Radio România Internațional

Tag: CESE

  • O mai bună integrare a migranţilor şi refugiaţilor – esenţială pentru coeziunea socială a Europei

    O mai bună integrare a migranţilor şi refugiaţilor – esenţială pentru coeziunea socială a Europei

    Migranții și
    refugiații reprezintă o parte semnificativă a forței de muncă a Uniunii Europene.
    CE consideră că mulți dintre ei au avut o contribuţie importantă în
    timpul crizei COVID-19 şi pot
    juca un rol important şi în faza de redresare a economiei europene după această
    criză. Din acest motiv, Comisia,
    sindicatele, camerele de comerț și organizațiile patronale au anunţat, recent,
    că își reiau activitatea de cooperare menită să asigure o mai bună integrare a
    migranților și a refugiaților pe piața muncii.


    De ce doreşte Comisia acest
    lucru ne spune Petru Dandea, membru din partea României în Comitetul Economic
    şi Social European(CESE):


    Stim că sunt multe state membre în
    care practic la ora actuală, sunt prezenţi, în societate, în general, nu doar
    pe piaţa forţei de muncă, sute de mii, în unele state membre chiar milioane de
    refugiaţi care au ajuns pe teritoriul european în ultimii 2-3 ani. Cu siguranţă
    aceste persoane trebuie integrate din punct de vedere social,pentru că, daca ei
    sunt marginalizaţi, daca ei sunt împinşi în afara societăţii, în afara pieţei
    forţei de muncă, ei or să înceapă să reprezinte un factor de risc pentru
    comunitatea locală. E clar ca statele membre sunt îngrijorate de aceste aspecte
    şi Comisia, la rândul ei, încearcă să intervină în acest proces, recomandând o
    îmbunătăţire a acestor politici de integrare a migranţilor din state terţe.


    Într-o declarație comună publicată pe 7 septembrie, CE, sindicatele,
    camerele de comerț și organizațiile patronale evidențiază domeniile asupra
    cărora urmează să se concentreze în viitor și își exprimă interesul de a
    coopera în continuare în domeniul migrației forței de muncă în cadrul
    Parteneriatului European pentru Integrare lansat în 2017. În acești 3 ani de la lansarea
    Parteneriatului, Comisia a finanțat proiecte puse în aplicare de organizații
    ale partenerilor sociali și economici menite să promoveze integrarea
    refugiaților pe piața forței de muncă. Sprijinirea integrării refugiaților pe
    piața forței de muncă prin îmbunătățirea nivelului lor de competențe și prin
    garantarea accesului acestora la locuri de muncă de calitate este de o
    importanță capitală atât pentru demnitatea lor, cât și pentru coeziunea socială
    a Europei.


    Cu alte detalii, Petru Dandea, membru din partea României în CESE:


    Partenerii sociali, vorbim aici de patronate, de organizaţii sindicale,
    sunt interesaţi în primul rând de zona de calificare a acestor persoane,
    prioritate punându-se pe învăţarea limbii locale, dar sigur e vorba şi de
    calificare profesională, tocmai pentru ca aceste persoane să poată ocupa mai
    repede un loc pe piaţa forţei de muncă.


    Semnatarii Declaraţiei au convenit ca în viitor să își concentreze
    eforturile pe stabilirea
    de legături între părțile interesate din economie și din societate pentru
    integrarea pe piața forței de muncă; sprijinirea antreprenoriatului și
    facilitarea identificării, evaluării și validării competențelor.



  • Către un nou consens pentru societatea civilă europeană

    Către un nou consens pentru societatea civilă europeană

    Valori precum respectarea demnității
    umane, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea
    drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin către
    minorități sunt în centrul proiectului european. Cu toate acestea,
    susținerea efectivă a valorilor fundamentale ale UE pare să fi suferit în
    ultima decada, UE fiind confruntată cu felurite crize, astfel crescând confruntarea
    dintre statele membre în privinţa interpretării comune a unor valori.



    Astfel, Comitetul Economic şi Sociel
    European (CESE) şi-a mobilizat forţele, prin Grupul III al CESE – Diversitate
    Europa – a luat inițiativa de a comisiona și susție un studiu, intitulat
    Găsirea unui nou consens asupra valorilor societății civile europene.


    Centrul de politici europene a realizat
    studiul, comandat de Grupul Diversitate Europa al CESE. Cercetătorii s-au concentrat pe trei valori
    esențiale: democrația, statul de drept și solidaritatea. Datorită limitelor
    bugetare, eforturile s-au concentrat pe șase state membre: Germania, Franța,
    Grecia, Italia, Polonia și Ungaria, o alegere destul de accidentală a
    reprezentanților din UE.


    Arno Metzler, președintele grupului Diversitate
    Europa, a declarat în urma studiului:

    Ne aflăm într-un moment de cotitură în UE, ceea ce era de prevăzut şi nu
    numai din pricina pandemiei. Încă de dinainte erau semne. Desigur, odată ce a
    izbucnit pandemia ne-am concentrat toate forţele pentru a lupat împotriva ei,
    dar încă de dinainte era un lung proces de extindere a populismului, în Europa,
    în multe regiuni, care erau anti-UE. Aşa că reprezentanţii societăţii civile de
    la nivel European erau foarte atenţi la evoluţia situaţiei, pentru că
    informaţiile circulau repede dinspre ţări către Bruxelles şi invers, aşa că
    ne-am propus acest studiu, pentru că părea că vocea societăţii civile nu este
    auzită pe cât de eficient ar trebui. Trebuiau găsiţi actorii şi organizaţiile
    representative, precum şi un dialog de încredere.


    Parlamentul,
    Comisia, Consiliul, comisiile si partenerii sociali au ajuns, în urma
    discuţiilor la mai mute cocluzii şi conlucrează, după cum ne-a spus Arno Metzler,
    președintele grupului Diversitate Europa, cu un scop:

    Ca să îi motivăm pe
    politicieni să ţină cont de sugestiile noastre, pentru a reseta valorile UE. Şi
    asta pentru că simţim că nu numai că nu e o discuţie relaxată în care spunem că
    UE se bazează pe valori comune, acum trebuie să şi lucrăm la asta. Şi asta
    pentru o mai bună înţelegere a societăţii civile la nivelul UE. De asemenea,
    trebuie înţeles mai bine ce înseamnă cetăţenia europeană. Înseamnă responsabilitate,
    înseamnă că niciun reprezentant al niciunei culori politice din Europa nu poate
    face ceva neconform cu principiile europene, fără ca societatea civilă să
    protesteze masiv şi în mod organizat.


  • Premiul pentru solidaritate civilă

    Premiul pentru solidaritate civilă

    Comitetul Economic
    şi Social European (CESE) lansează
    un premiu de solidaritate civilă, un premiu unic cu tema specifică Societatea
    civilă împotriva COVID-19, care în acest an va înlocui premiul său anual
    pentru societatea civilă. Candidaturile sunt
    aşteptate până la data de 13 septembrie, toate organizaţiile societăţii civile
    sunt aşteptate să participe cu un proiect desfăşurat pe timpul pandemiei şi iar
    vice-preşedinte CESE, Isabel Cano, ne-a spus de ce a avut loc acestă schimbare:


    Ei bine, nu am putut face altfel. Dată fiind situaţia, am considerat
    că anul acesta trebuie să creăm un premiu special. Trebuie să ştiţi că Premiul
    Societăţii Civile are deja 12 ani şi că în mod normal acordăm cinci premii, pe
    teme specifice. Anul acesta, dată fiind situaţia creată de COVID, am înţeles că
    avem de dat un semnal puternic: trebuie să transmitem că societatea civilă nu
    s-a oprit pe timpul pandemiei şi că a muncit mult. Iar această idee trebuie
    pusă în evidenţă de către Comitet (n.r. Comitetul Economic şi Social European).
    Astfel încât, în mod natural, am decis să creăm o ediţie specială: Premiul pentru
    Solidaritate Civilă.



    Exprimând
    speranţa ca România să depună cât mai multe candidaturi, Isabel Cano a
    precizat: Aşteptăm proiecte care să ne dovedească
    odată în plus că Europa este una cu Societatea sa Civilă. Că organizaţiile din
    teren sunt indispensabile pentru ca proiectul european să poată avansa. De
    aceea vom decerna 29 de premii, câte unul pentru fiecare stat membru, un premiu
    ce va avea un caracter european şi unul pentru Marea Britanie, pentru că avem
    societate civilă în Marea Britanie şi dorim să o scoatem în evidenţă.


    Ce tip de
    proiecte aşteptăm? Aşteptăm proiecte ce dovedesc solidaritatea,
    responsabilitatea şi toată munca şi tot angajamentul societăţii civile. De
    exemplu, organizaţiile sindicale ce au pus în funcţiune un telefon care să
    informeze şi să îi ajute pe lucrătorii ce se confruntă cu criza. Putem vorbi şi
    de întreprinderi mici şi mijlocii din întreaga Europă, care şi-au întrerupt
    poducţia obişnuită pentru a face măşti sau echipament de protecţie pentru
    personalul sanitar sau despre organizaţii ce s-au preocupat, investind un efort
    imens, în rezolvarea cazurilor de persoane cu probleme de sănătate mintală, de
    exemplu. Astfel, scopul premiului este să ilustreze toată munca făcută de
    astfel de organizaţii.



    Premiile CESE sunt în valoare de
    10 000 EUR fiecare.


  • Salarii minime echitabile pentru lucrătorii din Uniunea Europeană

    Salarii minime echitabile pentru lucrătorii din Uniunea Europeană

    Luna
    trecută, Comisia Europeană a lansat a
    doua etapă a consultării cu sindicatele și cu organizațiile patronale europene
    cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți
    lucrătorii din Uniunea Europeană. Ca o concluzie a primei etape a
    consultărilor, Comisia a declarat că nu
    urmărește stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea
    sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să
    fie aplicată diferit, în funcție de sistemele de stabilire a salariului minim
    și de tradițiile statului membru, cu respectarea deplină a competențelor
    naționale și a libertății contractuale a partenerilor sociali.

    L-am întrebat pe
    Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN
    și membru al Comitetului Economic și Social European, ce aduce nou inițiativa
    Comisiei.

    Din
    punctul nostru de vedere, al organizațiilor sindicale, considerăm că prea multe
    lucruri nu se schimbă. Noi avem o perspectivă diferită față de ceea ce spune
    Comisia Europeană și asigurările făcute de la Bruxelles că se va ține cont de
    specificitățile locale și de problematica din fiecare stat membru.

    Noi, ca
    organizații sindicale europene, ne propunem să avem un nivel de convergență
    economică și socială cât mai înalt. Vrem ca, pe viitor, problema salariului
    minim să meargă către un punct comun, în sensul că salarii minime de 500 de
    euro în estul Europei, comparate cu salarii minime de 2000 de euro în partea de
    vest a uniunii Europene nu fac altceva decât să zdruncine soclul social al
    Uniunii Europene și să creeze și mai multe probleme.

    Sperăm ca acest exercițiu
    pe care Comisia Europeană l-a lansat în 14 ianuarie 2020, în prima etapă de
    consultare a partenerilor sociali, să conducă la un punct de vedere comun al
    tuturor organizațiilor partenerilor sociali de pe cuprinsul Uniunii Europene în
    sensul de a ne apropia cu prețurile și cu câștigurile salariale la un nivel de
    referință comun. Or, acest lucru, din ceea ce prezintă Comisia Europeană, nu
    rezultă foarte clar că este setat ca o ambiție pe termen mediu. Poate să fie o
    ambiție pe termen lung, dar pe termen mediu nu avem nicio speranță. În situația
    particulară a României, toată lumea știe că noi am ajuns să plătim pentru
    bunuri de consum de bază prețuri europene, în timp ce salariul minim pe
    economie din România este de 3-4 ori mai mic decât cele din alte state membre
    ale Uniunii.

    Noi ne-am stabilit, ca un obiectiv, ca salariul minim pe economie
    să nu fie mai mic decât coșul minim de consum pentru o persoană. Dar acest coș
    minim de consum pentru o persoană în țara noastră e calculat la aproximativ
    2700 de lei pentru o persoană adultă. Or, chiar și la momentul actual, există o
    diferență semnificativă între acest nivel de referință și ceea ce se întâmplă
    în plan legal în stabilirea salariului minim.


    Comisia
    mai spune
    că inițiativa ar urmări să garanteze,
    printre altele, că salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri
    colective care funcționează bine… Unde stă România la acest capitol, la nivel
    național, la nivel de ramură și de unitate?

    Dumitru
    Fornea: În
    multe state membre, dialogul social și negocierile colective au fost descurajate
    sistemic în ultimii 10 ani. Problema principală, în România, pleacă din
    legislație, pentru că în anii 2010 s-a stabilit o nouă legislație a dialogului
    social, o legislație care, practic, crește nivelul de reprezentativitate pentru
    unitate și la nivel de ramură. Contractele colective de muncă s-au redus și,
    prin reducerea acestor contracte colective, s-a redus și capacitatea
    lucrătorilor de a-și negocia propriul salariu și chiar salariul minim la nivel
    național.

    Or, această problemă se simte până în ziua de astăzi și aceasta este
    una dintre solicitările pe care le-am făcut, atât la nivel național, cât și
    european, să se reformeze puțin această legislație în sensul de a încuraja
    negocierile colective și, în felul acesta, să putem ajunge la stablirea salariului
    minim pe baze concrete, luând în considerare valoarea coșului minim de consum.


  • CESE propune măsuri împotriva depopulării UE

    CESE propune măsuri împotriva depopulării UE

    Europa are
    nevoie de politici economice și sociale puternice care pot restabili încrederea
    cetățenilor săi în viitor, pentru a anula, în timp, declinul demografic, a
    declarat Comitetul Economic și Social European (CESE) la începutul lunii mai.


    Având în
    vedere inegalitățile economice și de dezvoltare, CESE a spus că o astfel de
    abordare ar trebui să acorde prioritate politicilor active ale pieței forței de
    muncă, pentru a combate șomajul și a ajuta la crearea de locuri de muncă de
    calitate, în special pentru tineri, a căror rată a șomajului rămâne aproximativ
    de două ori mai mare decât media, în fiecare stat membru.


    O altă cheie
    pentru asigurarea tendințelor demografice pozitive sunt politicile familiale
    stabile și proactive și politicile de piață a muncii centrate pe oameni, care
    promovează echilibrul muncă-viață, precum concediul pentru copii și munca
    flexibilă.


    Avizul,
    redactat la solicitarea președinției croate a UE, a fost adoptat la prima
    sesiune plenară a CESE de la izbucnirea COVID-19, desfășurată de la distanță
    pentru prima dată în istoria CESE și cu membrii care și-au exprimat voturile în
    scris.


    Stéphane
    Buffetaut, membru în Comitetul Economic şi Social European (CESE), ne-a spus:

    Sunt două aspecte importante:
    unul este să vedem în ce măsură este posibil să îmbunătăţim politicile, astfel
    încât să reuşim să îmbinăm viaţa privată cu cea profesională. Este unul dintre
    aspectele cele mai importante de luat în calcul când vorbim despre creşterea
    fertilităţii. Dar nu este suficient. După mine, este important ca aceste
    aspecte să funcţioneze împreună: stabilitatea, pentru că proiectele familiale
    sunt pe termen lung, aşa că avem nevoie de certitudinea că politicile familiale
    vor fi menţinute, indiferent de schimbările politice, iar un alt aspect este să
    creăm măsuri de echilibrare dintre viaţa profesională şi viaţa privată.


    Stéphane
    Buffetaut a menţionat că mobilitatea oamenilor, dinspre ţările mai sărace ale
    UE către cele mai bogate este una dintre marile probleme şi a adăugat:

    De fapt politicile europene pot
    avea efect, dar este un proiect pe termen
    lung. Şi ca măsură trebuie atins un standard bun de viaţă în întreaga
    UE, pentru a preveni depopulările zonelor sărace. Trebuie obţinută o egalitate
    între ţările UE. E o problemă dificilă şi de aceea ni s-a cerut opinia. În
    multe state avem o rată mare a şomajului, iar dacă rezolvăm problema locurilor
    de muncă, vom reuşi să contracarăm aceste probleme demografice.


    CESE a
    avertizat şi în privinţa implicațiilor crizei COVID-19 pentru viitoarele
    politici ale UE care vizează provocările demografice și inegalitățile tot mai
    mari între statele membre. De asemenea, a solicitat UE să pregătească urgent
    politicile relevante cu finanțare ambițioasă pentru a proteja cetățenii de
    efectele pandemiei și de impacturile sociale negative ale crizei economice care
    urmează. Acest lucru ar trebui făcut în consultare cu partenerii sociali și
    societatea civilă organizată.


  • Dialogul social în vreme de criză

    Dialogul social în vreme de criză

    Combaterea unei
    crize majore precum cea provocată de coronavirus impune adesea măsuri dure.
    Pentru implementarea unor astfel de măsuri este nevoie ca societatea să le înțeleagă
    și să le accepte, mai ales atunci când ele vizează drepturi și libertăți
    fundamentale sau duc la scăderea nivelului de trai al populației. Una dintre pârghiile
    care pot fi de folos în acest sens este dialogul social.

    L-am întrebat pe
    Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN
    și membru al Comitetului Economic și Social European, cum funcționează în
    aceste zile dialogul între partenerii sociali, respectiv autorități,
    angajatori, organizații ale lucrătorilor și ONG-uri.

    Guvernul României nu a abandonat ideea
    consultării partenerilor sociali. În ultima perioadă au fost convocate cel
    puțin două Consilii Naționale Tripartite pentru Dialog Social, organism
    consultativ care era convocat destul de rar. Or, în această perioadă, în mod
    excepțional, s-a menținut un anumit ritm. Ministra Muncii a convocat periodic,
    deasemenea, Comisiile de dialog social și s-a consultat cu confederațiile
    sindicale. Ne-am consultat cu privire la măsurile legate de șomajul tehnic,
    ne-am consultat cu privire la măsurile active în contextul crizei COVID – 19,
    au fost discuții legate de sănătatea și protecția lucrătorilor în contextul
    acestei pandemii….


    Cum
    merge însă, în
    vreme de criză, dialogul social la nivelul Uniunii Europene? Cât de bine
    funcționează Comitetul Economic și Social European?

    Au
    fost comunicări ale președintelui Comitetului Economic și Social European, ale
    președinților de grupuri… Știm că există schimburi de corespondență între
    președintele CESE și Comisia Europeană, că s-au solicitat avize, mai ales
    pentru măsurile anticriză… În schimb, pe domeniile de lucru ale Comitetului,
    lucrurile sunt oarecum suspendate. Totul este blocat, acolo este o zonă gri.
    Dar noi suntem pozitivi, credem că în următoarea perioadă vom intra și noi în
    rutina activităților la nivel european și sperăm că vom putea contribui efectiv
    la rezolvarea unor probleme legate de această criză.


    Ce urmează însă în
    plan concret? Dumitru Fornea, secretar
    general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN și membru al Comitetului
    Economic și Social European.

    Există
    o presiune crescută din partea tuturor organizațiilor, atât din partea
    sindicală, cât și patronală, ca activitatea să se reia cât mai curând posibil.
    Trebuie puse în balanță măsurile de protecție a sănătății și de a limita
    răspândirea coronavirusului. Pe de altă parte, trebuie să luăm în calcul și
    aspectele economice și sociale, pentru că dacă s-au găsit soluții, să spunem,
    pentru o perioadă relativ scurtă, pentru cei care au un contract de muncă,
    pentru funcționarii publici, pentru unele companii mai mari care au o anumită
    greutate, pe de altă parte sunt milioane de cetățeni, atât în România, cât și
    în Uniunea Europeană, care nu se află nici în șomaj, nu beneficiază nici de o
    pensie, nu sunt nici funcționari publici… Muncitorii sezonieri, profesiile
    liberale, industriile culturale și creative… Care sunt un pic în afara
    sistemului de protecție….






  • Fără carantină pentru drepturile fundamentale

    Fără carantină pentru drepturile fundamentale

    Lumea se confruntă cu o situaţie fără precedent! Răspunsul
    la criza COVID-19 a avut un impact negativ asupra mai multor drepturi
    fundamentale. Carantinările şi izolările inevitabile au restricționat
    libertatea de mișcare și de călătorie transfrontalieră, libertatea de asociere,
    dar şi drepturile de confidențialitate au fost încălcate, prin sistemele de
    urmărire a datelor.



    În același timp, nu putem decât să observăm că
    pandemia Coronavirus a consolidat inegalitățile, vulnerabilitățile și
    discriminările existente. Acesta este cazul segmentelor mai slabe din punct de
    vedere economic ale populației, persoanelor cu dizabilități și boli, romilor,
    migranților și femeilor. Se observă cum drepturile civile și politice, precum
    și drepturile economice și sociale sunt afectate. Este clar că Uniunea
    Europeană se confruntă cu o provocare fără precedent, care trebuie abordată
    fără a pune în pericol democrațiile și drepturile noastre fundamentale.


    Istoria noastră comună europeană ne-a învățat că
    nu putem tolera eroziunea statului de drept și a drepturilor fundamentale pe
    continentul nostru. Nu trebuie să uităm niciodată că Uniunea Europeană a fost
    construită ca un balon împotriva autoritarismului și a totalitarismului,
    printr-o Uniune democratică, care își propune să promoveze pacea, valorile sale
    și bunăstarea popoarelor sale,     transmitea comunicatul de presă al Comitetului
    Economic şi Social European (CESE), de la jumătatea lunii aprilie, comunicat
    semnat de Luca Jahier, preşedintele CESE, şi de José Antonio Moreno Díaz,
    preşedintele grupului pentru Drepturi Fundamentale şi a Stat de drept, din
    cadrul CESE.


    Acesta din urmă, lăuda rolul CESE în apărarea
    drepturilor fundamentale, care nu îşi pot permite să intre în carantină:

    Cred că societatea europeană este foarte activă în lupta pentru
    drepturile fundamentale şi statul de drept. Am decis să dezvoltăm ideea de a
    monitoriza şi controla situaţia drepturilor omului şi a statului de drept, în
    statele membre ale UE. Am desenat o hartă după care să lucrăm. Ideea este să
    colaborăm cu societatea civilă şi cu ONGurile de la faţa locului, dar şi cu
    statul şi cu asociaţiile care sunt de obicei victime ale derapajelor în
    respectarea drepturilor, în întreaga UE. CESE are aici un rol fundamental, noi
    fiind vocea societăţii civile organizate a UE. Avem capacitatea de a promova o
    cultură a drepturilor fundamentale şi avem abilitatea de a preveni.


    Uniunea Europeană se pregăteşte pentru acel moment
    în care va putea reveni la o nouă normalitate. Dar pentru asta, este nevoie de
    încrederea cetățenilor în instituțiile europene și naționale, care protejează
    statul de drept și drepturile fundamentale, fără a crea europeni din prima, a
    doua sau a treia clasă, mai preciza comunicatul de presă amintit.


  • Pachet de măsuri al CE pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID 19

    Pachet de măsuri al CE pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID 19

    COVID-19 este o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățenii, societățile și economiile statelor UE si un șoc economic major pentru intreaga Uniune. Pentru a atenua impactul socio-economic al pandemiei de coronavirus asupra economiilor blocului comunitar Comisia Europeană a prezentat, recent, un pachet de măsuri.

    Comisia se angajează să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a atenua consecinţele pandemiei, în special: asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, prin menţinerea integrităţii pieţei unice, a producţiei şi distribuţiei de lanţuri valorice; sprijinirea oamenilor astfel încât veniturile şi locurile de muncă să nu fie afectate în mod disproporţionat şi să evite efectele permanente ale acestei crize; sprijinirea întreprinderilor şi asigurarea faptului că lichidităţile sectorului financiar european pot continua să ajute economia.

    În cadrul acestui pachet a fost prezentată Iniţiativa de investiţii privind răspunsul împotriva virusului, în care Comisia propune direcţionarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune pentru a lupta împotriva crizei.

    Cu detalii Petrea Dandea, membru din partea României în Comitetul Economic şi Social European(CESE):

    În primul rând Comisia pune la dispoziţia statelor membre un fond de aproximativ 30 de miliarde de euro, 28 de miliarde din zona Fondului de Coeziune, fonduri neutilizate de statele membre în exerciţiul financiar curent. Aceste fonduri ar fi dedicate sprijinirii în primul rând al măsurilor pe care guvernele le iau pentru protecţia companiilor mici şi mijlocii.

    Este vorba de un fond care este disponibil, deja, de 9 miliarde de euro -1 miliard destinant întrerprinderilor mici, 8 miliarde întreprinderilor mijlocii – bani care pot ajunge imediat la aceste companii, dacă măsurile la nivel naţional sunt implementate corect şi sunt luate de guvernele statelor membre.

    Există şi măsuri de protecţie a salariaţilor care în această perioada îşi pot pierde locurile de muncă, măsurile de sprijin fiind alocarea de sume pentru plata unor indemnizaţii, care să acopere, parţial, neplata salariilor, din cauza lipsei de activitate în această perioadă.

    Comisia este pregătită să sprijine statele membre în acest sens, promovând, în special, programele de lucru pe termen scurt, respectiv programele de perfecţionare şi recalificare profesională care şi-au dovedit eficacitatea în trecut.

    Ce mai cuprinde pachetul de măsuri în domeniul fiscal prezentat de CE, ne spune Petre Dandea, membru din partea României în (CESE):

    Comisia propune o clauză de salvgardare pe Pactul de stabilitate şi creştere, în sensul că va permite statelor membre să nu includă în deficitul bugetar sumele suplimentare cheltuite în această perioadă, în special, pentru achiziţiile publice necesare în zona sistemelor de sănătate publică sau a altor sisteme angajate în combaterea pandemiei cu acest virus COVID 19.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, care a prezentat Iniţiativa de investiţii a dat asigurări că se va face tot ce este necesar pentru sprijinirea europenilor şi a economiei europene pentru a lupta împotriva acestei crize.


  • Creşterea rolului tehnologiei în procesul decizional al UE

    Creşterea rolului tehnologiei în procesul decizional al UE

    În întâlnirile pe care le organizează, Comitetul
    Economic şi Social European (CESE)
    avertizează, din experienţele trecute, că trebuie evitate situaţiile în care
    cetăţenilor din UE li se cere părerea cu privire la aspecte ale funcţionării
    uniunii, pentru ca mai apoi să nu se ţină cont de părerea exprimată.


    Valoarea democrației participative a fost
    dovedită. Iar astăzi, progresul tehnologic face posibilă o exprimare dincolo de
    partidele politice și societatea civilă organizată.


    Dezamăgirile provocate de prima generație a
    organizatorilor Iniţiativei Cetăţeneşti Europene, care au trecut prin procesul
    complex de inițiere a vreunei iniţiative, prin colectarea și validarea unui
    milion de semnături, pentru ca apoi să nu aibă încotro şi să le spună signatarilor
    că nu va urma nicio acțiune, au avut un efect şocant.


    Noile reguli în vigoare, simplificate începând cu
    1 ianuarie, însoțite de un sprijin mai bun pentru organizatori, îşi doresc să
    combată oboseala fenomenului de strângere de petiții.


    Cu ocazia Zilei Iniţiativei Cetăţeneşti Europene
    2020, Președintele CESE, Luca Jahier, a afirmat pentru RRI că:

    Înainte de a merge mai departe,
    trebuie să nu uităm până unde am ajuns. Trebuie să conştientizăm şi să
    exploatăm la maximum instrumentele pe care le avem. Avem reglementări noi,
    pentru care am luptat de mulţi ani, aşa că nu trebuie să uităm de acest
    instrument.

    Desigur, acest instrument este pus la încercare de apariţia noilor
    tehnologii. Tehnologiile digitale ne oferă noi posibilităţi de a implica
    cetăţenii în deciziile privind politicile, dar şi în conturarea unei agende
    europene, dar ne şi face mai uşor responsabili în faţa cetăţenilor. Avem, de asemenea, noi perspective, privind
    viitorul Europei şi alte probleme.


    Președintele
    CESE, Luca Jahier, a reafirmat valoarea de durată a democrației reprezentative
    și a organismelor intermediare, în timp ce a subliniat angajamentul CESE
    dintotdeauna pentru ca cetăţenii să aibă un cuvânt marcant de spus.


    În același timp, nu ar
    trebui să acceptăm noua era digitală fără niciun gând critic. Suntem deja
    conștienți de pericolul știrilor false, al dezinformării și al fenomenului Big
    Data, care, prin algoritmi, ne pot manipula și controla    , a mai spus el.


  • Ce rol mai au sindicatele în Uniunea Europeană?

    Ce rol mai au sindicatele în Uniunea Europeană?

    În epoca industrială, relația dintre angajator și angajat nu
    a fost niciodată simplă. Pentru a compensa raportul de forțe, încă din secolul
    XIX, salariații s-au organizat în sindicate. Au obținut ulterior reglementarea
    timpului de muncă, dreptul la concediu, creșteri salariale, contracte colective
    și așa mai departe. Odată cu evoluția tehnologică din ultimele decenii, s-a
    schimbat întrucâtva și locul sindicatelor în societatea actuală. În multe
    sectoare, de pildă, rata de sindicalizare a scăzut dramatic, la nivelul
    majorității statelor Uniunii Europene.

    Cum stă România la acest capitol? Ne
    răspunde Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale
    MERIDIAN, membru al Comitetului Economic și Social European:

    În zona publică, eu zic că organizaţiile
    sindicale, în România, stau destul de bine. Putem vorbi de o sindicalizare care
    depăşeşte cu mult 50 la sută. În schimb, suntem descurajaţi în mod constant, atât
    prin legislaţie, cât şi prin atitudine, de a crea organizaţii sindicale în zona
    privată.


    Sindicatele au trecut, din ce în ce mai mult, în ultima
    vreme, de la o politică revendicativă la una bazată în principal pe dialog şi
    negociere.

    Dumitru Fornea: După
    2010 avem o nouă lege a dialogului social care este foarte restrictivă, în ceea
    ce priveşte greva, de exemplu. Dar, pe de altă parte, sindicatele sunt
    organizaţii funcţionale. Negociază contracte colective la nivel de unitate.
    Există foarte multă presiune din partea membrilor. Oamenii vor să aibă condiții
    mai bune de lucru, să aibă flexibilitate cu privire la programul de la locul de
    muncă, să aibă o posibilitate de dezvoltare în carieră, sunt interesați să fie
    plătiți corect și sunt interesați și de o schemă de pensionare corectă atunci
    când își termină activitatea.


    Dialogul social a devenit, astăzi, pilonul de bază al relațiilor de muncă, ne spune Dumitru
    Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN:

    Din punct de vedere al
    dialogului social, acționăm la nivelul consiliului naţional tripartit, în
    România. La nivel european, acționăm în cadrul Comitetului Economic şi Social
    European. Există comitete de dialog social bipartite, tripartite la nivelul structurilor
    Comisiei Europene… Eu, personal, cred că prin dialog social am realizat multe
    lucruri pozitive pentru cetățenii Uniunii Europene. Dacă ne raportăm la ceea ce
    se întâmpla cu o sută de ani în urmă, când, pentru orice revendicare, practic,
    se ajungea la conflict, acum avem aceste mecanisme de detensionare prin care
    practic este destul de dificil să se ajungă la ceea ce numeam noi înainte luptă
    de clasă.


    Ce rol vor mai avea sindicatele în viitor?

    Dumitru Fornea: Eu cred că organizațiile sindicale, în
    primul rând, trebuie să intre într-un proces intern de reflecție prin care să
    își stabilească prioritățile pe viitor. Se vorbește acum despre viitorul
    muncii, de exemplu, despre viitorul relațiilor industriale… Depinde foarte mult
    de relația angajator – angajat. Depinde foarte mult de relația cu companiile
    multinaționale pentru că ele au cea mai agresivă politică antisindicală… Însă
    nu cred că există un răspuns imediat.



  • Piaţa muncii în UE

    Piaţa muncii în UE

    Pe fondul redresării economice modeste din ultimii
    ani, numărul total al locurilor de muncă din UE a crescut și șomajul a scăzut.
    Cu toate acestea, rata șomajului pe termen lung și a șomajului în rândul
    tinerilor rămâne mare. Prioritatea principală a Europei trebuie să fie de a
    crea mai multe locuri de muncă de calitate. Aceasta este o piatră de încercare,
    în special în contextul schimbărilor legate de inovare tehnică și globalizare,
    care reprezintă atât oportunități, cât și provocări pentru piața forței de
    muncă.


    Comisia Europeană face eforturi pentru a crea o
    cât mai eficientă strategie europeană de ocupare a forței de muncă, motiv
    pentru care consultă Comitetul Economic şi Social European (CESE) cu privire la
    aceste aspectele. CESE a adoptat avize cu privire la toate inițiativele
    principale de la nivelul UE (de exemplu, pilonul european al drepturilor
    sociale, orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, pachetul
    privind ocuparea forței de muncă, garanția pentru tineret).


    Astfel, după cum afirma Arno Metzler, Preşedintele
    grupului 3, Diversitate Europa:

    Avem mari speranţe pentru
    viitorul Europei, (…) CESE şi organizaţiile societăţii civile au contribuit
    şi avem Pactul Verde, care este necesar. Avem şi reprezentanţi ai grupărilor
    pentru protecţia mediului în grupul nostru , aşa că noi susţinem de peste 20 de
    ani că ar trebui să existe anumite activităţi, investiţii, care să contribuie şi
    la protecţia mediului şi la eradicarea sărăciei. Şi cu toţii trebuie să ne
    asigurăm că există banii necesari pentru a face acestea. Pentru că atunci când
    se vorbeşte despre 3 miliarde de euro ce urmează să fie investiţi în deceniul
    următor, (…) trebuie să ai capacitatea să foloseşti banii eficient, aşa că
    trebuie să dezvoltăm tehnologii ce nu sunt încă la nivelul optim, să dezvoltăm
    cercetarea. (…) Şi după cum văd Comisia a început promiţător!


    Arno Metzler, Preşedintele, a precizat că grupul
    3, Diversitate Europa, al cărui preşedinte este sprijină coordonarea dintre
    statele membre în ceea ce privește asigurarea ocupării transfrontaliere a locurilor
    de muncă:

    În Grupul al 3-lea
    avem reprezentanţii instituţiilor de învăţământ. Şi când ne uităm la toate
    pieţele muncii din UE vedem că există o legătură clară între educaţie şi
    calificările pe care le-ai căpătat pe parcursul vieţii profesionale. Aşa că vom
    pune un accent deosebit pe acest aspect, vor fi fonduri regionale investite în
    sistemele de învăţământ, astfel încât să fie posibil să calificăm după nevoi. Pe
    de altă parte, mulţi cetăţeni din UE se plâng că avem şomaj în multe ţări şi că
    avem o lipsă de lucrători calificaţi în alte ţări. Aşa că este momentul să
    discutăm despre o piaţă a muncii unitară şi despre mobilitate. Ştiu că nu e o
    idee foarte populară, dar dacă vrem să combatem sărăcia nu e de ajuns să dăm
    bani celor care nu au. Există soluţii mai complexe, cu implicări mult mai
    multe.


    În prezent, 17 milioane de cetățeni ai UE locuiesc
    și muncesc în străinătate într-o altă țară a UE, 1,4 milioane de cetățeni ai UE
    fac naveta către alt stat membru în fiecare zi pentru a merge la lucru şi există
    2,3 milioane de operațiuni de detașare pentru prestarea de servicii în alt stat
    membru.


  • Viitorul cărbunelui în producția europeană de energie

    Viitorul cărbunelui în producția europeană de energie

    Cărbunele asigură încă o bună parte din producţia
    de energie la nivelul Uniunii Europene. Cum însă viitorul energiei în
    comunitatea europeană este strâns legat de obiectivele de mediu ambiţioase ale
    Uniunii, se urmăreşte trecerea cât mai rapidă şi mai sustenabilă către surse
    regenerabile de energie. Cât va mai conta însă, în viitor, cărbunele în
    producţia europeană de energie?

    Ne răspunde Dumitru Fornea, membru al
    Comitetului Economic şi Social European şi, totodată, secretar general al
    Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, organizaţie cu o puternică prezenţă
    în minerit şi energie.

    Prin Acordul
    de la Paris, din 12 decembrie 2015, Uniunea Europeană se angajează să reducă
    drastic emisiile de carbon. S-a stabilit în felul acesta ca, până în 2030, emisiile de carbon să fie
    reduse cu 40 la sută, iar până în 2050, Ununea Europeană este foarte ambiţioasă
    şi doreşte să le reducă până aproape de zero. Pe de altă parte, un sfert din
    energia electrică produsă în Uniunea Europeană vine din cărbune. Aşa cum este
    formulată ambiţia europeană, se pare că nu se dă nicio şansă cărbunelui. Dar,
    pe de altă parte, Polonia a spus că nu poate să renunţe la cărbune până în
    2050. Germania are un moratoriu până în 2030, dar unele centrale termice sunt
    pe cale de a fi închise până în 2022. Spania a închis deja minele de cărbune,
    Bulgaria nici măcar nu vrea să ia în discuţie tema…

    În Grecia s-a făcut iniţial
    un anunţ din partea premierului că vor închide până în 2030, dar se pare că au
    revenit între timp şi vor încerca să găsească soluţii alternative. Trebuie să
    luăm în considerare toate aceste aspecte. Noi avem încă nişte rezerve în
    România, care pot fi utilizate. Dacă sistemul nostru energetic va renunţa la
    cărbune, la combustibilii fosili, sepune întrebarea: <>. Soluţia reală ar fi să găsim tehnologii care să poată înlocui
    aşa-zisele <>, dar este puţin probabil ca acest
    lucru să se întâmple într-o perioadă foarte scurtă de timp.


    Renunţarea la cărbune are însă şi serioase
    implicaţii de ordin social, după cum ne spune Dumitru Fornea, membru al
    Comitetului Economic şi Social European, secretar general al Confederaţiei
    Sindicale Naţionale Meridian.

    În
    11 state membre, cărbunele asigură 230 de mii de locuri de muncă în industria
    minieră şi energetică. Vorbim de aproximativ un milion de persoane care vor fi
    direct afectate. Această politică ambiţioasă privind protecţia mediului şi
    schimbările climatice trebuie să fie corelată cu măsurile de protecţie socială,
    cu investiţiile în regiunile miniere afectate, cu măsuri active pentru educarea
    şi formarea celor care sunt in pericol de a-şi pierde locurile de muncă.


  • CESE şi Europa Verde

    CESE şi Europa Verde

    UE
    conştientizează că trebuie luate măsuri urgente pentru ca protecția climatică
    și dezvoltarea durabilă să se realizeze, iar Uniunea Europeană trebuie să preia
    conducerea şi să o facă prin exemplu personal. La dezbaterea de la Bruxelles
    din 23 ianuarie 2020, președintele CESE, Luca Jahier, a atenţionat:

    Suntem într-un moment critic. Din păcate, lumea nu este pe cale să atingă
    obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice și acest lucru
    ar putea avea implicații devastatoare pentru noi toți .


    Președintele
    CESE a adăugat că tranziția la o economie durabilă, neutră de carbon și
    eficientă din punct de vedere al resurselor a necesitat schimbări fundamentale
    în societatea noastră și în economia noastră, subliniind că UE a trebuit să
    contribuie la două niveluri, pe o parte, punând în aplicare agenda 2030 și pe
    de altă parte promovându-o în lume. În calitate de CESE, suntem convinși
    că punerea în aplicare a Agendei 2030 trebuie să fie prioritatea principală a
    UE pentru următorul deceniu. Europa trebuie să fie liderul, liderul global al
    climei!     a adăugat tot el.


    Jahier a deplâns
    lipsa de voință politică a țărilor prezente la întâlnirea de la Madrid de a-și
    intensifica eforturile climatice, ceea ce a dus la un rezultat mediocru la
    summitul internațional privind climatul. Cu toate acestea, el a lăudat
    Comunicarea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire
    la Acordul Verde European și angajamentul său puternic pentru neutralitatea
    climei până în 2050.


    De altfel,
    preşedintele Luca Jahier lăuda implicarea dovedită de Ursula von der Leyen încă
    de la începutul mandatului acesteia: Sunt foarte încântat că echipa Von
    Der Leyen a decis să înceapă cu un program foarte ambiţios, foarte apropiat de
    propunerile pe care CESE le-a făcut în ultimii zece ani, Pactul Verde.

    Pactul
    verde, Europa sustenabilă, sunt agenda zilei de mâine! Şi asta pentru că, aşa
    cum spunea cineva cu teroriştii poţi negocia, dar nu poţi negocia cu clima, iar aceasta este problema viitorului, este
    modalitatea prin care putem asigura locuri de muncă bune, securitate socială,
    să conducem noua revoluţie industrială, noua revoluţie socială, noua organizare
    a societăţii noastre.


  • Iniţiative CESE pentru respectarea Drepturilor fundamentale şi Domniei legii

    Iniţiative CESE pentru respectarea Drepturilor fundamentale şi Domniei legii

    Deşi din punct de vedere legislativ domnia legii şi drepturile
    fundamentale reprezintă o condiţie sine qua non a funcţionării UE, există ţări
    membre în care drepturile fundamentale
    nu sunt cunoscute, nici ca noţiune măcar. Un astfel de caz a devenit clar odată
    cu asasinarea în 2017, a jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, ce a
    luptat singură împotriva corupţiei din Malta. Această situaţie a atras atenţia
    oficialilor UE odată în plus asupra necesităţii supravegherii respectării domniei legii şi a drepturilor
    fundamantale în statele membre.



    Astfel la sfârşitul anului trecut era deja disponibil un raport
    preliminar ce analiza funcţionarea statului de drept în mai multe state membre
    ale UE. Corupţia ucide democraţia, iar UE trebuie să lupte pentru domnia legii
    şi pentru respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor a susţinut José
    Antonio Moreno Diaz, din partea Grupului lucrătorilor, preşedintele Grupului Ad
    Hoc pentru Drepturi fundamentale şi domnia legii, a Comitetului Economic şi
    Social European (CESE), într-o întâlnire cu jurnaliştii desfăşurată la Bruxelles
    la sfârşitul anului trecut:

    Am decis în 2018 să dezvoltăm ideea de a
    monitoriza funcţionarea drepturilor fundamentale şi domniei legii în întreaga
    UE. Am conturat un parcurs pentru aceasta, am început cu cinci state membre, am
    vizitat întâi România, în toamna 2018, apoi Polonia, Ungaria, Franţa şi
    Austria. Ideea este să intrăm în contact cu societatea civilă şi ONG-urile şi
    cu asociaţiile statului şi sindicatele ce sunt primele victime ale atacurilor
    împotriva drepturilor fundamentale şi a domniei legii în toată UE. Nu dorim să
    acuzăm nicio ţară şi niciun guvern al niciunei ţări, dar vrem să colectăm date,
    din toată UE. Am făcut asta în Spania, în Franţa, în Italia, în România, în
    Croaţia, în Malta, în Republica Cehă, în Polonia, în Ungaria. Vrem să putem lua
    în calcul situaţia respectării sau nu a drepturilor fundamentale.


    După cum
    ştiţi anul trecut, Comisia Europeană a publicat o declaraţie oficială pentru
    susţinerea importanţei respectării domniei legii în întreaga UE şi a propus
    trei axe de lucru. Prima este promovarea unei culturi a drepturilor omului şi
    domniei legii, pentru că se observă lipsa unei culturi cetăţeneşti de acest tip
    în UE, în privinţa a ceea ce sunt drepturile fundamentale. Şi, de asemenea, a
    ceea ce înseamnă domnia legii. Pentru că dacă nu ştim ce sunt drepturile
    fundamentale nu avem cum să le apărăm. Trebuie să ne mişcăm rapid pentru a
    evita şi mai multe atacuri împotriva drepturilor fundamentale în UE. În al
    doilea rând, trebuie să prevenim riscurile şi atacurile împotriva domniei legii
    şi a drepturilor fundamentale, să creăm o conştiinţă socială. Iar rolul CESE
    este fundamental în aceste privinţe, pentru că suntem vocea societăţii civile
    organizate din UE, şi avem capacitatea să promovăm o cultură a drepturilor
    fundamentale, şi să prevenim. Ideea noastră a fost să colectăm date şi să
    intrăm în contact cu organizaţii reprezentative, pentru a crea un sistem de
    comunicare şi intervenţie în timp real, în legătură cu Bruxelles-ul, despre
    atacuri specifice din teren. Ca să nu se piardă timp, pentru că timpul este
    foarte important în această luptă.






    Raportul arată efortul susţinut al UE de a-şi susţine valorile, un
    demers cu atât mai important cu cât anul acesta se împlinesc 10 ani de la
    adoptarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

  • Noul regulament european pentru protecţia consumatorilor

    Noul regulament european pentru protecţia consumatorilor

    Noile
    norme vor spori protecţia consumatorilor în lumea digitală vor consolida
    drepturile acestora prin acordarea de compensații pentru victimele practicilor
    comerciale neloiale și de sancțiuni
    pentru companiile care nu le respectă.

    Comisarul european pentru Justiţie, Didier
    Reynders a salutat nouă legislaţie, deoarece stabileşte standarde cu adevărat
    europene de protecţie a consumatorilor. Noile norme vor spori protecţia
    consumatorilor în lumea digitală, a spus oficialul european, care le-a
    caracterizat ca fiind un avertisment puternic transmis comercianţilor care ar
    trebui să respecte aceste norme, nu să le ocolească. Normele vor asigura, printre altele, o mai
    mare transparență a piețelor online: va deveni mai clar dacă produsele sunt
    vândute de un comerciant sau de o persoană fizică, iar recenziile false vor fi
    interzise, informează
    Comisia Europeană. În plus, vânzătorii nu vor putea să promoveze în mod fals
    reduceri de preț, iar site-urile de comparare a prețurilor vor trebui să
    informeze consumatorii cu privire la criteriile de clasificare.

    Despre
    avantajele aplicării noilor norme ne vorbeşte Dumitru Fornea, reprezentantul
    României în Comitetul Economic şi Social European (CESE): Era de mult aşteptat un asemenea cadru
    pentru că evoluţiile acestea tehnologice din zona vânzărilor online creau
    foarte multe probleme în ceea ce priveşte respectarea drepturilor
    consumatorilor. Un aspect important este transparenţa în pieţele online. A doua
    chestiune – drepturile pentru serviciile digitale gratuite. Sunt foarte multe
    servicii oferite in mediul online în care ţi se spune că este gratuit
    dar de fapt ţi se utilizează datele în scopuri
    comerciale şi atunci tu nu aveai nici un mijloc să te adresezi acestor companii
    şi să-ţi valorifici drepturile tale, ori acum există în această directivă, un cadru, poţi să reziliezi contractul în 14
    zile. Clasificarea ofertelor – de multe ori când cumperi un produs sau îl
    vinzi, ţi se dă o clasificare, un aşa numit ranking, şi de multe ori
    clasificarea nu corespunde cu aşteptările consumatorilor. Ranking-ul online, de
    multe ori, este falsificat pentru că sunt însăşi comercianţii care îşi clasează
    mai bine produsele deşi ei nu au cumpărat niciodată acel produs, ei doar îl
    vând. Si în aceste condiţii este foarte important să ştim cine face acea
    recenzie.

    Noile
    norme vor consolida, de asemenea, drepturile consumatorilor prin asigurarea de
    compensații pentru victimele practicilor comerciale neloiale și prin aplicarea
    de sancțiuni în cazul unor situații de prejudiciu colectiv care afectează
    consumatorii din întreaga UE.

    Cu alte detalii, Dumitru Fornea: Sunt instrumente mai puternice pentru
    aplicarea drepturilor consumatorilor şi aici vorbim de compensaţiile
    individuale, ori de câte ori apar situaţii de nemulţumire justificată, şi
    penalităţile pentru companiile care nu respectă regimul transfrontalier, şi vorbeam de acele produse vândute sub acelaşi brand, la diverse preţuri
    şi diverse calităţi, caz în care vor exista penalităţi de până la 4% din cifra
    de afaceri sau 2 milioane de euro.

    Statele membre au la dispoziţie doi ani să transpună directiva în legislația lor
    națională pentru a se asigura că toţi consumatorii din UE beneficiază de măsuri
    de protecție mai solide.