăcăminte în condiţii ecologice, foarte multe
    state şi foarte multe companii sunt descurajate. Vorbim de sute de milioane de
    euro pentru aceste instalaţii.



    Situaţia este complicată şi din
    cauză că, odată închise, capacităţile de extracţie şi de exploatare a cărbunelui
    au nevoie, pentru redeschidere, de eforturi majore, mai spune Dumitru Fornea.

    Oricine îşi va propune, la un
    moment dat, să reconsidere rolul cărbunelui în mixul energetic, ceea ce pare
    puţin probabil având în vedere narativul european în acest moment, va trebui să
    ţină cont că are nevoie de investiţii iniţiale ca şi cum ar redeschide o nouă
    mină. Deci nu se poate pune în discuţie repornirea ca şi cum nimic nu s-a întâmplat.
    Totul va începe de la zero, cu investiţiile iniţiale care presupun deschiderea
    unei noi capacităţi miniere.


  • Iniţiativa cetăţenească europeană în acţiune

    Iniţiativa cetăţenească europeană în acţiune

    Inițiativa
    cetățenească europeană (ICE) este un instrument important al democrației participative
    în UE. Prin intermediul acesteia, cetățenii pot să invite Comisia Europeană să
    propună un act juridic conform cu Tratatele UE. Din 2011, de când se aplică un
    regulament care stabilește proceduri detaliate pentru ICE, șase asemenea
    inițiative au ajuns cu succes pe masa Comisiei. Noutatea azi este că începând
    din ianuarie 2020, se aplică noi norme pentru a face ICE mai accesibilă.


    A 10-a ediţie
    a Zilei Inițiativei cetățenești europene a fost organizată anul acesta la
    începutul lunii iunie de Comitetul Economic și Social European în cooperare cu
    partenerii instituționali și ai societății civile, ca eveniment online.


    Rosalie van
    den Brink din partea organizaţiei Votanţi fără frontiere, care pune
    iniţiativa cetăţenească în centrul atenţiei, a declarat pentru Radio România:

    Un procent de 2,4 din cetăţenii
    europeni ştiu ce este Iniţiativa Cetăţenească Europeană, un procent şocant de
    mic, de fapt, de oameni care înţeleg că poţi influenţa politicile europene, ca
    cetăţean european, sau prin Ombudsman sau prin alegerea membrilor PE sau prin
    plângeri adresate Parlamentului European. Noi considerăm că ceea ce este
    important este să fie mult mai multe informaţii în această privinţă. Aşa că şi
    Comisia Europeană şi alţi actanţi încearcă să crească nivelul de conştientizare
    aspura faptului că cetăţenii pot participa în mod democratic la viaţa politică
    a UE. Organizaţia noastră se ocupă cu Iniţiativa Cetăţenească Europeană, ne
    propunem să strângem 1 milion de semnături pe parcursul unui an, din cel puţin
    7 ţări membre UE. Am pornit în acestă iniţiativă pentru că încercăm să aducem
    în atenţie procesul de votare, sunt mulţi cetăţeni europeni care nu au drept de
    vot la nivel regional şi naţional, ceea ce ridică multe probeme, pentru că
    înseamnă că mulţi oameni nu pot vota în ţara în care locuiesc, iar când
    încearcă să voteze acasă există bariere serioase în a-şi exercita dreptul la
    vot. Acesta este un mod de a creşte conştientizarea la nivel european.


    În prezent,
    dreptul de a depune o inițiativă cetățenească este consfințit. Pentru a primi
    răspunsul Comisiei Europene iniţiativele cetăţeneşti trebuie să strângă un
    minimim de 1 milion de semnături, într-o perioadă de 12 luni, perioadă ce, din
    pricina pandemiei şi a dificultăţilor de a strânge semnături în spaţiul public,
    a fost extinsă la 24 de luni, din minimum 7 state membre. La sfârşitul
    perioadei de strângere a semnăturilor, acestea sunt verificate de autorităţile
    competente din fiecare stat membru din care au fost colectate.


    Dintre
    iniţiativele ce au strâns un număr mare de semnături menţionăm: Salvaţi
    albinele şi apicultorii! cu 500 de mii de semnături, iar, la polul opus,
    iniţiativa Pentru un venit de bază necondiţionat, cu 100 de mii de semnături
    deocamdată, oglindind unde se concentrează interesele cetăţenilor europeni
    acum.


  • Măsuri de sprijinire a investiţiilor în extracţia şi reciclarea materiilor prime critice

    Măsuri de sprijinire a investiţiilor în extracţia şi reciclarea materiilor prime critice

    În septembrie
    2020, Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune privind materiile prime
    critice care are 4 obiective principale, şi anume: dezvoltarea lanțurilor de valoare rezistente pentru
    ecosistemele industriale ale UE; reducerea dependenței de materiile prime
    critice primare prin utilizarea circulară a resurselor, a produselor durabile
    și a inovării; consolidarea aprovizionării interne cu materii prime în UE şi
    diversificarea aprovizionării din țări terțe și eliminarea denaturărilor la
    comerțul internațional, respectând pe deplin obligațiile internaționale ale UE.


    La sfârşitul
    lunii martie anul acesta a fost adoptată decizia CESE privind materialele prime
    critice, avându-l co-rapotor pe Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic
    şi Social European, care ne-a explicat:

    În 2008, comisarul Verheugen lansa Iniţiativa privind materiile prime,
    unde erau prevăzute nişte acţiuni, atât în plan intern, aşa numitul pilon
    domestic, şi era pilonul privind aprovizionarea din surse externe şi o zonă de
    economie circulară , fiind vorba de reciclare, mai precis de capacitatea de
    reciclare a UE. Între timp preocupările au evoluat, folosim tehnologii din ce
    în ce mai sofisticate şi atunci s-a ajuns la această discuţie legată de
    materiile prime critice, pe care UE le foloseşte pentru a-şi menţine o bază
    industrială şi tehnologică, pe teritoriul statelor membre.

    Aici au fost diverse
    discuţii, un punct de inspiraţie a fost un studiu publicat de Statele Unite ale
    Americii, National Research Council of the National Academy, vorbeau exact de
    acest aspect al materiilor prime critice şi strategice. Şi materiile prime
    critice erau acele materii prime esenţiale pentru funcţionarea industriilor şi
    pentru care nu exista un substitut. Europenii au preluat şi ei această tematică
    şi se pare că acum sunt puţin mai avansaţi din această perspectivă, în sensul
    că au o preocupare constantă, atât în plan politic, cât şi în plan de
    cercetare. Au început să investească în capacităţi de substituţie. Sunt
    preocupări şi la nivelul Parlamentului European. Dacă ne uităm pe hărţile
    furnizate de Comisia Europeană vedem că avem o dependenţă de 98-99% de
    pământurile rare. Ştim că aceste pământuri rare sunt folosite în telefoanele
    mobile, la construcţia electromotoarelor performante. Toate aceste maşini hibride
    pe care le vedem pe străzi şi, în viitor, cele electrice, pe care UE, într-un
    fel, vrea să le impună cetăţenilor săi, vor depinde în mare măsură de
    disponibilitatea acestor materii prime.


    A fost
    realizată şi o listă a acestor materii prime critice precum: Galiu, Germaniu,
    Platină, Indiu, Bauxita, Litiu, Titaniu şi Stronţiu şi se doreşte propunerea
    unor măsuri de stimulare a explorării geologice pe teritoriul UE. Am aflat de la interlocutorul nostru că se discută şi de parteneriate cu state
    terţe, cum ar fi Columbia, Ecuador, Peru şi cu ţări din Africa, pentru
    tehnologiile de reciclare, dar avându-se în vedere respectarea unor principii
    etice, care să poată fi urmărite, inclusiv în justiţie.


  • Inechităţi în distribuirea vaccinurilor în UE

    Inechităţi în distribuirea vaccinurilor în UE

    Într-una
    dintre întâlnirile online organizate de Comitetul Economic şi Social European
    (CESE) s-a observat că persoanele cu handicap sunt expuse unui risc mai mare de
    a contracta COVID-19 și de a se îmbolnăvi grav, pentru că se confruntă cu
    numeroase obstacole și sunt mai puțin apte să mențină distanța, dar, cu toate
    acestea, în UE, aceste persoane nu au fost incluse în mod explicit în grupurile
    prioritare pentru vaccinare.



    Tudorel
    Tupiluşi, membru CESE, preşedintele Asociaţiei nevăzătorilor din România, ne-a
    relatat:

    Problema pe care
    am semnalat-o la CESE a fost legată de colaborarea defectoasă între
    organizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi şi instituţiile statului, în
    sensul că rata de vaccinare în rândul persoanelor cu dizabilităţi a fost şi
    este una foarte redusă.



    Strategiile
    naționale de vaccinare nu au stabilit, în cadrul campaniei de vaccinare
    împotriva COVID‑19, criterii clare de prioritate pentru persoanele cu
    handicap, cu excepția celor
    instituționalizate sau expuse
    unui risc mai mare de infectare. În
    schimb, în multe state membre, persoanele cu handicap nu pot ști cu certitudine
    dacă situația care cauzează handicapul le face eligibile pentru vaccinare
    înaintea persoanelor de aceeași vârstă din populația generală. Formularea vagă
    a reglementărilor naționale care stabilesc încadrarea anumitor persoane în
    grupuri prioritare pe alte criterii decât vârsta, precum și deficitul acut de
    vaccinuri din Europa și reticența față de vaccinuri au generat deseori confuzie
    și haos, astfel încât numeroase persoane cu handicap s-au regăsit în coada
    listelor de așteptare pentru vaccinare.


    Situația
    variază nu numai de la o țară la alta, ci și de la o regiune la alta, după cum
    reiese din concluziile audierii pe tema Vaccinării împotriva COVID-19 și
    persoanele cu handicap, organizată de Comitetul Economic și Social European.
    Tudorel Tupiluşi a precizat:

    Este o problemă la nivel european, colegii din ţările nordice au prezentat
    nişte statistici de-a dreptul îngrijorătoare, în sensul că rata de vaccinare în
    rândul persoanelor cu dizabilităţi este foarte mică. Noi, totuşi, stăm mai bine
    faţă de multe ţări europene, dar conform ultimelor date, în România s-au
    vaccinat puţin peste 1% din totalul persoanelor cu dizabilităţi. Eu zic că este
    foarte puţin. Şi asta datorită cooperării defectoase dintre Organizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi
    şi instituţiile statului. De asemenea, campania de conştientizare este una care
    nu ne avantajează, materialele video prezentate sunt fără autodescripţie pentru
    persoanele nevăzătoare sau fără interpretare mimico-gestuală, pentru persoanele
    cu deficienţă de auz.



    Ce poate fi
    făcut la nivelul UE ne-a spus tot Tudorel Tupiluşi:

    Aşteptăm o reacţie din parte autorităţilor. Practic dorim
    accesabilizarea platformei şi pentru persoanele cu deficienţe vizuale. Dorim
    echipe mobile, care să se deplaseze în teritoriu, în special în zonele rurale,
    unde deplasarea e mai greoaie. Este o rată foarte, foarte scăzută în mediul
    rural. Ca urmare a problemelor semnalate de către
    membrii CESE, urmează să fie elaborat un act normativ care să prioritizeze
    vaccinarea persoanelor cu dizabilităţi.












  • UE şi sustenabilitatea energetică

    UE şi sustenabilitatea energetică

    Noţiuni precum Pactul verde european, schimbări
    climatice şi sustenabilitate energetică sunt din ce în ce mai corelate în
    discuţiile decidenţilor europeni. Statele membre trebuie să îşi revizuiască
    politicile energetice, astfel încât prioritatea să devină respectarea
    stipulărilor din legislaţia aferentă combaterii schimbărilor climatice.



    Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi
    Social European (CESE), ne-a prezentat stadiul actual:

    În contextul actual
    în care avem aceste politici privind schimbările climatice există o mare presiune asupra mixului energetic
    clasic, pe care îl ştiam noi şi care avea o contribuţie importantă a
    cărbunilor, în unele state membre este chiar de 50%, în alte state membre, cum
    este cazul Franţei, de exemplu, 80% din energie este produsă pe bază de
    combustibil nuclear, aceasta pune presiune foarte mare pe termen lung privind
    sustenabilitatea mixului energetic în UE. Politica europeană privind clima
    reprezintă nu numai o investiţie în viitor, dar şi costuri pentru prezent. Şi
    atunci din această prespectivă trebuie analizată întreaga discuţie, atât la
    nivel european, cât şi naţional, statele membre au nişte obligaţii de
    îndeplinit. Chiar mă uitam că miniştri din statele membre au semnat un memorandum
    privind susţinerea energiei produse pe bază de combustibil nuclear, vorbim de
    Ungaria, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Slovenia, toţi susţin importanţa
    menţinerii unui mix energetic a energiei nucleare.

    În cazul nostru, în România
    mai avem şi problema regiunilor miniere carbonifere şi a energiei bazate pe
    cărbune. Ştim că Valea Jiului intră într-un proces amplu de tranziţie
    energetică, în schimb pe zona bazinului carbonifer Oltenia, nu s-au făcut mari
    progrese şi încă aproximativ 30% din energia noastră este produsă pe bază de
    cărbune. Dacă mergem în partea cealaltă, în Germania vedem că avem acea discuţie
    despre conducta de gaze Nord-Stream 1 şi 2, o relaţie destul de controversată
    şi conflictuală în interiorul UE, având în vedere discuţiile dintre Germania şi
    Polonia, dar şi Ţările Baltice.


    Care ar fi schimbările avute în vedere, am aflat
    tot de la Dumitru Fornea, membru CESE:

    Discuţiile sunt acum unele legate
    de oprtunitatea menţinerii unui mix energetic, cu o prezenţă bazată pe combustibil
    nuclear. Aici este cheia de boltă, pentru că state ca Franţa probabil că nu vor
    renunţa uşor la energia nucleară. Pe de altă parte, Germania are un plan de fase
    out dezactivare- închidere pentru multe unităţi de producţie pe bază de
    combustibil nuclear şi aici presupun că s-ar simţi nevoia unei coaliţii la
    nivel European, pentru menţinerea unui mix energetic pe bază de combustibil
    nuclear. Şi această coaliţie a fost iniţiată şi condusă de preşedintele
    Franţei, Emanuel Macron, şi vedem că România face parte din această abordare.
    Dar rămân probleme pe termen lung privind combustibilul nuclear şi, cum ştiţi,
    România are acea soluţie de depozitare a deşeului nuclear în curtea
    întreprinderii, cum s-ar spune, sunt depozitate chiar la Cernavodă. Franţa a
    reuşit să faciliteze procesarea deşeurilor nucleare şi au şi au şi capacităţi
    de repository (n.r. neutralizare) sunt depozite subterane în care se
    amplasează aceste deşeuri.

    Deci problema deşeurilor nucleare este cheie pentru
    a menţine în mixul energetic combustibilul nuclear, iar pe partea cealaltă
    rămâne de văzut să vedem cum vom reuşi să producem încă energie pe bază de
    cărbune, în contextul în care emisiile de carbon sunt din ce în ce mai scumpe,
    certificatele care se tranzacţionează pe pieţele naţionale şi internaţionale de
    emisii de carbon au preţuri prohibitive, şi aduc companiile care produc energia
    termică şi electrică pe bază de cărbune în situaţii foarte dificile.


    Am aflat de la interlocutorul nostru că există
    companii care plătesc pentru certificatele de carbon un preţ mai mare decât
    preţul activelor lor, situaţie fără sustenabilitate.








  • Piața mass-media din UE, în schimbare

    Piața mass-media din UE, în schimbare

    Media ca
    pilon democratic al comunităţii, media ca mediu tradiţional sau digital de
    informare, media ca spaţiu cultural, media ca spaţiu al încrederii au fost
    numai câteva dintre aspectele discutate în cadrul manifestării organizate la
    distanță, de la Bruxelles, la 16 martie 2021, de Secțiunea pentru transporturi,
    energie, infrastructură și societatea informațională (TEN), în cadrul căreia
    s-a discutat planul de acțiune al UE pentru mass-media, propus de Comisia
    Europeană.




    Subliniind
    cât de importantă este implicarea organizațiilor locale, participanţii au fost
    de acord că mass-media din
    Europa a avut un rol esențial în informarea și sensibilizarea cetățenilor, mai
    mult ca oricând odată cu apariţia pandemiei de COVID-19. Cu toate
    acestea, audiovizualul s-a numărat printre sectoarele cele mai afectate din UE.
    Prin urmare, redresarea sa rapidă este vitală pentru a asigura o societate
    deschisă, democratică și diversă din punct de vedere cultural. Acesta este
    mesajul transmis şi de Gonçalo Lobo Xavier, membru al Comitetului Economic
    şi Social European (CESE), vicepreședinte al Grupului privind semestrul european
    al CESE, care a subliniat:

    Mă aflu aici pentru că sunt cetăţean, sunt
    european şi sunt consumator, şi sunt şi tată a doi copii. Iar subiectul
    discuţiei noastre de astăzi este foarte interesant şi are legătură cu toate
    aceste ipostaze în care mă găsesc şi ale dvs. Ca cetăţean, media şi industria
    audio joacă un rol critic în viaţa noastră. La fel, ca european. Şi asta nu
    numai pentru că trăim vremuri total diferite, cu această pandemie sau pentru că
    avem nevoie de conţinut media valoros şi de protejarea consumatorului, în viaţa
    de zi cu zi, odată pentru că petrecem mai mult timp în casă, lucrăm de acasă
    mai mult, stăm izolaţi şi atunci nevoia de o industrie a audiovizualului este
    mai importantă azi. În această dimineaţă avem ocazia să reflectăm la această
    industrie, la conţinutul audiovizual şi la consumatori, la viaţa cetăţenilor şi
    la rolul pe care industria audio-vizualului şi media în general o pot juca în
    vieţile noastre. Ultimul an a fost foarte dificil pentru întreaga lume, pentru
    toţi europenii, desigur. Din perspectiva mea, eu locuiesc în Portugalia, şi a
    trebuit să găsim alte variante de a petrece timpul, să ne păstrăm sănătatea
    mintală, să ne păstrăm activi şi am avut de dezvoltat o industrie ce rămăsese
    în urmă în ultimele decenii, din prea multe motive. Această discuţie este
    foarte la zi, în vremuri în care audiovizualul este critic pentru vieţile
    noastre.




    În prezent, se urmăreşte
    evitarea discrepanţelor dintre statele membre, în special în ceea ce priveşte
    accesul la mijloacele financiare necesare pentru redresare. Transformarea
    digitală a mass-media este un alt deziderat, dar care nu va fi posibil decât
    dacă publicul este pregătit. Astfel devine necesar ca UE să investească în
    alfabetizarea digitală și mediatică, condiție prealabilă pentru a utiliza mass-media
    digitală mai eficient.




  • Renovarea clădirilor, motorul redresării în Uniunea Europeană

    Renovarea clădirilor, motorul redresării în Uniunea Europeană

    Siguranţă, sănătate,
    eficienţă energetică, combatere a sărăciei sunt numai câteva dintre
    dezideratele discuţiilor oficialilor europeni privind renovarea clădirilor din
    UE.



    S-a observat
    ca pandemia a facut casa să devină şi loc de muncă, dar și spațiu de viață,
    centrul vieții de zi cu zi. Pe de altă parte, o altă realitate este îmbătrânirea clădirilor: 85 % dintre ele au
    fost construite înainte de 2001, iar 85-95 % dintre clădirile existente vor
    exista și în 2050. Astfel, la începutul lunii februarie, Secțiunea pentru
    transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) s-a
    reunit pentru a discuta viitoarea strategie a UE privind renovarea clădirilor,
    o ocazie unică de a depăși criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a face
    ca Europa să devină mai durabilă din punct de vedere economico-social și de
    mediu.


    Laurenţiu
    Ploşceanu, preşedinte al secţiunii SOC (Secțiunea pentru ocuparea forței de
    muncă, afaceri sociale și cetățenie), a Grupului patronal din cadrul Comitetului
    Economic şi Social European, ne-a spus cum poate renovarea clădirilor să fie un
    motor de redresare a UE:

    Poate fi unul dintre motoarele redresării.
    Trebuie să ţinem cont de faptul că în clădiri se consumă 40 de procente din
    consumul total de energie comunitar şi atunci în aprecierea noastră locuinţele,
    precum şi celelalte clădiri publice trebuie să facă obiectul unui val de
    renovări, stimulate la nivel european. Din acest demers, în opinia noastră, au
    de câştigat atât cetăţenii, dar şi comunităţile în ansamblu, pentru că această
    investiţie este benefică din perspectiva demersului de reducere a schimbărilor
    climatice. Nu în ultimul rând vedem că în condiţiile pandemiei declanşate anul
    trecut, sărăcia energetică şi modul în care gestionăm locuinţele capătă
    dimensiuni la care nu ne gândeam cu ani în urmă, cu atât mai mult cu cât sunt
    mulţi proprietari şi persoane vulnerabile care s-au confruntat cu probleme din
    perspectiva acestor gestiuni.


    Un astfel de
    demers, cu investiţii consistente în ceea ce înseamnă renovare energetică, ar
    genera şi un impuls economic, pentru sectoarele de producţie a materialelor de
    construcţii şi în construcţii, evident, iar pe de altă parte dimensiunea
    socială aferentă acestui sector ar avea de câştigat dacă într-adevăr va fi
    atrasă forţă de muncă pentru lucrările care ar urma să fie finanţate, a mai
    spus Laurenţiu Ploşceanu, preşedinte al secţiunii SOC, şi a adăugat:

    Sunt mai multe căi prin care încercăm să facem acest lucru: în primul
    rând, pentru acest aviz care a fost adoptat în luna februarie, în plenul CESE,
    am avut o audiere publică, înainte de a intra cu avizul final în plen. La
    această audiere publică am avut invitaţi din partea Comisiei Europene, din
    partea Parlamentului European, din partea partenerilor sociali la nivel
    european şi fiecare a venit cu contribuţiile sale, insistând pe ceea ce ar trebui
    făcut, nu numai pentru o mai bună profilare şi o utilizare mai rezonabilă a
    acestui instrument, cât şi din perspectiva unei implementări eficiente a
    acestui program. Este o cale prin care încercăm să influenţăm instituţiile
    europene, a doua cale este, evident, avizul pe care ni l-am asumat ca
    răspundere şi care, după ce este adoptat, pleacă către Comisia Europeană şi
    către Parlamentul European.


  • CE doreşte protejarea persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale

    CE doreşte protejarea persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale

    Criza provocată
    de pandemia de coronavirus a accelerat transformarea digitală și extinderea pe
    piața internă a modelelor de afaceri bazate pe platforme. Unele platforme au
    jucat un rol important în asigurarea accesului la servicii în timpul
    perioadelor de izolare.

    Potrivit
    Comisiei Europene, munca prin intermediul platformelor digitale se dezvoltă
    rapid în UE într-un număr tot mai mare de sectoare de activitate. Deşi aceasta
    poate oferi o mai mare flexibilitate, oportunități de angajare și venituri
    suplimentare, totuşi, anumite tipuri de activităţi desfășurate prin intermediul
    acestor platforme prezintă şi riscuri. În
    același timp, criza sanitară a evidențiat și mai mult situația vulnerabilă a
    persoanelor care lucrează în economia platformelor, atât în ceea ce privește
    expunerea lor la riscurile pentru sănătate și siguranță, cât și accesul limitat
    la protecție și beneficii sociale. De aceea, Comisia a lansat, pe
    24 februarie, o prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni cu
    privire la modalitățile de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru
    persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale.

    Ne dă detalii Dumitru
    Fornea, reprezentantul României în Comitetul Economic şi Social European(CESE):

    CE s-a preocupat de
    această problemă a tranziţiei digitale, iar una dintre promisiunile preşedintei
    CE ,Ursula von der Leyen era legată de găsirea unor soluţii pentru a îmbunătăţi
    conditţiile de muncă ale lucrătorilor de pe aceste platforme. Cu toţii ştim că
    pe platformele acestea digitate sunt oportunităţi, dar apar şi provocări, şi
    una dintre ele este legată de condiţiile de muncă destul de precare, pentru că
    contractarea nu prea este transparentă şi de multe ori nu ştii faţă de cine te
    angajezi, ai un contract care iţi apare online, vorbim de transparenţa şi
    predictibilitatea scăzută a acordurilor de muncă.

    Sănătatea şi securitea la
    locul de muncă sunt noi provocări pentru că este foarte mult stres privind deadline-urile.
    imobilitatea, probleme de acces inadecvat la protecţie socială. Nu există un
    cadru foarte clar pentru aceşti lucrători care de obicei îşi petrec un timp
    limitat la muncă, oficial, pentru că neoficial ei îşi petrec foarte mult timp
    la muncă. Comisia încearcă să reglementeze acest domeniu pentru că pandemia a
    impulsionat acest mod de activitate, în special în zona publică ,paradoxal,
    vedem un transfer puternic de activităţi către zona online.

    La Bruxelles în
    ultimul an mai bine din 80% din personalul Comisiei şi instituţiilor europene
    au lucrat pe aceste platforme online, ori deja, se impune reglementarea acestei
    situaţii, să ne asigurăm că exista posibilitatea negocierii unui contract de
    muncă, că exista posibilitatea supravegherii condiţiilor de muncă, că intimitatea,
    sunt respectate, la fel raportul cu angajatorii.

    Executivul comunitar
    doreşte să valorifice la maximum potenţialul de creare de locuri de muncă
    asociat platformelor digitale, dar asigurând demnitate, respect şi protecţie
    pentru persoanele care lucrează prin intermediul lor. Scopul acestei
    prime consultări a partenerilor sociali europeni este de a colecta punctele de
    vedere ale acestora cu privire la necesitatea şi direcţia unei posibile acţiuni
    a UE în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă pentru lucrătorii care îşi
    desfăşoară activitatea prin intermediul acestor platforme.


  • Premiul CESE pentru societatea civilă 2021

    Premiul CESE pentru societatea civilă 2021

    În fiecare an, premiul emblematic al Comitetului Economic şi Social European (CESE) pentru societatea civilă aduce un omagiu organizațiilor societății civile și/sau persoanelor ale căror proiecte celebrează identitatea europeană și valorile comune într-un anumit domeniu de activitate. Premiul a fost acordat începând din 2006. CESE a lansat procesul de depunere a candidaturilor de proiecte în iulie 2020, cu tema Societatea civilă împotriva COVID-19, anunțând că acesta va fi un premiu excepțional, care va înlocui premiul său tradițional pentru societatea civilă. Scopul a fost acela de a aduce un omagiu societății civile din Europa, care s-a implicat activ și altruist în acțiuni de solidaritate încă din primele zile ale pandemiei.

    Pandemia este în mod clar cea mai puternică provocare căreia trebuie să îi facem faţă, a spus Cillian Lohan, vicepreședintele CESE pentru comunicare, la momentul decernării premiilor, şi a adăugat:

    Am decis că putem avea şi un premiu pentru aceasta. Raportări media, voluntari şi organizaţii din prima linie, iar CESE a dorit să le arate tuturor acestora, de pe teren, că Europa le este recunoscătoare pentru implicarea lor şi pentru solidaritatea de care au dat dovadă. (…) A fost dificil, am avut comisii de evaluare compuse din experţi de tot felul, oameni care ştiau care a fost răspunsul cel mai necesar într-o anumită ţară membră, şi am avut criterii clare în a alege premianţii, dar a trebuit să plasăm fiecare aplicaţie în contextul ei local. Şi am făcut asta graţie membrilor juriului ce cunoşteau realitatea dintr-o ţară sau alta. Şi a trebuit să luăm în considerare şi faptul că organizaţiile mai mari şi mai vechi au adesea acces la resurse mai mari şi prin urmare, un impact mai mare decât o organizaţie mai mică, dar asta nu le face neapărat mai eficiente, mai bune. Pentru că organizaţiile mici şi voluntarii individuali au făcut adesea o treabă extraordinară. Şi am dorit să fie înţeles că şi aceastea merită să fie premiate.

    Concursul a fost deschis persoanelor fizice, organizațiilor societății civile și întreprinderilor ale căror proiecte trebuiau să fie absolut non-profit și să nu beneficieze de finanțare publică în procent de peste 50 %. Ele trebuia să aibă o legătură directă cu pandemia de COVID-19, vizând în mod specific combaterea virusului sau abordarea consecințelor acestuia.

    Cillian Lohan, vicepreședintele CESE pentru comunicare, a declarat: Nu a fost uşor să alegem, pentru că majoritatea proiectelor sunt foarte bune şi toate emenă un simţ acut al responsabilităţii, al solidarităţii şi totodată pentru că acoperă o gamă atât de largă de teme, de la producţia de măşti, până la concertele din balcoane, care sunt foarte diferite, dar cu siguranţă sunteţi cu toţii de acord că sunt toate la fel de importante.


    Premiile au fost acordate câștigătorilor din 21 de țări ale Uniunii Europene. Un premiu a fost acordat unui proiect cu orientare transfrontalieră și altul unei organizații din Regatul Unit, ca gest menit să demonstreze că CESE dorește să mențină legături strânse cu societatea civilă din această țară, în ciuda faptului că ea a părăsit UE.

    Asociația Prematurilor din România a fost selectată drept cel mai bun candidat român la premiu, declarând că acest proiect a fost un exemplu strălucit de admirabilă solidaritate în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19.


  • Brexit. Consecinţe discutate la CESE

    Brexit. Consecinţe discutate la CESE

    Brexit-ul arată că UE nu e o închisoare, doar că cei ce o
    părăsesc se confruntă cu anumite consecinţe    , a susţinut Michel Barnier,
    Şeful grupului operativ al Comisiei Europene pentru relaţia cu Marea Britanie,
    în sesiunea plenară a Comitetului Economic şi Social European (CESE).


    Problema principală este acum punerea
    în practică a acordului, după cum ne-a declarat Jack O’Connor, președinte al
    Grupului de gestionare a Brexit-ului al CESE, precizând faptul că Michael
    Barnier şi echipa sa merită felicitări pentru munca depusă în tot acest proces
    de negociere:

    Trebuie să vă spun că a fost un adânc oftat
    de uşurare, în toată Europa, înainte de Crăciun, când s-a anunţat că s-a ajuns
    la un acord. Este un acord foarte restrâns, concentrat aproape exclusiv pe
    comerţul de bunuri şi cu câteva precizări pe domeniul pescuitului. Un acord
    unic, dar ca orice acord el are valoare numai dacă este implementat. Aşa că
    sarcina noastră acum este implementarea. Şi de partea UE sunt preocupări acum
    şi cred că şi în Marea Britanie, referitor la aplicarea prevederilor din acord.
    Cred că cel mai mare pericol este faptul că avem un acord foarte limitat şi
    astfel nu poate fi la fel de avantajos pe cât era păstrarea statutului de
    membru al UE pentru Marea Britanie.

    Cred că înaintea semnării acestui acord,
    pericolul cel mai mare era că, dincolo de aspectele economice, erau implicaţii
    politice, permiţând Marii Britanii să se pronunţe într-o anume direcţie, ce nu
    putea fi anticipată total. Cred că acum sunt două aspecte ce ridică probleme:
    discutând în paramentrii limitativi ai acordului însuşi, urmează să vedem cum
    vor fi afectaţi oamenii şi vom vedea cum
    vor acţiona sindicatele din UE şi din Marea Britanie în viitor, pentru
    că nu este specificat, iar dacă sindicatele nu se implică şi nu colaborează,
    există desigur şansa ca efectele să fie simţite direct de omul de rând şi nu
    există prevederi referitoare la drepturi de muncă, probleme de mediu sau
    drepturile consumatorului. Asta e o preocupare majoră. Apoi, faptul că nu e
    niciun acord referitor la servicii, trebuie să fie o preocupare majoră, în
    special din partea Marii Britanii, decât din partea UE.


    Comitetul Economic şi Social
    European e un forum care are datoria să se asigure că aspectele sociale sunt
    luate în calcul şi previziunile acordului sunt respectate şi puse în practică,
    a mai adăugat Jack O’Connor, președinte al Grupului de gestionare a Brexit-ului
    al CESE.




  • Un preşedinte, voce pentru societatea civilă europeană

    Un preşedinte, voce pentru societatea civilă europeană

    La sfârşitul lunii octombrie,
    Comitetul Economic şi Social European (CESE) şi-a ales noua conducere, pentru
    următorii cinci ani. Comitetul cuprinde trei grupuri, ce preiau funcția de
    președinte prin rotație: Angajatori, Lucrători și Diversitate Europa. Cei
    doi președinți anteriori au fost aleși din Grupul Lucrători și, respectiv,
    Diversitate Europa. Cele trei grupuri şi-au ales, de asemenea, propriul
    președinte pentru un mandat de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoit.


    Séamus Boland este din Irlanda şi
    este noul preşedinte al grupului Diversitate Europa (Grupul III). De-a lungul
    timpului, a condus studii de grup referitoare la subiecte precum salariul
    minim, migraţia, dezvoltare sustenabilă şi a fost raportor pe probleme legate
    de agricultură, dezvoltare rurală, energie, probleme sociale şi Brexit.


    După alegerea sa ca preşedinte al
    grupului III, Séamus Boland a vorbit pentru Radio România despre misiunea sa:

    Misiunea mea, în primul rând, este să reprezint societatea civilă, aşa
    cum este ea structurată în acest grup ce reuneşte reprezentanţi ai comunităţilor
    locale, incluzând, de asemenea, pătura oamenilor cu venituri mici şi defavorizaţi.
    Grupul are un număr de membri care reprezintă consumatori, militanţi ecologişti,
    fermieri, precum şi oameni afectaţi de lipsa educaţiei sau lispa bunăstării.
    Noul mandat va dura 5 ani, cu o prima parte de 2,5 ani şi se va concentra pe
    impactul COVID, pentru că va creşte numărul oamenilor ce vor suferi din pricina
    sărăciei, va trebui să găsim modalităţi de revigorare a ecomoniei, pentru că
    aceasta are de suferit în toate ţările,


    Séamus Boland a transmis şi un
    mesaj pentru ascultători români:

    Cred că pentru ascultătorii români este important să înţeleagă că în UE suntem
    egal sprijiniţi. Covid afectează fiecare ţară, fiecare economie, bunăstarea
    noastră şi moştenirea noastră. Şi românii, ca şi toţi ceilalţi cetăţeni
    europeni trebuie să înţeleagă că avem de conlucrat pentru a ne asigura că ieşim
    cu bine din această criză împreună şi că reuşim să dăm un nou suflu economiei în
    ţările noastre.


    Membrii care și-au început
    mandatul în cadrul CESE au făcut-o în contextul constrângerilor impuse de COVID‑19,
    iar distanțarea fizică și ședințele în format hibrid vor constitui încă regula la
    Bruxelles, având în vedere că rata de infectare crește
    peste tot în Europa.


  • O nouă viziune pentru redresarea UE

    O nouă viziune pentru redresarea UE

    La sfârşitul
    lunii octombrie, Comitetul Eonomic şi Social European (CESE) și-a numit noua
    conducere. Aceasta marchează începutul mandatului 2020-2025. Austriaca Christa
    Schweng a devenit cel de-al 33-lea președinte al Comitetului Economic și Social
    European și a cincea femeie ce conduce organismul UE care reprezintă societatea
    civilă organizată, de la înființarea sa, în 1958. Cei doi noi vicepreședinți
    aleși care i se alătură la conducerea CESE sunt Giulia Barbucci (Italia),
    pentru buget, și Cillian Lohan (Irlanda), pentru comunicare.



    Am aflat mai
    multe despre componenţa echipei la vârf a CESE şi despre misiunea noii echipe,
    de la Cillian Lohan, noul vice-preşedinte, responsabil cu comunicarea:

    Avem un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. Eu, datorită structurii comitetului nostru, reprezentăm Grupul angajatorilor,
    Grupul lucrătorilor şi un al treilea grup numit Diversitate Europeană, din
    partea căruia am fost ales eu. Aşa că atunci când vorbim despre un nou mandat
    al Comitetului (Economic si Social European) pornim de la preşedinta, care a
    declarat că doreşte să creeze o Europă inclusivă din punct de vedere social,
    sustenabilă din punct de vedere al mediului, valabilă economic şi posperă .
    Acesta este planul anunţat de ea. În ceea ce mă priveşte, în rolul meu ca vice-preşedinte
    responsabil cu comunicarea, am o abordare uşor diferită. Provocarea mea este să
    mă asigur că mesajul Comitetului ajunge la instituţiile europene şi la
    nivelurile sociale pe care Comitetul le reprezintă.


    Cillian Lohan,
    noul vice-preşedinte, responsabil cu comunicarea, a adăugat:

    Este
    foarte clar că ne confruntăm cu provocări peste tot, din pricina crizei COVID,
    dar în umbra acesteia avem în continuare criza reducerii biodiversităţii, criza
    schimbărilor climatice, de care trebuie să ne ocupăm, iar apoi avem criza
    economică ce va urma pandemiei cu COVID, care se face simţită în fiecare dintre
    statele membre. Aşa că provocarea pe care o avem este să ne asigurăm că venim
    cu conţinut valoros. Este scopul CESE să aducă perspectiva societăţii în faţa
    decidenţilor. Ca să o spunem simplu, dorim să ne asigurăm că toate nevoile şi
    interesele cetăţeneşti sunt reprezentate, nu prin lobby, prin aceast comitet.


    Originar din Irlanda, Cillian
    Lohan îşi doreşte şi să apropie Bruxelles-ul de zonele mai îndepărtate ale UE şi
    să crească nivelul de înţelegere a situaţiei din fiecare parte a UE.

    Este o ocazie extraordinară pentru noi să progresăm,
    pentru că atunci când te confrunţi cu multe încercări ai ocazia să străluceşti,
    să arătăm ceea ce putem face împreună. Aşa că pentru mine a lucra la Pactul
    Verde european, a lucra în scopul rezolvării problemelor climatice este ceva ce
    ne dă ocazia să cooperăm şi să găsim soluţii împreună.




  • Comitetul Economic şi Social European îşi înnoieşte echipa

    Comitetul Economic şi Social European îşi înnoieşte echipa

    Principalul
    rol al CESE este de a oferi consiliere legiuitorilor UE (Comisia Europeană,
    Parlamentul European și Consiliul) cu privire la proiectele legislative și la
    politici, prin intermediul lucrărilor celor șase secțiuni ale sale și ale unei
    comisii consultative, care acoperă o gamă largă de domenii de politică, cum ar
    fi aspectele sociale, economice, agricole, de mediu și privind transporturile.
    Membrii sunt numiți pentru o perioadă de cinci ani de către Consiliu, pe baza
    nominalizărilor de către statele membre. Astfel 137 dintre cei 329 de membri ai
    Comitetului Economic și Social European și-au preluat pentru prima dată
    funcția, la sfârşitul lunii octombrie, când CESE își începe mandatul 2020‑2025.
    Cei 329 de membri ai CESE sunt numiți la fiecare cinci ani. De această dată,
    peste 40 % dintre membri vor fi noi, lucând cu membrii care își reiau funcția.


    Femeile reprezintă
    33 % dintre membri în noul mandat, față de 27,30 % data trecută și 24,70 % în
    perioada 2010-2015. Țările cu cel mai mare număr de femei membre sunt Estonia,
    cu 85,71 %, urmată de Republica Cehă și Croația, cu 66,67 %. La celălalt capăt
    al clasamentului, delegațiile Portugaliei și Ciprului nu au femei în
    componență. Suedia prezintă un echilibru perfect între bărbați și femei. Cel
    mai tânăr membru are 27 de ani, în timp ce membrul cel mai în vârstă, care va
    prezida sesiunea plenară în care va fi aleasă noua conducere a CESE, are 76.


    Ne-a spus mai
    multe despre rolul CESE, Cristian Pîrvulescu, membru în grupul III, Diversitate
    european:

    În acest moment
    societatea civilă e foarte contestată şi asta pentru că puternice curente
    anti-democratice şi anti-liberale se manifestă, dar, cu sigurnţă, fără
    societate civilă nu poate să se
    constituie niciun fel de democraţie. Acesta este şi motivul pentru care în
    interiorul instituţiilor europene, prin Tratatul de la Roma, a fost introdus
    Comitetul Economic şi Social European (CESE).

    Iniţial el corespundea unui model
    franţuzesc, introdus în constituţia din 1946 şi păstrat în cea din 1958.
    România are reprezentare în CESE din ianuarie 2007, sunt 15 reprezentanţi, 5 în
    grupul I, grupul patronatelor, 5 în grupul II, grupul sindicatelor şi încă 5 în
    grupul al III-lea, care se numeşte acum Diversitate Europeană, iar înainte se
    numea Interese diverse şi în care sunt reprezentate diferite grupuri de
    interese, cum ar fi consumatorii, agricultorii, asociaţiile civice şi de
    drepturile omului şamd.


    Cristian
    Pîrvulescu a adăugat: Mie
    îmi place să spun că acest Comitet este ultima rămăşiţă a Europei consensuale.
    Noi nu putem funcţiona decât pe baza consensului. Şi dacă între patronate şi
    sindicate se stabileşte greu consensul, ne revine nouă, celor din grupul al
    III-lea de a stabili o relaţie între cele două grupuri. Şi această experienţă
    consensuală, care este extraordinară, ne învaţă pe toţi să ţinem cont şi de
    interesele celorlalţi, să învăţăm să negociem şi să învăţăm că linia mediană
    este întotdeauna cea mai bună.


    Dintre
    priorităţile CESE în noul mandat,
    Cristian Pîrvulescu a amintit Statul de drept, ce a devenit prioritate încă de
    la jumătatea mandatului precedent, creându-se un grup pentru statul de drept şi
    drepturile cetăţeneşti. O altă prioritate esenţială este redresarea economică
    şi socială după pandemie, şi reacţiile pe care societatea le are în timpul
    pandemiei.




  • Strategia europeană privind drepturile victimelor

    Strategia europeană privind drepturile victimelor

    Comisia Europeană a realizat, recent, prima strategie privind drepturile
    victimelor nivelul Uniunii Europene. Principalele obiective ale strategiei pe
    următorii cinci ani sunt consolidarea
    capacității de acțiune a victimelor, astfel încât acestea să raporteze
    infracțiunile și consolidarea
    capacității de acțiune a victimelor, astfel încât acestea să raporteze
    infracțiunile. Ionuț Sibian, director executiva al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile
    și reprezentant în Comitetul Economic și Social European a realizat un raport
    legat de strategia Executivului european:


    Este o inițiativă forte bună a Comisiei Europene,
    societatea civilă europeană a cerut demult această strategie, iar obiectivul meu a fost să produc un raport din
    partea CESE care să exprime perspectiva societății civile cu privire la această
    strategie propusă de către Comisie. Recomandările sunt legate de un plan de
    acțiune. Ca raportor, eu cred că este importanta ca Comisia Europeană să meargă
    mai departe cu această strategie, propunând un plan de acțiune clar care să
    prevadă câteva rezultate pe care să le cuantificăm la finalul celor cinci ani.
    De asemenea, câteva acțiuni-cheie pe care statele membre și diferitele direcții
    din Comisia Europeană ar trebui să le urmărească.




    Prin noua strategie, victimele sunt încurajate să semnaleze abuzurile de
    orice fel, de la traficul de persoane la violența domestică și orice tip de
    dicsriminare:


    Fie că e vorba de abuzuri din partea autorităților, fie
    că e vorba de trafic, România este una dintre țările cu un număr însemnat de
    victime ale traficului de persoane. În toate aceste domenii trebuie să existe
    instrumente care să ajute aceste persoane să iasă din acest rol de victime, să
    își primească drepturile și să aibă o viață normală. Noi am și dat câteva
    exemple în avizul meu referitoare la cazuri din România, cazuri câștigate la
    Consiliul Europei de către organizația Accept din România, există în acest
    document și alte zone asupra cărora am atras atenția: egalitatea de gen,
    abuzurile sexuale împotriva copiilor,
    strategia europeană privind integrarea persoanelor de etnie romă,
    Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, deci perspectiva mea este de a pune laolaltă toate
    aceste instituții europene care au în subordine implementarea acestor strategii.