Radio România Internațional

Tag: CESE

  • Comitetul Economic și Social European (CESE) are o nouă conducere

    Comitetul Economic și Social European (CESE) are o nouă conducere

    Comitetul Economic și Social European (CESE), instituţie consultativă din sistemul UE, şi-a reînnoit conducerea, marcând începutul celei de-a doua perioade de doi ani și jumătate a mandatului CESE 2020‑2025, care se va încheia în octombrie 2025.



    Noua conducere, aleasă în sesiunea plenară din aprilie, este compusă din preşedintele Oliver Röpke (Austria, Grupul Lucrători”), vicepreședintele responsabil cu comunicarea Aurel Laurențiu Plosceanu (România, Grupul Angajatori”) şi vicepreședintele pentru buget Krzysztof Pater (Polonia, Grupul Organizații ale societății civile”).



    Am stat de vorbă cu vicepreşedintele Laurenţiu Plosceanu imediat după alegere.






    Un alt membru CESE din România cu care am stat de vorbă la Bruxelles este Dumitru Fornea, din Grupul Lucrători”.






    Alegerea noii conduceri CESE a avut loc în cadrul unei sesiuni pleanere desfăşurate la Bruxelles, în sediul Parlamentului European. Siegfried Mureşan este Președintele Delegației Parlamentului European la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova şi a participat la dezbatere «Consolidarea democrației și a valorilor europene împreună cu societatea civilă în țările candidate la UE». Dl. Mureşan ne-a acordat un interviu.






    Pe agenda sesiunii CESE s-a aflat şi o dezbatere legată de o reformă solidă a Semestrului European, la care a participat Dragoş Pîslaru, președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European, cu care am discutat după eveniment.




  • Jurnal românesc – 28.04.2023

    Jurnal românesc – 28.04.2023

    Românul
    Aurel Laurențiu Plosceanu a fost ales noul vicepreședinte pentru comunicare al Comitetului
    Economic și Social European (CESE), casa societății civile organizate din
    UE. Mandatul său va dura doi ani și jumătate și se va încheia în octombrie
    2025. Membru al organizației din 2007, Aurel Plosceanu a fost președintele Secțiunii
    pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie (SOC) din
    2020 și președintele Comitetului consultativ mixt UE‑Serbia.
    Comitetul Economic și Social European asigură reprezentarea diferitelor
    componente cu caracter economic și social ale societății civile organizate.
    Este un organ instituțional consultativ, instituit prin Tratatul de la Roma din
    1957. Rolul său consultativ le permite membrilor Comitetului, deci și
    organizațiilor pe care ei le reprezintă, să participe la procesul de luare a
    deciziilor la nivelul UE.




    Solenoid
    de Mircea Cărtărescu a fost declarată cartea de ficțiune a anului în Statele
    Unite de către Los Angeles Times. Potrivit ICR New York, premiile
    acordate de influentul cotidian sunt unele dintre premiile de literatură cele
    mai prestigioase din întreaga Americă. Mircea Cărtărescu este primul scriitor
    român căruia i se acordă acest premiu. Capodopera lui Mircea Cărtărescu, Solenoid, este genul de text literar
    uimitor, ale cărui nenumărate calități reies din orice fragment, ales la
    întâmplare     – și-a motivat juriul decizia. Solenoid este cel mai mare
    succes de critică și de public al lui Mircea Cărtărescu în spațiul de limbă
    engleză. Presa americană a comentat cartea în termenii cei mai laudativi – mai
    notează ICR New York.




    Duminică
    30 aprilie, clarinetistul Petru Pane și pianista Oxana Corjos vor susține un
    recital la Konzerthaus Berlin, cu sprijinul ICR Berlin. Piesa centrală a
    evenimentului este Sonata pentru clarinet solo de Tiberiu Olah, inspirată de
    celebra sculptură a lui Constantin Brâncuşi, Pasărea măiastră, și
    considerată una dintre cele mai reușite lucrări scrise pentru acest instrument,
    fiind inclusă în repertoriul unor prestigioase concursuri internaționale.
    Programul concertului de la Berlin include și o lucrare a tânărului compozitor
    român Alin Chelărescu, Ola-Hora, ce reprezintă un omagiu adus
    compozitorului Tiberiu Olah. Piesa este inspirată de celebra Sonată pentru
    clarinet solo a compozitorului și va fi interpretată în primă audiție germană.
    Pe 27 aprilie, Petru Pane și Oxana Corjos au susținut același recital la Viena.




    România
    este, din nou, prezentă, de această dată cu instalația Fresaˮ/Căpșunăˮ,
    realizată de arhitecta Oana Stănescu, la a IX-a ediție a Festivalului
    Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico care se desfășoară între 27
    aprilie şi 2 mai, în orașul Logroño
    (Spania). Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută
    de Institutul Cultural Român de la Madrid, cu sprijinul Uniunii Arhitecților
    din România. Lucrarea Fresaˮ, amplasată în Piața Sfânta Ana din oraș, este dedicată
    culegătorilor de căpșuni și celor peste un milion de lucrători agricoli
    sezonieri din întreaga Uniune Europeană. Festivalul Internațional de
    Arhitectură și Design Concéntrico își propune o reflecție asupra spațiilor
    urbane prin prezentarea unor proiecte accesibile pentru toți cetățenii. Evenimentul,
    cu o largă participare europeană, propune abordarea unor perspective diferite
    asupra problemelor urbane.




    Galeria
    Institutului Cultural Român de la Lisabona găzduiește, până pe 31 mai,
    expoziția personală Amnezia a fotografului Claudiu Ciprian Popa.
    Expoziția cuprinde o serie de panouri și 2 instalații special realizate pentru
    a fi prezentate la galeria ICR Lisabona. Ea este o invitație pentru privitor de
    a contempla propria memorie și de a se scufunda în propriile amintiri. Artistul
    și-a propus să prezinte o colecție de portrete din arhiva sa într-o manieră
    originală. Pentru a crea noile portrete, a tăiat fotografiile în piese de
    diferite mărimi și forme și le-a amestecat aleatoriu. O nouă construcție a propriei
    memorii, o nouă ierarhie a lucrurilor importante din lucrările sale, o nouă
    formă de a spune aceeași poveste dintr-un unghi diferit, din perspectiva anilor
    ce au trecut. O ultimă șansă de a-și salva amintirile de Amnezie -
    notează Institutul Cultural Român.


  • Biodiversitatea, subiect cheie pentru CE

    Biodiversitatea, subiect cheie pentru CE

    Rapoartele Greenpeace prezintă unele dintre cele
    mai devastatoare pierderi de biodiversitate din Europa, datorate poluării unor
    întinderi importante de apă, tăierilor agresive de copaci, poluării cu azot de
    la creşterea animalelor şi demolării violente a spaţiilor verzi din zonele
    urbane.


    Răspunsul comun al statelor membre UE este una
    dintre priorităţile Comisiei Europene, în gestionarea provocărilor legate de
    reducerea biodiversităţii, legată şi de schimbările climatice. Arnaud Schwartz,
    vice-preşedinte CE, a explicat legătura dintre acestea, la una dintre
    întâlnirile pe tema economiei circulare, găzduite anul acesta de Comitetul
    Economic şi Social European (CESE):

    Faptul că ne aflăm aici azi,
    discutând probleme legate de climă şi biodiversitateîmpreună,
    este cheia implementării cu succes a Tranziţiei Verzi. M-a bucurat să văd ce
    s-a întâmplat aici dimineaţa şi dacă voi, CESE, puteţi să ne fiţi alături în
    acest demers, şi să ne ajutaţi să descoperim rădăcina problemelor noastre, înseamnă
    că putem face faţă provocărilor globale deodată. In particular we have been
    active…În mod particular, am fost activi în COP 27 şi în COP 15, în care s-a
    pus accentul pe legătura dintre cele două crize şi pe nevoia unei abordări
    holistice şi transparente şi transformatoare. La COP 15 am avut plăcerea să iau
    parte în dezbaterile privind Economia circulară, drept instrument crucial în
    slujba biodiversităţii, care se adaugă evenimentului COP 27 economia circulară
    şi potenţialul ei de combatere a schimbărilor climatice şi a pierderii
    biodiversităţii. Ambele evenimente au subliniat potenţialul economiei circulare
    de a ne ajuta să ne regândim relaţia cu natura. La COP 15, în decembrie, în
    marja CE, 195 ţări ale lumii, au semnat un acord pentru păstrarea
    biodiversităţii, unicat. Este singura cale de a proteja generaţiile viitoare şi
    arată şi în ce domenii trebuie să investim pentru a ne atinge ţinta de economie
    verde. Şi asta pentru a avea o lume Pozitivă în privinţa naturii şi rezilientă,
    până în 2050. Trebuie făcut mai mult pentru ca această viziune să devină
    realitate şi avem nevoie de soluţii concrete de implementat. În timp de
    pierderea biodiversităţii asuscitat mai puţină atenţie în discuţiile privind
    economia circulară, experţii au dovedit că este momentul să ne concentrăm pe
    această temă, accentuând interconexiunile dintre schimbărle climatice şi
    biodiversitate şi relaţia de interdependenţă dintre ele în sprijinul binelui
    general.


    Abordarea problemelor climatice poate fi
    contraproductivă în privinţa politicilor de reducere a emisiilor gazelor cu
    efect de seră, a declinului biodiversităţii şi a inechităţilor sociale. Aşa că
    economia circulară este unul dintre răspunsurile necesare în faţa acestei
    dileme. Trebuie ca întreaga comunitate implicată în dezvoltarea economiei
    circulare să colaboreze strâns, să găsească soluţii pertinente, din care pot
    beneficia economiile locale şi regionale şi să-şi sporească rezilienţa şi
    autonomia.


  • Rolul economiei circulare în stimularea redresării durabile

    Rolul economiei circulare în stimularea redresării durabile

    Comisia Europeană, alături de alte organisme ale
    UE, face eforturi de a încuraja trecerea UE către o economie circulară, ce ar
    urma să aibă un impact major nu numai în atingerea obiectivelor climatice
    cuprinse în Pactul Verde european, ci şi în crearea de locuri de muncă şi
    creştere economică propriu zisă, agenda optimistă, cum este numită.


    Timp de două zile Comitetul Economic şi Social
    European, CESE, a găzduit Conferința părților interesate de economia circulară
    europeană, 2023, precum şi Satul reţelei de iniţiative circulare, iniţiative
    menite să aducă laolaltă acţionari din zona economiei circulare, devenite
    modele de bune practici la nivel european. Au fost prezentate abordări
    practice, prin care economia circulară poate deveni importantă în toate
    ramurile, de la construcţii, până la domeniul IT.


    Sute de participanţi, din fericire din ce în ce
    mai tineri, dar foarte conştienţi de rolul pe care îl au, s-au reunit la faţa
    locului, dar şi în online.


    Christa Schweng, preşedinta CESE a declarat: Mă bucur să vă întâmpin în
    numele Comitetului Economic şi Social European. Suntem în casa societăţii
    civile europene organizate. Şi mă bucur să mă aflu la această manifestare a
    Acţionarilor interesaţi de economia circulară europeană. Dacă ieri am
    ascultat abordarea membrilor Comisiei (n.a. Europene), astăzi este momentul să
    dăm cuvântul acţionarilor, pentru a afla detalii privind bunele lor practici şi
    pentru a avea feedback-ul dvs, al participanţilor. Vom avea sesiuni interactive
    şi ateliere, grupate pe două teme principale: biodiversitatea şi clima şi
    rezilieţa europeană. Ieri, am discutat rolul economiei circulare în UE. Această
    conferinţă este locul în care putem evidenţia cum poate economia europeană
    contribui la o mai bună rezilieţă şi sustenabilitate a UE, a eforturilor de a
    contura o economie tot mai verde. Aceasta trebuie considerată parte a soluţiei
    şi trebuie să i se dea ocazia să realizeze această tranziţie. Realizarea unui
    plan economic este una dintre pietrele de temelie a Pactului verde european şi
    unul dintre stâlpii de susţinere folosiţi pentru implementarea Agendei 2030 a
    dezvoltării sustenabile. Asocierea fericită dintre CESE şi Comisia Europenă
    poate contribui la crearea unei economii circulare, la răspândirea practicilor de grup şi a cunoştinţelor. De la lansarea din
    2017, comunitatea noastră a crescut fantastic, astfel încât avem lunar opt mii
    de vizitatori pe site-ul noastru . peste şapte mii de urmăritori pe Twitter
    şi peste 6.800 pe LinkdIn. Şi
    contributorii sunt şi ei tot mai activi. Avem 750 exemple de bune
    practici, 60 de strategii şi 500 de contribuţii privind know-how-ul şi
    multe alte informaţii pe teme diverse, toate legate de economia circulară. Şi
    aş dori să vă împărtăşesc nişte bune practici fascinante, de pe platforma
    acţionarilor, care sunt legate de atelierele de azi. Avem, spre exemplu, textile reciclate în
    moduri inovative, paie de băut făcute din stică, boabe de cafea folosite sunt
    amstecate cu polimeri, pentru a deveni o alternativă pentru plasticul de unică
    întrebuinţare, şi există tot mai multe acţiuni înspre reducerea
    comportamentelor de consum, producătoare de deşeuri. Într-un final, sunt oamenii
    înşişi care vin cu soluţii de business.


  • Sus, Inima! Un nou exemplu pentru societatea civilă europeană

    Sus, Inima! Un nou exemplu pentru societatea civilă europeană

    Comitetul Economic și Social European
    (CESE) a decernat, în decembrie anul trecut, premii unui număr de șase
    organizații ale societății civile pentru proiectele lor remarcabile, care
    reprezintă exemple grăitoare ale angajamentului societății civile de a crea un
    viitor mai bun pentru tinerii din Europa și de a ușura suferința cu care se
    confruntă ucrainenii în urma invaziei brutale a țării lor de către Rusia. În
    mod excepțional, în 2022 au fost premiate două rânduri de câștigători,
    încadrați în două categorii tematice: capacitarea tinerilor și societatea
    civilă europeană alături de Ucraina. Asociația SUS, INIMA, din România, a obținut Marele premiu al Societății Civile
    Europene 2022, la categoria Societatea civilă europeană alături de Ucraina
    pentru proiectul său Integrarea rapidă a refugiaților ucraineni în societatea
    românească – Punct focal județul Sibiu.


    Cum au ajuns până aici, ne-a povestit Lu
    Knobloch, director de dezvoltare. Asociația SUS, INIMA a pornit în
    2015 de la o nevoie a pacientului oncologic și aparținătorului pacientului
    oncologic de a avea acces la informare, acces la terapii complementare celor
    tradiționale, celor de ordin terapeutic, medical și încet, încet ne-am
    dezvoltat. În fiecare an am mai deschis încă o casă SUS, INIMA, unde pacienții
    oncologici pot locui pe perioada tratamentelor, pentru că în România nu sunt
    centre de terapie în toate orașele mari. Oameni din multe județe vin în
    București, de exemplu, în Sibiu, și atunci au nevoie de un loc unde să poată
    locui ca să nu trebuiască să renunțe la tratament datorită faptului că nu-și
    permit să stea într-un hotel sau pensiune. După care a venit pandemia și am
    început să colaborăm cu Fundația Comunitară din Sibiu, cu Crucea Roșie și cu
    toate celelalte instituții implicate pentru a deservi societatea civilă, după
    care a venit acest război din Ucraina, unde rămânând în această rețea, am
    început practic să dezvoltăm inițiativele de suport, de integrare și de
    incluziune a refugiaților ucrainieni în societatea românească.


    Ce înseamnă premiul societății civile
    pentru Asociația SUS INIMA? Lu Knobloch: Este o onoare extraordinară,
    tocmai pentru că e o recunoaștere fantastică a muncii noastre. E o muncă foarte
    frumoasă, dar e o muncă foarte grea. Suntem o echipă super mare, de 48 de de
    oameni, care lucrăm pentru chestia asta în fiecare zi, dintre care 28 sunt
    refugiați ucrainieni, că n-ai cum să lucrezi pentru ei fără ei. Și este o
    recunoaștere a unui efort gigantic și este și un mare imbold ca să mergi înainte și să dezvolți mai
    departe inițiative.


    Până în prezent, acest ONG a ajutat zeci
    de mii de refugiați ucraineni. SUS INIMA a dezvoltat o serie de inițiative
    pentru a-i ajuta pe ucraineni, de la activități școlare și găsirea unui loc de
    muncă până la tratament și sprijin psihologic. Acest lucru a permis familiilor
    ucrainene să se integreze mai uşor în societatea românească, pentru că le-a dat
    un sentiment de apartenență și siguranță – atât fizică, cât și mentală.

    Vine cu
    detalii Lu Knobloch: Noi am început de la începutul războiului,
    ne-am implicat pe partea de transfer, pe partea de cazare, pe partea de acces
    la servicii medicale, sociale, de integrare terapeutice, absolut toate.
    Practic, după aceea, am dezvoltat un centru educațional, în primăvara anului
    trecut, pentru ca părinții să poată să aibă acces la piața de muncă, din care a
    reieșit o necesitate mult mai mare ca acești copii să aibă parte de un sistem
    educațional, să aibă acces la școli în limba lor maternă. Așa că am dezvoltat o
    școală primară, o școală gimnazială, un liceu, 3 grădinițe, 2 creșe ca să putem
    acoperi nevoia aceasta fără de care nu ai cum să ai integrare economică și
    socială. Pentru că noi vorbim despre refugiați, un grup de refugiați care e
    format din mame și copii. Dacă o mamă nu are unde să își ducă copilul, cum să
    poată să lucreze. Așadar, noi încercăm cumva să luăm nevoile de care suntem
    conștienți cu bun simț și să dezvoltăm soluții care sunt tot de bun simț. Deci,
    nu am încercat să ne inventăm nicio roată, nici să punem o coadă la o prună, ci
    efectiv am luat situațiile pas cu pas și am dezvoltat dintr-una într-alta tot
    câte o soluție.



    Premiul Societăţii Civile Europene este în
    valoare de 60 de mii de euro şi a fost împărțit între cele șase proiecte
    câștigătoare. Asociația SUS, INIMA din România a primit premiul I, în valoare
    de 14 mii de euro, unul dintre motivele pentru care au şi aplicat, după cum a
    mărturisit Lu Knobloch, pentru a avea bani de investit în proiectele viitoare.
    Am şi aflat care este următorul:

    Următorul proiect care are legătură directă cu incluziunea pe termen
    mediu și lung este « Sus inima place », care este un proiect prin
    care copii ucrainieni și copii români vor ajunge să se poată juca împreună prin
    ateliere creative, performance-art, muzică, dans, teatru în principal
    facilitate de profesioniști naționali și internaționali. Și scopul este ca noi
    să putem demonstra că, de ce nu, cultura e liantul și poate uni indiferent de
    diferențele noastre, de background-ul din care venim și chiar și de limba pe
    care o vorbim.


    Locul al II-lea de la categoria în care
    SUS INIMA a primit premiul I a fost atribuit Fundației spaniole Villavecchia. Prin
    fondul de urgență Ești în siguranță (You are in a Safe Place), fundația
    spaniolă a oferit îngrijire copiilor bolnavi de cancer și părinților lor.
    Copiii ucraineni grav bolnavi au fost îndepărtați de ororile războiului cu
    ajutorul unor organizații internaționale și aduși în locuri sigure pentru a-și
    relua tratamentul. Locul al III-lea a fost ocupat de Asociația cercetașilor și
    ghizilor din Polonia (ZHP), cea mai mare organizație de educație nonformală
    pentru tineret din această țară, care s-a mobilizat pentru a-i ajuta pe
    ucraineni de îndată ce a început războiul. Voluntarii ZHP au fost mereu
    prezenți la punctele de trecere a frontierei, îndrumând oamenii către locuri
    unde sunt în siguranță, furnizând informații, colectând și transportând donații
    și organizând patrule de frontieră cu experiență în acordarea primului
    ajutor.


  • A 7-a reuniune a Forumului European al Migraţiei

    A 7-a reuniune a Forumului European al Migraţiei

    La Bruxelles a avut loc a 7-a reuniune a Forumului European al Migraţiei, platformă de dialog privind migraţia, azilul şi integrarea migranţilor, organizat de Comisia Europeană, prin DG Home, şi Comitetul Economic şi Social European (CESE).



    Au participat circa 200 de reprezentanţi ai instituţiilor europene şi ai unor organizaţii şi ONG-uri cu activitate în domeniul migraţiei şi al refugiaţilor. Invitate speciale la Forum au fost Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne, şi Christa Schweng, preşedinta CESE.



    Am stat de vorbă cu Aurel Laurenţiu Plosceanu, membru al Grupului I (Angajatori) al CESE, Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, Vicepreședinte al Uniunii Generale a Industriașilor din România.






    Următorul interlocutor a fost Fawzia Rehejeh, preşedinta Centrului Cultural Arab din Sibiu.






    Ultimul interolcutor a fost Cristian Pîrvulescu, politolog, decanul Facultății de Științe Politice de la la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, președinte de onoare al Asociației Pro Democrația, membru al Grupului III (organizaţii ale societăţii civile) al CESE.



  • Perspective pentru economia europeană în vremuri de criză

    Perspective pentru economia europeană în vremuri de criză

    Comitetul
    Economic şi Social European (CESE) a organizat în prima parte a lunii octombrie
    o conferinţă cu factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și
    cercetători economici pentru a informa și influența dezbaterile de politică
    economică la nivel european și național. Atât criza provocată de COVID-19, cât
    și războiul din Ucraina au avut un impact profund și, în multe aspecte,
    devastator asupra economiei și societății europene.


    Stefano
    Palmieri, Președintele Secțiunii pentru Uniunea Economică și Monetară și
    Coeziune Economică și Socială (ECO), Comitetul Economic și Social European
    (CESE) a detaliat:

    În 2022
    Europa a intrat în cea mai puternică recesiune din istoria ei. Şi s-a petrecut
    pe fondul unei uşoare reveniri de pe urma impactului economic şi social al
    pandemiei. Acum suntem confruntaţi cu încă o criză, dar de această dată e una
    de altă natură: războiul din Ucraina şi dezmembrarea economică şi socială provocate
    de nejustificata agresiune Rusă. Aceste crize au arătat vulnerabilităţi
    semnificative şi diferenţe structurale între statele membre.

    Numai un exemplu
    îl reprezintă dependenţa diferită de gazul rusesc şi utilizarea unui amestec
    energetic diferit. Războiul din Ucraina creşte nevoia ca tranziţia verde să fie
    eficientă cât mai curând, susţinând Europa în drumul către decarbonizare,
    înspre autonomia sa strategică şi tehnologică. Războiul din Ucraina a afectat
    masiv problemele economice preexistente, ducând la creşteri rapide de preţ, în
    special a preţurilor legate de energie, dar şi la întreruperi ale lanţurilor de
    distribuţie şi a creşterii preţurilor de transport. Războiul a exacerbat
    creşterea preţurilor, pentru că UE importă aproximativ 44% din gaz din Rusia, cu
    unele ţări având o dependenţă chiar şi mai mare de atât.

    Această creştere a
    preţurilor reduce puterea de cumpărare şi conduce la deteriorarea situaţiei
    sociale a gospodăriilor, afectând direct standardul de viaţă. Inflaţia
    afectează şi competitivitatea şi solicită un răspuns monetar coerent faţă de
    cel necesar înainte de război. În astfel de situaţii decidenţii au de creat
    politici mult mai versatile. Iar gradul mare de insecuritate în care se
    trăieşte face ca Europa să fie mai rezilientă şi sustenabilă decât înainte, ca
    principală prioritate a UE.

    Avem de realizat cele mai eficiente politici pentru
    a ajuta Europa, să treacă înspre o mai mare digitalizare şi traziţie verde şi
    trebuie să nu lăsăm niciun stat membru în urmă. Coeziunea socială şi economică
    este, astfel, în centrul efortului comun al UE de a crea o economie europeană incluzivă,
    durabilă din punct de vedere ecologic și social.


    În timp ce
    Europa avansează pe agenda de decarbonizare și își intensifică eforturile
    pentru a spori autonomia strategică și tehnologică, conflictul militar pune în
    prezent provocări dramatice pentru economiile UE. Perspectivele de creștere
    scăzută împreună cu inflația la niveluri record ridică noi dileme pentru
    factorii de decizie economică din UE.


  • Schimbare la vârf la Comitetul European al Regiunilor

    Schimbare la vârf la Comitetul European al Regiunilor

    Comitetul European al Regiunilor (CoR), reuneşte autoritățile
    locale și regionale, reprezentate în UE şi constituie coloana vertebrală a
    democrației europene, dovedindu-se forța motrice a comunităților locale. În
    timpul pandemiei acestea s-au evidenţiat, luând măsuri pentru a răspunde
    situației de urgență și deschizând calea către redresarea UE.


    La sfârşitul lunii iunie, Vasco Alves Cordeiro a
    fost ales președinte al Comitetului European al Regiunilor, având un mandat de
    doi ani și jumătate. Pe perioada mandatului, Vasco Alves Cordeiro a spus că se
    va concentra pe consolidarea democrației, apărarea politicii de coeziune,
    atingerea obiectivelor Pactului Verde al UE și sporirea sprijinului regional
    pentru Ucraina, deviza cu care pleacă la drum fiind: Pentru o Europă
    care este făcută de toată lumea. Pentru fiecare, oraș, municipiu, județ și
    regiune!.

    Noul președinte al CoR este membru al Parlamanetului Regional al insulelor
    Azore din Portugalia, fiind membru al CoR din 2013, iar în perioada februarie
    2020 – iunie 2022 a ocupat funcția de prim-vicepreședinte.


    Seamus Boland, preşedintele Grupului Diversitate
    Europa, a salutat intenţiile preşedintelui CoR, afirmând:

    Comitetul
    regiunilor îmi este foarte drag, pentru că vin din Irlanda, un teritoriu nu
    chiar atât de la vest, precum insulele Azore, dar totuşi pe aproape, ceea ce ne
    face să împărtăşim o serie de valori comune ţărilor ce se află pe această
    latură extremă a Europei. Apreciez obiectivele, în mod special, aşa cum le-aţi
    prezentat. În mod esenţial, ceea ce doriţi să faceţi este să aduceţi Europa mai
    aproape de cetăţeni, mai aproape de oamenii ei. Şi cred că Comitetul
    regiunilor, în întreaga Europă, trebuie să se asigure că sunt implicaţi şi sunt
    parte din procesul decizional. Regiunile pot contribui în mod esenţial, în
    special în domeniul noilor tehnologii, prin care munca poate ajunge în
    regiunile centrale, din oricare din părţile continentului. Cred că acesta a
    fost unul dintre rezultatele pozitive ale tristei situaţii pandemice: faptul că
    am descoperit noi moduri de a lucra.


    De asemenea, Vasco Alves Cordeiro a asigurat că
    CoR va continua să sprijine Ucraina și să consolideze perspectiva europeană a
    țării și a precizat că: orașele și regiunile Europei sunt în fruntea
    sprijinului pentru procesul de integrare a Ucrainei în marea familie europeană.
    Vrem să sprijinim partenerii noștri ucraineni acum și în viitor pentru
    reconstrucție. Acesta este motivul pentru care lansăm Alianța pentru Ucraina în
    această ședință plenară .




  • Funky Citizens

    Funky Citizens

    Quelles sont leurs armes les plus redoutables ? Les initiatives ayant recours aux smart-technologies, lanalyse pertinente de données, la communication ainsi que léducation civique. Voilà comment se présentent certaines ONG roumaines, encourageant déjà depuis longtemps les citoyens désireux dun espace urbain plus cohérent à simpliquer davantage. Lobjectif étant que les habitants assument leur rôle de citoyens et mettent la main à la pâte afin daméliorer leur qualité de vie dans un espace commun.



    Elena Calistru, membre du Comité Economique et Social Européen (CESE), présidente et co-fondatrice de lorganisation, nous raconte comment lui est venue lidée de créer Funky Citizens :



    « En 2011, 2012 nous avons constaté quil manquait en Roumanie un mouvement ou une organisation permettant de rendre attractive la mobilisation citoyenne, surtout dans des activités plus complexes. Nous avons commencé par nous intéresser aux dépenses publiques, puis au budget national, que nous avons ensuite tenté de rendre compréhensibles pour les citoyens lambdas. Nous sommes partis du principe que tout le monde aimerait simpliquer davantage, mais que bien souvent les informations à notre disposition sont indigestes. Il est donc nécessaire dexpliquer certains fondamentaux : comment fonctionnent la législation et les institutions. Voilà comment est née Funky Citizens. »



    Nous avons demandé à Elena Calistru si elle avait facilement recruté des adeptes :


    « Evidemment, peu de personnes ont souhaité simpliquer au départ. Personne ne sattendait à voir se mobiliser des millions de citoyens prêts à passer au peigne fin les différents budgets communaux. Mais nous sommes intimement convaincus que notre implication, ainsi que les réactions observées depuis notre création jusquà aujourdhui, sont encourageantes. Je suis persuadée que les gens intéressés sont de plus en plus nombreux, aussi bien à léchelle locale que nationale. Le nombre de participants à nos activités, de donateurs, de lecteurs de nos analyses augmente constamment. »



    Comment peut-on simpliquer davantage ?


    « Souvent, la première étape consiste à sinformer. Je reconnais que cest un cliché, mais cest vrai. La connaissance, cest le pouvoir. Aujourdhui, laccès à linformation est très facile, tout est à portée de clic, et lon peut facilement savoir comment entrer en contact avec nos représentants parlementaires ou locaux. Mais le message que nous transmettons à nos citoyens est le suivant : sinformer est un sport qui se joue à plusieurs niveaux. Lidéal, cest den faire au moins 30 minutes tous les jours. Cela se traduit, pour notre activité, dans un premier temps par la vérification régulière des actions menées par la mairie, par le parlement, par le gouvernement, bref, se tenir informé. Et bien évidemment, aller voter. Ensuite, rappelons quil existe plusieurs façons de sy prendre, comme pour le sport. On peut faire un peu dexercice tous les jours, se déplacer à vélo etc. Pour nos citoyens, cela peut aussi consister à lancer une pétition lorsquun problème se présente ou encore à sadresser directement au parlement. Enfin, pour le 3e niveau, celui des professionnels du sport, il y a le marathon. Cela équivaut pour notre domaine à simpliquer dans une organisation, qui contesterait par exemple lutilisation du budget local. Cest un droit, en tant que citoyen. »



    Le nombre de participants au projet Funky Citizens varie, allant jusquà plusieurs milliers en période électorale, comme nous la expliqué notre interlocutrice. Elena Calistru nous raconte les initiatives les plus récentes :


    « Nous aurons deux défis à relever au cours des prochaines années. Le premier consiste à simpliquer encore davantage au niveau local. Nous avons déjà commencé lannée dernière, en allant au contact des communautés locales. Nous leur proposons des formations pour apprendre à élaborer un budget, pour simpliquer davantage en tant que citoyen, pour développer léducation civique, et nous travaillons main dans la main avec les journalistes partenaires. Le deuxième défi est lié à notre présence à Bruxelles, au sein du CESE et des autres comités et organisations. Funky Citizens œuvre depuis des années sur différents projets implantés en Europe centrale et de lEst. Je fais partie du Comité depuis lannée dernière, et je cherche à faire entendre la voix de plusieurs organisations roumaines dans les institutions européennes. »



    Lorsque lon évoque la question des fonds européens au niveau national ou local, et que lon analyse lefficacité des dépenses publiques en Roumanie, force est de constater que les résultats ne sont pas au rendez-vous. Labsence de mécanisme permettant détablir les besoins en développement sur le long terme, les priorités de financements accordées pour des raisons politiques et non factuelles, le gaspillage de largent public, la fraude et la mauvaise gestion administrative sont autant de raisons expliquant ces piètres performances.


    (Trad. Charlotte Fromenteaud)


  • Violenţa de gen în atenţia CE şi în dezbatere la CESE

    Violenţa de gen în atenţia CE şi în dezbatere la CESE

    În plenul său din iulie, Comitetul Economic și
    Social European (CESE) a dezbătut proiectul de directivă al Comisiei de
    combatere a violenței bazate pe gen și a egalității de gen. Comitetul a adoptat
    două avize cu recomandări pentru eficientizarea legislației în combaterea unei
    astfel de probleme de proporții epidemice și a cerut includerea acesteia pe
    lista infracțiunilor UE.



    Egalitatea de gen este la baza proiectului
    european    , a afirmat Christa Schweng, reşedinta CESE, salutând prezenţa
    Christinei Fabre, ca precondiţie a creării unei societăţi mai drepte şi mai
    prospere. Cu toate acestea datele colectate la nivelul UE arată că una din trei
    femei cu vârste începând de la 15 ani, au raportat că au experimentat o formă
    de violenţă fizică sau sexuală. Pandemia de Covid 19, a închis femeile şi
    copiii în casă cu abuzatorii lor, înregistrându-se o creştere considerabilă a
    cazurilor de violenţă domestică. Războiul din Ucraina a adus o nouă perspectivă
    asupra violenţei la care sunt expuse femeile.


    Christina Fabre, de la Institutul european pentru
    egalitate de gen, a afirmat: Este îmbucurător să văd dedicarea pe care CESE o are în combaterea
    discriminării de gen şi a violenţei împotriva femeilor. La nivelul UE este o
    diferenţă de calitate a vieţii între bărbaţi şi femei. Stabilirea egalităţii
    dintre bărbaţi şi femei este importantă pentru toţi europenii. Rolul Institutului
    european pentru egalitate de gen este să culeagă şi să analizeze date privind
    diferenţele de gen. Institutul colectrează şi date privind violenţa împortiva
    femeilor în UE, cu scopul sprijinirii statelor membre în îmbunătăţirea
    colectării datelor administrative şi pentru respectarea obligaţiilor legale internaţionale.


    Christina Fabre a adăugat: Am spus că
    obţinerea egalităţii dintre bărbaţi şi femei este un deziderat UE, dar nu este
    doar o preocupare a UE. Strategia pentru Egalitatea de gen 2020-2025
    intenţionează să creeze un mediu în care femeile şi fetele, ca şi bărbaţii şi
    băieţii au oportunităţi egale de a-şi dezvolta întregul potenţial şi să
    participe activ în societatea europeană. Unul din punctele de interes este combaterea
    stereotipurilor de gen. Egalitatea de gen este critică pentru starea de bine a
    ţărilor membre UE: legislaţia, precum şi organizaţiile specializate au făcut
    din UE una dintre zonele cele mai confortabile în ceea ce priveşte egalitatea
    de gen, dar dacă nu acordăm atenţie acestui aspect câştigurile pot fi uşor
    pierdute. Când vine vorba despre egalitatea de gen, studiile au arătat că
    aceasta asigură creşterea PIB-ului şi duce la o ocupare mai bună a forţei de muncă.
    Vedem că promovarea egalității de gen îmbunătățește economia noastră. PIB-ul pe
    cap de locuitor are potențialul de a crește de la 6,1% la 9,6%.


  • Ateliere fără frontiere

    Ateliere fără frontiere

    Societatea civilă din UE joacă un
    rol activ în realizarea neutralității climatice, pe care UE s-a angajat să o
    atingă până în 2050 în cadrul Pactului verde european. Pentru a încuraja
    iniţiativa în acest domeniu, Comitetul Economic şi Social European (CESE) a
    lansat Premiul pentru Acţiune climatică în aprilie cu scopul de a evidenția
    importanța abordării politicilor
    climatice de către toate părțile societății. Comitetul speră ca, prin
    intermediul premiului, să îi poată inspira pe oameni să devină parte a soluției
    și să îi încurajeze să schimbe sistemele, normele și comportamentele care ne-au
    adus în pragul crizei climatice.



    Premiul, aflat
    la cea de-a 12-a ediție, este decernat persoanelor fizice și organizațiilor
    non-profit pentru excelență în inițiativele societății civile. În fiecare an
    se alege o temă diferită, care acoperă un domeniu important al activității
    CESE. ONG-ul român Ateliere Fără Frontiere a câştigat premiul al treilea,
    anul acesta. Ateliere fără frontiere urmăreşte promovarea unei tranziții juste
    către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la
    schimbările climatice.


    Damien Thiery,
    managing director Ateliere fără frontiere, ne-a povestit: Ateliere fără frontiere a aplicat în iunie 2021 pentru
    Premiul Climate action de la CESE (Comitetul Economic şi Social European), prin
    care sunt recunoscute în Europa cei din societatea civilă care sunt
    cei mai activi în domeniul schimbării climatice. Ateliere fără frontiere este o
    întreprindere socială de inserţie, suntem în Bucureşti şi în Dâmboviţa, ne
    ocupăm să ajutăm persoanele vulnerabile care sunt departe de piaţa muncii.
    Aceste persoane care au multe vulnerabilităţi sunt angajte la asociaţia
    Ateliere fără frontiere, pentru o perioadă de 24 de luni maxim, îi învăţăm să
    lucreze şi după aia îi ajutăm să găsească un loc de muncă. Avem trei ateliere.
    Primul, care a fost înfiinţat în 2008, se cheamă Educlick, suntem colectori
    autorizaţi pentru a colecta deşeuri electrice şi electronice. Suntem singura
    organizaţie (n.r. de acest fel ) din România autorizată de Ministerul mediului,
    pentru a recondiţiona aceste deşeuri, adică a le da a doua viaţă. Am ales să
    recondiţionăm calculatoarele, sunt mai potrivite pentru recondiţionare,
    angajaţii noştri le recondiţionează şi le donăm mai departe către şcoli din
    mediul rural, şcoli care nu au niciun calculator în momentul de faţă. În
    ultimii 13 ani, am donat mai mult de 22.000 de calculatoare, adică am echipat
    mai mult din 10% din şcolile din România, cu calculatoare recondiţionate. Avem
    15 locuri d muncă la atelierul Educlick de recondiţionare calculatoare şi la
    Ateliere fără frontiere am ajutat mai mult de 300 de persoane în total.



    Damien Thiery,
    managing director Ateliere fără frontiere, ne-a spus ce ateliere mai sunt
    organizate:

    Al doilea
    atelier este Remesh, un atelier de croitorie, în care corectăm bannerele
    publicitare. Ele sunt făcute din PVC ranforsat, foarte dăunător pentru mediu.
    Aceste bannere sunt arse sau puse la groapa de gunoi şi e foarte dăunător
    pentru mediu. Noi le transformăm în produse, se cheamă Upcycling , transformăm
    un deşeu într-un produs frumos, care poate fi cumpărat de pe site-ul nostru,
    pentru evenimente. Al treilea atelier este o fermă socială, care se cheamă Bio&co,
    localizată în Ciocănari, în judeţul Dâmboviţa. Suntem într-un oraş mic, unde
    comunitatea roma este de 80% şi noi dăm de muncă persoanelor din comunitate.
    Producem 80 de tipuri de legume, certificate ecologic şi le livrăm de la fermă
    la furculiţă, direct către consumatori în Bucureşti. Suntem certificaţi
    ecologic.



    Entuziasmat de
    primirea premiului, Damien Thiery, a declarat:

    Pentru noi este, evident, o recunoaştere foarte mare, să
    primim premiu la nivel european, de la CESE, în mod special în zona de Acţiune
    climatică. Este exact ce face zi de zi, în ultimii 13 ani şi o să continuăm să
    facem şi mai mult acum, că avem acest premiu.


    Anunțarea
    câștigătorului și a clasamentului celorlalte patru proiecte calificate în
    finală s-a desfăşurat în cadrul unei ceremonii organizate la 9 decembrie, în
    cursul sesiunii plenare a CESE de la Bruxelles. Valoarea totală a premiului
    este de 50 000 EUR și urmează să fie împărțită între cei cinci candidați. Ceilalţi
    patru selecţioneri au fost, în ordine alfabetică, Associació Catalana
    Enginyeria Sense Fronteres, Mișcarea ecologică estonă / Fondul eston pentru
    natură, Grootouders voor het Klimaat (Bunici pentru combaterea schimbărilor
    climatice), şi Prostorož – un birou non-profit de planificare urbană care a
    mobilizat cetăţenii din Ljublijana prin proiectul Hot Spots. Câștigătorul
    locului I primeşte un premiu în valoare de 14 000 EUR, iar următorii patru
    candidați, câte 9 000 EUR fiecare.






  • Sustenabilitatea UE în centrul discuţiilor Conferinţei pentru viitorul Europei

    Sustenabilitatea UE în centrul discuţiilor Conferinţei pentru viitorul Europei

    Conferința
    privind viitorul Europei este o platformă, creată în urma propunerii Comisiei Europene și Parlamentului European,
    anunțată la sfârșitul anului 2019, cu scopul de a analiza viitorul pe termen
    mediu și lung al UE și ce reforme ar trebui aduse politicilor și instituțiilor sale.
    Data de încheiere este 2022, astfel încât ne aflăm înspre finalul dezbaterilor
    şi deliberărilor.


    Christa
    Schweng, preşedinte al Comistetului Economic şi Social European (CESE) a
    susţinut:

    Căutăm
    consensul. Consensul îngrijorează, ştiu. Dar asta nu e ceea ce ne arată vremurile
    pe care le trăim. Aici (n.r. la CESE) ne aflăm la antipodul tuturor
    conflictelor pe care le vedem în desfăşurare în toată Europa şi în toată lumea,
    din păcate. Pentru noi, acesta este AND-ul nostru: schimbul deschis şi
    câteodată chiar controversat dintre angajatori, lucrători, societatea civilă,
    pe larg. Iar acest schimb se oglindeşte în opiniile noastre, în alegerile
    noastre şi în soluţiile pe care le găsim, toate pornind de la fapte de viaţă
    reală. Aşadar, ce fel de Europă ne este necesară- ne dorim? Aceasta este una
    dintre întrebările ridicate de Conferinţa privind viitorul Europei. Şi este
    exact întrebarea la care această conferinţă caută răspunsuri concrete. Suntem
    în miezul discuţiilor conferinţei şi suntem hotărâţi să contribuim palpabil. În
    primul rând, suntem convinşi că ne trebuie un nou fir narativ, o nouă legătură
    emoţională între Europa şi cetăţenii ei. Trebuie să le arătăm că Europa este cu
    adevărat un loc extraordinar în care merită să te afli şi în care prosperi.
    Cred că tindem să uităm exact acest adevăr.


    Christa
    Schweng, preşedinte al Comistetului Economic şi Social European, a adăugat: Cred că avem multe motive să fim mândri de Uniunea Europeană şi de ceea ce
    am realizat până în prezent. Întotdeauna este loc de mai bine, nu e niciun
    dubiu în această privinţă, dar integrarea europeană este o poveste de succes
    unică. Ar trebui să fim mândri de ea şi ar trebui să îndrăznim să ne dorim mai
    mult. Dacă mă întrebaţi care este viziunea mea pentru Europa, răspunsul este
    următorul: o Europă care prosperă economic, este inclusivă social şi este
    sustenabilă din punct de vedere al mediului. O Europă ce se bazează pe valorile
    fundamentale stabilite, valori pe care le respectăm cu toţii şi toate aceste
    elemente sunt puse la încercare în această perioadă, ca să nu spunem că sunt
    ameninţate. Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm acum este să asigurăm
    o revigorare echilibrată a Europei, dar şi conturând calea către un viitor
    rezilient şi sustenabil. Şi aceasta presupune să avem succes cu tranziţia verde
    şi cu cea digitală. Dacă acestea se clarifică, dacă scopul ne este clar, atunci
    decizia de a avea o Europă rezilientă, verde, digitală, incluzivă şi protejată social şi competitivă îşi are rădăcinile în
    rezultatele acestor discuţii pline de onestitate.


  • Importaţa Societăţii Civile în UE

    Importaţa Societăţii Civile în UE

    La sfârşitul
    săptămânii trecute Comitetul Economic şi Social European (CESE) a organizat online
    conferinţa Organizaţiile societăţii civile: actori cheie pentru viitorul
    Europei. Conştienţi că organizaţiile societăţii civile joacă un rol foarte
    important social, cultural, civic, dar şi economic, sprijinind prin acţiunile
    lor în special grupurile marginalizate, decidenţii europeni le solicită
    acestora ajutorul şi mai mult în situaţii de criză.


    Séamus Boland,
    preşedintele Grupului Diversitate
    Europa, din cadrul Comitetului Economic şi Social European, ne-a vorbit despre
    succesul acestei întâlniri:

    Am avut o întâlnire extraordinară şi suntem
    mândri să spunem că în social media au fost peste 1,3 milioane de oameni care
    s-au implicat sau care au luat parte la discuţie. Asta arată că sunt foarte
    mulţi oameni interesaţi de organizaţiile societăţii civile, în întreaga UE,
    inclusiv în România, oameni care doresc să le fie auzită vocea, să contribuie
    la îmbunătăţirea situaţiei din zonele lor, o voce în găsirea căilor de
    redresare postpandemică, o voce care îşi propune să aducă actorii oficiali mai
    aproape unii de alţii şi de o soluţie pe care avem nevoie să o găsim în
    privinţa masivei probleme pe care o reprezintă schimbările climatice. Iar
    concluziile acestor discuţii au fost cele transmise guvernanţilor şi Comisiei
    Europene. Organizaţiile societăţii civile sunt legătura dintre aceste probleme
    şi decidenţi. Multe organizaţii au avut propuneri concrete pentru o Uniune
    Europeană mai sănătoasă, servicii de sănătate îmbunătăţite, noi idei de
    combatere a schimbărilor climatice şi cum să facem ca cei mai săraci dintre
    săraci să nu fie lăsaţi în urmă.


    Întrebat cum trecem de la afirmarea problemelor la
    găsirea soluţiilor pentru rezolvarea lor, Séamus Boland, preşedintele Grupului
    Diversitate Europa, din cadrul Comitetului Economic şi Social European, a
    adăugat:

    În termenii noştri, la CESE, aducem
    laolaltă sutele de mii de organizaţii ale societăţii civile, care îşi
    îndeplinesc îndatoririle acolo unde sunt. Iar noi le dăm o voce care poate
    aduce îmbunătăţiri, pentru că dacă astfel de mişcări ar fi funcţionat împreună,
    ritmul unor schimbări ce dezavantajează cetăţenii ar fi fost altul. Comisia
    Europeană prin simpla recunoaştere a muncii depuse de aceste grupuri, fie în
    pandemie, ajutându-i pe oameni cu presiunea izolării, cu provocarea
    transportului, fie cu adaptarea la problemele provocate de schimbările
    climatice sau cu ajutorarea acelora care trebuie să îşi caute noi locuri de
    muncă, le dă posibilitatea să aducă schimbările ce vor fi tot mai drastice în
    următorii 20 de ani. Înţelegând că aceşti oameni sunt ajutaţi de grupuri ale
    Societăţii civile, Comisia le acordă acestora respectul cuvenit, cerându-le
    soluţii la problemele pe care le întâlnesc, soluţii pe care le vom propune
    pentru societatea civilă, aşa cum am mai făcut-o.


    Dintre
    aspectele discutate, prioritare au fost cele legate de viaţa post-pandemie, în
    încercarea de a înţelege dacă ea va reveni în parametii în care se afla
    anterior sau nu, cum îşi găsesc oamenii
    noi motivaţii, cum poate fi implementat dialogul civil în legislaţiile UE,
    precum şi aspecte privind finanţarea organizaţiilor societăţii civile.




  • Încălcările libertăților și drepturilor zonei Schengen, în discuţie

    Încălcările libertăților și drepturilor zonei Schengen, în discuţie

    Comitetul
    Economic și Social European (CESE) a salutat noua strategie a UE privind
    viitorul spațiului Schengen prezentată de Comisia Europeană. Cu toate acestea,
    CESE a avertizat că UE și statele membre sunt obligate să respecte și să
    promoveze Carta drepturilor fundamentale în cadrul gestionării frontierelor UE
    și naționale, al cooperării polițienești și judiciare și al politicilor în
    materie de migrație și azil. Apelul său la acțiune, exprimat în avizul privind
    noua strategie, adoptat în sesiunea sa plenară din octombrie, a fost formulat
    după apariția unor relatări îngrijorătoare privind încălcarea drepturilor
    fundamentale la frontierele externe ale UE, ceea ce reprezintă un motiv de
    serioasă preocupare pentru CESE.


    Ionuț Sibian,
    membru în Comitetul Economic şi Social European, raportorul avizului, a
    declarat:

    Noi am încercat să ne uităm la CESE în
    zonele noastre de competenţă şi am văzut că sunt câteva rapoarte care critică
    poliţia, garda de coastă, Agenţia europeană pentru poliţia de frontieră, pentru
    încălcarea drepturilor omului, la graniţele noastre (n.r.UE). Aici vine prima
    noastră recomandare, prin care noi solicităm o remediere imediată a acestor
    deficienţe. În acelaşi timp solicităm consolidarea Forumului consultativ
    privind drepturile fundamentale şi implicarea societăţii civile organizate,
    prin intermediul CESE.


    Ionuț Sibian a
    adăugat: La fel, cred că e important ceea ce am
    subliniat eu în Aviz, şi anume, faptul că preşedinte von der Leyen, în
    discursul său privind starea Uniunii Europene, spune că este extrem de
    important să se convină asupra unui sistem european comun de gestionare a
    frontierelor externe, a migraţiei şi azilului, pentru a nu permite ţărilor
    terţe să profite de lipsa de unitate. Şi vedem acest lucru în ţările din sud,
    din zona Mediteranei sau , mai nou, la graniţa cu Bielarus, ţările care au o
    graniţă externă sunt supuse valurilor migratoare, iar celelalte ţări, din lipsă
    de solidaritate şi din egoism politic, refuză să se implice şi să distribuie
    acest efort de a primi aceşti migranţi şi a le oferi azil. Este important şi
    acest fapt, pe care noi îl subliniem în Aviz: această reformă să ducă la mai
    multă solidaritate şi la rezolvarea acestor probleme în comun şi nu să fie
    lăsate anumite state, care au graniţă externă să le rezolve singure.



    Comisia
    Europeană urmează să preia concluziile şi recomandările CESE, ale Parlamentului
    şi ale Comitetului regiunilor şi este de sperat ca această nouă iniţiativă de
    reformare a spaţiului Schengen să aducă rezultate, inclusiv privind primirea în
    spaţiul comunitar a celor trei ţări care îndeplinesc criteriile, Croaţia,
    România şi Bulgaria şi continuarea eforturilor ca Cipru să ajungă să
    îndeplinească aceste criterii.


  • Concluziile Forumului societății civile din Balcanii de Vest

    Concluziile Forumului societății civile din Balcanii de Vest

    A opta ediție a Forumului societății
    civile din Balcanii de Vest a fost găzduită luna trecută la Skopje. Nu
    întâmplător a fost aleasă capitala Macedoniei de Nord pentru discuțiile din
    cadrul forumului. Potrivit membrilor Comitetului Economic și Social European,
    Macedonia de Nord se află cel mai aproape de negocierile privind aderarea la
    Uniunea Europeană, dar dialogul se află într-un impas din cauza opoziției
    Bulgariei, cu toate că țara vecină a avut ca prioritate integrarea statelor din
    Balcanii de Vest, în timpul deținerii președinției rotative a Consiliului
    European, în urmă cu trei ani.

    Ionuț Sibian, directorul Fundației pentru
    Dezvoltarea Societății Civile și membru CESE, oferă mai multe detalii despre
    discuțiile de la Skopje:


    Din păcate, blocajul pe care îl
    avem în acest moment cu privire la începerea negocierilor pentru aderare cu
    Albania și Macedonia de Nord, blocaj dat de opoziția Bulgariei vizavi de Macedonia de Nord pentru niște
    chestiuni istorice, care face foarte grea misiunea noastră pentru că ni se
    reproșează Uniunii Europene că nu ne ținem cuvântul, deși există dovezi clare
    că au făcut progrese și au implementat reformele cerută, totuși ușa rămâne
    închisă. Pentru noi, acest forum a fost un prilej să tragem un semnal de alarmă
    către Consiliu, către liderii statelor membre că trebuie să ne ținem de cuvânt
    și să găsim o soluție astfel încât Albania și Macedonia de Nord să fie invitate
    să înceapă negocierile de aderare, iar în ceea ce privește Serbia și
    Muntenegru, negocierile să avanseze și societatea civilă din aceste țări să fie
    parte a procesului de negociere.



    Serbia, însă, a încetinit progresele
    din cauza autorităților, în frunte cu președintele Aleksandr Vucic, care se
    apropie din ce în ce mai mult de așa-numitul model de democrație iliberală din
    Ungaria sau Slovenia. Din nou, Ionuț Sibian,
    membru al Comitetului Economic și Social European:


    În Serbia există mari presiuni din
    partea guvernul și, în special, din partea președintelui asupra organizațiilor
    care critică demersurile mai puțin democratice ale președintelui și guvernului.
    Serbia urmează, într-o oarecare măsură, modelul ungar. Dacă lui Viktor Orban îi
    este permis să facă ceea ce face, atunci ei de ce nu ar putea. De fapt,
    capacitatea noastră de negociere și persuasiune asupra acestor lideri a scăzut
    deoarece există aceste cazuri în Uniune precum Polonia, Ungaria, Slovenia și a
    fost și România la un moment dat, care pun sub semnul întrebării valorile
    europene și atunci cum poți tu, Uniunea Europeană, să le ceri lor să facă
    lucrurile așa cum trebuie când ai derapaje în țările membre, în curtea ta.
    Deci, atât timp cât tu nu îți faci curat în curte, e greu să le ceri
    partenerilor din Balcani să facă lucrul ăsta.